BREVETELE DE INVENTIE

1.Definitia si clasificarea brevetelor de inventie

A) Definitie: inventia reprezinta rezolvarea printr-un act de creatie a unei
probleme tehnice din domeniul industrial sau agricol, care prezinta un
element de noutate si progres fata de nivelul cunoscut.
Caracteristica inventiei este data de utilitatea practica.
E.G.:prajitorul de paine, lentile de contact
Descoperirea stiintifica reprezinta recunoasterea unei proprietati, legi, fenomen
ale universului material care nu erau cunoscute, dar care pot fi verificate
-sunt fenomene care exista in natura, dar nu erau sau nu sunt cunoscute
de oameni
-descoperirile stiintifice nu pot fi brevetate deoarece nu reprezinta un act
de creatie, ci doar o identificare
Cadrul legislativ cu privire la inventii e format din legea 64/1991

B) Clasificarea brevetelor de inventie

Principalele criterii folosite in clasificarea inventiilor sunt:brevetabilitatea,
obiectul, stadiul tehnicii si complexitatea inventiei.
a)in funtie de brevetabilitatea lor, inventiile sunt de 2 feluri
-brevetabile(care indeplinesc toate cerintele speciale cerute de lege pentru a
fi protejate juridic)
-nebrevetabile(care sunt exclude de la protectia juridica)
b)in functie de obiect, inventiile pot fi

-de produse
-de procedeu
-aplicatii noi de mijloace cunoscute
-combinatii noi de mijloace cunoscute

Inventiile de produs pot fi brevetate doar daca se refera la produse industriale, nu si

naturale.Produsul (are caracter concret)reprezinta obiectul material, corpul, cu
forma si caracteristica specifica.
Pentru a constitui o inventie brevetabil, un produs trebuie s se diferentieze de
orice alt obiect prin compozitie, constitutie sau structur. Produsele ca
obiect al unei inventii pot fi:
a. obiecte materiale, cu proprietti determinate, definite tehnic prin prtile lor
constructive, cum ar fi subansambluri, organe sau elemente de legtur dintre
acestea;
b. dispozitive, instalatii, echipamente, maini-unelte, aparate i altele care se
refer la mijloace de lucru;
c. circuite electrice, pneumatice sau hidraulice;
d. substante chimice, inclusiv produsele intermediare;
e. amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin elementelecomponente.
n literatura juridic se face distinctie ntre produs i rezultat.
Rezultatele inventiei nu se prezint sub o anumit form. Avnd caracter
abstract, rezultatele sunt ansambluri de avantaje, ca urmare a calittilor,
propriettilor sau efectelor tehnice ale produsului.
Rezultatele nu pot fi brevetate.
O alt solutie ar permite monopolizarea lor i implicit imposibilitatea obtinerii
aceluiai rezultat prin mijloace diferite.
Mijlocele sunt agenTii (mijloacele chimice), organele (mijloace
mecanice) sau procedeele(succesiuni logice de etape sau faze) prin
intermediul crora se obTine un produs sau un rezultat.
Mijloacele pot fi materiale sau imateriale. Ele se individualizeaz
prin form, aplicatie i functie.
Mijloacele materiale sunt produsele n sine. Considerarea

mijlocului material are n vedere funcTia pe care o ndeplinete efectul

tehnic realizat. De exemplu, bricheta este un produs prin ea nsi, dar
prin funcTia ndeplinit, de a obTine o flacr, constituie un mijloc.
Mijloacele imateriale sunt procedeele sau operaTiunile. Prin
modul de a pune n aplicare i de a combina elementele chimice i
mecanice, se obTin anumite efecte tehnice. De exemplu, operatiunea de
sudare, realizat dup un procedeu determinat i avnd un efect tehnic
distinct.
Dup forma pe care o prezint, mijloacele pot fi speciale sau
generale. Mijloacele speciale au o form de realizare determinat, iar
mijloacele generale sunt considerate ca abstracte.
Mijloacele sau procedeele se mpart n mijloace complet noi i
mijloace cunoscute aplicate sau combinate, ntr-un mod nou. Modificarea
de form sau de structur trebuie s determine un rezultat diferit.
Aplicatiile noi de mijloace cunoscute implic folosirea unui
mijloc cunoscut i obTinerea unui rezultat necunoscut anterior. Elementul
de noutate l constituie raportul de la mijloc la rezultat prin adaptarea
mijloacelor cunoscute la scopul urmrit. 48
FaT de aplicaTie, ntrebuinTarea nou de mijloace cunoscute nu
reprezint o invenTie brevetabil. Deosebirea dintre aplicaTia nou i
ntrebuinTarea nou de mijloace cunoscute se apreciaz dup criteriul
activitTii inventive. n comparaTie cu aplicarea nou, ntrebuinTarea nou
de mijloace cunoscute nu implic modificri sau adaptri speciale.
CombinaTia nou de mijloace cunoscute reprezint gruparea unor
elemente distincte, care determin un rezultat de ansamblu nou sau

superior. ntre efectul tehnic i mijloacele utilizate trebuie s existe un

raport funcTional indisolubil, sub form de combinaTie. De exemplu,
inventia combinei de cereale. n cazul n care mijloacele acTioneaz
fiecare independent, soluTia este o juxtapunere de mijloace cunoscute. De
exemplu, creionul cu gum. Juxtapunerea nu poate fi brevetat, ntruct
proprietTile tehnice ale ansamblului sunt proprii mijloacelor utilizate, iar
n lipsa unei adaptri speciale rezultatul nu este comun.