1.

Avantajele proceselor tehnologice de

stantare si matritare:
simplitatea in procesul de lucru
durata redusa de prelucrare
precizie mare a dimensiunilor
calitate superioara a suprafetelor
prelucrate, productivitate mare
pierderi de material prin deseuri
minime
sculele au o durata mare de
functionare
procesele de productie pot fi
micronizate , automatizate , robotizate
2.
Prelucrari
tehnologice
prin
forfecare:
Forfecarea este operatia de taiere
prin care suprafata de rupere se
realizeaza cu ajutorul a 2 taisuri ascutite.
Utilajul tehnoligic este foarfecele cu
lamele paralele sau foarfecele cu discuri.

3.
Prelucrari
tehnologice
prin
stantare:
Este operatia de prelucrare
mecanica prin care semifabricatul este
taiat in 2 sau in mai multe parti distincte

cu ajutorul unei scule numita stante.

Stanta este alcatuita din mai multe parti
principale
a) placa taietoare
b) poansonul
In elth sunt cateva operatii de
stantare:
retezarea,
decuparea,
perforarea, crestarea, tunderea, slituirea.

4. Tipuri de stante: in functie de

operatiile pe care le executa stantele pot
fi:
stante cu actiune simpla:
decupeaza printr-o singura lovitura o
figura, un contur inchis, de exemplu
alezajul de ax de la tola rotor. In timpul
lucrului unei stante simple de decupat,
tola este strapunsa de poanson, iar
elementul decupat cade liber prin
alezajul din placa de taiere. In timpul
cursei de intoarcere, tola este scoasa de
pe poanson de catre un dispozitiv special
numit aruncator astfel incat la sfarsitul
cursei stanta este pregatita pentru o noua
actionare;
cu actiune succesiva: pot
executa mai multe operatii de stantare
prin
deplasarea
succesiva
a
semifabricatului de la o operatie la alta
in sensul avansului;

 cu actiune combinata: pot

efectua in timpul unei curse a presei mai
multe operatii: decupare, indoire,
ambutisare;
5. Factori de influenta in procesul de
stantare: procesul de stantare este
influentat de anumiti factori tehnologici,
si anume: duritatea materialului, jocul
dintre poanson si placa taietoare,
calitatea
muchiilor
taietoare
ale
poansonului si ale placii de taiere, forma
sectiunii transversale a alezajului din
placa de taiere, starea suprafetei
semifabricatului. Daca jocul dintre
poanson si placa de taiere este prea mic
pot aparea fisuri in semifabricat,
suprafata de taiere nu rezulta neteda, iar
impingerea materialului necesita forte
foarte mari. Un joc prea mare duce la
deformarea presei si obtinerea de bavuri
exagerate. Acest joc trebuie sa fie intre
4% si 18% din grosimea materialului, iar
la tole de 6-8%.
6.
Ecruisarea:
prelucrarea
prin
deformare plastica este insotita de o serie
de fenomene care afecteaza materialul
supus prelucrarii, modificandu-i in mod
substantial comportarea in timpul
solicitarilor sau prelucrarii. In timpul
prelucrarilor, prin deformare plastica la
rece se constata o modificare a
proprietatilor mecanice ale materialului
in sensul cresterii rezistentei la rupere
(cresterea
duritatii)
si
scaderea
proprietatii ce oglindesc plasticitatea.
Apar modoficari in structura (grauntii
cristalini se alungesc), modificari ale
proprietatilor fizice (de exemplu
conductibilitatea electrica). Ansamblul
acestor
modificari
ce
afecteaza
materialul deformat s.n. ecruisare. O
importanta deosebita o are influenta
ecruisarii asupra plasticitatii materialului
prin faptul ca la un anumit grad de

deformare, plasticitatea scade in

asemenea masura incat prelucrarea in
continuare prin deformare plastica nu
este posibila din cauza rezistentei
crescande opuse de material si
pericolului aparitiei fisurilor.
7. Ambutisarea: procedeu de deformare
la rece prin care semifabricate plate se
transforma in piese cave prin una sau
mai multe operatii succesive. Forta de
ambutisare
se
poate
determina
considerand ca tensiunile admisibile in
sectiunea periculoasa trebuie sa fie mai
mici decat cele de rupere. FA<Frupere.
Ambutisarea pieselor adanci nu se poate
face printr-o singura operatie de
ambutisare ci prin mai multe operatii =>
ambutisare succesiva. In timpul operatiei
de ambutisare, joculdintre poanson si
matrita are o mare influenta asupra
calitatii piesei. Daca jocul e prea mare,
piesa se obtine conica si cutata. Daca
jocul este prea mic semifabricatul se
subtiaza deci riscul aparitiei fisurilor este
mai mare. In plus FA creste. Exista si
cazuri de ambutisari cu subtierea
materialului, jocul fiind calculat mai mic
decat grosimea materialului.

8. Tragerea: prelucrarea plastica la rece

realizata prin trecerea fortata a
semifabricatului printr-o scula numita
filiera a carui alezaj are o sectiune mai

mica decat dimensiunea materialului

initial => la tragere suprafata sectiunii
initiale a semifabricatului prelucrat se
micosreaza, iar lungimea lui creste
(volum constant). Pt ca materialul sa
poata fi tras trebuie sa aiba un anumit
grad de maleabilitate. De aceea otelurile
cu un continut de carbon ridicat, cuprul
si aluminiul se supun recoacerii in
vederea inmuierii. Otelurile moi se pot
prelucra si fara a fi recoapte. In timpul
operatiei de tragere, materialele isi pierd
plasticitatea (se ecruiseaza) de aceea este
obligatoriu in procesul de prelucrare sa
introducem tratamente termice paentru
a-si recapata plasticitatea prin recoaceri
intermediare.
Avantaje:
se obtin
dimensiuni precise, se obtin produse cu
suprafata de calitate superioara, sunt
utile pentru procesare de sarme, tevi cu
pereti subtiri etc.

9. Deformarea plastica in camp

electromagnetic:
procedeu
de
modificare a formei geometrice a unor
piese
procesate
din
materiale
conductoare din punct de vedere termic
prin actiunea fortelor electromagnetice.
Metoda se aplica pentru procesarea unor
piese relativ complicate si dificil de
realizat prin procedee conventionale. Pe
o bobina de formare este introdusa piesa
de prelucrat. Pe aceasta bobina se
descarca o baterie incarcata in prealabil
printr-un redresor de tensiunea U,
energia inmagazinata CU2/2. Energia
bateriei este descarcata pe bobina

obtinandu-se
un
curent
oscilant
armonizat. Pentru o scurta perioada de
timp 10-50s se creaza un camp
magnetic intens care induce in piesa
tubulara din bobina curenti intensi
(indusi). La interactiunea dintre campul
magnetic produs prin bobina si curentul
indus in piesa de prelucrat rezulta forte
electromagnetice care deformeaza piesa.
Deformarea in camp electromagnetic se
utilizeaza la asamblarea pieselor
metalice,
asamblari
metal/izolant,
asamblari in mediu controlat, desfacerea
unor asamblari.

10. Asamblarea pieselor cu ajutorul

penelor:
Imbinarile cu pene sunt des
utilizate in ingineria electrica datorita
simplitatii si usurintei de montare si
demontare. Penele au rol de organe de
fixare, de ghidare, de reglare a pozitiei
relative a unor piese. In constructia
masinilor electrice au rolul de a
transmite cuplul motor de la arbore la
fulie, fixeaza ventilatorul, fixeaza miezul
magnetic pe arborele masinii. Cele mai
utilizate asamblari cu
pene sunt
asamblarile cu pene longitudinale.
asamblari cu pene longitudinale cu
strangere: asamblarea se realizeaza prin

apasarea exercitata de fetele penei

asupra fundului canalului de pana din
piesele imbinate
asamblari cu pene longitudinale fara
strangere: se realizeaza cu pene paralele
la care momentul se transmite prin
presiune exercitata de butuc si arbore pe
fetele laterale ale penei.

11. Sudarea WIG, MIG, MAG:

Sudarea WIG (wolfram inert
gaz): sudarea cu arc electric in mediu de
gaz inert cu electrod de wolfram.
Electrodul nu este fuzibil. Mediul de gaz
inert protector poate fi argon, heliu sau
amestecuri de gaze in care arcul electric
arde liber intre un electrod de wolfram si
piesa. Materialul necesar completarii
zonei de imbinare este obtinut prin
topirea sarmei.

Sudarea MIG (metal inert gaz ).

Este sudarea cu arc electrin in mediu de
gaz inert, gazul este argon in amestec cu
oxigen, heliu iar in acest mediu arcul
arde liber intre electrodul fuzibil si baia
de metal topit.
Sudarea MAG (metal activ gaz)
este sudarea cu arc electric in mediu de
gaz protector, gazul fiind activ, gazul
este CO2 sau amestecuri de gaze.
12.
Parametrii
tehnologici
ai
procesului de sudare:
arcul electric este descarcarea
electrica stabila intre un electrod si
baiade metal topit functionand cu mare
densitate de curent intr-un mediu de gaze
ionizate.
Principalii
parametrii
care
determina
calitatea
,
caracterul
cordonului de sudare sunt :
intensitatea curentului electric
de sudare : valoarea efectiva
a
curentului ce trece prin arcul electric
tensiunea arcului electric :
valoarea efectiva a tensiunii electrice la
extremitatile arcului electric intre
electrod si baie.
viteza de sudare
lungimea arcului electric:
lungimea dintre capatul electrodului si
baia de metal topit
forma si polaritatea tensiunii
de alimentare (continua alternativa)
tensiunea de mers in gol a
sursei de alimentare cand descarcarea
electrica este intrerupta: amorsarea
arcului electric; pentru a asigura o
amorsare sigura a arcului electric,
tensiunea de mers in gol a sursei
electrice de alimentare trebuie sa fie cat
mai mare. Pe de alta parte, din motive de
protectie a muncii, mai ales in perioada
de atmosfera umeda, tensiunea de mers
in gol trebuie sa fie cat mai mica, de
regula este mai mica de 80 V.

 diametrul electrozilor de
sudare: se alege in functie de grosimea
componentelor care se asambleaza dar si
in functie de puterea sursei de alimentare
intensitatea curentului de
sudare trebuie corelata cu diametrul
electrodului.La sudarea cu curent mai
mic decat cel recomandat, arcul electric
e instabil si rezulta cusatura cu
intreruperi . La sudarea cu curent mai
mare decat cea recomandata conduce la
inclazirea excesiva a electrodului
(inrosirea lui) si degradarea invelisului.
Pentru alegerea intensitatii curentului de
sudare pate fi utilizata relatia:
I=(m+nde)de , unde m~=20, n~=6, de =
diametru electrod. Tensiunea arcului
electric este intre 18-40V. Sudarea cu
valori reduse a tensiunii corespunde unui
arc electric mai mic si asigura o protectie
a baii de metal lichid dar este o operatie
mai dificila si impune calificare
superioara a sudorului.
13. Care sunt avantajele impregnarii
infasurarilor:
Inpregnarea infasurarilor prezinta
urmatoarele avantaje:
mareste conductibilitatea si
stabilitatea termica a bobinei prin
umplerea golurilor de aer cu lac;
mareste rezistenta mecanica;
elimina posibilitatea deplasari
spirelor unele de altele;
mareste rigiditatea dielectrica;
creste rezistenta la umezeala.
14. Descrieti principalele metode de
impregnare cu lacuri:
Lacurile electroizolante sunt
materiale lichide in timpul utilizarii care
se solidifica dupa aplicare formand o
pelicula electroizolanta. Lacurile pt
impregnare trebuie sa aiba:
-vascozitate mica,pt a patrunde
intre spirele infasurarii;

-proprietati de incleiere bune,

- rigiditate dielectrica buna,
- rezistenta la umiditate si
-stabilitate
termica.
Corespunzatoare clasei termice.
Avem lacuri de impregnare si
lacuri de acoperire(destinate protectiei
superficiale a inf.impotriva patrunderii
umiditatii).
Avem 3 metode de impregnare:
-impregnare in aer prin pulverizare;
-prin cufundare la cald in lac-imersie la
presiune atmosferica;
-prin cufundare la cald in lac,mentinerea
in vid,creare de presiune.
?15. Trasformatorul pt sudare cu sunt
magnetic:
Transformatoarele pt sudare se obtin prin
dispunerea nr de spire din primar si
secundar pe coloane diferite.
Este un dintre cele mai utilizate
transformatoare pentru sudare. Dpdv
constructiv, transformatorul are plasat pe
una din coloane infasurarea primara (1)
si o parte a infasurari primare, pe
coloana a-2-a este plasata cealalta parte a
infasurari primare (3) infasurarea de
reactie. Suntul magnetic este pozitionat
intre cele 2 coloane prin modificarea
pozitiei
suntul
pe
o
directie
perpendiculara
pe planul trafo se
modifica fluxul magnetic 1 si sunt si
deci
intensitatea arcului din arcul
electric
?16. Generatoare de cc pentru sudare:
Generatoare rotative antrenate de
motoare electrice (convertizor de sudura)
- grup electrogen in situatia in care
generatorul este antrenat de un motor
dizel surse de sudare de tensiune
contiunua statice intre generat , rotative
tensiunea la bornele generatorului este
data de relatiile infasurarea de
demagnetizare este parcursa de curentul
de sarcina si este reglabila in prepte cu

ajutorul acestui comutator , fluxul

magnetic prin generator este determinat
de definita dintre fluxul de magnetizare
creat de infasurarea de excitatie si fluxul
magnetic de demagnetizare creat de
curentul de sudura.
?17. Sursa de sudare cu invertor si
control electronic al puterii:
In general o sursa cu tensiune
continua cu redresor este alcatuit dintrun transformator de adaptoare (TA),
(VTA ) variatia tensiuni alternativea ,
filtru , un redresor cu diode si circuite
de comanda si reglare. Prin care
comanda unghiului de deschidere la
VTA se obtine tensiune directa si practic
valoarea inpusa a curentuli de sudare
18. Sudarea cu laser: efectul laser
consta in amplificarea lumini prin emisie
stimulate de radiatii. Fenomenul de
producere a efectului laser este legat de
tranzitia electronilor de pe un nivel
energetic pe altul. Se stie ca atomii se
pot gasi in diferite stari de excitatie in
functie de energia pe care o poseda .
Daca bombardam cu energie un atom , el
poate lua un set discontinuu de valori
(e=f*h, f= frecventa de oscilatie
electromagnetica, h=6,625*10-34Js) si
poate parasi nivelul de energie pe care se
gaseste trecand pe un nivel superior.In
acest transfer energetic, electronii
atomului se muta de pe un nivel
energetic inferior pe un nivel energetic
superior, cu energie mai mare. Invers,
electronii cand trec de pe un nivel
energetic superior pe unul inferior emit
un foton Este cazul descarcarilor
electrice in gaze, inrosirea metalelor.
In
cazul laserului revenirea
electronului pe un nivel energetic
inferior se face sub actiunea unu camp
electromagnetic exterior. Un foton
inductor
bombardeaza
atomul

stimulandu-l sa emita un foton,

caracteristic este faptul ca fotonul emis
este de aceeasi natura cu fotonul
inductor, astfel apare efectul laser.
Pentru ca procesul sa nu se opreasca este
necesar sa existe un nr mare de atomi
intr-o stare exercitata, deci necesita pe de
o parte un mecanism de pompare care sa
furnizeze energie atomilor iar pe de alta
parte sa realizeze un rezonator optic.
Acesta este realizat de doua oglinzi fata
in fata de care fotonii se reflecta si
parcurg de mai multe ori mediul activ,
fiecare foton producand o avalansa de
fotoni asemenea lui. Procesul de
amplificare nu este nelimitat intrucat
oglinzile nu reflecta total una dintre ele
lasand fotonu sa iasa sub forma unui
fascicul intens, concentrate cu o mare
densitate de energie.

Radiatia laser difera de lumina

produsa de sursele clasice prin: coerenta,
directionalitate,
monocromaticitate,
intensitate. Dupa natura mediului activ
sunt: cu mediu solid (cu rubin), cu mediu
gazos (heliu-neon), cu semiconductori,
cu mediu lichid. Pompajul se poate
realiza prin diverse procedee: cu pompaj
chimic sau optic.
Utilizari
tehnologice
ale
pomparii laser: se bazeaza pe
urmatoarele avantaje:
radiatia laser are un spectru de
frecventa foarte ingust
realizeaza un diametru al zonei de
lucru de 0,1mm

 posibilitatea realizarii unei densitati

de putere in regim continuu de 1012
W/m2
zona de influenta termica neglijabila
posibilitatea obtinerii unor impulsuri
de foarte scurta durata cu o frecventa
ridicata de repetitii.
Sudarea cu laser se foloseste
pentru sudarea componentelor cu
sectiune relativ mica, pentru suduri capla-cap, la materiale cu grosimi relativ
diferite, sudarea a doua piese cu
caracterisitici fizice diferite, chiar metal
pe nemetal. Puterea laserului determina
adancimea de sudare. Astfel, un laser de
1kW poate suda piese de otel pana la 34mm, iar unul de 15 kW de 12mm.
Taierea
materialelor:
metalice,
nemetalice, lemn, hartie etc. Se
utilizeaza la semiconductoare pentru
acuratetea procesului. Dezavantaje:
randament energetic scazut, cost ridicat
al echipamentului, ora de functionare
costa mult datorita consumului de gaz.
19. Asamblarea prin lipire. Lipituri
moi, tari, feluxuri pentru lipire:
Imbinarea a 2 sau mai multe
piese metalice folosind un aliaj de lipit a
carui temperatura de topire este mult mai
mica decat cea de topire a pieselor care
trebuiesc imbinate. Lipirea este o
operatie foarte des utilizata in elth pentru
a asigura continuitatea circuitelor
electrice.
Particularitati:
imbinarea este nedemontabila
temperatura la care se realizeaza
imbinarea este mult mai mica decat temp
la care se topesc metalele
piesele imbinate pot fi din metale
diferite si cu grosimi diferite
este foarte potrivita ca imbinare de
contact cu solicitari mecanice reduse dar

se cere o rezistenta ce contact cat mai

buna
se face cu un aliaj de lipit, care in
stare topita adera la suprafata de lipit,
aliajul de lipit trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
-t emperatura de topire mai mica decat
cea a metalului de baza;
- fluiditate corespunzatoare in stare
topita
- adera foarte bine la suprafata de lipit
- sa aiba o rezistenta electrica cat mai
mica
- sa aiba o rezistenta mecanica suficienta
pentrtu a rezista la solicitari
-sa fie rezistent la actiunea agentilor
chimici.
Pentru a efectua lipitura trebuie
pregatite suprafetele respective. Se face
o pregatire mecanica sau/si decapare cu
solutii acide. Fondanti/fluxuri: substante
chimice speciale care topesc oxizii, si
inlatura de pe suprafata de lipit si
impedica
reformarea
acestora.
Temperatura de topire a fondantilor
trebuie sa fie mai mica decat temperatura
de topire a aliajului de lipit. Nu trebuie
sa intre in combinatii chimice cu aliajul,
nici cu materialul pe care il lipesc.
Tipuri de lipituri in functie de
temperatura de lipire: lipituri tari si
lipituri moi.
Lipiturile moi: folosesc aliaje de
lipit a caror temperatura de topire nu
depaseste 4500 C. Cel mai utilizat aliaj
este aliajul cositor plumb (Lp). Pentru a
mari productivitatea se foloseste fludor,
care se prezinta sub forma de sarma si
care are inauntru niste canale cu sacaz.
Fondantii utilizati: anorganici (ZnCl si
HCl tehnic), organici (stearina). Ca sursa
de caldura,cel mai utilizat este ciocanul
de lipit electric.
Lipituri tari: (peste 4500C) aliaje
cupru-argint, cupru-zinc, cupru fosforos.
Cel mai utilizat este boraxul.

20.Ce rol are circuitul magnetic in

functionarea
unui
echipament
electric?
Functionarea masinilor electrice
se bazeaza pe interactiunea intre fluxul
magnetic de excitatie produs de stator si
curentul rotoric. M=k*l*I Drumul pe
care se dirijeaza fluxul magnetic intr-o
masina electrica e format din miezul
magnetic. Pt constructia miezurilor
magnetice se folosesc materiale cu
permeabilitate mare (aliaje de fier,
fonta).Aceste materiale au prop ca la
intensitati mici ale campului magnetic
produc inductii mari.

Curba de histerezis
Fluxul mag=B*S
B=miu*H
Integrala H*dr=NI
Aceste materiale au caracteristici
neliniare.B=f(H).
Dupa aceasta dependenta avem materiale
magnetice moi caracterizate printr-un
ciclu de histerezis si permeabilitate
mare.Ele se magnetizeaza puternic chiar
la H mic si nu si pastreaza starea de
magnetizare dupa ce dispare H.
21. Materiale magnetice gasite in

campuri magnetice variabilese incalzesc

astfel au loc in mat. magnetice pierderi
de energie prin histerezis si prin curenti
indusi. (PH = k * f * Bn )

f frecventa campului magnetic; B

inductia max ; 1.6<n<1.9
Pierderile se datoreaza curentilor indusi
in corpurile feromagnetice variabile in
timp. Miezurile magnetice pt campuri
magnetice variabile in timp se fac din
tole .
PF

2 f e D 2 B 2 max
,
6

rezistivitatea; f frecventa;D grosimea

mat
Ca sa reducem aceste pierderi se
introduce siliciuri pana la 5% pt a mari
rezistivitatea .
22. Clasificare miezuri magnetice
Miezurile magnetice se clasifica:- cu
flux magnetic variabil in timp;- cu flux
magnetic constant in timp
Dupa forma constructive : miezuri
magnetice masive (fonta, otel) ; miezuri
magnetice din pulberi (ferrite) . Dupa
forma constructiva:- miez magn
compacte;-miez magn divizate .
23. Comparare tabla laminata rece cu
cald Obtinerea tablei elth, obtinerea tolei
utilizate in constructia miezurilor
magnetice ( tabla silicioasa) se poate
face in 2 moduri : a) laminare la rece ; b)
laminare la cald
Laminarea la cald poate fi facuta normal
sau in camp magnetic
Tabla silicioasa laminata la rece poate fi
cu cristale orientate sau neorientate
Tabla laminata la rece in comparatie cu
tabla laminata la cald prezinta pierderi
specifice mai mici De asemenea
solenatia de magnetizare este mai mica
la tabla laminata la rece in comparatie cu
tabla laminata la cald.
24.Tabla amorfa: -aliaj din fier, boriu,
siliciu; -grosimi 0,025-0,05 mm
Avantaje:-proprietati magnetice bune:

1. pierderile specifice de 3-5 ori mai

mici decat tabla silicioasa
2. puterea de magnetizare de 4-5 ori mai
mici decat la tabla silicioasa
3. permeabilitatea scaderea curentului
de magnetizare/ mers in gol
Dezavantaje:1. pret 3$/kg pe cand tabla
silicioasa 1,46$;2. pret asamblare 4$/kg
fata de 3$/kg tabla silicioasa; Utilizari:
transformatoare
de
distributie,
transformatoare de impuls, aplificatoare
magnetice.
25.Ce rol are adaosul de siliciu in
tabla
electrotehnica.
Descrieti
influenta procentului de siliciu.
Adaosul de siliciu mareste
campul de magnetic de magnetizare.
Dezavantaje:-material
mai
dur;materialul
devine
casant;-sculele
stantele/foarfecele se uzeaza mai
repede;-folosirea materialelor mai bune
in constructia lor;-cost mai mare
Cresterea procentului de siliciu nu numai
ca strica sculele, strica procesul de
magnetizare.

26.Coeficientul de umplere, Coeficient

de majorare a pierderilor in fier,
marimile de influenta.
KFe=SFe/Sg, unde KFe este raportul
dintre sectiunea neta de Fe si sectiunea
geometrica.
KFe=SFe/Sg <1. Pentru utilizarea corecta si
buna a materialului este necesar ca K Fe
de umplere sa fie cat mai aproape de 1.
Factori care influenteaza KFe:-calitatea
tolei;-calitate
stantarii;-calitatea
izolatiei;-forta
de
presare
la

impachetarea miezului;-neuniformitatea
grosimii
tolei;-deformarile
tolei;marimea bravurilo
-dubla micsorare a lui KFe.Cu cat tabla
este mai groasa si izolatia mai subtire cu
atat creste K.
Forta de presare a pachetului de tole
creste KFe, forta nu poate fi crescuta
excesiv distruge izolatia cresc
pierderile in Fe.(Kp = coeficientul de
majorare a pirderilor in Fe.)
Experimental sa demonstrat ca pierderile
calculate in materiale magnetice sunt
mai mari cu un coeficient de majorare.
Factorii de care depind Kp sunt:volumul
si
calitatea
prelucrarii
asupra
tolei;calitatea izolatiei tolei;
-calitatea impachetarii tolei si a
prelucrarii miezului magnetic
28.Ecruisarea este fenomenul ce se
produce in timpul operatiei de
stantare a tolei de-a lungul conturului
de taiere
deci distrugerea retelei
cristaline a materialului si distrugerea
stratului izolant la tabla izolanta.Ca
urmare
cresc
pierderile
dupa
impachetare prin curenti turbionari si
prin efectul de histerezis de aceea la
tolele cu cristale orientate se apelaza la
recoacerea tolei dupa stanatre (aprox
800C).
29.Feritele sunt miezuri magnetice
obtinute prin sintetizare(coacere) din
pulberi de oxizi metalici de fier cu oxizi
de mangan de nichel de zinc de
magneziu litiu etc.
Feritele se utilizeaza pentru circuitele
magnetice care lucreaza la inalta
frecventa datorita rezistivitatii electrice
mari.
Feritele au proprietati magnetice
inferioare celorlalte materiale magnetice
dar sunt singurele folosite la frecventa
inalta,si sunt mult mai stabile din pct de

vedere
magnetic
la
mecanice(socuri ; vibratii)

solicitarile

30.Proprietatile materialelor
conductoare idelale sunt:rezistivitatea
cat mai mica sa nu varieze cu
temperatura ; sa aiba o buna rezistenta
mecanica; sa aiba un grad ridicat de
tehnologicitate; sa nu fie magnetice; sa
aiba un cost cat mai scazut
31.Ce se intelege prin schema de
izolatie?
Prin schema de izolatie se intelege
ansamblul de materiale electroizolante si
modul de dispunere pornind de la
conductorul electric pana la elemental
fata de care se izoleaza.
Cele mai cunoscute scheme de izolatie
sunt:
-scheme de izolatie in crestatura;
-schema de izolatie pt capetele de
bobina;
-scheme de izolatie pt infasurarile
transformatoarelor;
-scheme de izolatie in cablurile electrice.
34.

-in galeti.
Bobinele cilindrice sunt utilizate de
obicei la transformatoarele mici si medie
putere.
Deoarece spirele invecinate sunt strans
lipite intre ele,bobinele au aspectul unui
cilindru.

Cilindrice

Infasurarile de inalta tensiune realizate

din mai multe spire si conductoare de
sectiune mica se divizeaza intr o serie de

bobine mai mici numite galeti separate

prin canele cu distantieri pt a imbunatati
racirea.Modul de legarea al galetilor
poate fi normal sau al doilea galet intors.
35.Descrieti tipurile de infasurari ale
transformatoarelor(dupa forma
constructiva)
Dupa forma constructive,bobinele
transformatoarelor sunt:
-cilindrice;
-spiralate;
-stratificate;

36.Ce se intelege prin transpunerea

conductoarelor intr o infasurare?.
In cazul in care un conductor real e
format din mai multe conductoare in
paralel dispuse radial se cauta pe
inaltimea coloanei ca fiecare conductor
sa ocupe pozitii identice.
Aceasta schimbare se numeste
transpunere.

37.Ce semnifica termenii in

relatia:Z=2mpq?
Z=nr de crestaturi;
m=nr de faze ;
p=nr de perechi de poli;
q=nr de crestaturi pe pol si faza.
38. Tipuri de colivii pt masini
asincrone; tehnologi de fabricatie:
Coliviile rotoarelor motoarelor
de C.A. asincrone pot fi impartite dpdv
tehnologic in 2 mari categori :
- colivii sudate - se compun din
bare de cupru,alama, care sunt asezate in
crestaturile miezului magnetic ale
rotorului si scurtcircuitate de inele, de
regula, din acelasi material ca si
barele.Principalele tipuri de colovii
sudate :colivie simpla cu bare rotunde
din cupru;colivie dubla cu bare rotunde
de
cupru
si
alamainele
de
scurtcircuitare sunt separate;colivii cu
bare inalte.

- colivii turnate - au aparut ca

necesitate tehnologica in vederea
eliminarii volumului mare de munca
care se depune la coliviile sudate.
Turnare coliviilor se face din aluminiu
( sau aliaje de Al ),se pot realiza diverse
forme de bare.
Exista 2 proceduri: turnarea centrifuga,
turnarea sub presiune.
39. In procesul tehnoligic de fabricare
al bobinelor precum si la bobinarea
efectiva se pot produce anumite
defectiuni cum ar fi
-distrugerea izolatiilor intre spire
-ditrugerea izolatiilor fata de masa
-efectuarea lipiturilor de calitate prosta
-efectuarea legaturilor gresite
Pt
identificarea
si
inlaturarea
defectiunilor se fac o serie de incercari si
verificari
-dupa executarea bobinelor
-dupa executarea infasurarilor
-dupa montarea masinii
Principalele incercari la care sunt supuse
infasurarile sunt :
controlul nr de spire ; masurarea
rezistentei bobinajelor ;
masurarea rezistentei de izolatie fata de
masa ;
verificarea infasurari la scurtcircuit intre
spire;
incercarea la tensiune marita.