Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cUPRINS
Capitolul I - Prezentarea Societatii S.C. LACTA S.A.
1.1
1.2
Scurt istoric
1.1.1 Obiect de activitate
Managementul practicat
1.2.1 Structura de productie si produse
1.2.1.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantiti
1.2.1.2 Tipul i gama mrfurilor oferite
CAPITOLUL I
- schema nr.1-
2. combustibili:
produs combustibil tip Termostat 300 l/zi
motorina 6 tone/luna
benzina 4 tone/luna
3. agent frigorific:
freon R134 75 -80 kg/ luna
Materiile prime principale utilizate in activitatea curenta a fabricii de lapte sunt:
lapte de vaca
lapte de oaie
lapte de capra
Societatea i asigur materia prim din judeele Giurgiu i Teleorman de la productorii
particulari deintori de vaci i oi i de societile particulare sau de stat de pe raza acestor
judee. n fiecare localitate , firma are nfiinate centre sau puncte de colectare a laptelui cu o
dotare corespunztoare pentru eficiena recepiei calitative i cantitative i sisteme de rcire a
laptelui n centrele care colecteaz cantiti mari. Cele 60 de puncte sau centre de colectare,
sunt repartizate n teritoriu dup un calcul economic de transport, pe rute de colectare avnd
parcursuri de minimum 100-110 km i 5-15 puncte de colectare pe o rut. Aprovizionarea este
realizata zilnic si ritmic cu mijloace proprii de transport in functie de cantitatea de lapte
prevazuta pentru procesare.
- tablel nr.2 UM
L
L
L
L
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
VALABILITATE
5 zile
5 zile
5 zile
5 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
10 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
AMBALARE
20 buc./nav
20 buc./nav
20 buc./nav
20 buc./nav
9 buc./bax
12 buc./bax
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
12 buc./bax
9 buc./bax
12 buc./bax
12 buc./bax
20 buc./bax
12 buc./bax
20 buc./bax
20 buc./bax
12 buc./bax
9 buc./bax
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
BUC
KG
KG
KG
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
7 zile
7 zile
7 zile
10 zile
10 zile
10 zile
10 zile
10 zile
10 zile
6 luni
6 luni
6 luni
6 luni
6 luni
6 luni
8 luni
8 luni
8 luni
8 luni
8 luni
30 zile
15 zile
15 zile
30 zile
60 zile
15 zile
30 zile
10 zile
30 zile
6 buc. Nav
9 buc./bax
12 buc./bax
12 buc./bax
20 buc/bax
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
12 buc./bax
12 buc./bax
20 buc./bax
20 buc./bax
12 buc./bax
11 buc./ nav
12 buc./bax
8 buc. /bax
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
11 buc./ nav
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
15 buc. /nav
12 buc./bax
24 buc. /nav
24 buc. /nav
11 buc./ nav
15 kg. /cutie
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
40 buc./cutie
40 buc. /nav
40 buc. /nav
200buc/ cutie
Punga pvc
40 buc. /nav
10/20 kg nav
Saci 5 kg
10/20 kg./nav
CAPITOLUL II
Analiza activitatilor logistice la S.C. LACTA S.A GIURGIU
2.1 Piata laptelui in Romania
Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1,5 miliarde litri. Ea ofera trei
mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT); lapte pasteurizat, care impreuna cu cel
ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in
Romania; lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in
mod traditional si avand inca o uriasa pondere 90% in laptele vandut in Romania. Ultimul
produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind
cu totul strain de comertului modern de azi.
Dincolo de laptele de consum, piata romaneasca a lactatelor este diversa, insa putini
jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. Gigantul Danone
concureaza pe piata lactatelor proaspete (iaurturi), Campina Hochland se concentreaza pe
branzeturi procesate, unde este concurata puternic de Dorna Lactate si, intr-o mai mica
masura, de Friesland Romania. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori
care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul
Dorna Lactate, laptele de consum, branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. In
sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa
vreme) de Albalact.
Noi schimbari pe piata laptelui
In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie
cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri.
In negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala
de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial.
Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce
se va integra in cea europeana, este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori
europeni precum Yoplait (care, impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja
interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare
producator european, propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova), alaturi de
concurenti mai mici din tarile invecinate, din Ungaria pana in Grecia.
Grupul olandez Campina, in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt
concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sasi promoveze mult mai activ si constant brandul Campina.
O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din
cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului.
Piata laptelui in 2010
Cantitatea de lapte de vaca preluata de la exploatatii agricole si centre de colectare de
catre unitatile procesatoare a scazut cu 5,3% in ianuarie fata de aceeasi luna a anului trecut,
pana la 68.737 tone, potrivit datelor oferite de Institutul National de Statistica (INS),
consultate de recolta.eu
La branzeturi, productia a fost in scadere cu 474 tone (-9,1%) si la unt cu 66 tone (8,4%).
Productia de smantana de consum a scazut cu 235 tone (-5,3%) in ianuarie 2010 fata
de luna corespunzatoare din anul anterior, iar productia de lapte de consum s-a mentinut din
punct de vedere cantitativ la valoare apropiata de cea realizata in luna ianuarie 2009.
Singura crestere a productiei in luna ianuarie 2010 avut loc la lapte acidulat (iaurt,
iaurt de baut si altele) cu 264 tone (+1,9%).Comparativ cu luna anterioara, in ianuarie
cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a crescut cu 1.097 tone (+1,6%).
Cantitatea de lapte de consum a crescut, de asemenea, cu 666 tone (+3,6%) in ianuarie
2010 comparativ cu luna precedenta. Cea mai mare scadere a productiei in luna ianuarie 2010
fata de luna decembrie 2009 s-a inregistrat la unt, cu 329 tone (-31,3%). Aceeasi tendinta se
observa si la productia de branzeturi care s-a diminuat cu 220 tone (-4,4%).
Cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (94,4% din productia totala de
branzeturi) a avut o tendinta descendenta. Productia de smantana de consum a scazut, de
asemenea, in luna ianuarie 2010 fata de luna decembrie 2009 cu 143 tone (-3,3%).
Dezbateri europene: strategia pentru sectorul laptelui.
Ce se va intampla dupa 2015?
In data de 17 februarie 2010, in sedinta plenara a Comitetului Economic si Social
European a fost dezbatut si aprobat avizul Sectiunii pentru agricultura, dezvoltare rurala si
protectia mediului privind viitoarea strategie pentru sectorul european al laptelui pentru
perioada 2010-2015 si dupa aceea (aviz din proprie initiativa).
Productia de lapte este una dintre principalele activitati agricole din UE. In 2008, un
milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, in valoare de peste 40 de
miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei agricole a UE. Peste 60% din
carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile de vaci de lapte. Conform cifrelor
Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte (IDF), UE este cel mai mare producator de
lapte din lume, cu 27% din productia mondiala, urmat de India, cu 20% si SUA, cu 16%.
In sectorul produselor lactate din UE, incepand cu faza de colectare si terminand cu
cea de procesare, lucreaza aproximativ 400 000 de persoane .
Productia laptelui joaca un rol foarte important in mentinerea structurii economice si
sociale a zonelor defavorizate. De fapt, 60% dintre fermele de lapte din UE se gasesc in zone
defavorizate. Productia de lapte este una dintre activitatile cele mai potrivite pentru a mentine
familiile de agricultori in zonele defavorizate si, impreuna cu cresterea bovinelor si ovinelor,
joaca un rol major in conservarea si dezvoltarea peisajului si a mediului.
1. Grupul la nivel inalt
Fostul comisar Fischer Boel a stabilit un grup la nivel inalt privind laptele, care isi va
prezenta raportul final pana la sfarsitul lui iunie 2010.
Grupul la nivel inalt va discuta urmatoarele chestiuni:
2. Initiativa franco-germana
Ministrul francez al agriculturii, dl Le Maire, a definit trei obiective principale pentru
agricultura europeana:
Initiativa franco-germana solicita mai multa actiune din partea UE pentru a-i proteja pe
producatorii de lapte. Aceasta sugereaza marirea temporara a pretului minim de interventie al
UE, pret la care UE se angajeaza sa cumpere surplusurile de la agricultori.
3. Politica UE pana in 2015
Comisia se opune ferm oricaror modificari ale cresterii cotelor, asa cum s-a decis in
cadrul bilantului de sanatate. In prezent, aceste cresteri au un impact minor, deoarece UE se
situeaza cu 4,5% sub cota si, probabil, se va afla sub cota si anul viitor. Cu toate acestea,
intrucat pretul laptelui se imbunatateste pe termen mediu, productia va creste, marind
discrepanta dintre productia si consumul de lapte, ceea ce va tinde sa traga in jos preturile la
poarta fermei, in functie de situatia de pe piata mondiala.
Preturile mondiale ale produselor lactate de baza se afla de obicei sub pretul UE.
Aceasta este consecinta unor standarde diferite (si, prin urmare, a unor costuri de productie
diferite) in interiorul si in afara UE. Modelul productiei de lapte al UE nu va fi niciodata
capabil sa concureze cu Noua Zeelanda si cateva alte tari, din cauza unei structuri cu totul
diferite a costurilor de productie si a marimii fermelor de lapte.
Exporturile de branza din UE sunt in general competitive, dar o crestere a consumului in afara
UE depinde de cresterea economica globala sustinuta pe o anumita perioada de timp.
Ideea cresterii cotelor indiferent de nivelul cererii pentru a se obtine o asa-zisa
aterizare lina, fara adoptarea masurilor de sprijin, este contradictorie, daca se doreste
dezvoltarea modelului european de agricultura si asigurarea continuarii productiei de lapte in
zonele defavorizate. Avem nevoie de un mediu rural dinamic si, in anumite zone, productia de
lapte este o forta motrice centrala pentru viitorul social, economic si cultural al unor astfel de
zone. Cealalta posibilitate este abandonarea pamantului cu grave consecinte sociale si asupra
mediului.
Cresterea cotelor de lapte, indiferent de conditiile de piata, si, in cele din urma,
dereglementarea completa a sectorului laptelui ar fi logice daca UE ar dori sa preia modelul
de agricultura al Noii Zeelande sau al SUA. Aparitia in SUA a unor sisteme foarte mari de
crestere a animalelor, cu peste 2 000 de vaci, este considerata in aceasta tara drept un pas
inainte. In ritmul actual al schimbarilor, doar 500 de ferme vor produce in curand 1/3 din
productia de lapte a SUA. O astfel de politica ar prezenta pericole semnificative pentru
patrimoniul cultural, peisajul si dezvoltarea zonelor rurale din UE, daunand mediului si
biodiversitatii din UE, si, in plus, ar provoca abandonarea regiunilor inalte si a zonelor umede.
Am asista asadar la respingerea modelului european al agriculturii multifunctionale.
Conceptul de agricultura multifunctionala inseamna ca, pe langa productia de
alimente, agricultura are alte functii, cum ar fi dezvoltarea peisajelor rurale, extinderea
patrimoniului natural si cultural, sprijinirea economiei rurale si consolidarea securitatii
alimentare. Perspectiva OCDE asupra multifunctionalitatii se refera la o agricultura care
produce simultan o serie de bunuri de larg consum (alimente si fibra), precum si o serie de
bunuri nemateriale, inclusiv produse si servicii sociale si de mediu.
Productia de lapte bazata pe ferme de mari dimensiuni in care nu se respecta anumite
reglementari, cum este, de exemplu, cea referitoare la administrarea azotului in sol, are
implicatii majore pentru mediu.
In prezent, 50% din productia de lapte a UE este concentrata pe 11% din teritoriul UE.
Indiferent de deciziile politice luate, marimea medie a septelului va continua sa creasca in
viitor. Cu toate acestea, exista putine motive pentru a se dori adoptarea unor optiuni politice
care vor incuraja productia intensiva de lapte si la scara foarte mare in zone care au un avantaj
special in ceea ce priveste preturile de productie. O astfel de politica ar putea prezenta riscuri
considerabile pentru mediu.
Producatorii de lapte sunt participanti la modelul UE al agriculturii multifunctionale.
Chiar daca o ferma multifunctionala poate depasi dificultatile temporare, un astfel de model
nu este durabil atunci cand volatilitatea preturilor la poarta fermei devine un eveniment
recurent pentru producatorii de lapte. Stabilitatea preturilor la poarta fermei, care le asigura
agricultorilor un venit rezonabil, este benefica pentru agricultori si consumatori.
4. Dupa 2015
Daca se doreste mentinerea si dezvoltarea productiei de lapte ca un sector viabil in
UE, producatorii de lapte trebuie sa obtina un venit echitabil, care sa le permita sa duca o
viata normala si, de asemenea, sa investeasca in viitorul lor ca producatori de lapte. Un venit
echitabil inseamna un venit comparabil cu venitul mediu neagricol.
Este esential sa se dedice mult mai multe resurse zootehniei, prevenirii bolilor
animale, precum si cercetarii si inovarii la nivelul fermelor pentru a se permite dezvoltarea
unei industrii mai eficiente. O industrie a laptelui mai competitiva poate fi obtinuta printr-o
mai buna utilizare a ierbii si a altor tipuri de hrana pentru animale. Este nevoie de mai multa
cercetare si inovare la nivelul procesarii pentru a se dezvolta noi produse, in vederea cresterii
cotei de piata . Institutiile din domeniul educatiei si din cel al sanatatii, precum si organizatiile
societatii civile ar trebui sa incurajeze consumul de produse lactate intrucat laptele este atat
aliment, cat si medicament si, in acelasi timp, o bautura racoritoare. Trebuie sa aiba loc
transformari radicale in aceste sectoare. UE trebuie sa mentina securitatea si autosuficienta
aprovizionarii cu lapte in UE. Ar fi o greseala majora ca UE sa devina dependenta de
importuri de produse lactate asa cum s-a intamplat cu productia de carne de vita europeana, ca
rezultat al unor preturi scazute la poarta fermei.
CESE considera ca este esential sa se stabileasca conditii care sa garanteze viitorul unui sector
al laptelui viabil in intreaga UE.
Un sistem de masuri de piata orientate spre cerere si oferta, precum si sisteme
adecvate de sprijin direct sunt esentiale pentru se a asigura existenta unui sector al laptelui in
UE care sa satisfaca nevoile sociale, economice si de mediu ale societatii si sa devina un
sistem agricol cu adevarat multifunctional, care ar trebui sa aduca un nou dinamism in zonele
rurale ale UE. O astfel de evolutie ar aduce beneficii sociale, culturale si economice pentru
dezvoltarea in ansamblu a UE.
5. Observatii specifice
Utilizarea unei piete la termen in sectorul laptelui trebuie analizata cu mare atentie.
Cu toate acestea, trebuie sa tinem seama in mod serios de turbulentele financiare globale, care
provin din utilizarea inadecvata a produselor financiare. Comitetul a afirmat anterior: din
acest motiv, produsele alimentare trebuie apreciate in cu totul alt mod decat produsele
industriale, de exemplu, al caror loc de productie se stabileste in primul rand in functie de
consideratii legate de costuri .
Majoritatea producatorilor de lapte s-au organizat in cooperative. Astfel, acestia pot
influenta intr-o anumita masura comercializarea produselor lor. Acei producatori de lapte care
sunt membri ai unei cooperative si isi vand laptele acestei cooperative beneficiaza de garantii
mai bune decat un producator de lapte care vinde unei fabrici private de lapte. Cu toate ca
exista deja contracte voluntare intre producatori individuali si cumparatori, in cazul unei
fabrici de lapte private, agricultorul are posibilitati reduse de a negocia un astfel de contract .
Aceste contracte permit stabilirea conditiilor de livrare, insa nu pot avea nicio influenta asupra
evolutiei generale a pietei la nivelul UE. Experienta arata ca pozitia agricultorilor pe piata si
a cooperativelor reprezentate de acestia trebuie imbunatatita in cadrul lantului alimentar. De
aceea, trebuie verificate si posibilitatile de cooperare din perspectiva dreptului concurentei.
Cu toate acestea, in noile state membre, multi agricultori vand laptele direct fabricilor
private. Avand in vedere ca sectorul laptelui este din ce in ce mai restrans, nu exista aproape
nicio posibilitate de a alege, iar preturile la poarta fermei scad. Pentru a mentine concurenta in
domeniul laptelui brut, agricultorilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a se organiza in
cooperative care sa vanda apoi laptele mai departe, in cadrul sectorului.
Toate importurile de produse lactate din UE trebuie sa respecte standardele UE in
special in domeniile trasabilitatii, bunastarii animale, igienei, medicinei veterinare, sigurantei
alimentare si metodelor de productie durabile. Continutul de carbon este o chestiune din ce in
ce mai importanta.
Trebuie sa existe certitudinea ca organismele existente, cum ar fi comitele consultative
si de gestionare, au suficiente resurse pentru a analiza situatia cererii si ofertei pe piata de
lapte. Trebuie puse la dispozitie instrumentele necesare pentru a se garanta ca agricultorii
obtin un pret adecvat la lapte, care acopera costurile acestora si le aduce un profit. UE trebuie
sa isi mentina capacitatea de a produce cantitati adecvate de lapte. Nu ne puteam permite sa
devenim dependenti de aprovizionarea cu lapte din afara UE. Daca se urmaresc politici
gresite, acest lucru s-ar putea intampla in viitorul indepartat.
Mentinerea si dezvoltarea in continuare a unor locuri de munca cu norma intreaga si
partiala in sectorul laptelui trebuie sa constituie o prioritate, in special in zonele rurale.
Nu putem ignora problemele reprezentate de foamete si de absenta unor resurse
alimentare adecvate in lumea a treia. Chestiunile schimbarilor climatice, preturilor globale la
alimente si ofertei globale de alimente sunt strans legate. Avem o responsabilitate in ce
priveste ajutorarea tarilor subdezvoltate.
6. Referiri la situatia din Romania
In cuprinsul avizului CESE se evidentiaza ca majoritatea producatorilor de lapte din
statele membre mai noi (Bulgaria si Romania) primesc foarte putin sprijin prin intermediul
platilor directe, care sunt decuplate in totalitate, folosind principiul platii la hectar.
Aprovizionare
Desfacere
Transport
sud a judeului Giurgiu i Teleorman. Materia prim este contractat la nceputul anului n
curs, pe baz de contracte economice ncheiate cu fiecare productor.
La ora actual, SC LACTA SA are ncheiate contracte economice cu 11 000 de
productori de lapte care dein n medie 20 000 de capete.
n localitile cu potenial, societatea are nfiinate centre de colectare a laptelui,
moderne, cu dotri corespunztoare pentru recepia calitativ i cantitativ, avnd sisteme de
rcire a laptelui colectat. Centrele de colectare sunt distribuite n teritoriu dup un calcul
economic de transport, pe rutele de colectare avnd parcursuri de minim 100 110 km i
coninnd pn la 15 puncte de colectare
De asemenea, firma mai colecteaz pe baz de contracte cu diverse societi agricole
i anume: Agrotehnica Vedea, SC Zimbev SRL, SC Agrian SRL.
n ceea ce privete furnizorii de lapte materie prim nu exist un furnizor unic care s
genereze o situaie de monopol i o dependen a societii fa de acesta.
n cadrul multiplelor colaborri cu productorii au existat i anumite litigii. Acestea au fost
determinate de nerespectarea parametrilor calitativi ai laptelui: aciditatea la livrare datorat
condiiilor necorespunztoare de muls i pstrare a laptelui de ctre productori, coninutul de
grsime, coninutul proteic. Aceste litigii s-au clasificat i soluionat n urma discuiilor cu
factorii de decizie ai societii.
n ceea ce privete achiziionarea ambalajelor SC Lacta SA a colaborat pn n anul
1998 cu firme din strintate (Ungaria) pentru procurarea de folii lapte, pahare, capace, iar din
1998 politica societii a fost colaborarea cu firme autohtone care s-au dotat cu linii
tehnologice performante ce asigur aceeai calitate i pre efectiv mai mic fiind excluse taxele
vamale i comisioanele percepute.
Asigurarea materialelor pentru producie, a materialelor directe i indirecte pentru
fabricarea produselor lactate se face pe baz de contract de la societi comerciale, anual,
renegociindu-se preurile. Societile cu care SC Lacta SA are contracte sunt selectate n
funcie de calitatea produselor comercializate, performanele acestora i nivelul de preuri.
2.1.1.1.1 Activitatea de achizitii lapte materie prima
In anul 2009, activitatea de achizitii lapte materie prima a fost facuta printr-un numar de
30 centre de colectare, 40 microferme, 10 ferme si alti producatori particulari, situate in
judetele Teleorman si Giurgiu, insumand o catitate de 81 394 hl lapte materie prima si 4.615
hl lapte degresat. Fata de anul 2008 de 81.038 hl cu 3,5% lapte materie prima si 6.604 hl lapte
degresat.
Pretul mediu de achizitie a laptelui pentru anul 2009 a fost 0.811 fata de 0,85 lei/l.in anul
2008 ,pret mentinut cu mari eforturi datorita faptului ca s-a tinut cont si de performantele de
calitate ale acestuia .
Privind activitatea de preluare a materiei prime, din cele 30 de centre, 20 au in dotare
tancuri de racire,dar o serie de centre de racire au fost desfiintate deoarece laptele materie
prima nu indeplinea cerintele de calitate inpuse de UE.
Se va urmari in continuare stabilizarea cantitatii de lapte materie prima colectat, atat
cantitativ, cat si calitativ indeplinind normele impuse de UE,orientarea firmei intreptandu-se
catre microfermieri si fermieri ,nu spre persoane fizice detinatoare de vaci cu lapte.
2.1.1.1.2 Activitatea de Aprovizionare tehnico materiala
Activitatea de aprovizionare cu materiale, ambalaje, etc. a fost realizata in baza
rapoartelor de necesitate intocmite de sefii sectiilor si de compartimente.
Denumire
Specificatii
produs/cerinte
produs/obiect/serviciu serviciu
Ambalaje
PaharePP
Galeti IML
Pahare PP
Galeti IML
Galeti albe
Folie lapte
Folie lapte 3 straturi
Folie lapte 3 straturi
Folie lapte 3 straturi
Platini pahare
Platini imprimate universale
Platini imprimate universale
Etichete
Etichete autocolante
Etichete autocolante
Etichete autocolante
Sticle
Sticle pet 1/1 si
Sticle pet 1/1 si
Sticle pet 1/1 si
3
4
Furnizor
Greiner Sibiu
Amplast Leresti
Internnova Bucuresti
Eniplast Sf. Gheorghe
Mectini Timosoara
Lacta Service M. Ciuc
Ralvana Sf. Gheorghe
Suniprof Cluj
Geba Color Iasi
Etichete flexo Bucuresti
Confis Rm. Valcea
Younger Karom
Bailong Bucuresti
Star Tehnic Cazanesti
Denumire produs
Consum
total
1
2
3
4
5
6
7
60
30
20
50
10
59
172
Consum
mediu
lunar
5
2,5
1,5
4
1
5
14
UM
Furnizor
Plic
Plic
Plic
Plic
Plic
Plic
Plic
MTC Buc.
MTC Buc.
Gama Serv Buc.
Gama Serv Buc.
Gama Serv Buc.
Dat Comp Buc.
Dat Comp. Buc.
Denumire produs
Pret
1
2
3
4
5
6
7
21,50
44
78,35
182,97
151,87
156,39
75,50
Valoare
medie
lunara
107
110
118
731
151
781
1057
Modalitate,
termen plata
Termen
livrare
Posibilitate
livrare
OP 30 zile
OP 30 zile
OP 30 zile
OP 30 zile
OP 30 zile
OP 60 zile
OP 60 zile
la comanda
la comanda
la comanda
la comanda
la comanda
la comanda
la comanda
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
UM
TERMEN
VALABILITATE
MOD
AMBALARE
5 ZILE
20 buc./naveta
2.23
5 ZILE
20 buc./naveta
2.10
BUC
10 ZILE
9 buc./bax
3.35
BUC
15 ZILE
12 buc./bax
1.60
BUC
15 ZILE
20 buc./bax
1.65
BUC
15 ZILE
20 buc./bax
2.13
BUC
7 ZILE
12 buc./bax
2.49
KG
10 ZILE
20 kg./naveta
10.10
KG
6 LUNI
20 kg./naveta
12.00
KG
6 LUNI
15 kg./cutie
11.50
KG
8 LUNI
20 kg./naveta
20.00
KG
8 LUNI
20 kg./naveta
20.00
KG
8 LUNI
20 kg./naveta
20.00
KG
8 LUNI
20 kg./naveta
20.00
BUC
30 ZILE
40 buc./cutie
3.70
KG
30 ZILE
18 buc./cutie
0.53
3.2.2
Mijloacele de transport
Transportul laptelui materie prim de la centrele de colectare se realizeaz cu
mijloace de transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate n transportul materialelor
puternic perisabile, fiind dotate cu instalaii frigorifice( autocisterne frigorifice, autocisterne
izoterme).
La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producie
ctre locurile de vnzare i consum se face de ctre societate, aceasta dispunnd de
mijloace de transport adecvate.
Brnzeturile i cacavalurile se transport n navete speciale, care se factureaz
odat cu marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor
Parcul auto din dotarea fabricii are in componenta 22 mijloace de transport din care :
o pentru activitatea de desfacere 12 automobile,
o activitatea de colectare lapte 7 automobile
o activitati administrative 3 automobile.
Aprovizionarea cu combustibil se face de la statiile de produse petroliere.
Reparatiile auto se efectueaza la service-urile auto.
Transportul rutier este o modalitate de transport flexibila in ceea ce priveste ruta si
perioada de operare. Marfurile pot fi livrate direct la sediul clientilor sau intr-un loc desemnat
de acestia. Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distante scurte a
marfurilor de valoare ridicata. Intre dezavantajele transportului rutier se pot mentiona :
infrastructura deficitara din judet precum si costul ridicat al carburantilor.
3.3 Analiza activitatii de distributie
Responsabili de proces Sef Compartiment Aprovizionare
Resurse:
In baza documentelor Aviz de insotire a marfii Factura fiscala si/sau Aviz de insotire a marfii
Sefului de depozit, asigura incarcarea produselor pregatite si opereaza evidenta produselor
eliberate in fisele de magazie.
Sefii de depozit predau soferilor/delegatilor proprii sau ai clientilor, dupa caz, produsele si
documentele insotitoare (Factura fiscala, Aviz de insotire a marfii, Certificatul de calitate cod POCMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod
PO-CMH-11-F3).
Soferii/delegatii asigura transportul la client si preda o data cu marfa si documentele insotitoare ale
produselor
Clientul realizeaza inspectia si receptia la client. Clientul semneaza Aviz de insotire a marfii
(si cand este cazul si timbreaza; daca exista mai multe Aviz de insotire a marfii se timbreaza
numai unul, iar pe restul se trece numarul timbrului). Ceilalti clienti semneaza pe Factura
Fiscala.
Tratarea produselor neconforme
In cazul in care exista produse neconforme din transportul curent sau anterior se intocmeste
dupa caz, Aviz de insotire a marfii si/sau proces verbal. In baza acestor documente Seful de
depozit intocmeste Nota de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 care este analizata si vizata
INREGISTRARI
Formulare utilizate
- cod PO-CMH-06-F1
- cod PO-CMH-06-F2
- cod PO-CMH-06-F3
- cod PO-CMH-11-F1
- cod PO-CMH -11-F2
- cod PO-CMH -11-F3
- cod PSP-CMH-04-F1
- cod PS-CMH-03-F1
ANEXE
Centralizator comenzi data
Transport data:____ nr. masina____
Nota de instiintare retur
- cod PO-CMH-06-F1
- cod PO-CMH-06-F2
- cod PO-CMH-06-F3
Nr.
rev.
0
0
0
Revizia/
Editia, Data
Aplicarii
R0/Ed2
25.06.2007
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
pag.
rev.
pag.
rev.
pag.
rev.
4
0
5
0
6
0
Activitatea/procesul
Nume, prenume, data si semnatura
evidentiat (Numarul
editiei sau capitolul/
paginile revizuite)
Elaborat
Avizat
Elaborare Editia 2
18.06.2007
19.06.2007
Nr.
pag.
Aprobat
25.06.2007
Cod: PG-CMH-01-Ed2-R0-F1
Nr.
rev.
Bucuresti 43 %
Giurgiu 15 %
Teleorman 5%
Dolj 15%
Prahova 8%
Brasov 5%
Buzau 2%
Calarasi 2%
Constanta 5%
Obs. Estimarile au fost realizate pe baza vanzarilor efectuate de S.C. LACTA S.A. GIURGIU in ultimii ani .
n politica de stocuri practicat de S.C. LACTA S.A. exist dou situaii: cnd
sortimentele se fabric pe baza unor comenzi ferme, caz n care exist o corelare perfect
ntre cantitatea fabricat i cea livrat, i cnd produsele se fabric pe stoc, fr a avea
comenzi ferme pentru ntreaga activitate, situaie n care produsele vor fi vndute n funcie
de cumprtorii poteniali.
Datorit faptului c producia este mai mare n sezonul de var perioad n care
cererea este relativ sczut, stocurile au nivel maxim n lunile iunie-august, nivel ce va scdea
pe parcursul lunilor de iarn-primvar. Nivelul ridicat al stocurilor n perioada de var poate
fi considerat un aspect negativ al activitii firmei, deoarece implic o serie de costuri
suplimentare.
Stocurile la nivelul societatii sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si
valoarea realizabila neta.Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Costul produselor
finite si in curs de executie include materialele, forta de munca si cheluielile de productie
indirect aferente.Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechii de un an de zile.
La data de 31.12.2009, societatea avea stocuri in valoare de 846.661 lei.
Situatia stocurilor pe categorii, comparativ cu anul 2008, se prezinta astfel:
Realizar
i
2008
432.526
DENUMIRE
Materii prime si auxiliare
Productia
in
curs
de
executie
127.081
Produse finite si marfuri
258.074
Avansuri pentru cump. de
stocuri
28.980
TOTAL
846.661
-43.656
11.102
1.546.95
9
-17.878
834.620
700.298
CAPITOLUL III
CONSILIUL
MANAGERIAL
COMISIA DE
CENZORI
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR DE
MARKETING
DIRECTOR
TEHNIC
DIRECTOR
Compartimentul
de productie
Compartimentul
financiar-contabil
ECONOMIC
DEPARTAMENTUL
DE RESURSE
UMANE
APROVIZIONAR,
RECEPTIE,
DEPOZITARE
DEPARTAMENTUL
DE LOGITICA
DESFACERE
TRANSPORT
3.2.2
Ocupatia
Muncitor necalificat
Operator PC
ef compartiment transporturi
Agent de paz
Operator pasteurizare
ef formaie
Consilier Juridic
Arhivar
Statistician
Economist
Electrician
Agent Vnzri
ef Compartiment CTC
Vnztor
Frigotehnist
Conductor Auto
Inginer Animale
Nr
Persoane
21
1
1
3
1
1
1
1
1
4
2
2
1
3
1
11
1
%
26,25
1,25
1,25
3,75
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
5
2,5
2,5
1,25
3,75
1,25
13,75
1,25
%
2,5
1,25
2,5
5
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
3,75
1,25
1,25
1,25
1.100.000
5,55%
828.502
4,46
-271.498
65.000
0.33%
101.794
0.55
36.794
5000
0.02%
3.606
0.02
-1.394
3.2.3
Filiala
Capacitatea de
productie tone
Capacitatea
maxima
Pr2
X2
25 tone/ zi
5 tone/zi
10 tone/ zi
Vanzari
potentiale
in tone/zi
12 tone
17 tone
stocare( volum - m)
70
30
40
Profit
unitar/
tona
1000
1800
Volum
unitar in
M/ tona
2,5
3,5
8 tone
3000
Filiala 2
Filiala 3
Pr2
X3
Pr3
X4
Pr3
X5
10
Z= 61 600
x1= 7
x2= 13
x3= 4
x4= 0
x5= 8
ANEXA 1.
Program: Linear Programming
Problem Title : lacta
***** Input Data *****
Max.
Z =
Subject to
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
\Cj
1000.000
1800.000
1800.000
3000.000
Cb \
Basis
Bi
x 1
x 2
x 3
x
4
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
1.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
1.000
1.000
0.000
s 3
10.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
70.000
2.500
3.500
0.000
0.000
0.000
s 5
30.000
0.000
0.000
3.500
3.000
0.000
s 6
40.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
12.000
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 8
17.000
0.000
1.000
1.000
0.000
0.000
s 9
8.000
0.000
0.000
0.000
1.000
-M
A 10
0.000
1.000
1.000
-5.000
-5.000
-M
A 11
0.000
0.000
0.000
2.000
2.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
-M
-M
M
M
Cj-Zj
M
M
-M
-M
\Cj
3000.000
0.000
0.000
0.000
Cb \
Basis
Bi
x 5
s 1
s 2
s
3
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
0.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
1.000
0.000
0.000
s 3
10.000
1.000
0.000
0.000
1.000
0.000
s 4
70.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
30.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 6
40.000
3.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
12.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 8
17.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
8.000
1.000
0.000
0.000
A 10
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-M
0.000
-M
A 11
0.000
-1.000
0.000
0.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
M
0.000
0.000
0.000
Cj-Zj
-M
0.000
0.000
0.000
\Cj
0.000
0.000
0.000
0.000
Cb \
Basis
Bi
s 4
s 5
s 6
s
7
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 3
10.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
70.000
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
30.000
0.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 6
40.000
0.000
0.000
1.000
0.000
0.000
s 7
12.000
0.000
0.000
0.000
1.000
0.000
s 8
17.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 9
8.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-M
A 10
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-M
A 11
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
Cj-Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
\Cj
0.000
0.000
-M
-M
Cb \
Basis
Bi
s 8
s 9
A 10
A
11
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
10.000
0.000
0.000
0.000
0.000
70.000
0.000
0.000
0.000
0.000
30.000
0.000
0.000
0.000
0.000
40.000
0.000
0.000
0.000
0.000
12.000
0.000
0.000
0.000
0.000
17.000
1.000
0.000
0.000
0.000
8.000
0.000
1.000
0.000
A 10
0.000
0.000
0.000
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-M
0.000
-M
A 11
0.000
0.000
0.000
0.000
1.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
0.000
0.000
-M
-M
Cj-Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
Simplex Tableau :
\Cj
5
3000.000
0.000
0.000
0.000
Cb \
Basis
Bi
x 4
s 1
s 2
s
3
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
-2.500
1.000
0.000
0.000
0.000
s 2
1.000
-0.500
0.000
1.000
0.000
0.000
s 3
2.000
-1.000
0.000
0.000
1.000
0.000
s 4
7.000
-4.750
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
16.000
-2.250
0.000
0.000
0.000
0.000
s 6
16.000
-3.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
5.000
-4.000
0.000
0.000
0.000
1800.000
x 3
4.000
1.500
0.000
0.000
0.000
3000.000
x 5
8.000
1.000
0.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
-1.500
0.000
0.000
0.000
1000.000
x 1
7.000
4.000
0.000
0.000
0.000
---------------------------------------------------------------------------
Zj
61600.000
7000.000
0.000
0.000
-4000.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
Cj-Zj
0.000
\Cj
0.000
Cb \
Basis
Bi
s 4
s 5
s 6
s
7
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 2
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 3
2.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
7.000
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
16.000
0.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 6
16.000
0.000
0.000
1.000
0.000
0.000
s 7
5.000
0.000
0.000
0.000
1.000
1800.000
x 3
4.000
0.000
0.000
0.000
0.000
3000.000
x 5
8.000
0.000
0.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
0.000
0.000
0.000
0.000
1000.000
x 1
7.000
0.000
0.000
0.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
61600.000
0.000
0.000
0.000
0.000
Cj-Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
\Cj
0.000
0.000
1000.000
1800.000
Cb \
Basis
Bi
s 8
s 9
x 1
x
2
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
0.000
-2.500
0.000
0.000
0.000
s 2
1.000
0.000
-0.500
0.000
0.000
0.000
s 3
2.000
0.000
-1.000
0.000
0.000
0.000
s 4
7.000
-1.000
-5.750
0.000
0.000
0.000
s 5
16.000
0.000
-1.750
0.000
0.000
0.000
s 6
16.000
0.000
-3.000
0.000
0.000
0.000
s 7
5.000
1.000
-3.000
0.000
0.000
1800.000
x 3
4.000
0.000
0.500
0.000
0.000
3000.000
x 5
8.000
0.000
1.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
1.000
-0.500
0.000
1.000
1000.000
x 1
7.000
-1.000
3.000
1.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
61600.000
800.000
6000.000
1000.000
1800.000
Cj-Zj
-800.000 -6000.000
0.000
0.000
\Cj
1800.000
3000.000
-M
-M
Cb \
Basis
Bi
x 3
x 5
A 10
A
11
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
0.000
0.000
-1.000
-2.500
0.000
s 2
1.000
0.000
0.000
0.000
-0.500
0.000
s 3
2.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
7.000
0.000
0.000
-2.500
-5.750
0.000
s 5
16.000
0.000
0.000
0.000
-1.750
0.000
s 6
16.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
5.000
0.000
0.000
-1.000
-3.000
1800.000
x 3
4.000
1.000
0.000
0.000
0.500
3000.000
x 5
8.000
0.000
1.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
0.000
0.000
0.000
-0.500
1000.000
x 1
7.000
0.000
0.000
1.000
3.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
61600.000
1800.000
3000.000
1000.000
3000.000
Cj-Zj
0.000
0.000
-M
-M
Final Optimal Solution
Z =
61600.000
----------------------------------------
Variable
Value
Reduced Cost
---------------------------------------x 1
7.000
0.000
x 2
13.000
0.000
x 3
4.000
0.000
x 4
0.000
4000.000
x 5
8.000
0.000
---------------------------------------Constraint Slack/Surplus
Shadow Price
---------------------------------------C 1
5.000
0.000
C 2
1.000
0.000
C 3
2.000
0.000
C 4
7.000
0.000
C 5
16.000
0.000
C 6
16.000
0.000
C 7
5.000
0.000
C 8
0.000
800.000
C 9
0.000
6000.000
---------------------------------------Objective Coefficient Ranges
-------------------------------------------------------------------Lower
Current
Upper
Allowable
Allowable
Variables
Limit
Values
Limit
Increase
Decrease
-------------------------------------------------------------------x 1
-0.000
1000.000
1800.000
800.000
1000.000
x 2
1000.000
1800.000
4466.667
2666.667
800.000
x 3
-866.667
1800.000
No limit
No limit
2666.667
x 4
No limit
3000.000
7000.000
4000.000
No limit
x 5
-1000.000
3000.000
No limit
No limit
4000.000
Right Hand Side Ranges
-------------------------------------------------------------------Lower
Current
Upper
Allowable
Allowable
Constraints
Limit
Values
Limit
Increase
Decrease
-------------------------------------------------------------------C 1
20.000
25.000
No limit
No limit
5.000
C 2
4.000
5.000
No limit
No limit
1.000
C 3
8.000
10.000
No limit
No limit
2.000
C 4
63.000
70.000
No limit
No limit
7.000
C 5
14.000
30.000
No limit
No limit
16.000
C 6
24.000
40.000
No limit
No limit
16.000
C 7
7.000
12.000
No limit
No limit
5.000
C 8
12.000
17.000
24.000
7.000
5.000
C 9
5.667
8.000
9.217
1.217
2.333
C10
-7.000
0.000
2.800
2.800
7.000
C11
-2.333
0.000
1.217
1.217
2.333
***** End of Output *****