Obiceiuri de primavara – vara

Martisorul

Originiea sarbatorii martisorului nu este cunoscuta exact, dar se considera ca ea

a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi
a primaverii, in luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul razboiului, ci si al
fertilitatii si vegetatiei. Aceasta dualitate este remarcata in culorile martisorului,
albul insemnand pace, iar rosu - razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie
pana la inceputul secolului al XVIII lea. Cercetari arheologice efectuate in
Romania, la Schela Caldovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu
martisorul datand de acum circa 8 000 de ani. Amuletele formate din pietricele
vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Documentar, martisorul a fost atestat
pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu in “Condica limbii
romane”. Acesta a trait intre 1768 si 1848, a fost boier, carturar si om de stat
roman, fiul marelui ban Radu Golescu, fratele mai mare a lui Dinicu Golescu si
al Marioarei, sotia sa.Folcloristul Simion Florea Marian presupune ca in
Moldova si in Bucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de
argint, prinsa cu ata alba-rosie si era purtat de copii in jurul gatului. Fetele
adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lui martie, pentru
ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si
inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de
creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe casa. Aceste „ritualuri” asigurau un
an productiv.

Babele

Zilele babei cuprind un ciclu de 9 zile, incepand cu 1 martie si corespund cu

zilele de urcus ale Babei Dochia cu oile, la munte. Se spune ca asa cum va fi
ziua aleasa, din Babe (frumoasa, urata, intunecata, insorita), asa va fi firea si
sufletul persoanei in acel an.Zilele urcusului, echivalente cu numarul cojoacelor,
reprezinta durata ciclului de renovare a timpului, iar moartea Dochiei, in ziua de
9 Martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros. Dupa
incetarea Zilelor Babei, numite in Transilvania si Vantoase, incep Mosii numiti
si Sfinti sau Samti. Babele sunt considerate rele iar Mosii sunt buni.
Mucenicii

Ultima zi a „babelor” coincide cu o mare sărbătoare creştină, prin care sunt

pomeniţi mucenicii ucişi pe 9 martie 320 d.Hr. Totodată, în tradiţia populară
românească, odată cu încheierea „babelor” încep „moşii”, prilej cu care au loc
ritualuri de alungare a gerului. De asemenea, momentul care deschide ciclul
sărbătorilor de primăvară este şi cel în care începe anul agricol tradiţional.
Dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă 40 de
„mucenici”, precum şi cel conform căruia bărbaţii trebuie să bea 40 sau 44
pahare de rachiu.

Cei 40 de mucenici martiri au trăit pe vremea împăratului Licinius (308-324).

Erau soldaţi şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia, fiind
la origine greci, armeni şi romani. Guvernatorul Armeniei, Agricola, a aflat
despre credinţa lor creştină şi i-a silit să se închine idolilor, dar au refuzat. Drept
urmare, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi au fost supuşi la chinuri, fiind
bătuţi cu pietre. Văzând că rezistă cu stoicism pedepselor, guvernatorul i-a
condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Cei 40 de soldaţi au fost
aruncaţi în apă, pe un ger cumplit, în noaptea de 8 spre 9 martie a anului 320.

Pastele

Cea mai mare, si cea mai insemnata, mai sfinta si mai imbucuratoare sarbatoare
de peste an, este sarbatoarea Pastelui, Pastele sau invierea Domnului, deoarece
in aceasta zi “Hristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calcand si celor
din morminte viata daruindu-le”, iar pe cei vii rascumparandu-i de sub jugul
pacatului stramosesc si impacandu-i cu Dumnezeu; si al doilea, pentru ca ea
cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut,
cand toata natura invie.