DREPI

DREPTUL MUNCII

Unitatea de invifare 2 TNTRODUCTIVE fN MATERIA DREPTULUI MUNCII

NOTTUNT

aptitud
im port:

const,tl
^
u
.;;;
munci.......8 ;;.;-.
muncii............
19
;;-;;,
10
muncii........
..............10
MUNC||..........
'!9
....'..'."
;":;muncii..'..'....'.
11
11
drept
INVATARE
*................12
VERIF1CARE.....................
..............'t2 :;..;
2.6. BIB1|OGRAF|E....................
::-s'-:_
2.1. OBIECTIVE
2- =;:1
' introducerea cursanlilor in studiul dreptului muncii;
. familiarizarea cursanlilor cu principiile gi izvoarele dreptului muncii;
:: ,- =-

....................

..........................
2.1. OBIECTIVE
rn^.r :
"
............................'.......8
DREPTULUI
A
DISTINCTA
RAMURA
2.2. DREPTUL MUNCII
2.2.1. Munca gi tipurile sale. Noliune gi obiect al raportului juridic de
2.2.2. Noliunea gi obiectul dreptului
.......'.'...'
2.2.3. Dreptul individual 9i dreptul colectiv al
,.r'l---.
2.3. IZVOAiELE $r PRINCIPIILE DREPTULUI
:;'-.
2.3.'t. Noliune gi categorii de izvoare ale dreptului muncii
2.3.2. Noiiune Si categorii de principii ale dreptului
Ce:
"" "=..
2.3.3. Dreptul muncii gi alte ramuri de
'............
...................12
2.4. REZUMATUL UNlrATll DE
-;
'2.5. LUCRARE DE
=---;:.

. dezvoltarea capacitetii cursanlilor de a delimita elementele specifice relaliilor soci-

ale reglementate de norme de drept al muncii.

2.2. DREPTUL MUNCII - RAMURA DISTINCTA A DREPTULUI

2.2.1. Munca gi tipurile sa!e. Noliune gi obiect al raportului

iuridic de munce
Munca, activitate congtientd gi necesard a omului in procesul de stdpdnire 9i
modificare a naturii, in scopul satisfacerii nevoilor acestuia, se desfdgoard in cadrul societdlii ca o relalie sociald care, prin reglementarea sa de cdtre normele de drept, imbracd
forma raportului juridic de munc6. Statuat in dreptul intern prin art. 41 din Constitulie(Republicatd in ,,Monitorul oficial al RomAniei", partea l, nr.767131 octombrie 2003),
dreptul la muncd rezidd in libertatea alegerii profesiei, libertatea alegerii locului de muncd,
protectia sociald a muncii depuse, asigurarea repausului sdptdmAnal 9i a concediului de
odihnd pldtit (Curtea Suprema de Justilie, S. de cont. adm, decizia nr. 1558 /1998, in ,'
Dreptul" nr. 3/ 1 999, p. 190). Libertatea alegerii profesiei gi locului de muncd sunt forme
de exprimare ale libertdlii persoanei ca drept natural, alegerile fdcute de cdtre oameni fiind
determinate de propriile calitdli, necesitali 9i aspiralii precum si de anumite coordonate de
ordin economic Ai volilional.
Prestarea muncii nu constituie intotdeauna obiect al raporlurilor juridice de munc5,
existdnd gi o serie de situalii in care munca determina crearea altor raporturi juridice, nereglementate prin intermediul instituliei centrale a dreptului muncii - contractul individual de
muncd. Astfel, nu se fundamenteazd pe contractul individual de muncd raporturile ce se
nasc intre qcoald gi elevi, ori intre instituliile de invdlemant superior gi studenli, inclusiv in
perioadele de practicd. ln cadrul acestor categorii de raporturi, persoanele care urmeazd
diferite forme de pregdtire profesionald, igi exercitd dreptul fundamental la invdldturd,
drept prevdzut in ari. 32 din Constitulie, 9i nu dreptul la muncd. De asemenea, nu se
creeazd un raport juridic de muncd in forma clasicd nici intre presiatorul de servicii gi
beneficiar, pa(i ale unui contract civil, intre mandatar 9i mandant, intre client gi cel presteazd o profesie liberalS.
in cadrul raportului juridic de muncd, munca se desfdgoard prin prestatii succesive,
de duratd, cu caracter de continuitate. Persoana implicatd in aceastd relalie depune o
activitate continud, prin folosirea repetate a fo(ei sale de munca. ln acest proces repetat,

DREPTUL MUNCII
aptitudinile, pregetirea, calitelile proprii persoanei care presteaze munca sunt deosebit de
importante gi fac inadmisibi16 reprezentarea.
Munca nu poate fi prestate in orice condilii, esenta raportului juridic de muncd
constituind-o existenla subordondrii angajatului fald de angajatorul siu. Este vorba de un
mod specific de subordonare, care implicd incadrarea intr-o organizalie, intr-o anumitd
structurd organizatoricd gi o anumitd ierarhie functionald. Executarea activitd{ii are loc in
acest cadru organizatoric prestabilit, spre deosebire de contractele civile sau comerciale
de antreprizd, de prestdri de servicii, in baza cdrora cel care se obligd sd desfdgoare
activitate in folosul altuia igi organizeazd singur munca, fdrd a se incadra, de reguld, intrun colectiv 9i fdrd a se subordona celui cu care a contractat (S. Ghimpu, Al ficlea, Dreptul
muncii, Editura All Beck, Bucuregti 2002, p. 19; Tribunalul Suprem, dec. 162711975 in
Culegere de decizii 1975, p.169).
Subordonarea se manifestd sub multiple aspecte, dintre care, cel mai important
implicd pentru salariat respectarea disciplinei muncii, cu componenta sa de bazd respectarea programului de lucru. Disciplina muncii este o condilie obiectivd, necesarA 9i
indispensabild desfdgurdrii activit6!ii la nivelul fiecdrui angajator, respectarea acesteia
constituind o obliga,tie de bazd a fiecdrui salariat (Art. 39 alin. 2 tit. b) din Legea nr. 53 din
24 ianuarie 2003, publicatd in "Monitorul oficial al RomAniei", partea l, nr.72 din S
februarie 2003). ln temeiul acestui principiu instituit de Codul muncii, disciplina muncii
semnificd in mod obiectiv, un sistem de norme juridice care reglementeazd comportarea
salarialilor in desfdgurarea procesului muncii intr-o organizatie.
Corelativ acestei obligalii a salariatului existd dreptul angajatorului de a da dispozilii
cu caracter obligatoriu, sub rezerva legalitalii, angajatului sdu qi in obligalia de a remunera
munca acestuia. Trebuie precizat cd nu este vorba de o subordonare totald, despre o
renuntare la drepturile gi libertalile fundamentale ale salariatului. Plas6ndu-se in cadrul
acestui raport de subordonare, salariatul nu poate refuza indeplinirea conditiilor impuse de
angajator 9i convenite prin semnarea contractului individual de munci. Subordondrii salariatului ii corespunde dreptul exclusiv al angajatorului de a organiza in conditiile legii
munca persoanei fizice incadrate in colectivul lui (S. Ghimpu, A. liclea, Dreptul muncii,
Editura All Beck, Bucuregti, 2002, p. 17, l. T. gtefdnescu, Tratat de dreptul muncii, Editura
Wolters Kluwer, Bucuregti, 2007, p. 195).
Pentru a contribui in mod decisiv la nagterea raportului de muncd, activitatea de
prestare a unei munci trebuie^ sd aibS gi un rezultat, o finalitate gi anume oblinerea de
venituri sub forma salariului. in acest mod se realizeazA scopul ialariatului pentru care
incheie un contract individual de muncd, respectiv obtinerea mijloacelor de existenld.Orice
muncd benevold, gratuitd, voluntard nu poate constitui obiect al contractului individual de
muncd. Raporturile juridice de muncd sunt definite in literatura de specialitate ca fiind
acele relalii sociale, reglementate de lege, care iau nagtere intre o persoan d fizicit, pe de o
parte, gi, ca reguld o persoand juridicd pe de altd parte, ca urmare a prestdrii unei anumite
munci de cdtre prima persoand, in folosul celei de a doua, care, la rdndul ei se obligd sd o
remunereze gi sd creeze condiliile necesare prestdrii acelei munci (S. Ghimpu, l. T.
$tefdnescu, $. Beligrddeanu, Gh. Mohanu, Dreptul muncii Tratat, vol. 1, Ed. gtiintifica qi
Enciclopedicd Bucuregti 1978,p. B-9, S. Ghimpu, Al. liclea, Dreptul muncii,Ediliaalla,
Editura All Beck, Bucuregti, 2002, p. 16).
Relaliile dintre angajator gi salariat, fiind relalii interumane au evoluai atAt din punct
de vedere al reglementdrii juridice, dar gi din punct de vedere al calititii lor de piesd
centrald a pielei muncii. Ar fi ideal ca acesie relaiii ce se intercondilioneazd, sd se armonizeze gi sd se optimizeze pentru a putea asista la o dezvoltare economico-sociald normalS,
sdndtoasd care sd nu fie afectatd de perturbalii majore.

DREPT

DR.EPTUL MUNCII

2.2.2. Noliunea gi obiectul dreptului muncii

Dreptul muncii reprezintd un ansamblu de norme juridice ce au ca obiect de
reglementare relaliile sociale de muncd, respectiv acele relalii care se stabilesc, la nivel
individual sau colectiv, intre cei care presteazd munca 9i ceia cdror autoritate muncesc.
Mai mult decAt atAt, dreptul muncii este $i o disciplini gtiinlifica" care studiazd aspectele
teoretice gi practice ale raporturilorjuridice de muncd ndscute intre angajatori gi cei subordonali acestora in baza contractelor individuale gi colective de muncd, precum gi rolul
statului in desfdgurarea acestor raporturi"

2.2.3. Dreptul individual 9i dreptul colectiv al muncii

Dreptul muncii reglementeazd atAt rela{iile individuale cAt gi pe cele colective de
munc6. Cea mai mare parte a regulilor care guverneazd relaliile de munci sunt rezultat al
negocierii intre angajator gi salariat, la nivel individual, respectiv intre angajator 9i salariali,
prin reprezentanli, la nivel colectiv. Astfel, dreptul individual al muncii are ca obiect de
studiu relatiile individuale de muncd, sub toate aspectele (incheiere, executare, modificare,
suspendare, incetare, rdspundere juridic6, solulionarea litigiilor), iar dreptul colectiv al
muncii are ca obiect de studiu relaliile ce se nasc intre angajatori sau grupuri de angajatori
pe de o parte gi salariali pe de alti parte, concretizate prin negocierea gi inchierea contractelor colective de muncd 9i prin toate celelalte raporturi ce se creeaze intre partenerii

celeuzit(
drept c6

:
;

mirea de
in art. 3-

1'

sociali.

TEST DE AUTOEVALUARE

2.

1.

Enumerali condiliile ce trebuie indeplinite pentru ca munca si

constituie obiect al raportului juridic de munci. Folosili spaliul de mai jos pentru
formularea respunsului.

intr-o

Dr
leg

legdturS
trativ.dre

Dr

2.

ffi

Rdspunsul poate fi consultat la pagina

Precizali obiectul de studiu al dreptului individual al muncii. Folositi

spaliul de mai jos pentru formularea rdspunsului.

nasc in tr
magistral
constituie
cheierea
m u nci.

TEST DE
1.

dreptu

@ Rdspunsul poate fi consultat la pagina 10.

2.3.

TZVOARELE9T PRtNCIPilLE DREPTULUT MUNCil

2.3.1. Noliune 9i categorii de izvoare ale dreptului muncii

lzvoarele dreptului muncii rezidd Tn formele specifice in care acesta igi gdsegte
expresia. Acestea pot fi clasificate in doud mari categorii: izvoare comune cu cele ale altor
ramuri de drept gi izvoare specifice dreptului muncii. lzvoarele comune cuprind Constitulia
gi intregul sistem al actelor normative de drept al muncii. lzvoarele specifice cuprind
statutele profesionale, contractele colective de muncd, regulamentele de organizare 9i
funclionare a diferitelor entitdli ce au calitatea de angajator, regulamentele inteme.
Fac parte, de asemenea, din categoria izvoarelor dreptului muncii toate reglementdrile internalionale ce au ca obiect relaliile de munc5, respectiv conventii. pacte acorduri
la care RomAnia a aderat sau pe care le-a ratificat, precum 9i reglementdrile Uniunii
Europene in materie.
10

2.

jos per

t".'""'

DREPTI]I, MIJNCII
2.3.2. Noliune 9i categorii de principii ale dreptului muncii
Dreptul muncii, ca ramurd a sistemului de drept, este guvernat de anumite reguli
cilSuzitoare denumite principii. Aceste principii sunt at6t cele comune tuturor ramurilor de
drept c6t gi cele specifice dreptului muncii.
Astfel, sunt principii generale ale sistemului de drept, aplicabile gi dreptului muncii:
Principiuldemocraliei;
Principiullegalitd!ii;
Principiul egalitSlii in fala legii;
Principiul separaliei puterilor in stat
ldeile generale ce guverneazd intreaga legislalie a muncii, cunoscute sub denumirea de principii fundamentale ale dreptului muncii, sunt prevdzute chiar de Codul muncii,
in art. 3-9, fiind urmdtoarele:
Principiul libertdlii muncii qi al neingradirii dreptului la muncd;
Principiul nediscrimindrii 9i al egalitalii de tratament fald de toli salariatii gi toti
angajatorii;
- Principiul protecliei salarialilor gi al respectdrii demnitdlii in muncd a acestora;
- Principiul recunoagterii dreptului la negocieri colective;
- Principiul libertSlii de asociere a salarialilor gi angajatorilor;
- Principiul consensualitSlii 9i al bunei credinte;
- Principiul libertdlii de circulalie a fo(ei de muncd in Uniunea Europeand.

2.3.3. Dreptul muncii gi alte ramuri de drept

Dreptul muncii constituie o parte componentd a sistemului de drept national, aflatd
intr-o legiturb permanentd cu celelalte ramuri de drept. Astfel, dreptul muncii se aflS in
legdturd cu dreptul constituf ional,dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul administrativ,dreptul comercial, dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul securitdlii sociale.
Dreptul muncii constituie drept comun gi pentru alte raporturi juridice care nu se
nasc in temeiul contractului individual de muncd, precum cele ale funclionarilor publici, ale
magistratilor, raporturi reglementate de alte ramuri de drept. De asemenea, dreptul civil
constituie drept comun pentru dreptul muncii, conditiile generale de valabilitate pentru incheierea unui contract gdsindu-gi aplicabilitatea 9i in cazul contractului individual de
m uncd.

TEST DE AUTOEVALUARE

1.

Definili izvoarele de drept gi precizali ce categorii de izvoare are

:'":l:i.:::::..'".ttt.ttt'.t.tt.tt..tt.ltt"t."*1:'*.tt-tttt.t...............-....:
UJ Rdspunsul poate fi consultat la pagina 10

2. Enumerati principiile specifice dreptului muncii. Folosili spaliul de mai

:: :::l:: Y':::::: :':::::lil

il

DRIPTL

DREPTUL MUNCII

2.4.

REZUMATUL UNlrATll DE INVATARE

coN]

Dreptulmunciireprezintdunansambludenormejuridiceceau.caobiectde
nivel

stabilesc, la
reglementare relaliile sociale de muncd, respectiv acele relatii care s-e
muniniiuiouat sau colectiv, intre cei care presteazd muncd gi cei sub a cdror autoritate
cesc.

Dreptulmunciireglementeazdat6trelaliileindividualecatgipecelecolectivede
individuale de
munca. Astfel, dreptul individuat al muncii are ca obiect de studiu relatiile
munce, SUb toatg aspectele (Tncheiere, executare, modificare, suspendare, incetare,
de
,.irprni"ru juridicd, solulionarea litigiilor), iar dreptul colectiv al muncii are caoobiect
parte
9i
studiu relatiile ce se nasc intre an-gajaiori sau grupuri de angajatori P" 99

colective
salariali pe de altd parte, concretiza-te- prin negocierea 9i inchierea contractelor
ce se.creeazd intre partenerii sociali'
O"
Si prin toaie ceielalte raporturi
reguli
Dreptul muncii, ca ramura a sistemului de drept, este guvernat de anumite
de
drept'
ramurilor
cdlduzitoaie denumite principii, vorbind atat de principii comune tuturor
cat gi de princiPii sPecifice.

rr".!

2.5.

parcurgerea bibliografiei indicate.

Griteriile de evaluare sunt:
- claritatea exprimdrii 9i absenla formulSrilor nesigure,
- identificarea elementelor de conlinut solicitate,
- utilizarea bibliografiei precizate.

BIBLIOGRAFIE

m
@l
ru

S. GhimPu,

0!

3.2.:'
COh
3.3.

MUNCA
3.3.'
mur

3.3.;
ind i'
3.4.TRAl
3.5. REZ

o in
c 'fa

tri

.dt

alt
lecl

2.6,

3.2,1

3.

lnstructiuni privind testul de evaluare:

- se folosegte in primul r6nd cursul, inse pentru un punctaj ridicat este necesard

EE

DE MUN

3.6. Ll

LUCRARE DE VERIFICARE

Prezentali particularit6lile dreptului muncii'

ru

3.1. Ol
3.2. Dl

Al.

Jiclea, Dreptul muncii, Edilia

a ll-a,

Editura All Beck'

Bucuregti, 2002, P. 17 ' P' 19

lon Traian $tefdnescu' Tratat de dreptut muncii, Editura Wolters Kluwer,
Bucuregti 2007, P 195
partea I'
Constitulia Rom6niei, republicate in ,,Monitorul oficial al RomAniei",
nr. 767 131 octombrie 2003
Codul muncii
,,Monitorul oficial al
iegea nr. s3 din 24 ianuarie 2003, publicatd in
Rohaniei", partea l, nr.72din 5 februarie 2003
Tribunalul duptut, dec. 162711975 in Culegere de decizii 1975' p 169

CurteaSupremadeJustilie,s.decont.adm,decizianr'1558/1998'in
,,Dreptul" nr. 3/ 1999, P. 190

utiei sal

Cezvolta

P
ocatiu ni
altora. a

nunc'i t
ce s-acl

-nimeni
leterm ir
oentru (
anul cur

inceputl
pnvind r
a consl
salariatr
prob len

l2

DREPTUL MUNCII

Unitatea cls invdlare 3

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA - ELEMENT CENTRAL AL DREPTULUI
i,lUNCll

3.1. OB|ECTIVE....
3.2. DEFINtTtA 9t ELEMENTELE ESENTTALE

.............. 13

ALE CONTRACTULUT tNDtvtDUAL

DE MUNCA
............................13
3.2.1.Definilia contractului individual de munc6......
........................13
3.2.2. Elementele esentiale ale contractului individual de munc6.........................14
3.3. CONDITII PENTRU iTChEIENEN VALABILA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE

MUNCA
........... 15
generale
pentru
3.3.1. Condi$ii
incheierea valabild a contractului individual de
munci. ..........
.................. 15
3.3.2. Condilii specifice necesare pentru incheierea valabili a contractului
individual de muncd
.............................19
3.4.TRASATURILE CARACTERISTICE ALE CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MU NCA24
3.5. REZUMATUL UNtTATil DE INVATARE
.......................30
3.6. LUCRARE DE VER|F|CARE.....................
................30
3.1.

OBtECT|VE

introducerea cursanlilor in studiul contractului individual de muncS;

o familiarizarea cursanlilor cu fiecare condilie de valabilitate precum gi cu fiecare
trdsdturd caracteristicd a contractului individual de muncd;
r dezvoltarea capacitdlii cursanlilor de a delimita coniractul individual de munc6 de
alte tipuri de contracte in temeiul cdrora se presteaz6 o activitate fizice sau intelectuald.
o

3.2. DEFtNtTtA gt ELEMENTELE ESENTTALE ALE CONTRACTULUT tNDtVtDUAL DE MUNCA

3.2.1. Definilia contractului individual de muncd

Contractul individual de muncd a primit mai mulie definilii legale pe parcursul evoiutiei sale istorice, in funclie de contextul economico-social caracteristic fiecdrei etape de
Cezvoltate a societelii
Prevdzut inilial de articolul 1470 punctul. 1 din Codul civil, ca una dintre felurile de
ocatiune a lucrdrilor - aceea prin care persoanele se oblig6 a pune munca lor in serviciul
altora, aldturi de contractul de antreprizd gi contractul de transport, contractul individual de
muncd gi-a gdsit destul de t6rziu o reglementare normativd conformd cu ramura de drept
ce s-acristalizat in acele vremuri gi anume dreptul muncii . Art. 1471 Cod civil arald cd
-nimeni nu poate pune in serviciul altuia lucrdrile sale dec6t pentru o intreprindere
determinatdsau pe un timp mdrginit", iar art. 1472 stabilea cd,,patronul se crede pe cuvAnt
pentru cAtimea salariului, pentru plata salariului anului expirat gi pentru aconturile date pe
anul curgdtor".
Aceastd reglementare nu a mai corespuns realitalii social-economice de la
inceputul secolului XX, gi fn consecin!5, s-a conturat ideea elabordrii unui proiect de lege
privind contractul individual de muncd. Primul este iniliat de Mihai Orleanu in anul 1909 gi
a constituit un sistem de ansamblu al reglementdrii muncii, atunci fiind conturate definilia
salariatului, obligaliile pd(ilor, cauzele rezilierii 9i incetdrii contractului individual de muncd,
problema regulamentului de atelier, birourile de plasare.
t3

DREPTU]

DREPTUL MUNCII

octav Trancu-lagi a reluat proiectul lui Mihai orleanu 9i, alSturi de alte personalitSli
ale vremii i-a adus unele complet6ri 9i astfel, in 1929, rod al dezbaterilor legislative,
prin care
articolul 37 din Legea contractelor de munce vine cu o definilie cuprinzdtoare
runi pr"" in evidjnld trdsdturile esenliale ale contractului individual de muncd. Astfel'
se
acesta este definit ca fiind "conventiunea prin care una dintre pri(i' numitd salariat,
pentru o
obligd s5 presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat sau
sd
obligd
lucrire deierminatd, unei alte pd(i denumite patron, care, la r6ndul sdu se
nu
r"*rnur"=" pe cel dint6i". Teoreticienii vremii apreciau ce,,in aceasta definilie intri
in
care
servicii
de
numai ceea ce doctrina numegte locatio operarum, adicd localiunea
(ora, ziua, luna
salariatul i9i tocmegte munca s-a 9i in care este pl6tit cu unitatea de timp
lucriri in care
de
localia
;;; ";;i) iar 9i cela ce doctrina numegte /ocatrb operis,iaradicd
plata sd se facd in raport cu
muncitorut se iocmegte sA facd o lucrare determinatd,
aceasta sau cu bucaia (G. Tagc6, Potitica Sociatd a Romeniei, Legislalia muncitoreascd,
Bucuregti,

940, P. 353).

codul muncii din 1972 definea contractul individual de muncd drept ,,contractul
sarincheiat in scris prin care persoana incadratd in muncS se obliga sd-gi indeplineascd

sd
cinile ce-i reveneau, sa respecte ordinea 9i disciplina, legile, iar angajatorul se obliga
remunereze
asigure condiliile corespunzdtoare pentru buna desfdgurare a activiidlii, sd
mu"nca prestaid gi sd acorde toate drepturile ce ise cuvin salariatului".
Contractui individual de muncd - izvor al raporturilor juridice de muncd 9i compocodul
nentd fundamentald a obiectului dreptului muncii (1. T. $tefdnescu, $. Beligrddeanu,
de
p
reglementat
este
26)
muncii Prezentare de ansamblu, Editura Lumina Lex, 2003,
pe
de
actualul Cod al muncii astfel incat sd rdspundd necesitSlii flexibilizdrii pielei muncii,
parte.
Astfel'
pe
altd
de
; p;rt;, 9i protecliei juridice a salariatului subordonat angajatorului definegte contractul
uri. t O if boOului muncii actual, intrat in vigoare la 1 martie 2003
individual de muncd ca fiind "contractul in temeiul caruia o persoand fizicd, denumitd
persoanS
salariat, se obligS s6 presteze munca pentru 9i sub autoritatea unui angajator,
fizicd sau juridicd, in schimbul unei remuneralii denumite salariu"'

3.2.2. Etementele esentiale ale contractului individual de muncd

Din analiza definiliei teg'ale a contractului individual de munce, dar 9i a doctrinei in
materie rezultd cd elementele esentiale ale contractului individual de munce sunt
urmetoarele:
- prestarea in timp a muncii, obligalie principald a salariatului;
- i"rrn"rut"u periodicd amuncii prestate de cdtre salariat, obligatie principald a
angajatorului;
,
- existenla unei legdturi de subordonare juridicS intre salariat $i angajator;
- mdsuri de proteclie pentru salariali, instituite prin lege'

TEST DE AUTOEVALUARE
1. Precizali ce definilii legale a primit contractul individual de munci de-a
lungul timpului.Folosili spaliul de mai jos pentru formularea rdspunsului.

l.

LI

3.3.
DE MUN(

Cont
muncd pr
care trebr
unele din
specifice

3.3.i
muncd.

i^:

a3es:e'3

ar

C,

'z:= -- posibili

Beleiu., f,
a. revdzu
Bucuregti
contracta

asumi.

A.
de munci
muncii in acest s
de munca
Tot
persoand
vArstei de
reprezenl
ftzicA. apl
tate sdnd
in c<
rncheia u

incad rare

2.

Rdspunsul poate fi consultat la pagina 13-14'

Enumerati elementele esenliale ale contractului individual de munci.

Folosili spaliul de mai jos pentru formularea rdspunsului.

14

incheiere
contract s
Dreptul n
Moarcig.
47. At, A
37. Ar. Ti
Rosetti. E

DREPTUL MUNCII

Rdspunsul poate fi consultat la pagina 14.

3.3. CONDTTil PENTRU iruCnelrRea VALABILA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL

DE MUNCA
Condiliile de valabilitate reprezintd ansamblul de cerinte care asigurd contractului de
muncd producerea integrald 9i legald a efectelor juridice. [n acest sens, condiliile legale
care trebuie indeplinite pentru incheierea valabile a contractului individual de muncd sunt,
unele dintre ele, comune tuturor contractelor din diferite ramuri de drept, iar altele sunt
specifice dreptului muncii.

3.3.1. Condilii generale pentru incheierea valabiE a contractului individual de

muncd.
in cadrul acestui studiu vom analiza cu prioritate condiliile comune, generale care
trebuie indeplinite pentru a asigura contractului individual de muncd fo(a juridicd necesard
derul6rii raporturilor de muncd, in conformitate cu principiile de drept care guverneazd
aceste relatii sociale, pespectiv capacitatea pd(ilor, consimldmentul, obiectul 9i cauza.
Capacitatea pdrlilor de a incheia contractul individual de muncd reprezintd o
condilie de fond gi esentiald pentru valabilitatea acestui act juridic. Capacitatea persoanei
fizice sau juridice se analizeazd fie din perspectiva capacitdlii de folosinld - aptitudinea
generald qi abstractd de a avea drepturi 9i obligalii, fie prin aceea a capacitetii de exerciliu
9i obligaliilor prin sdvArqirea de acte juridice (Gh.
- posibilitatea exercitdrii drepturilor
Beleiu,, Drept civit romAn. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civti, Edilia a Vlla, revdzutd 9i addugitd de Marian Nicolae 9i Petricd TrugcS, Editura Universul Juridic,
Bucuregti, 2001, p. 32). Totodatd capacitatea trebuie analizatd din prisma ambelor pd(i
contractante, avAnd in vedere drepturile gi obligafiile pe care acestea le au, respectiv 9i le
asumd, prin incheierea contractului individual de muncd.
A. Capacitatea juridicd a salariatului. Capacitatea juridicd de a incheia contracte
de munce este conditionatd de capacitatea biopsihicd de a munci (N. Voiculescu, Dreptul
muncii - Reglementdri interne gi comunitare, Ediiura. Rosetti, Bucuregti, 2003 ' p 17-18)
in acest sens, Codul muncii stabilegte in art. 13 cd persoana fizicd dobAndegte capacitate
de muncd la implinirea vArstei de 16 ani.
Tot Codul muncii, coroborat cu dispoziliile constitulionale,prevede expres cd o
persoand fizicd poate incheia un contract de muncd in calitate de salariat 9i la implinirea
vArstei de 15 ani, dacd sunt indeplinite urmdtoarele condilii: existd acordul pdrinlilor sau al
reprezentanlilor legali; contractul este incheiat pentru activitdli potrivite cu dezvoltarea
fizicd, aptitudinile gi cunogtinlele minorului; prin prestarea muncii minorului nu-i sunt periclitate sendtatea, dezvoltarea gi pregdtirea profesionald.
in concluzie, intre 15 gi 16 ani persoana fizicd dispune de o capacitate restr6nsd de a
incheia un contract individual de muncd in calitate de salariat. Acordul pdrinlilor pentru
incadrarea in muncd a minorului trebuie sd fie prealabil sau cel mult concomitent cu
incheierea contractului individual de muncd, sd fie special, adicd sd vizeze un anumit
contract gi sd fie expres, adicd sd aibd o formd clard, precisd (1. T. $tefdnescu' Tratat de
Dreptut muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuregti 2007, p.300; Al. Athanasiu, C. A.
Moarcdg, Muncitorul gi legea. Dreptul muncii, Editura Oscar Print, Bucuregti 1999' p 4647, Al. Athanasiu, Luminila Dima, Dreptul muncii,Edilura All Beck, Bucuregti 2005, p.3237, Al. liclea, A. Popescu, M. lichindelean, C. Tufan, O. linca, Dreptul muncii, Edilura
Rosetti, Bucureqti 2004, p.338 gi urm. ).

a)

15

IDREPTUL MUNCII

DREPI

B. Capacitatea juridicd a angajatorului. Angajatorul, indiferent de forma juridicd

de organizare gi specificul sdu, pentru a putea fi parte intr-un contract individual de munce
trebuie sd aibd capacitate juridicd. codul muncii, in ar1. 14 alin. 1 precize azd cd angajatorul poate fi o persoand juridicd sau o persoand fizicit, ceea ce inseamnd cd problema
capacitdlii angajatorului se pune diferit, in functie de categoria in care se incadreazd. Este
necesar a fi menlionat, inainte de a analiza capacitatea juridicri a angajatorului persoand
juridica 9i a angajatorului persoand tizicd, faptul cd regula in relaliile de muncd o
reprezintd angajatorul persoani juridicd.
ln conformitate cu prevederile arL 14 alin.2 din Codul muncii persoana juridici
poate incheia un contract individual de muncd in calitate de angajator din momentul dobAndirii personalitd!ii juridice.
Codul muncii, atunci cAnd vorbegte despre angajator se referd la persoana juridicd,
dar 9i la persoana tizicd, precizand cd aceasta, pentru a putea incheia contracte
individuale de munc6 trebuie sd aibd capacitate deplind de exerciliu (art. 14 alin.3 Codul
muncii). in consecinld, pentru a detalia prevederile normative mentionate, este necesar a
le interpreta prin raportare la dispoziliile Decretului nr.3111954 cu privire la persoanele
fizice gi juridice. Potrivit art. 5 alin. 3 din actul normativ mentionat "capacitatea de exercitiu
este capacitatea persoanei de a-gi exercita drepturile gi de a-gi asuma obligatii, sdvargind
acte juridice". Din analiza textului legal se poate observa ci legiuitorul a avut in vedere la
elaborarea codului muncii capacitatea deplina de exerciliu a persoanei fizice. cum
capacitatea deplind de exercitiu se dobandegte la ?mplinirea vdrstei de 18 ani, rezultd cd
minorii nu pot avea calitatea de angajatori, dec6t atunci cAnd in cazuri speciale dobandesc
capacitate deplind de exercitiu inainte de implinirea vArstei de 18 ani (minorul cdsitorit cu
varsta intre 1 6 9i 18 ani (Art. B din Decretul 311 1954 cu privire la persoanele fizice gi
juridice coroborat cu art.4 din codul familiei, aga cum a fost modificat prin Legea nr.
28812007, publicatd in ,,Monitorul oficial al RomAniei", partea l, nr. 74g din b noiembrie
2007 potrivit cdrora, pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se
poate cesetori).

h) Consimldmdntul pdrlilor Ia incheierea contractului individuat de muncd

Pentru ca un contract individual de muncd sd fie incheiat in mod legal este necesar
ca vointa ambelor pdrli sd fie exprimatd valabil, neechivoc ai in deplind cunogtinld de
cauzd, acordul de voinld al celor doud pd(i trebuind sd se realizeze in condiliile legii.
Potrivit art. 16 alin. 1 din Codul muncii ,,contractul individual de muncd se incheie in baza
consimtemantului pa(ilor, in formd scrisd, in limba romand".
ConsimtimAntul este acea condilie esentiald de fond gi generald a actului juridic
civil care constd in hotdrArea de a incheia un act juridic manifestatd in exterior (Gh. Beleiu,
Drept civil romAn. lntroducere in dreptul civil. Subiectete dreptului civil, Edilia a Vll-a,
revdzutd gi adaugita de Marian Nicolae 9i Petricd rrugcd, Editura Universul Juridic,
Bucuregti , 2001 , p.146, G. Boroi, Drept civil. Paftea generald. persoanele, Editura All
Beck, Bucuregli, 2001, p. 160-172). Sub aspect terminologic, este de menlionat cd
termenul de ,,consimtdm6nt" are in cazul contractului individual de muncd intelesul de
acord de voinld al celor doud pd(i pentru incheierea lui. Contractul individual de muncd se
considerd valabil incheiat la momentul realizdrii acordului de voinld intre angajator 9i cel
care solicitd incadrarea in munc5, chiar dacd perfectarea documentelor se face ulterior
acestui moment.
Acordul p6(ilor la incheierea contractului individual de muncd trebuie insd sd fie
conform normelor dreptului civil. Astfel, consimldmantul, atat al celui care angajeaza c6t gi
al celui care solicitd incadrarea in muncd, pentru a fi valabil, trebuie sd provind de la o
persoand cu discerndmant, sd fie exprimat cu intenlia de a produce efecte juridice, sa fie
exteriorizat, sd nu fie alterat de vreun viciu de consimtdm6nt (eroare, dol, violenla).

l6

c)

reprezi
la care

trebuie

pa(ile i
Ia care

determi

sunt gi
sub sar
prestdri

prestati
acestuii
se reci;
caTe. ur
fl nul (A
Ticlea.

tre bu ie

rl

lica.

irohib

:(

i:

':,=: --.'

:
--'a

da
-,-':...-...---

--- :3:
-:=::::

::::=s

DRXPTUL MUNCII

c) Obiectul contractului individual de muncd

O alte condilie generald obligatorieincheierii contractului individual de munc6 o
reprezintd obiectul contractului. Potrivit art. 962 Cod civil, obiectul contractului este acela
la care pdrlile, sau numai una dintre ele, se obligd.
Degi obiectul gi conlinutul actului juridic civil se aflS intr-o strdnsd legdturd, nu
trebuie confundate actiunile sau inactiunile la care sunt indreptalite sau de care iunt
linute
pd(ile actului juridic - care constituie obiectul actului juridic civil cu drepturile obligaliile
9i
la care di nagtere actul juridic - care formeaza continutul ori efectele aciului juridic civil.
Pentru validitatea contractului este necesar ca obiectul sd fie posibil, d'eterminat sau
determinabil, licit gi moral, adicd sd fie in concordantd culegea 9i morala. in acelagi sens
sunt 9i prevederile codului muncii care, in art. 15, printr-o dispozilie imperativd, interzic,
sub sanctiunea nulitdlii absolute, incheierea unui contract individual de muncd in scopul
prestdrii unei munci sau al unei activitdti ilicite sau imorale.
contractul individual de munc5, fiind un contract sinalagmatic, are ca obiect
prestaliile reciproce ale pdrlilor, respectiv prestarea muncii de cdtre salariat gi salarizarea
acestuia de cdtre angajator. Aceste doud elemente sunt inseparabile, intercond i{ionAnduse reciproc. Cele doud prestalii se afld intr-o legdturd directd gi indisolubild, fapt pentru
care, un contract individual de muncd ce nu ar cuprinde unul din aceste doud elemente ar
fi nul (Al. Athahasiu, L. Dima, Dreptul muncii, Edituara All Beck, Bucuregti, 2005, p. 39; Al.
liclea, Tratat de dreptul muncrT, Editura Rosetti, Bucuregti, 2006, p.73).
Prestarea muncii de cdtre salariat, ca obiect al contractului individual de munci,
trebuie sd fie posibild de executat in condilii licite, fdrd a afecta morala sau ordinea
publicd. Un contract individual de muncd care ar avea ca obiect prestarea unei munci
prohibite de lege este lovit de nulitate absoluti 9i nu poate produce niciun efect juridic.
ln baza contractului individual de muncd, salariatul pune in slujba angajatorului forta
sa de muncd, fiind obligat sd presteze in favoarea acestuia orice serviciu tegai Oe ocupalia
incare a fost incadrat. Bineinteles cd angajatorul poate solicita salariatului sdu sd presteze
numai acea muncd pentru care acesta s-a obligat prin contract, muncd in concordan{d cu
aptitudinile lui, chiar dacd ar fi pregdtit profesional gi pentru prestarea unei alte activitdli.
Salarizarea muncii de cdtre angajator este al doilea element esential al obiectului
contractului individual de munce, reprezent6nd plata in bani a muncii prestate in temeiul
contractului individual de muncd. Salariul trebuie pldtit de cetre angajator, chiar dacd nu a
fost menlionat expres in contract, in mdsura in care munca s-a prestat gi rezultd cu
claritate cd intenlia pd(ilor a fost sd incheie un contract individual de munce.
Prin reglementarea corelaliei dintre prestarea muncii de cdtre salariat 9i salarizarea
muncii de cdtre angajator este respectat principiul echivalentei prestaliilor ?n contractele

sinalagmatice.

d) Cauza contractului individual de muncd

Cauza reprezinte o condilie obligatorie a incheierii oricdrui contract,deci gi a incheierii contractului individual de muncd. Potrivit art. 948 cod civil, cauza este b conditie
esenliald pentru validitatea contractului. Cauza contractului este scopul urm6rit de cdtre
pri(i cand incheie contractul, adicd rezultatul sau efectul cdtre care tind ele prin contractul
incheiat. impreund cu consimldm6ntul cauza formeazd voinla juridicii. Cauza ori scopul
este elementul care rdspunde la intrebarea: de ce s-a incheiat contractul? ca element
esential al contractului, cauza nu se confundd nici cu consimlamAntul 9i nici cu obiectul
unui asemenea act juridic, ceea ce inseamnd c6 este un element independent, de sine

stdtdtor.

in contractele sinalagmatice, din care face parte gi contractul individual de muncd,

cauza consimtdm6ntului uneia dintre pi(i constd in reprezentarea intelectuald a acestei
pd(i despre obligatia celeilalte pd(i; reciprocitalii de obligalii ii corespunde reciprocitatea

17

DREPTUL MUNCII

DREPI

de cauze (A se vedea in acest sens l. Filipescu, A. Filipescu, Drept civil. Teoria generald
a obligaliilor, Editura Actami, Bucuregti, 2002, p.50).
Codul muncii face referire expresd la cauza contractului individual de muncd in
cuprinsul art. 15 dispun6nd cd este interzisd, sub sancliunea nulitdlii absolute, incheierea
unui contract individual de muncd in scopul prestdrii unei munci sau al unei activitdli ilicite
sau imorale. in cazul incdlcdrii acestei norme legale imperative, sanctiunea ce intervine
este nulitatea absolutd a contractului individual de munce, nulitate ce va produce efecte
numai pentru viitor.
in cazul contractului individual de muncd cauza rezidd in scopul urmdrit de fiecare
parte prin incheierea acestui act juridic Ai anume: oblinerea resurselor financiare necesare
traiului, din punctul de vedere al salariatului 9i prestarea activetdtii de cdtre salariat, din
punctul de vedere al angajatorului.
Cauza contractului individual de muncd poate fi influen{atd deierminant de dispozitiile normative care oferd avantaje fiscale angajatorilor, gi uneori gi salariatilor, in cazul
incheierii unor contracte individuale de muncd in situalii speciale (A se vedea in acest
sens Legea nr. 7612002 cu privire la sistemul asigurdrilor pentru gomaj gi mdsuri de
stimulare a ocupdrii fo(ei de muncd, Publicatd in "Monitorul oficial al RomAniei", partea l,
nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificdrile gi completdrile ulterioare.).
Validitatea contractului individual de munce este condi!ionatd de caracterul licit gi
moral al cauzei sale (art. 966 - 968 din Codul civil, coroborat cu ar1. 15 din Codul muncii).
Cauza este ilicitd cSnd este prohibitd de lege, cdnd este contrard bunelor moravuri gi
ordinei publice. in acest caz actul juridic este lovit de nulitate absolutd. Astfel, pentru a fi
valabila cauza trebuie sd existe, sd fie reald, sd fie licitd gi morald. in ceea ce privegte
proba cauzei, art. 967 Cod civil, dispune cd un contract este valabil chiar dacd nu aratd
cauza in mod expres, precum 9i cd este prezumatd cauza pdnd la dovada contrard. in
consecinte, valabilitatea cauzei este subinleleasd, iar sarcina dovezii revine celui care
infirmd. existenta acesteia, afirmalie ce opereazd 9i in cazul contractului individual de

este

s(

posibili
muncd
a

individ
in d ivid

r,

comun(
rar altel
p

recu m

in

tioI

)- = 2_,a

mu ncd.

e) Forma contractului individual de muncd

Prin forma contractului individual de muncd se in.telege acea conditie a actului

juridic care constd in modalitatea de exteriorizare a manifesterii de voinle a pd(ilor cu
intenlia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic de muncd. Forma contractului
individual de muncd se supune regulii de drept numitd principiul consensualismului, care
inseamnd cd simpla manifestare de voinld a p5(ilor este nu numai necesard ci 9i suficientd pentru ca acest contract sd ia nagtere in mod valabil. din punctul de vedere al
formei care imbracd manifestarea de voinld, fdcutd in scopul de a produce efecte juridice.
Cu alte cuvinte, principiul consensualismului este regula de drept potrivit cdreia, pentru a
produce efecte juridice, manifestarea de voinld nu trebuie sd imbrace o formd speciald.
Codul muncii consacrd acest principiu in art. B alin. 1, potrivit cdruia. relatiile de muncd se
bazeazd pe principiul consensualitSlii gi al bunei-credinte, Este adeverat cd potrivit art. 16
alin. 1 din acelagi act normative contractul individual de munca se incheie in formd scrisd
in limba romdnd, insd forma scrisd a contractului individual de munci se impune numai ca
o conditie de probd a existenlei unei relatii contractuale de muncd intre salariat gi
angajator, in lipsa acesteia fiind greu de demonstrat cd o persoani a prestat muncd pentru
9i sub autoritatea unui angajator.

Lipsa formei scrise nu afecteazd insagi valabilitatea contractului individual de munce.

Este concluzia care decurge din faptul cd nicio normd juridicd nu stipuleazd cd lipsa formei
scrise atrage drept sanctiune nulitatea contractului individual de muncd. Practica
judecdtoreascd a confirmat, in acest sens, faptul ca. in lipsa formei scrise, existenla contractului individual de munce poate fi doveditd prin orice mijloc de proba (A se vedea in
acest sens, Curtea de Apel Bucuregti, Seclia a lV-a civi d. decizta nr, 606/1997.). Aceasta

l8

^-:-^-

DREPTUL MUNCII

este solulia prevdzut6 gi de codul muncii care mentioneazd expres in art. 16 alin. (2)
posibilitatea de a dovedi cu orice mijloc de probd existenla unui contract
individual de
mu

nc5.

. .. 3.1'2- Condilii specifice necesare pentru incheierea valabild a contrac-tului

individual de muncd
Aga cum am precizat anterior, pentru incheierea legald gi valabild a unui contract
ndividual de muncd trebuie intrunite un numdr de condilii. Unele dintre acestea
sunt
lomune incheierii valabile a oricdrui contract (capacitate,^obiect, consimldmant gi cauzii),
ar altele sunt specifice contractului individual de muncd. in acest sens enumerdm conditii

3recum: examenul medical la angajare, condiJii de studii de vechime, verificarea

aptitu_
9i
3 n ilor gi cu nogtinlelor profesionale, avizul, autorizatia,
atestatul.
i

a) Examenul medicat ta angajare

Calitatea de subiect intr-un raport juridic de muncd, in cadrul cdruia persoana fizicd
se obligd sd desfdgoare o anumitd activitate in folosul angajatorului, implicd nu numai
:apacitatea juridicd a acesteia ci gi aptitudinea de a munci in ien" biologic, adicd presu_
cune capacitatea fizicd gi psihicd de muncd a celui care presteazd activititea.
Astfel, persoanele fizice pot fi incadrate in muncd numai in baza unui certificat medical prin
care se
:onfirmd cA starea sdn5tdtii le permite sd indeplineascd munca ce li se incredinleaza (art.
27 alin. 1 codul muncii). be asemenea, Legea ni.-irglzooo privind securitatea gi sdnd-.a-t9? in muncd (Publicatd in,,Monitorul oficial al Rom6niei", partea
l, nr. 646 din 26 iulie
2006), instituie obligalia angajatorului de a incadra in muncd nrmai persoane care,
in
-tma conlrolului medical 9i a verificdrii aptitudinilor psiho-profesionale, corespund sarcinii
:e muncd ce urmeazd sd o execute. Prin HotdrArea Guvernului nr. 35512007
ipuOticata in
'ilonitorul oficial al Rom6niei", partea l,
nr.322 din 17 mai 2007), privind supravegherea
sanatalii lucrdtorilor s-a reglementat procedura de examinare mebicald a lucidtorilor,
at6t
a angajarea in muncd cAt 9i pe parcursul executdrii contractului individual de
muncd. Ar1.
9 alin (1) din hotdr6re definegte aptitudinea in muncd, precizAnd cd reprezintd
capacitatea
:cr6torului din punct de vedere medical de a desfdgura activitatea la locul de munca
in
: rofesia/fu nclia pentru care se solicitd examenul medical.
Art. 13 din aceeagi hotdrAre prevede cd examenul medical al lucrdtorilor Ia angain
muncd are ca scop stabilirea aptitudin iilaptitud in ii conditionatelinaptituO in ii perria.area
^ente sau temporare in muncd pentru profesia/fu nclia
9i iocul de munca in care
:ngajatorul ii va desemna sd lucreze privind:
a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente in
romentul examindrii 9i viitorul loc de muncd;
b) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol sdndtatea gi securitatea
:elorlalli lucrdtori de la acelagi loc de muncd;
c) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol securitatea unitdlii gi/sau
:alitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate;
d) existenla/inexistenta unui risc pentru sdndtatea populaliei cdreia ii asigura
servicii.

b) Condilii de studii gi de vechime

Pentru incadrarea gi promovarea in orice functie sau post este necesard
'rdeplinirea-unor
condilii de studii, respectiv de pregdtire in cazul muncitoriLi
se vedea
si I T.-$tefdnescu, condilii de studii gi verificarea /or, in ,,Raporturi oe munca;1n
n r. s11997,
t 47-50). lncadrarea gi promovarea condilionatd de indeplinirea condiliiloi de pregdtire
rrofesionald este in spiritul necesitSlii desfdgurdrii unei activitdli eticiente gi rlntabile
la
^ ivelul fiecdrui angajator.
Pregdtirea teoreticd gi practicd, precum gi perfeclionarea ei continud, reprezintd
o
:cndilie la incadrarea gi promovarea in muncd li toate categoriile de angajaiori,'
fiind obli-

l9

DREPTUL MUNCII

DREPTI

gatorie pentru unitelile din sectorul public ai avAnd caracter de recomandare, in principiu,
pentru unitSlile din sectorul privat. Sunt insd situalii pentru care legea prevede obligativitatea indeplinirii condiliilor de pregdtire profesionald 9i pentru lucrdtorii din acest sector.
Natura gi nivelul studiilor pentru fiecare ocupalie sunt concepute in raport direct cu
specialitatea gi complexitatea muncii, cu atribuliile gi r6spunderile pe care le implicd
efectuarea acesteia (Alexandru liclea, Tratat de dreptul muncii, Editura Rosetti, Bcucuregti, 2006, p. B4). Trebuie precizat ce neindeplinirea condiliilor de studii in momentul
incheierii contractului individual de munce, atunci c6nd acestea au un caracter imperativ,
se sanclioneazd cu nulitatea deoarece este incdlcatd o cerinld imperativd 9i determinanti
pentru insdgi existenla actului juridic in cauze.
Pentiu incadrarea in anumite funclii sau posturi este necesar uneori, ca cel care
doregte ocuparea acestora, sd aibd, pe lAngd pregdtirea profesionald necesard gio anumitd vechime in muncd, iar uneori chiar o vechime in specialitate studiilor cerute pentru
ocuparea postului respectiv.
in perioada de dupd 19B9, prin Legea nr. 30/1 990 privind angajarea salarialilor in
func{ie de competenld (Lege in prezent abrogatd prin intrarea in vigoare la 01.03.2003, a
Legii nr. 53/2003), s-a prevdzut cd se abrogd toate dispozi{iile legale care condilionau
ocuparea unor posturi de existenfa unei vechimi in munce, cu exceplia magistralilor,
medicilor gi cadrelor didactice (A se vedea LT.$tefdnescu, Tratat de dreptul muncii,
Editura wotters Kluwer, Bucuregii, 2007, p. 246). Ulterior, printr-o serie de alte acte
normative, pentru anumite profesii, s-au stipulat condilii de vechime in muncd pentru
incheierea contractului individual de muncd, condilii care in continuare apar ca fiind
necesare pentru executarea eficientd a contractului individual de muncd.
conform art. 16 alin. (3) din codul muncii vechimea in muncd este conferitS
salariatului de munca prestatd in temeiul unui contract individual de muncd, indiferent de
forma acestuia. in literatura juridicd (V. Pdtulea, Conlinutul conceptului de ,,vechhe in
muncd", in Revista ,, Dreptul" nr.212000, p. 82) s-a precizat cd, in sens larg, prin vechime
in muncd se inlelege totalitatea perioadelor in care o persoand a desfdqurat activitdli in
temeiul unui raport de muncd tipic sau atipic. Regula este cd se iau in calculul vechimii in
muncd perioadele de^ timp in care persoana a fost incadratd in temeiul unui contract
individual de muncd. in mod exceplional se iau in considerarea vechimii in muncd 9i alte
perioade de timp reglementate de lege in care persoana a desfSgurat activitdli independente sau profesii liberale, plecand de la premisa cd dob6ndirea experienlei in exercitarea
unei ocupalii se realizeazd prin prestarea efectivd a muncii, indiferent de natura raportului
juridic in temeiul cdruia s-a prestat activitatea.
in acest sens, in doctrind, vechimea in specialitate a fost definitd (Al.liclea, Tratat
de dreptut muncii, Editura Rosetti, Bucuregti, 2006, p. 87) ca fiind perioada de timp in care
o persoand a lucrat in activitali corespunzdtoare funcliei (meseriei) in care urmeazd sd fie
incadratd sau promovatd.
in sectorul public actele normative care reglementeazd desfdgurarea activetd.tii
prevdd, de reguld, condilii de vechime at6t la incadrarea in muncd cat 9i la promovare.
Astfel, in cazul magistralilor, medicilor, cadrelor didactice, membrilor Corpului Diplomatic Ai
Consular, al funclionarilor publici se prevdd prin statutele lor de personal condilii de
vechime in specialitate pentru fiecare funclie din ierarhia functionald respectivd.
in practicd, atat in sectorul bugetar, cdt 9i in cel privat, angajatorii includ cerinle de
vechime in muncd sau specialitate, aldturi de condiliile de studii, respectiv de calificare
profesionalS. Aceastd realitate se fundamenteazd pe faptul cd experienla in muncd are
efecte pozitive asupra modului cum salariatul igi indeplinegte principala obligalie asumatd
prin incheierea contractului individual de munce. Astfel, in plan profesional, exercitarea in
timp a aceleiagi profesii se reflectd in nivelul calitSlii muncii prestate. Din punct de vedere
al funcliilor de conducere insd, exercitarea in timp a unor ocupalii diferite ce necesitd
aceleagi studii de specialitate este beneficd salariatului care beneficiazd de un orizont mai

larg 9i o
concluzi
dinamici
drntre ce
pentru p

20

calificare

f izice ce

a ,^ ;,

-^J ao.
-:.-.

='a-a'?t=-='

..---..-:.:: : : :-_
--:._

DREPTUL MUNCII
arg gi o putere sporite de cuprindere gi coordonare a activitSlilor pe care le desfdgoard. in
concluzie, este de menlionat faptul cd in 9i inlara noastr6, aflatd incd intr-o perioadd de
dinamicd a pielei muncii, vechimea in muncd reprezintSo realitate izvorltd din raportul
Cintre cerere gi ofertd pe piata fo(ei de muncd, raport favorabil ofertei de locuri de muncd
pentru personalul de o anumit6 pregdtire profesionala 9i nefavorabil persoanelor lipsite de
calificare profesionald sau experienld in muncd.

c) Verificarea aptitudinilor personale 9i a pregdtirii profesionale ale persoanei

fizice ce solicitd angajarea
Codul muncii, reglementeazd condilia verificdrii aptitudinilor profesionale gi personale ale persoanei care solicitd incadrarea in muncd, prealabil incheierii contractului individual de muncd (art.29); aceastd condilie impusd de lege pentru incheierea valabild a
unui contract este specificd dreptului muncii.
Modalitalile prin care urmeazd sd se realizeze aceastd verificare nu sunt stabilite
expres de legea cadru in domeniul relaliilor de muncd, aceasta fdcAnd doar trimitere la
reglementSrile contractului colectiv de muncd aplicabil, la statutul de personal gi la reguamentul intern de la nivelul fiecdrui angajator. Ca gi Tn alte situalii, Codul muncii traseazd
rumai directiile de urmat,lds6nd partenerilor sociali de pe piala muncii posibilitatea sd
:eglementeze condi{iile concrete in care se va efectua verificarea aptitudinilor profesionale
gi personale ale celor care solicitd angajarea. Prin urmare, se pot stabili pentru verificare
crice modalit6ti considerate, de cdtre angajator sau de cdtre partenerii sociali, potrivite
activitdlii prestate la nivelul celui care angajeazd. Aceste modalitdli pot fi: concursul,
examenul, interviul, proba practicd.
Verificarea aptitudinilor profesionale 9i personale ale persoanei care solicitd
-ncadrarea
in muncd se poate faceprin oricare dintre modalitSlile enumerate, cu exceptia
angajaiorilor din sectorul public ai bugetar, unde angajarea se face numai prin concurs sau
examen (art. 30 alin. 1 Codul muncii). Referitor la aceastd dispozilie normativS, care
permite verificarea aptitudinilor profesionale la nivelul instituliilor publice gi altor unitdli
bugetare prin examen, menliondm cd a antrenat critici din partea unor reprezentanti
sindicali, care au vdzut prin inserarea acestei prevederi in Codul muncii o poartd deschisd
abuzurilor gi corupliei in sistemul public. Temerea reprezentantilor sindicali nu a avut insd
nici un suport de ordin juridic. Angajarea in sectorul bugetar a personalului contractual
este stabilita prin lege. Dispozilia din Codul muncii nici nu ar fi fost necesarS, atdta timp
cat existd o lege speciald care reglementeazd ocuparea prin concurs sau examen a
posturilor vacante din instituliile publice. Este adevdrat cd trebuie indeplinite anumite condiiii pentru inscrierea la concurs sau examen, dar interesul ocrotit de norma juridicd este
unul public 9i se justificd cerinlele suplimentare impuse de lege, in raport cu cele din
sectorul privat.
in consecintd, la instituliile 9i autoritdlile publice gi la alte unitdli bugetare se
mentine obligativitatea verificdrii profesionale prin concurs sau examen ca unicd modalitate de verificare a aptitudinilor profesionale gi personale ale persoanei care solicitd incadrarea in muncd. Pentru personalul anumitor categorii de unit6!i bugetare, condiliile privind
incadrarea ?n muncd sunt prevdzute de acte normative speciale.Atunci c6nd este necesard angajarea de personal, posturile vacante din statul de func{ii sunt scoase la concurs,
sunt fScute publice gi comunicate agenliilor de ocupare a fortei de munc6, cu detalierea
conditiilor concrete de organizare gi de participare la concurs. in cazul in care la concursul
organizat pentru ocuparea unui post vacant nu s-au inscris mai mulli candidali, verificarea
aptitudinilor profesionale gi personale ale candidatului se face prin examen (A se vedea in
acest sens Hotdr6rea Guvernului nr. 28111993 cu privire la salarizarea personalului din
unita,tile bugetare, publicatd in ,,Monitorul oficial al RomAniei", partea I nr. 135 din 25 iunie
1993, cu modificdrile gi completdrile ulterioare ).

2l

DREPTUL MUNCII

DREPTLl

La regiile autonome, la societdlile comerciale 9i la orice alte persoane juridice, atele

dec6t cele bugetare, angajarea se face prin condiliile stabilite prin actele constitutive, regulamentele interne sau contractul colectiv de muncd aplicabil, dacd prin lege nu se prevede
altfel.
Prin reglementarea doar la nivel exemplificativ a modalitSlilor de verificare a aptitudinilor profesionale gi personale a persoanei ce solicitd angajarea, se consolideazd prerogativa organizatoricd a angajatorului, ca drept recunoscut legal. AvAnd dreptul de a stabili

la

modul de organizare 9i de funclionare a unitdlii, ca drept exclusiv, angajatorului ise

recunoagtein mod direct 9i dreptul de seleclie a personalului (M. Volonciu, Comentariu (la
aft.29) in Codul muncii, comentariu pe articole, vol l, art. 1-107, de Al. Athanasiu, M.
Volonciu, L. Dima, O. Cazan, p. 151).
d) Avizul, autorizatia gi angaiamentul
Sunt situatii c6nd, pentru incheierea unui contract individual de muncd avand ca
obiect exercitarea unei activitd{i speciale, este necesard existenla prealabild a unui aviz, a
unei autorizdri sau a unei atestdri, emise de institulii abilitate in acest sens prin diferite dispozi!ii normative.
Astfel, avizul poliliei este necesar pentru incadrarea in muncd a agenlilor de pazd
care urmeazd a fi dotali cu armament, a personalului de pazd proprie (Legea nr.333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor gi proteclia persoanelor, publicatd in
,,Monitorul oficial al Rom6niei", partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003), personalului operator
de jocuri de noroc. Avizul poliliei are caracter obligatoriu, neindeplinirea condiliei oblinerii
sale conducAnd la nulitatea absolutd, dar remediabild in situalia oblinerii ulterioare a
acestuia,a contractului individual de muncd incheiat de unitate cu persoana fizicd
neavizatd.
Retragerea avizului obligatoriu are drept efect incetarea de drept a contractului
individual de muncd. Retragerea avizului ulterior incheierii contractului individual de muncd
se poate face numai daci o dispozilie legald o prevede in mod expres, interesul ocrotit de
lege fiind in acest caz de ordin public (Al. liclea, Tratat de dreptul muncrt, Editura Rosetti,
Bucuregti, 2006, p. 80).
Un caz special in care este obligatoriu avizul prealabil la incadrarea in muncd il
constituie increderea acordaid de Pregedintele RomAniei pentru incadrarea in muncd a
personalului Administraliei prezidenliale (Potrivit art. 5 Legea nr.4711994 privind serviciile
din subordinea Pregedintelui RomAniei, republicatd in ,,Monitorul oficial al Romdniei",
partea l, nr. 210 din 25 aprilie 2001, modificatd gi completatd ulterior).
Retragerea increderii acordate de Pregedintele RomAniei unei persoane are ca
efect incetarea contractului de muncd. Doctrina juridicd considerd insd cd retragerea
increderii Pregedintelui, neput6nd fi admisd ca un act discrelionar, poate fi atacatd pe
calea contenciosului administrativ (1. T. $tefdnescu, Tratat de dreptul muncii, Editura
Wolters Kluwer, Bucuregti, 2007, p.344).
O altd categorie de aviz prealabil incheierii contractului individual de munci este cel
dat de ceilalli gestionari, dacd gestiunea este incredinlatd mai multor persoane, sau de
gestionar atunci cAnd se doregte incadrarea de persoane in subordinea sa. ln aceastd
situalie avizul dat este insd facultativ, organul competent sd dispund angajarea nefiind
obligat sd lind seama de el.
Dacd pentru ocuparea unor posturi este necesard oblinerea unui aviz, conform sau
consultativ, dupd caz, in alte situalii este prevdzutd cerinla autorizdrii/atestdrii profesionale
la incheierea contractului individual de muncd. Astfel, pentru calitatea de artificier este
necesari autorizarea inspectoratului teritorial de muncd (ArI. 27 din Legea nr. 126/1 995
privind regimul materiilor explozive, republicati in ,,Monitorul oficial al Rom6niei" , Partea l,
nr.29B din 28 decembrie 1995, modificatd 9i completatd ulterior), pentru cea de agent de
valori mobiliare autorizalia Comisiei Na{ionale a Valorilor Mobiliare (Art. 13 din Regu22

mentul

aprobat

.,Monitoru

maternal
turism ate
persoana
abilitate.
Ast
acest senl
de asister

profesionir

2003) sur

executarii
Crept a ac
sendtate r

3arantii p
:.esterea
:--

:t:-

:-:":::-:
-r-,2e : --l ,,i.t

::

igaiorii
,ta. dar r(

- 3alatori.

Res

::rie

Ce

Rett

-,

^c

'.lrr

R.ei

l,:ea

S,
e)

-,-:
i:*i-

. a-(

-a Sar
=..^a.^

ae

DRXPTUL MUNCII

lamentul nr. 3/1996 privind autorizarea gi exercitarea intermedierii de valori mobiliare,

aprobat prin Ordinul nr. 1 5/1996 al Comisiei Nalionale a Valorilor Mobiliare, publicat in
,.Monitorul oficial al RomAniei", Pariea l, nr. 176 din 5 august 1996.), pentru cea de asistent
maternal profesionist, atestarea Comisiei pentru proteclia copilului, pentru cea de ghid de
turism atestarea ministerului de resort. Pentru oblinerea acestor atestdri este necesar ca
persoana solicitantd sd indeplineascd anumite condilii ce sunt evaluate de autoritdlile
abilitate.
Astfel, pentru eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist (A se vedea in
acest sens Hotdr6rea Guvernului nr.7691 2003, privind condiliile de obfinere a atestatului
de asistent maternal profesionist, procedurile de atestare gi statutul asistentului maternal
profesionist., publicatd in" Monitorul oficial al RomAniei", partea l, nr. 443 din 23 iunie
2003) sunt cerute imperativ anumite condilii speciale care se menlin si pe parcursul
executdrii contractului individual de muncd, sub sancliunea suspenddrii ori incetdrii de
drept a acestuia. Conditiile cerute se relerd la profilul moral al solicitantului, la starea lui de
sdndtate 9i la pregitirea profesionald. Actul normativ dispune ca solicitantul sd prezinte

garanlii pentru indeplinirea corectd a obligaliilor care revin unui pdrinte in raport cu
cregterea gi educarea copiilor. De asemenea, se cere ca asistentul maternal sa certifice
orin examen medical ca nu suferd de boli cronice transmisibile. Ca si pregdtire
crofesionald solicitantul trebuie sd aibd minim studii medii in momentul depunerii cererii,
lrm6nd ca pe perioada evaludrii sd absolve cursul de formare profesionald.
Autorizarea/atestarea trebuie analizald, ca gi avizul prealabil incheierii contractului
ndividual de muncd prin prisma efectelor pe care le produce neindeplinirea cerinlei
obligatorii impuse de lege. Ca gi la aviz, lipsa autorizdrii/atestdrii duce la nulitatea absoutd, dar remediabild a contractului individual de munce. Trebuie mentionat de asemenea
cd avizul prealabil gi autorizarea/atestarea sunt obligatorii pentru toate categoriile de
angajatori, deoarece normele juridice in cauzd au un caracter imperativ.
Reglementdrile care condilioneazd valabililatea unui contract de muncd de existenia anterioar6 sau concomitentd cu incheierea acestuia a unui aviz, a unei autorizalii
sau a unui certificat de atestare au caracter imperativ, fiind obligatorii pentru toate categoriile de angajatori. Nerespectarea lor se sanclioneazd cu nulitaiea contractului individual
de muncd gi, in consecinte acesta va inceta de drept la data constatarii nuliidlii, fie pe cale
amiabild, fie pe cale judiciard.
Retragerea avizului, autorizdrii sau atestdrii pe parcursul executdrii contractului
ndividual de muncd sau expirarea termenului pentru care au fost eliberate,are ca efect
'ncetarea de drept a contractului individual de munce potrivit art. 56 lit. h din Codul
nuncii,incetare care se produce indiferent de atitudinea culpabild sau neculpabild a saariatului.
Refuzul eliberdrii avizului sau autorizdrii, precum gi retragereaacestora de c6tre
autoritdtile abilitate sd le acorde, pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ
iCurtea Supremd de Justilie, S. de cont. adm, decizia civild, nr.60/1998).
e) Autorizalia de muncd

Angajarea in muncd a sirdinilor se realizeazd conform art..2lit. c Ai d din Codul

muncii, a Ordonanlei de Urgenld a Guvernului nr. 19412002 privind regimul strdinilor din
Rom6nia (Republicata in,,Monitorul oficial al RomAniei", partea l, nr.201 din 0B martie
2004) gi a Ordonanlei de Urgenld a Guvernului nr.5612007 privind incadrarea in muncd 9i
detagarea strdinilor pe teritoriul RomAniei (Republicatd in ,,Monitorul oficial al RomAniei",
partea l, nr.201 din 08 martie 2004). Strdinii sunt persoanele care nu au cetdlenia romAnd sau cetdlenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaliului Economic
European.

23

DREPTUL MUNCII

DREPTI

Autorizalia de muncd reprezintd documentul oficial, eliberat in condiliile legii, care

dd dreptul titularului sd fie incadrat in muncd sau detaqat in RomAnia la un singur an-

ceea ce
soane c

gajator.

raport ju
persoan
angajatc
contractr
prezent,

Strdinii pot fi incadrali in muncd pe teritoriul RomAniei la angajatori care functioneazd in mod legal, cu indeplinirea cumulativd a urmdtoarelor condilii:
a) locurile de muncd vacante nu pot fi ocupate de cetdleni rom6ni, ai altor state
membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spaliul Economic European, precum nici de rezidenli permanen{i pe teritoriul Rom6niei;
b) indeplinesc condiliile speciale de pregdtire profesionald, experienld in activitate
gi autorizare, solicitate de angajator potrivit legislaliei in vigoare;
c) fac dovada faptului ca sunt apli din punct de vedere medical sd desfdgoare
activitatea respectiva 9i nu au antecedente penale care sa fie incompatibile cu activitatea
pe care o desfdgoard sau urmeazd sa o desf6goare pe teritoriul Rom6niei;
d) se incadreazd in contingentul anual aprobat prin hotdrare a Guvernului;
e) angajatorii au achitate la zi obligaliile cdtre bugetul de stat.
Prevederile punctului a) nu se aplica strdinilor care indeplinesc functia de
administrator intr-o societate comerciald cu participare strdind, in situalia in care este o
singura persoana numita in aceasta funclie, dacd strdinul desfdgoard activetatea in
calitate de sportiv profesionist, in condiliile existentei unei dovezi ca a desf6gurat activetate similare in alta lara, solicitanlilor autorizaliei pentru munca nominald, pentru lucrdtorii
transfrontalieri, precum gi strdinilor posesori ai unui permis de gedere in scop de studii.
TEST DE AUTOEVALUARE.

1.

Enumerali conditiile generale de valabilitate la incheierea unui

contract individual de muncd. Folosili spaliul de mai jos pentru formularea
rdspunsului.

nici al

nr

Athanast

doud se
calitatea
tarea de
doilea se
adicd su
mentum)

Fc

psihologi

este reflr

asigura r
zdrii nevr
activiteti
cnn luare

Sir

vointei ju
este abs(
,,idual de

Prr

2.

m i;;pr"iri pout" fi consuttat ta pagina

Definili autorizatia de muncd. Folosili spaliul de mai jos

15-16.
pentru

raporturilt
de vointi
'n genera
, or inche
.l iberlate

^,.34.

:::':l:::::T1l1ll1

p.

2.

Or

m nJrpr..rf

poate fi consultat lapagina24.

3.4.TRASATURILE CARACTERISTICE ALE CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE

MUNCA

Trdsdturile caracteristice ale contractului individual de munce ii definesc specificitatea naturii sale juridice (Nicolae Voiculescu, Dreptul muncii, Reglementdri interne gi
comunitare, ed. Rosetti, 2003, p. 16). Astfel, contractul individual de muncd are trisdturi
caracteristice comune, generale in materia contractelor civile, dar gi trdsiituri specifice
acestei institulii juridice, prin care se deosebegte de alte contracte.

1. Contractul individual de muncd - act juridic, deci o manifestare de voinld a

pd(ilor, fiind guvernat de principiul libertalii de voinld a pa(ilor contractante.
Contractul individual de muncd nu poate avea decAt doud subiecte, spre deosebire
de contractele civile sau comerciale care pot avea o pluralitate de debitori sau creditori,
.\A

^easca ro
r rijat de r
'goe are o
3a racteru
'^cercdri c

:lJiatura

:cte norm
'30 '1996
-asuri de
a Nivel

Ne

inc

'+guli stric
-,1a ri de

rntin utul.

DREPTUL MUNCII

ceea ce inseamnd cd nu pot exista intr-unul 9i acelagi contract de muncdmai multe persoane care sd aibd calitatea de salariat gi nici mai mulli angajatori in cadrul aceluiagi
raport juridic de muncd. Ca regulS generalS, p6(ile contractului individual de muncd sunt
persoana fizicd (salariatul)gi persoana juridica (angajatorul). Existd insd gi posibilitatea ca
angajator sd fie o persoand fizicd. inainte de decembrie 1989 posibilitatea incheierii de
contracte individuale de muncd intre doud persoane fizice era extrem de restr6nsd,dar in
prezent, aceastd posibilitate nu mai este conditionatd nici sub aspectul muncii prestate,
nici al numdrului de salariati angajali 9i nici de durata contractului de muncd (Alexandru
Athanasiu, Claudia Ana Moarcdg, op. cit. p. 36).
Caracteristica fundamentald a contractului individual de muncd de a fi act juridic are
doud sensuri, rezultAnd din context semnificatia atribuitd termenului. intr-un prim sens
calitatea de act juridic a contractului individual de muncd desemneazi tocmai manifestarea de voinld a pd(ilorin scopul producerii de efecte juridice (negotium). in cel de-al
doilea senscalitatea de act juridic desemneazd inscrisul probator al manifestdrii de voin!d,
adicd suportul material care redd voinla pd(ilor, aga cum a fost ea exprimatd (intrumentum).
Formarea vointei in general gi a voinlei juridice in special, reprezintd un proces
psihologic complex, care are la bazddorinta umand. Astfel, prima etapd a formdrii vointei
este reflectarea nevoii in mintea omului, in speldcontu 16 ndu-se nevoia omului de a-qi
asigura resursele materiale de existenld. Ulterior, omul pune in balanld avantajele realizdrii nevoii sale 9i dezavantajele mijloacelor de realizare a acesteia, adicd prestarea unei
activitdli in cadrul unui raport juridic de munc5. Atingerea scopului propus este posibild
prin luarea hotdr6rii de a incheia un contract individual de muncd.
Similar dreptului civil, gi in dreptul muncii fazele procesului psihologic de formare a
voinlei juridice au un caracter intern. Pentru a putea dobdndi caracteristica de fapt social
este absolut necesar ca hotdrarea sd fie exteriorizatd prin incheierea contractului individual de munc5.
Producerea efectelor juridice, respectiv nagterea, modificarea 9i incetarea
raporturilor de muncd este guvernate de principiul libertalii de voinld a prirlilor. Libertatea
de vointd presupune doud elemente: o libertate a pd(ilor cu privire la dorinta manifestatd
in general de a incheia un contract de munce gi o libertate referitoare la conditiile in care
vor incheia contractul - libertate in ce privegte conlinutul contractului (Magda Volonciu,
,,Libertatea muncii, prindilu fundamental in dreptul muncif', in Studii de drept romAnesc,
nr.3-4, p. 150).
2. Contractul individual de muncd - contract numit
O datd exteriorizatd vointa pd(ilor, pentru ca actul juridic constituit sd-9i indepli-

neascd rolul sdu de a nagte, modifica sau stinge un raport juridic concret, el trebuie sd fie
dirijat de reguli juridice. Contractul individual de muncd este un contract numit, tipic, deoarece are o denumire stabilitd de legislalia muncii gi o reglementare proprie.
caracterul tipic al contractului individual de muncd s-a manifestat incd de la primele
incercdri de crisializare a conceptului. Astfel, Legea contractelor de muncd din 1g29, in
titulaturd cuprindea chiar denumirea de ,,contract de munce". in prezent existd numeroase
acte normative care utilizeazA notiunea de ,,contract de muncd" (Codul Muncii, Legea nr.
1 30/1 996 privind contractul colectiv de muncd; Legea nr. 130/1999 cu privire la unele
mdsuri de proteclie a persoanelor incadrate in muncd;Contractul Colectiv de MuncS Unic
la Nivel Nalional; HGR'161/2006 privind registrul general de evidenld a salaria{ilor.).
ln ceea ce privegte regimul sdu ca act juridic de drept al muncii beneficiazd de
reguli stricte referitoare la elemente, conditii de valabilitate, trdsdturi caracteristice, delimitdri de alte contracte. Sunt expres reglementare prin norme juridice incheierea, durata,
continutul, forma, rezilierea gi inregistrarea contractului individual de muncd.

25

UKtl.I
DREPTUL MUNCII

sinalag'matic

bilaterat
3. Contractut individual de muncd - contractla drepturi 9i obligalii reciproce intre
9i
contractul inoiviouaiil rnun"a oa nagtere
celeilalte (Alexanobligatiei
executarea
oarli. cauzaobligaliei ,n"iu o]ntr" "r" constituind-o
ittloiu Ana Moarcdg' op cit' p 36)'

5rr'i"n".*lr'

creeazd, intre pd(ile contractante'

prin care
contractul sinaragmatic este'acela
-se
sau sd nu
obligatd cdtre cealaltd sd dea. sd facd
obliqatii reciproce, ti""ur" oinir""i;ti fii.J
faci ceva (art. 943 Cod civil'l'
d5 nastere la obligatii numai in seama
contractul unilateral f,ste acel contract care
de creditbr @ft' s44 Cod civil)'
uneia dintre pd(i, cealaltd a;;;;;;;i;"litatea
la obligalii reciproce 9i interdependente
contractul inoiviouaT ie mrn"aoa nagtere
de muniur"-O""urg iin incheierea contractului individual iar pe
intre pa*i. principalele
presta munca in folosul angajatorului'
"Ofil"tLi
cd sunt, pe de o parte cea"a'ia;il;il"";
decealaltdparteaunguluto'ur,i,deaplatimuncaprestatddeangajatulsdu.PelAngS
cum ar fi respectaiea disciplinei muncii
gi
cele dou6 obligalii o" "rlnu ini"rvin altele adecvate' pentru angajator'
muncd
pentru salariat 9i asigurare"a ilnOiliitor Oe
decurge
slnatagmatic al contractului individuale muncd
Tot ca efect
contrare
"' "urultlirri,i
u"""triu in tot itdtea exemplare cate pa(i cu interese
si necesitatea intocmiril
;rtiprurui exempra r (art' 1 17 e cod civir )'

:"iJ;,?[#.;;;i;i;" ;

de muncd - contract consensual

in
contract consensual deoarece se incheie
contractulindivid";il;;r*d este un
pa4itor,.tara a fi necesard indeplinirea vreunei
-noastra
mod vatabit prin simptu
a
iegislalie actuald a munciiimpune forma scrisd
conditii de formd. tntreaiiolonoiti" de probd 9i nu ca una de valabilitate'a
contractului individual
prevede cd'obligalia deincheiere in formd scrisd
Astfel art. 16 alin. 1 oi.
cd
angajatorutui, iir art. 276 alin (1) lit e)siabilegte
contracturui individuar
contrapiitirii la muncd a salariatu lui' constituie
neindeplinirea u""tt"i oorigl"li' ""i"iili
ventie ii se sanclioneazd cu amendd'
precizeazd cd lipsa formei scrise a
Nicio dispozili" noirn"tiua in materie .1u acestuia, ca in cazul contractelor
'io Juce ta nulitatea
contractului individual
principiu
Jin 1z; oin cooul, muncii stabilegte cu val915-oe ca fiind
solemne. Mai mult,
de munci acesta se considera
"r'ia'"u'i
cd, in lipsa formei scrisel'"""til"t,if .ii individual insd obligalia de a-l informa in scris pe
are
incheiat pe duratd n"o"i"irniiutu nnguj"torur
muncd'
esenllale ale contractu'lui indivrdual de
legdtura
in
sdu
salariatul
probd a relaliei
", "r"r".Gi"
Ooin aa pi'ationem - ca o condilre de
Forma scrisd
insd9i
"rtu""""rJiJ
o'oua pdrti 9i nu ad vatiditatem - pentru
contractuate care s-a ,tljirli intr"-""te
indivilipsa unui inscrii-prona
existenta contractului
"I"l:il"i-t^?:I:ctului
proba
testide dovadd admis de lege, tnclusiv
dual de munce se pout"iui!
aprobat prin
"liorice'mijloc
scrise in prezent se utilizeazd iormularul
pentru
respectula
monial6.
n. aqtzooz (Modelul cadru al contractului
ordinul ministrurui run"]i"si soiioaritalii sociaie
muncii ei sglidalla]l 1o:iale nr' 64 din
munca
de
individual
prin ordinul ministrului muncii nr' 76 din 11
qi
28 februarie zoog a tosi;ldli"ut
"orpr"tat
."n,"
individuar de muncd duce ra imposifr:?fln"ierea in formd scrisd a contraclurui
ce cad in sarcina angajatorului 9i anume: inregisbilitatea indeplinirii qi
"'"ii", "origilii in registrele genetate de evidenle a salarialilor'
trarea contractetor lnoiviiuIi"G"mln"a
lainspect;ratele teritoriale de muncd (Legea
i"iegistrati
pafte
a
pentru
o
iar
repu".g"J"i"iif",
protectie .a Dersoanelor incadrate in muncS'
nr. 1 30/1999 privlnO u rieie mdsuri dj
care au obligatia inregistrdrii contractelor
blicat. prevede ru urt. r'""It"gliiir" Ju unguiuiori
angainJpectoratul teritoriar de muncd.). Astfer, toli
individuare de muncd
general
de
individuale de munci in registrul
i"r";iril;i';niru"t"id|.
obtigatia
au
iatorii
incheierii
electronic, in termen de 5 zile de la data
evidentd a salariatilor. iitocmit in format

4. Contractul individual

#;';;;;i"i;-ar
d";*;;a;;a tl
i"j"iil""cii
d";;;;;"ine
#;;;;t

d;;;;;

it
t*r"i

"o#:i;ild;;i;i1i9irului

"b:;;;"ii;;L

26

:c.trac
^ a.
r

--rca

-:
S3
'TE
:3-- 3l'

DREPTUL MUNCII

in formd scrisd a actului juridic. Angajatorii din sectorul privat au obligalia inregistrerii
contractelor individuale de muncd ale propriilor salariali, la inspectoratul de muncd in a
cdrui razd teritoriald iEi are sediul. Precizdm cd valabilitatea contractelor individuale de
muncd nu este afectata de inregistrarea acestora (Alexandru Athanasiu, claudia Ana
Moarceg, op. cit. p. 37).
De asemenea, toate categoriile de angajatori, din sectorul public, privat sau mixt au
obligafia ca, atunci c6nd au calitatea de angajator unde salariatul gi-a ales functia de bazd,
sd inregistreze contractul individual de muncd 9i in carnetul de muncd al salariatului, in
termen de 15 zile de la data incheierii in formd scrisa a actului juridic.
5. Contractul individual de muncd - contract comutativ gi oneros
Contractul oneros este acela in care fiecare parte voiegte a-gi procura un avantaj
iart. 945 Cod civil), iar contractul gratuit sau de binefacere este acela in care una dintre
pd(i voiegte a procura, fdrd echivalent, un avantaj celeilalte (art. 946 Cod civil) (lon
Filipescu, Andrei Filipescu, op. cit. p.26). De asemenea, potrivit art. 947 cod civil contractul cu titlu oneros este comutativ atunci cdnd obligalia unei pd(i este echivalentul obligaliei
celeilalte pa(i gi este contract aleatoriu, c6nd echivalentul depinde, pentru una sau toate
pdrtile, de un eveniment incert.
Contractul individual de munc6 este oneros gi comutativ deoarece pd\ile realizeazd
reciproc o contraprestatie, in schimbul aceleia pe care s-au obligat s6 o efectueze (salariatul sd presteze munca, iar angajatorul sd remunereze munca prestata). intinderea obligatiilor este cunoscutd de la inceput, nedepinzAnd de un eveniment incert, ca in cazul
:ontractului de asigurare. in consecintd, indeplinirea uneia activitdti onorifice nu poate
avea loc, prin ipotezS, in temeiul unui contract de muncd,deoarece salariul constituie obectul gi respectiv cauza oricdrui contract de muncd.
comutativitatea rezidd in posibilitatea pe care legea o acordi fiecdrei pa(i, inca de
a formarea raporturilor juridice, de a cunoagte prestaliile la care fiecare dintre ele se
cbligd, adica execularea muncii pentru o anumitd perioada de iimp, determinatd sau
redeterminatd, precum gi echivalentul, plata salariului, conform regulilor stabilite in acest
sens. Angajatorul cunoagte obligaliile pe care gi le asumd odat6 cu incheierea contractului
ndividual de muncd, intocmai ca salariatul sdu.
6. Contractul individual de muncd - contract personal
Acest caracter este atat de esenla cdt 9i de natura contractului individual de muncd,
rerificdndu-se at6t la incheiere c6t 9i pe parcursul executdrii contractului. La incheierea
contractului caracterul personal este prezumat prin condiliile care premerg incadrarea in
nuncd, in special cele privind verificarea stirii de sdndtate a salariatului $i pregdtirea sa
profesionald. Cat priveqte executarea, este de observat cd drepturile gi obligaliile generate
de contract nu pot fi transmise cdtre te4i prin acte intre vii sau pentru cauzd de moarte, gi
nici executaie prin reprezentant (mandatar).
caracterul personal al contractului individual de muncdse referd nu numai la persoana angajatd, ci, cu unele exceplii, gi la angajator, intrucdt salariatul inlelege sd incheie
contractul individual de muncd cu o anumitd persoand fizicd sau juridicd. ca atare contractul individual de muncd inceteazd de drept in cazul decesului salariatului. Normele juridice care reglementeazd incheierea, executarea, modificarea gi incetarea contractului individual de muncd sunt de strictd interpretare, ceea ce aduce un argument in plus in
sustinerea caracterului personal al acestuia.

T.Contractul individual de muncd - contract cu executare succesiyd

Executarea contractului individual de muncd presupune obligatoriu prestatii succesive din partea subiectelor sale, indiferent de perioada determinatd sau nedeterminatd a
contractului. Patronul angaleazd un salariat, pentru ca acesta sd-i presteze o muncd de
27

DREP

DREPTUL MUNCII
pentru ca, in
care el se beneficieze o anumitd perioadd de timp' iar salariatul se angajeazd
intervale de
pldtit
la
anumite
schimbul muncii prestate sd obtjnd un salariu permanent,
timp.
in cazul neexecutdrii sau executirii necorespu nzetoare de cdtre una dintre pdrli a
prin natura sa
obligaliei ce-i revine sancliunea ce intervine este rezilierea, care produce
ex
func (pentru
produce
efecte
nunc (pentru viito4 9i nu rezolutiunea care
"t"Jt"' specitic iontractului individual de muncd este faptul cd nulitatea sa nu produce
irecuiy.
practic
etecte Oe'cat pentru viitor nu 9i pentru trecut, deoaJece prestaliile executate sunt
de
individual
ir"u"oiOir" iuicotae Voiculestu, op. cit. p. 16). Desfacerea contractului
p""ti, neindeplinirea culpabild sau neculpabil6 a atribuliunilor poale fi dispusd
nu poate refuza prestarea muncii 9i nici solicita
numai de cdtre angajator. Angajatul
-de
muncd invoc6nd exceplia non adimpleti contractus, ci
desfacerea contractului individuil
are deschisd doar calea acliunii in justilie
O altd consecinld a'acestei trdsdturi este aceeaa posibilitdlii suspenddrii contractului individual de muncd prin acordul pa(ilor, de drept sau ca urmare a iniliativei
unilaterale a uneia dintre pi(i,
9i reluarea uiterioard a executdrii. Tot ca o consecintda
'poiibilitatea
modificdrii contractului individual de muncd Tn
acestei caracteristici aminiim
urcazul unor noi circumstanle, modificare care nu poate fi insd unilaterald atunci cand
meazd sd atecteze unelement esential al contractului (locul de munc6, felul muncii,
salariul), cu exceplia situaliilor de fo(d majord'

""

rr*a

Contractul individual de muncd - contract in temeiul cdruia salariatul igi

asumd obligalia de ,,a face", obligalie de diligenld
Una dintre categoriile reglementate Oe Oreitut civil, constituind in acelagi timp 9i
juridic intre
esenla sa, este obligatia civild, iaportul de obligalie. obligalia este acel raport
numitd
douS'persoane, dinire care una numitd debitor, este linutd in fav-oarea celeilalte,
are
creditor, s5 dea ori sd facd ceva sau sd se abtinS de la o anumitd acliune. creditorul
puterea'de a cere debitorului sdu o prestalie care poate fi o acliune pozitiv6.(a da sau a
de
iu""l ori o abstenliune ( a nu face). Ceea ce intereseazd in cazul contractului individual
persoand
muncd sub acest aspect este prestarea muncii ca activitate desfdguratd de o
o
pentru a-i face alteia un serviciu - respectiv angajatorului -, ceea ce constiiuie obligalie
Print, Bucureqti'1994' p' 12)
l" " tu"" (Tudor Radu Popescu, Drept civit, Editura Oscar
presupune
un efor fizic sau
iltr,uJeuai, munca, sub orice formd s-ar desfdgura ea,
intelectual concretizat in punerea in valoare a capacitalilor personale profesionale aleunei

op. cit.
salaria

rdspu n
ju rid ice

condil
evenin

supun

-'loda

ir

:on Citir
'aci in
=

1=

-td t

l:cu
-^--.1 -/

:-a:ie

g.

--

persoane
fizice.
--

in g"n"ral obligalia de a face constd in indatorirea de a indeplini orice altd faptd

dec6t acelea de a trjnsmite sau a constitui un drept real. Prin incheierea contractului
individual de muncd salariatul igi asumd obligalia de a face care trebuie executatd in

naturS. La rAndul sdu, 9i angajatorul igi asumd obligalii de a face'

OOtigalia asum;td Oe catre salariat este de mijloace 9i nu de rezultat, cel angajat
obligandu-s'e la a presta munce 9i nu la a da un produs final. cu toate acestea, dispoziliile
art.-1077 Cod civil, care prevdd cd, in cazul neindeplinirii obligaliei de a face, creditorul
poate sa fie autorizat a o duce el la indeplinire cu cheltuiala debitorului, nu sunt aplicabile.
P6n5 la adoptarea actualului cod al muncii, nu puteau fi aplicabile in materia
contractului individual de muncd nici dispoziliile arL. 1075 Cod civil, conform cdrora orice
onrigutie de a face se schimbd in dezdduniri in caz de neexecutare. Principala modificare
cd,
ae Jsdnla a actualului Cod al muncii, in raport cu cel anterior, o constituie imprejurarea
fusese
cum
astfel.
pe planul rdspunderii reparatorii, rdspunderea materiale a salaria,tilor ion?iturata piin art. 102 gi urmdtoarele din Codul muncii anterior - a fost suprimatd, iar, in
privire
locul"ei, a fost reglementatd, atat cu privire la dezddunarea angajatorului, c6t 9i cu
fa OespbguUirea Jalariatului, o rdspundere patrimoniald intemeiatd pe ansamblul ,,normelor
prinlipiitor rdspunderii civile contractuale" (lon Traian Stefdnescu, $erban Beligrddeanu,

ii

2g

TEST
'|

mun

s,.r

2.
b

DREPTUL MUNCII

cp

cit. p. 109). Sub aspectul naturii juridice, rdspunderea patrimoniald a angajatorilor

gi a
salariatilor reglementatd de art. 269 - 270 din codul muncii reprezinte "o'varietate
a
rdspunderii civile contractuale, cu particularita!i determinate de specificul
raporturilor
. u rid ice de muncd.

9. contractul individual de muncd - contract ce nu poate fi incheiat sub

condilie suspensivd gi nici sub condilie rezolutorie
obligalia sub conditie suspensivd este aceea a cdrei realizare depinde de un
eveniment viitor, incert (arl. 1017 cod civil), iar conditia rezolutorie este'aceea
care
su

pune_desfiinfarea obligaliei la un eveniment viitor gi incert.

1art. t Ot O;.

contractul individual de muncd este, in piincipiu un act simplu, neafectat de

modalitali. Ratiunea pentru care contractul individual de muncd nu se poate incheia
sub
condilie suspensivd este aceea cd, nu se poate concepe ca naqterea efectelor
lui se se
iacd in funclie de realizarea unui eveniment deopotrivd viitor gi intert. fotoJata-,
dacd ar fi
de o condi{ie rezolutorie s-ar eluda prevederite legiitagei muncii, iaie stabitesc
?fe.gtgJ
tmitativ temeiurile gi condiliile incetdrii sale. Perioada oe prond previizuti
de art. 31 din
codul muncii nu constituie o condilie rezolutorie, ci o clauzd de dezicere, respectiv
de

reziliere a contractului individual de muncd.

Termenul suspensiv, in schimb poate afecta un contract individual de muncd. El
conditioneaze stingerea obligaliei pentru viitor, de indeplinirea sa, menlinandu_se
numai
efectele produsepand la momentul indeplinirii sale. Acest termen uraia in""prtul
exe_
cutdrii dreplului subiectiv 9i executarea obliga{iei corelative, care au o
existentd certa.
Unul dintre cazurile de afectare este incheierea contractului individual de muncd pe
duratd determinatS, in ceea ce privegte un termen extinctiv. rot ca exc"piie
contractul
ndividual de muncd poate fi afectat 9i de un termen suspensiv, dar cert, in
cazul in care
este incheiat la o datd anterioard inceperii producerii efectelor sale.
c6nd termenul suspensiv este incert, contractul individual de munce nu poate fi
afectat pentru cd obligalia salariatului este de diligenld gi nu de rezultat.
Satariatul care
incheie contractul individual de munce este tinut
bepuna diligen{ele gi ia manifeste
strddania pe care o reclamd un anumit scop, fdrd ca rezultatul urmdrit sd
constituie
cbiectul obligatiei sale, obiectul- contractului iiind prestarea muncii gi nu rezultatele
ei
sanda Ghimpu, ron Traian stefdnescu, gerban Berigrddeanu, GH. rvor,anrlop.
crt. p.

id

107).

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Enumerati trasaturile caracteristice ale contractului individual de

muncd. Folosi{i spaliut de mai jos pentru formularea rdspunsului.

?.

Expr icali de ce conrrac-H' f;ff9fiY L""li J":"fii,iiXii?l1Xlf

;1li
..
sub condifie
rezorutorie. Forosili spaliur de mai jos pentru formuraiea raspunsuiui.

LlJ Rdspunsul poate fi consultat la pagina 29.

29

DREPTUL MUNCII
3.5. REZUMATUL UNtTATil DE iNVATARE

potrivit art. 10 ar
codurui muncii actuar, intrat in vigoare
ra 1 martie 2003 definegte
contractur individuar de
ca fiind ;";;ir;;il in temeiur caruia
rync-e
o persoand fizica.
denumitd sarariat' se obrigd^sd p*#.;
ri"""
p".,r,
qi
.rJ
persoand ,zicS sau juridicd,.in
angajator.
schimbur ,nui i"i,l,i"ratii denumite
"*"rit",""?"",
sarariu,,.
ca qi eremente esglriare
o"
tarea in timp a muncii, obligalie "r"
relinute pres_
"ontiu"lriJi'i,iivrou"r
principa
ra-"'.:a,uri",r,u,,
remunerarea periodicd a muncii
prestate de cdtre satariat,
oOitgalie nir"ip"ljll;ajatorutui;
existen{a unei tegdturi de
intre salariat si

,r.Ji*orie

:,l?,?Jfl:}lfi,i[1'"

",.iguru;'l'riasuri

oe';;;i;il; i"n'i,,,"ru,i,ti,

Pentru incheierea valabild a oricdrui

contract individual de muncS trebuie
anumite condilii regare care sunt,
indeplinite
unere dintre
tuturor contracteror din diferite
ramuri de drept (consimtamant.
"r", "orr_n"
capacii"t",
tului muncii: examenur reoic"r ra-ffi;;;";L[i".r. Jauya, tormal. iar artere specitice drep_
"r.,;r; de studii gi decevechime. veriticarea
so,icitd ansajarea
sub aspectur caractereror juridice. contractul
lnoivid-uai de muncd are atdt
comune artor tipuri de contracie,
trdsSturi
cat 9i trJ#L] specifice: ..t;riiot,"""n'iiu.t
bilateral, sinalagmatic, consensual,
nrrit,
*"o"r,
personal, cu executare succesivd,
-E-il -u,u
"orltutru,
j?i:;
e,'1"a sa ra ria tu ui
p,tu,

::'':{:{:i#'"',:J;lffii;"Tlllj*:::[;i:fll,H'","",rizice

;T':?iH Afl# :::;J.liJ 3iffi

3.6.

?:ri,

;;'

LUCRARE DE VERIFICARE

Prezentati toate elementele

"ontr""trlriffi
t"ii"irr i"roru

delimiteazd de arte tipuri ae contracte

in

""

presteazd munca.

lnstrucfiuni privind testul de evaluare:

cursur, insd pentru un punctaj
ridicat este necesard
*ffiJ:i""TlrhJ?"i:,Ti::f
Criteriile de evaluare sunt:
- claritatea exprimarii gi absenfa
formuldrilor nesigure,
etemenfetor de continut soricitate, "*
:9:,i1T1r:3
- utilizarea
bibliografiei precizate.

3.7.

:i
'J"

:'

BIBLIOGRAFIE.

Ai11lilrfJl3:ltri:J'i*a
Ar' Athanasiu'

Dima' Dreptut muncii, Editura

A,

Beck,

A' Moaicag ' Muncitorut qi

.bgea. Dreptut muncii, Editura
Bucureeti rsoo. p. iasl:,i"idlqz
9:""1lrint.
.,n' Bereru Drep.t civir..roman. rntroducere
in dreptur civit. subiectete
drepturui civit' Ediria a Vt-a. r""a.r#
si
de Marian Nicoral 9i
petricd Truscd. Fctitura
Universui lrl,Oil, iir-,lrr"gti
"oaugitS
, 2001, p.32. p. 146

,Z:;i'r;l:, i/i;i"'i"'Jili'7"E"rsoanete, eoitura'-nrr decr,

l. Filipescu. A. Filipescu, Drept ctvit.
Teoria generald a obliga,tiitor,
Editura
er.rr"iti,"zoo
p.26,
2,
p.
s0
r.r_r,
l"r:Ii,
.,
b. unrmpu, t f S{9fa19s9u, g. Betigradeanu,
3,.,?,:!l:

Tratat. vot.

r.

eO. gtiintirica Si

Gh. Mohanu. Dreptut muncii

E."-i.ii,p"i[? iucuregti 1978. p.

30

107