Sistemul nervos

Sistemul nervos este esential pentru perceptia senzoriala, perceptia durerii si a placerii,
controlul miscarilor si reglarea functiilor corpului, ca de exemplu respiratia. Fiind cea
mai complexa structura a organismului, este de asemenea vitala pentru dezvoltarea
limbajului, gndirii si memoriei. n centrul sau se gasesc creierul si maduva spinarii, care,
in final, controleazpa tot tesutul nervos din celelalte parti ale corpului.
Celulele nervoase Sistemul nervos
Unitatile functionale ale sistemului nervos sunt milioanele de celule nervoase
interconectate denumite neuroni. Functia lor este oarecum asemanatoare cu cea a
circuitelor dintr-un aparat electric complex: ele preiau semnalele dintr-o parte a
sistemului nervos si le transmit alteia, unde ele pot fi retransmise altor neuroni pentru a
determina o anumita actiune. Neuronii sunt clasificati n trei tipuri, n raport cu functia
lor: neuroni senzitivi, care transmit informatia de la organele de simt ale corpului la
sistemul nervos central; neuroni integrativi (interneuroni), care proceseaza informatia
primita; neuroni motori, care initiaza actiunile voluntare si involuntare.
Neuronii au diferite forme si marimi, dar toti au aceeasi structura de baza. Au un nucleu
central situat ntr-o portiune aproximativ sferica a neuronului numita corp celular. Din
corpul celular se desprind un numar de prelungiri fine, rarnificate. Acestea sunt denumite
dendrite. Din celula se desprinde o fibra unica, lunga, denumita axon, principala fibra
care asigura conducerea semnalului ntr-un nerv. La extremitatea sa, axonul se divide si el
ntr-un numar de ramificatii, fiecare terminndu-se cu mici butoni. Fiecare buton se
gaseste n imediata apropiere a unei dendrite de la un alt neuron, fara a o atinge de fapt.
Acest spatiu este denumit sinapsa, prin care mesajele sunt transmise de catre substante
chimice numite mediatori neuronali. Fiecare neuron este delimitat de un perete subtire,
semipermeabil care are un rol important n transmiterea impulsurilor. Impulsurile sunt
declansate ntotdeauna de excitarea uneia sau a mai multor din dendritele neuronului si
sunt trimise catre corpul celulei. De aici se propaga de-a lungul axonului. Pentru a mari
viteza de transmitere a semnalelor, multi axoni au un nvelis de mielina.
Cnd un semnal atinge butonii axonului, acesta poate, n anumite mprejurari, sa
traverseze sinapsele catre dendritele unui alt neuron adiacent si astfel sa se propage n
continuare. Neuronii nu sunt singurele tipuri de celule care se ntalnesc n sistemul
nervos. Celulele denumite nevroglii sau celule gliale sunt prezente n numar mare n
sistemul nervos central, iar celulele Schwann se gasesc in cel periferic, ambele tipuri
leaga, protejeaza si hranesc si, de asemenea, ofera suport neuronilor.
Sistemul nervos periferic Sistemul nervos
Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii, care leaga sistemul nervos
central de alte parfi ale corpului, si ganglionii nervos, i, grupe de celule nervoase situate
in diverse puncte ale sistemului nervos.
Un nerv este un fascicul alcatuit din fibre motorii s.i senzitive, impreuna cu (esutul
conjunctiv s,i vasele sanguine. Nervii principali, in numar de 43 de perechi, is.i au
originea in sistemul nervos central: 12 perechi se desprind din por^iunea inferi oara a
creierului (nervii cranieni) si 31 perechi din maduva spinarii (nervii spinali).
Nervii cranieni inerveaza, in principal, organele de sim{ i mus,chii capului, dei un nerv
cranian foarte important, vagul, inerveaza organele digestive, inima s.i caile respiratorii
din plamani. Unii nervi cranieni, cum ar fi nervul optic, contin doar fibre senzoriale.
Nervii spinali se desprind la intervale regulate din ma'duva spinarii i confin intotdeauna

atat fibre motorii, cat si senzitive. Ei inerveaza toate regiunile corpului situate mai jos de
gat. Fiecare nerv spinal este atas.at de maduva spinarii prin intermediul a doua radacini,
una alcatuita din fibre motorii $i cealalta din fibre senzitive. Dupa unirea radacinilor, cele
doua tipuri de fibre se alatura pentru a forma nervul, dei fiecare actioneaza independent
de cealalta, ca doua fire ale unui cablu electric. (In timp ce la nervii cranieni, de
asemenea atas.a$i de regiunea inferioara a creierului prin radacini, fibrele senzitive s,i
motorii formeaza, de regula, neni separati).
La mica distanta de maduva spinarii, fiecare nerv spinal se divide in ramuri care, la
randul lor, se divid in numeroase ramuri mai mici, formand o refea care inerveaza tot
corpul.
Atat fibrele senzitive, cat si cele motorii sunt doar par|i ale neuronilor senzitivi i motorii.
Fibrele motorii i senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. De
exemplu, o fibra motorie a unui neuron din maduva spinarii se poate intinde fara
intrerupere pana la un muschi al piciorului.
Somatic i autonom
Sistemul nen'os periferic are doua mari componente: sistemul nervos somatic, care se
gaseste sub control cons,tient, i sistemul nervos autonom, care este sub control
subcontient.
Sistemul nervos somatic are un rol dublu. In primul rand, colecteaza informatii din
mediul extern de la organele de sim$, cum ar fi ochii, care conjin celule receptoare
specializate. Semnalele de la aceti receptori sunt transportate apoi catre sistemul nervos
central, prin fibrele senzitive. In al doilea rand, transmite mesaje prin fibrele motorii de la
sistemul nervos central la muchii scheletici, inijiind astfel mi^carea.
Sistemul nervos autonom are, in principal, rolul de a men^ine func^iile automate, fara un
efort mental deliberat din partea noastra, ale unor organe cum ar fi inima, plamanii,
stomacul, intestinul, vezica urinar^, organele sexuale si vasele sanguine. El este alcatuit
in intregime din nervi motori aranjati in releu pomind de la maduva spinarii catre diferifi
muchi.
Sistemul nerTos autonom este compus din doua par(i, denumite simpatic i parasimpatic.
Fiecare folosete un mediator chimic diferit acolo unde fibra nerToasa ajunge la organul
^inta9 fiecare are o autonomie diferita i are efecte diferite asupra organelor pe care le
deserveste. De exemplu, nervul parasimpatic ce inerveaza cSile aeriene, bronhiile
pulmonare determina constrictia acestora, micorandu-le calibrul. Nenii simpatici din
aceeas,i zonS produc marirea calibrului, adica dilata bronhia.