5.

FUNDAMENTELE ANTROPOLOGICE ALE EDUCATIEI

Antropologia studiaza aparitia si dezvoltarea omului, a caracteristicilor sale, in raport cu altte existente din lumea vie.
Pentru educatie deosebit de importante sunt devenirea fizica, psihica si culturala a omului in decursul timpului istoric.
Acestea alcatuiesc reperele in functie de care se pot intelege zonele posibile ale educatiei. Mai mult, pedagogia, ca stiinta
generala a formarii omului, studiaza cum este posibila umanizarea si culturalizarea omului, respectiv formarea
caracteristicilor de baza ale acesteia.
Exista 3 ipostaze privind originea omului: religioasa, cosmica si evolutionista.
Potrivit cartilor sacre, omul este creatia lui Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea sa. Omul apare ca o unitate
dintre corp si suflet, unde corpul este muritor iar sufletul nemuritor. Educatia este drumul prin care omul isi construieste
viitorul sau, in acord cu poruncile divine, si poate sa-si indeplineasca menirea data lui de Dumnezeu. Numai prin educatie
sufleteasca si corporala ne pregatim pentru a trai o viata demna. Potrivit traditiei ebraice din Vechiul Testament, primul
om, Adam, ar fi fost ccreat acum aproximativ 7500 ani. Aceasta datare a starnit dispute din partea geologilor si in general
a oamenilor de stiinta.
In ultimele decenii si-a facut loc o explicatie a originii cosmice a omului. Aceasta explicatie are, se pare, doua
variante: stramosii nostri ar fi venit din cosmos si nu s-ar mai fi putut intoarce si, cea de-a doua, ca oamenii ar fi rezultatul
unui experiment facut pe pamant de o supercivilizatie din cosmos. Cosmonautii din alte civilizatii, plecati in cautarea
noii lumi, ar fi putut ramane prizonieri pe Pamant, in urma defectarii masinilor lor zburatoare, fara posibilitatea
intoarcerii la baza de unde au plecat. Singura lor sansa de supravietuire ar fi fost adaptarea la consitiile de pe Pamant, in
baza cunostintelor si tehnicilor lor avansate. Cu timpul, aceste evenimente ar fi fost uitate si se vor redescoperi mai tarziu
o parte din ele. Argumente: constructia piramidelor, sculpturile din Insula Pastelui, desenele de pe stancile din Sahara etc.
Statistic vorbind, exista, se spune, peste 500.000 de corpuri ceresti care pot avea forme superioare de viata si chiar
de civilizatie. La aceasta trebuie sa adaugam forme superioare de viata si chiar de civilizatie. La aceasta trebuie sa
adaugam ca materia contine inca multe enigme si ca, desi cea mai apropiata stea de tipul Soarelui nostru se afla la patru
ani lumina, in baza unei cunoasteri si a unei tehnologii superioare, distantele ar putea fi relativ usor strabatute.
Ipoteza ca omul ar putea fi rezultatul unui experiment realizat pe pamant de o supercivilizatie, este si aceasta logic
posibila. Desi omul are in comun cu restul fiintelor vii cele mai multe caracteristici, totusi faptul ca acesta poseda
neocortex, ca are cunoastere si posibilitati de actiune net superioare, ca poate transforma in mod complex obiectele
naturale, ridica intrebarea daca acestea nu sunt rezultate in urma unor interventii extraterestre.
Din perspectiva ipotezei cosmice a originii omului ca educatia este inscrisa in tehnologia de constructie a
fiintei umane si ca prin educatie putem deslusi unele secrete ale facerii omului.
Explicatia evolutionistaa omului este cea mai raspandita. Potrivit acesteia, omul este rezultatul evolutiei vietii pe
Pamant. Acum circa 14 miliarde de ani apare Universul in care traim, iar cu circa 5 miliarde de ani apare Sistemul Solar si
deci Pamantul. Destul de repede, la circa 500 de milioane de ani, dupa ce exista Pamantul, apare viata, respectiv fiinte vii
simple.
Dpdv istoric, cercetarile antropologice semnaleaza hominizi aparuti in Africa de Est-Etiopia, kenya, Sudan, Africa
etc. Acum 3,5-4 milioane de ani, iar dupa unele date recente, 7,5 milioane de ani. Importante sunt cauzele posibile ale
acestei aparitii: inrautatirea conditiilor de viata, seceta, imputinarea resurselor de hrana, lupta dura pentru supravietuire
etc. Adaptarea la noile conditii va duce la mersul biped, la cresterea vitezei de alergare, la utilizarea unor elemente din
natura pentru aparare si atac (pietre, oase, crengi etc.) ce vor duce la modificari corporale (oase, muschi, etc.) si mai ales
la aparitia neocortexului.
In ceea ce priveste tipurile de oameni succedati in istorie, desi exista multiple controverse, se considera ca acestea
ar fi fost: homo erectus, cu mersul biped; homo faber, ca producator de unelte si homo sapiens, adica producator de
cunostinte.
Antropologii prezinta urmatoarea evolutie: acum 400 de mii de ani creierul omului avea circa 600 de grame; in
urma cu 100 de mii de ani 900 de grame; acum 50 de mii de ani aproape 1 kg; iar creierul omului de azi are in medie
1

1250-1300 de grame. Cel mai cunoscut tip de homo faber pare sa fi fost omul de Neanderthal care ar fi avut exemplare
gigantice (2,30m). Omul preistoric a fost prezent si pe teritoriul actual al Romaniei.
Inca din Antichitate s-a spus ca omul este o fiinta rationala. Evolutia de la animal la om, in ipoteza lui Ch.
Darwin, nu s-a facut doar in sensul inteligentei, al gandirii, ci intregul psihic s-a transformat (afecte, sensibilitati si
capacitati, pasiuni, credinte, indoieli, aparente, dorinte, renuntati). Intelectul constituie pentru om principiul care-l
deosebeste de animal.
Omul este si o fiinta sociala. Omul este o fiinta producatoare de unelte (materiale- topor de piatra, masina de abur,
calculator etc.; spirituale- cuvant, valori). Omul este o fiinta culturala, acesta se poate desprinde de animalitate cu ajutorul
culturii. Omul este o entitate bivalenta corp-spirit. Separarea corpului nostru de mediu se realizeaza prin creier. Educatia
omului, ca unitate corp-spirit, parcurge un drum lung de la reprezentarile confuze, la conturarea cnceptului din ce in ce
mai complex, de la practic si aprecieri primare la unele din ce in ce mai ample si sofisticate.