Boli ale sistemului nervos

Alzheimer

Definitie: Un creier sanatos este format din milioane de celule

nervoase interconectate, numite neuroni. Neuronii comunica constant unul
cu celalalt, prin trimiterea de semnale prin conexiuni numite axoni si
dendrite. Creierul unui pacient cu boala Alzheimer este foarte diferit. Creierul
sanatos are cellule nervoase ordonate si organizate spre deosebire de
ccreierul cu boala Alzheimer in care celulele formeaza noduri, prezinta
numeroase placi senile si noduri neurofibrilare.Placile si nodurile interfereaza
cu activitatea normala dintre neuroni care sunt responsabili de gandirea
intelectuala.

Cauze: Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar.

Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti
cromozomi.

Simptome: Simptomele

initiale

sint

dificultati

in

a-si

aminti

evenimentele recente si in a desfasura activitati obisnuite. In plus, pacientul

poate fi confuz, sa aiba tulburari de comportament, personalitate si gindire,

este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent,

este dezorientat atit in timpul noptii, cit si al zilei, sufera depresii,
halucinatii
Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor),
intermediar

(moderat),

tardiv

(sever).

Fiecare

din

aceste

stadii

are

modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire, fiind extrem de

important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie.

Diagnostic: Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de

accentuare a pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive.
Schimbarile de comportament, de personalitate si de gindire, pot fi
observate, de asemenea.

Tratament: Tratamentul include medicamente. Unii bolnavi pot avea

nevoie de medicamente pentru depresie, anxietate (stare emotionala
caracterizata prin frica, teama) si insomnii.
Consilierea

bolnavului

si

familiei

este

benefica.

Anumite medicamente pot afecta ficatul, deci, inainte de a fi

administrate,

se

recomanda

sa

se

faca

un

test.

Alte medicamente produc greata, diaree, varsaturi, insomnii, oboseala

sau crampe musculare.

Parkinson

Definitie: Creierul este compus din materie alba si cenusie care

contine milioane de celule nervoase. Aceste celule nervoase, numite neuroni,
comunica prin eliberarea de substante chimice numite neurotransmitatori.
Odata ce un neuron este stimulat, un neurotransmitator este lansat de
la neuron si traverseaza un gol numit sinapsa; acesta apoi se leaga la un
receptor de pe un alt neuron, transmitand un semnal.
Boala Parkinson este o degenerare din zona creierului responsabila de
miscarile musculare, in special, a neuronilor pigmentati situati in substanta
neagra din creierul mijolciu. Distrugerea acestor neuroni duce la o scadere a
disponibilitatii dopaminei, care este un tip de neurotransmitator. Ca rezultat,
nervii din aceasta zona nu pot trimite semnale la alti nervi pentru a
directiona miscarile trupului. Manifestarea bolii este data de tremuratul
corpului, circulatia greoaie, rigiditate si probleme de echilibru.

Depresia

Definitie: Spre deosebire de suparare, tristete sau chiar durere,

depresia este o afectiune in care o persoana simte o nefericire coplesitoare si
debilitanta. Oamenii care sunt deprimati pot avea probleme in a gandi clar si
se afla in imposibilitatea de a functiona normal. Acestia pot acuza lipsa poftei

de mancare si insomnii, sau se pot implica excesiv in aceste activitati.

Persoanele cu depresie pot avea ganduri de suicid.

Cauze: Nu exista un raspuns clar la intrebarea despre cauzele

depresiei. Depresia este de obicei declansata de o combinatie de factori
biologici, psihologici si factori din mediu. Unele trasaturi psihologice pot
creste vulnerabilitatea fata de depresie. Persoanele care au o parere proasta
despre ei, o viziune pesimista asupra lumii sau care sunt expusi la stres au
un risc mai mare de a dezvolta o depresie.

Simptome: Tristete continua, teama puternica, neliniste, sentimentul

de desertaciune
Lipsa de speranta, pesimism, trecutul si viitorul sunt vazute in culori
intunecate
Sentimente de vinovatie, parere de sine proasta, neajutorare
Pierderea placerii pentru activitati care-i aduceau bucurie si placere,
inclusiv viata sexuala
Tulburari de somn: trezirea matinala cu sentimentul de teama si
stupoare; imbunatatire usoara a dispozitiei spre seara

Tratament: In comparatie cu alte afectiuni mentale, tratamentul

depresiei are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienti tratati corespunzator (cu antidepresive) - sunt complet vindecati.
Tratamentul farmacologic ramane

principala metoda

de terapie.

Medicamentele utilizate in tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice,

modulatori ai recaptarii serotoninei si inhibitori ai metabolizarii serotoninei
sau altor mediatori.

Migrene
Definitie: Migrena este o durere de cap vasculara severa, care este

resimtita mai puternic pe partile laterale ale capului, dar poate sa apara
deasemenea doar intr-o singura parte. Vasele de sange de pe cap
aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange. Migrenele apar atunci cand

aceste vase de sange se dilata si se strang, facand ca vasele sa se

adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid.

Cauze: Migrenele sint cauzate de o largire si ingustare rapida a

peretilor vaselor de singe in creier si cap, ceea ce duce la iritarea fibrelor din
peretii vasele de singe.

Simptome: Debutul migrenei este brutal.

Cele mai frecvente simptome sint oboseala, iritabilitate, lipsa poftei de
mincare.
Durerea este unilaterala.
Este o durere continua, ceea ce explica nevoia de liniste si de izolare.
Tratament:

Unele

persoane

au

nevoie

de

medicamentatie.

Pentru a avea un efect bun, e important ca medicamentele prescrise de

medic sa fie luate la primul semn al crizei.
Exista citeva masuri ce pot fi luate pentru a diminua durerea.
Unele persoane se calmeaza aplicind o sursa de caldura in zona cea
mai dureroasa a capului.
Aplicarea unui prosop inmuiat in apa si incalzit sau a unui tampon duce
la o usoara ameliorare a durerii.

Epilepsia

Definitie: Atacul epileptic este o tulburare care apare brusc si schimba

temporar modul in care functioneaza creierul. Creierul sanatos este format
din milioane de celule nervoase de interconectare numite neuroni. Aceste

celule comunica constant una cu cealalta, prin trimiterea de semnale prin

intermediul unor conexiuni de tip tentacular numite axoni si dendrite.

Cauze: Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot
provoca epilepsia si convulsiile. Daca aveti una dintre leziunile enumerate
mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta epilepsie. Cu toate acestea, poate
creste sansa de a dezvolta aceasta boala:

un accident vascular cerebral

traumatisme la cap si la creier

anumite medicamente

febra

tumoare pe creier

infectie

anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange,

scaderea de sodiu, sau nivelul scazut de calciu)

boli

neurodegenerative

(cum

ar

fi

Alzheimer

sau

boala

Parkinson)
mostenire genetica

Simptome: Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. O

convulsie este o schimbare in senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare
electrica la nivelul creierului. Exista mai multe tipuri de convulsii.
Tratament: Un diagnostic corect este vital pentru administrarea
tratamentului eficient. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe
tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. E posibil ca un tratament care
amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. Varsta, starea de
sanatate

si

stilul

de

viata

sunt

alti

factori

importanti

in

alegerea

tratamentului.
Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile
unui anumit tratament comparativ cu dezavantajele, care include efectele
adverse, riscurile si costurile acestui tratament.

Atacul Cerebral

Definitie: Precum toate organele din corp, creierul are nevoie de

oxigen si nutrienti ca sa poata functiona corespunzator. Aceste produse
necesare supravietuirii ajung in creier prin sange care trece prin sistemul
circulator.
Un atac cerebral se produce atunci cand apare o lipsa de sange intr-o
portiune a creierului, care duce la un tesut mort si pierderea functiilor
creierului. Un atac cerebral poate fi produs de o ruptura a unui vas de sange,
ca un anevrism, sau un embolism, care este un mic cheag plutitor sau
particula blocata in una din artetele creierului si intrerupe circulatia sangelui.
In functie de partea creierului care este afectata, atacul cerebral poate
cauza probleme de vorbire, paralizie, inconstienta sau chiar decesul.