Sunteți pe pagina 1din 15

ATEN IA

Este foarte greu de dat o definiie exact a ceea ce numim noi atenie.
n literatura de specialitate gsim numeroase definiii ale ateniei din care reiese c
a fi atent nseamn ntr-un fel a te nchide fa de lumea exterioar, spre a te focaliza
asupra a ceea ce te intereseaz.
Def : Atenia este un act de selectare psihic activ prin care se realizeaz
semnificaia, importana i ierarhizarea unor evenimente, obiecte i fenomene care ne
influeneaz existena (acordm atenie lucrurilor care ne intereseaz i o meninem prin
scopul urmrit).
Cea mai important caracteristic a ateniei este, n mod incontestabil n opinia
tuturor specialitilor selectivitatea. Orientarea ateniei spre anumii stimuli este
concomitent cu inhibarea altor stimuli, realizndu-se astfel un fenomen de filtraj
senzorial i de organizare, de autoreglare a energiei psihonervoase.
Atenia este un atribut al celorlalte procese psihice. Dac se asociaz cu percepia,
atunci aceasta va fi mai clar, precis i complet. Dac se asociaz cu memoria, atunci
aceasta va fi mai bogat, fidel, trainic. Dac se asociaz cu gndirea i imaginaia,
atunci acestea vor fi mai eficiente, profunde i creatoare.
Prin imperativul fii atent se inelege modul de a ne mobiliza i canaliza, n modul
cel mai adecvat, toate potenele i capacitile n direcia ieirii cu bine dintr-o situaie
dificil sau a realizrii obiectivului propus.
Atenia poate fi definit ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare i
potentare selectiv a funciilor i activitilor psihice i psihocomportamentale modale
specifice n raport cu obiectul i finalitatea lor proprii asigurndu-le atingerea unui nivel
optim de eficien adaptativ.
n mod normal, pe la 6-7 ani copilul este capabil de o atenie suficient de stabil
pentru a se putea integra n activitatea colara. Totui, n primul an de coal, insuficient
ateniei elevilor este pregnant.

Din cauza noutaii situaiilor caror trebuie s le se adapteze, elvii din clasa I se
caracterizeaz print-un volum deosebit de redus al ateniei i prin dificultatea distribuirii
ei asupra mai multor activiti sau obiecte.
Datorit acestui volum redus i a incapacitii de distribuire a ateniei, elevii
fac adeseori impresia c nu sunt ateni. n acelai timp, datorit faptului c ntreag
ambian este nou i neobinuit, atenia elevilor din clasa I se distrage uor de la sarcina
principal. O alt caracteristic a ateniei copilului este predominarea ateniei involuntare
asupra celei voluntare. Din aceasta cauz, dac lecia nu trezete suficient interes copii
devin neateni.
n activitatea colar sunt antrenate diferite forme de atenie. Astfel, atenia
involuntar este condiionat de unele particulariti ale obiectelor i excitailor: mrimea,
intensitatea, noutatea, variabilitatea, etc.. Atenia involuntar nu cere eforturi speciale de
concentrare, deoarece obiectul sau fenomenul n sine i capteaz i le mobilizeaz
procesele perceptive. Atenia involuntar nu asigur ntotdeauna fixarea contient i
temeinic a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor. Este necesar ca atenia s se
bazeze pe voina proprie, fie cnd se percepe un material intuitiv, fie cnd se transmit
cunotine abstracte sau se consolideaz o deprindere. Atenia voluntar se caracterizeaz
prin orientarea intenionat, invers i susinut a activitii psihice pentru inelegerea
problemelor i sarcinilor dificile, inclusiv pentru insuirea unui material care n sine nu
pare interesant.
La vrsta de 6-7 ani, atenia prezint nc multe laturi ce trebuie avute n vedere.
Volumul i intensitatea ateniei sunt relativ reduse la colar. El urmarete excesiv
persoana nvtoarei, dar nu e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta.
Distribuirea ateniei este dificil, nct micul colar nu poate s cuprind i s rezolve n
acelai timp mai multe activiti.
Urmrirea vizual a unui material intuitiv i ntelegerea descrierii verbale simultane
constituie de fapt dou operaii, din care elevul efectueaz adesea numai una singura.
Avnd ca sarcin de lucru s scrie nite litere din abecedar, elevul se concentreaz numai
asupra executrii formei grafice, nerespectnd indicaiile cu privire la inerea
instrumentului de scris n mn, poziia caietului, a corpului la scris.

Flexibilitatea ateniei, ca proprietate de a trece rapid de la o activitate la alta este


slab. Atenia involuntar are o pondere mai mare fa de atenia voluntar. Elevii se
antreneaz cu placere n activitile n care folosesc povestirea sau cele desfurate pe
baza de materiale intuitive dar urmresc destul de greu exerciiile de analiz i sintez
verbal sau de predare teoretic a operaiilor aritmetice. Atenia consum mult energie i
de aceea fenomenul de oboseal se instaleaz cu precdere la nivelul acestui proces.
colarul mic, dup o concentrare de cteva minute la scris,
abandoneaz scrisul i se indeletnicete cu altceva. Pe parcursul sptmnii, se
observ o oscilaie a capacitii de a fii atent a copilului.
Distragerea ateniei se constat la elevii din clasa I la prima i la ultima or. La
colarii clasei a II-a, dei scad valorile la unele feluri de atenie, cresc la altele. La nivelul
clasei a III-a se manifest o scdere evident a neateniei, scade n principal distragerea,
dar crete opozabilitatea fa de caracterul repetitiv, neatractiv al cunotinelor. Rezistena
psihologic a copiilor devine mai mare, fapt evident la scderea general a neateniei este
evident. Doar leciile neinteresante i cele cu un caracter repetitiv accentuat genereaz
neatenia mascat i oboseal.
Distragerea ateniei se constat la elevii din clasa I la prima i la ultima ora. La
colarii clasei a II-a, dei scad valorile la unele feluri de atenie, cresc la altele.
Caracteristicile sau calitile ateniei
nsuirile pozitive ale ateniei care faciliteaz desfurarea optimal aactivitii
sunt: Stabilitatea ateniei:
nseamn meninerea un timp mai lung a orientrii i concentrrii psihonervoase
asupra aceluiai fapt sau aceleiai activiti. E influenat de proprietile stimulului, de
complexitatea i natura activitii i nu n ultimul rnd de motivaia subiectului. Un obiect
cu structur simpl i nemicat ne reine atenia foarte puin timp.
Concentrarea (intensitatea) ateniei:
nseamn mobilizarea intereselor i eforturilor mntr-o anumit direcie n funcie de
semnificaiile stimulilor, paralel cu inhibarea aciunii unor factori perturbatori.
Gradul de concentrare e dependent de muli factori dintre care amintim: interesul
subiectului pentru acea activitate i rezistena lui la factorii perturbatori. Se poate msura
prin rezistena la factori perturbatori, n special la zgomot.
3

Volumul ateniei:
Adic cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan n planul reflectrii
contiente este limitat. Volumul mediu este de 5-7 elemente.
Flexibilitatea sau mobilitatea ateniei:
nseamn capaciatea subiectului de a deplasa atenia de la un obiect la altul n
intervale ct mai scurte de timp. Pragul minim de deplasare potrivit cercetrilor este de o
esime de secund.
Distributivitatea ateniei:
Este proprietatea care vizeaz amplitudinea unghiului de cuprindere simultan n
planul contiinei clare a unei diversiti de fapte , procese, manifestri. Adic capacitatea
de a sesiza simultan nelesul mai multor surse de informaii. S-a constatat faptul c
distribuia e totui posibil cnd micrile sunt puternic automatizate i informaiile foarte
familiare. De exemplu pilotul de avion care este atent la o mulime de lucruri n acelai
timp: el urmrete linia orizontului, cadranele, ascult informaia din cti etc.)
Formele ateniei
Clasificarea ateniei este foarte vast i se poate face dup numeraose criterii. Cea
mai uzual clasificare este dup natura reglajului. Astfel distingem atenia involuntar i
atenia voluntar.
Atenia involuntar este declanat de stimuli interni i externi i const n
orientarea, concentrarea neintenionat, declanat spontan i fr efort voluntar. Atenia
involuntar poate fi atras de mediul exterior, ca urmare a organizrii particulare a
cmpului perceptiv n care apare un obiect detaat din ansamblu. Aceast form a ateniei
o ntalnim i la animale. Exist cteva caliti ale stimulilor care pot provoca, pot capta
atenia involuntar: intensitatea stimulilor, contrastul, noutatea, apariia sau dispariia
brusc, complexitatea, proprietatea stimulilor de a se adapta interesului etc. Este n
general de scurt durat meninndu-se atta vreme ct dureaz aciunea stimulilor care o
provoac.
Atenia voluntar se caracterizeaz prin prezena inteniei de a fi atent i a efortului
voluntar de a-l menine. Deci aceast form de atenie depinde n mare msur de individ
4

i de motivaiile sale. Fiind autoreglat n mod contient atenia voluntar este superioar
att prin mecanismele verbale de producere, ct i prin implicaiile ei pentru activitatea
omului. Autoreglajul voluntar se realizeaz prin orientarea intenionat spre obiectul
ateniei, selectivitate n funcie de scop i creterea efortului psihic. Atenia voluntar este
esenial pentru desfurarea
activitii, dar datorit consumului energetic sporit, a interveniei oboselii se poate
menine pe o perioad relativ scurt de timp.
Mobilizarea i concentrarea ateniei voluntare se poate menine cu ajutorul
cuvntului care mrete valoarea semnalizrii unor stimuli, cuvntul orienteaz atenia.
Aceste dou forme ale ateniei sunt conexate ntre ele, existnd grade de trecere a
uneia n cealalt. De exemplu nvarea ncepe cu atenia voluntar, apoi apare interesul,
plcerea de a nva, atenia treptat devenind involuntar.
Atenia habitual sau postvoluntar este o form superioar de manifestare a
ateniei, fiind o atenie specializat, bazat pe obiniune i se formeaz prin educaie,
pentru c atenia se poate educa.
Psihologul francez Theodule Ribot deosebete dou tipuri de atenie, cu totul
distincte una de alta, dar care n mare corespund celor dou forme ale ateniei mai sus
amintite, i anume atenia involuntar i cea voluntar. Acestea sunt: atenia spontan
(natural) i atenia voluntar (artificial). Cea dinti form , neglijat de majoritatea
psihologilor, este forma natural, primitiv, veritabil a ateniei. Cea de-a doua este un
rezultat al educaiei, al antrenamentului.
Th. Ribot susine c atenia spontan este singura care exist att timp ct educaia
nu intr n aciune. Atenia este un dar al naturii, repartizat inegal de la un individ la
altul. Puternic sau slab, are drept cauz strile afective.
Omul nu d atenie n mod spontan, dect lucrurilor care l intereseaz, l ating, i
produc o stare plcut, neplcuta ori mixt. Natura ateniei spontane la o persoan relev
caracterul acesteia sau cel putin tendinele sale fundamentale. Ne arat dac avem de-a
face cu un spirit frivol, banal, mrginit, deschis, profund. Ribot d exemplul unei
portrese care n mod spontan d atenie brfelor; pictorul este atras de un frumos rsrit

de soare; geologului i atrag atenia nite roci, n care omul obinuit nu vede dect nite
pietre.
Atenia voluntar sau artificial n opinia lui Th. Ribot este un produs al trebuinei,
aprut odat cu progresul civilizaiei, artei, al educatiei, al antrenamentului. si gsete
condiiile de existen n atenia spontan. Atenia voluntar s-a nscut sub presiunea
trebuinei i odat cu progresul inteligenei. Ea este un aparat de perfecionare i un
produs al civilizaiei.
Subliniind faptul c atenia voluntar este rezultatul educaiei, Ribot propune ca
mijloc de formare trei direcii: prima, n care educatorul, profesor i printe, se bazeaz
pe sentimente (team sau tandree i simpatie, curiozitate, interes i atracie fa de
recompens); cea de-a doua se refer la ambiie, interes practic i datorie, iar cea de-a
treia se refer la faptul c atenia se dezvolt i se ntreine prin deprinderi i exerciiu
impus.
Dup locul obiectului aflat n centrul ateniei, atenia poate fi extern i interioar.
Vorbim de atenie extern atunci cnd obiectul ateniei este exterior subiectului i de
atenia interioar n cazul n care obiectul ateniei se afl n planul contiinei, al vieii
psihice. Atenia interioar este strns legat de noiunea de privire interioar, care de fapt
nseamn o serie de imagini conexe care mut atenia noastr n planul contiinei, o serie
de amintiri. Iar cel care ne trezete aceste amintiri este reflexul cu caten lung.
Distragerea ateniei
Distragerea ateniei este opusul concentrrii. Distragerea ateniei este rezultatul
aciunii diferitelor stimuli, care determin interesele persoanei ntr-o alt direcie, de
exemplu: apariia i instalarea oboselii, diminuarea interesului i apariiei plictiselii etc.
Distragerea ateniei se mai poate ntmpla i n cazul reactualizrii de ctre un
stimul direct, a unor interese legate de cele trei capitole ale vieii.
Problema ateniei a fact obiectul unor cercetri n laboratoarele de psihologie
experimental deoarece este un proces psihic relativ uor de msurat.
Au fost elaborate importante studii i cercetri tiinifice pentru a fi identificai
factorii care intervin n scderea vigilenei concentraiei i n descoperirea mijloacelor ce
pot ntreine atenia concentrat la un nivel ct mai nalt. Rezultatele au artat c mai ales

n cazul unor operaii monotone, atenia scade rapid, dincolo de o durat de 20 de minute
se instaleaz oboseala.
S-a constatat c strile afective au un rol important n stabilirea ateniei i c ea este
un act adaptiv ce poate fi dezvoltat prin procedeul de nvare. De asemenea, interesul
este tendina de a da atenie unor obiecte, persoane sau situaii, de care suntem atrai i n
care gsim satisfacii. Tot el stimuleaz dorina de a continua o experien nceput, n
timp ce aversiunea duce la abandonare i respingere.
Cercetrile psihologice experimentale analizeaz, pe lng stabilitatea ateniei, i
fenomenele de distragere, distribuie i comutare a acesteia. Pentru a nelege capacitatea
de meninere a ateniei n condiii perturbatoare, (zgomot, surse de lumin, monotonie,
oboseal, stri emoionale etc.), trebuie s tim c orice act de atenie const n forma
unei dominante prin concentrarea excitaiei ntr-un anumit focar i inhibrii altor centri
subdominani.
Astfel, dac n timpul desfurrii unei activiti unilaterale, monotone, procesele
mobilizatoare se sting, un excitant colateral le poate dezhiba, periodic intensificnd
concentrarea ateniei. De aici recomandarea psihologilor ca n anumite situaii s nu se
lucreze n linite absolut: o muzic n surdin melodioas (stimulent complementar) nu
stnjenete munca, ci o favorizeaz. Dar stimulii complementari puternici sunt inhibitori
i perturbatori n meninerea ateniei, ei reduc energia activitii dominante i determin
apariia unei noi reacii de orientare , a unei noi dominante (muzica puternic, strident,
nsoit de un text care ne antreneaz emoional distrage atenia).
Gradul de distragere a ateniei depinde de motivaia, de interesul pe care l
avem pentru activitatea desfurat i de noutatea i varietatea acesteia.
Atenia concentrat poate fi meninut i n cazul n care activitatea este
automatizat, deprinderile sunt bine consolidate sau cnd suntem obinuii, adaptai s
lucrm n prezena unor excitani perturbatori specifici locului de munc.
Strile morbide ale ateniei
Vom ncerca s stabilim cazurile patologice ale ateniei sau aa numitele stri
morbide ale ateniei.

Numim "distrai, oamenii a cror inteligen este incapabil s se fixeze ntr- un


mod ct de ct stabil, oameni care trec fr ncetare de la o idee la alta, care sunt la
cheremul schimbrilor celor mai fugitive ale dispoziiei lor sau ale evenimentelor celor
mai insignificante din ambian. Este o stare perpetu de mobilitate si mprtiere, aflat
la antipodul ateniei. Termenul de "distracie" se aplic ns i unor cazuri cu totul
diferite. Oamenii absorbii de o idee sunt distrai. Par incapabili de atenie tocmai pentru
c sunt extrem de ateni. Exist exemple de savani celebri prin distracia lor.
Cazurile patologice ale ateniei se indreapt n dou direcii: hipertrofia ateniei,
adic predominarea absolut a unei stri sau a unui grup de stri, care devine stabil,
neputnd fi expulzat din contiin i atrofia ateniei cnd atenia nu se poate menine i
uneori nici constitui.
Exist i o a treia varianta, aceea a indivizilor cu infirmiti congenitale. La
idioi, imbecili, demeni, formele ateniei nu se constituie sau apar doar sporadic.
n prima categorie, hipertrofia ateniei, includem ideile fixe.
S-a ntmplat oricui s fie urmrit de o arie muzicala sau de o fraz care revine fr
un motiv anume. La orice om sntos exist aproape ntotdeauna o idee dominant, care
i regleaz conduita: plcerea, banul, ambiia, mntuirea sufletului etc. Aceasta idee fix
care dureaza toat viaa, cu exceptia cazului n care este substituit de o alta, se
transform n final ntr-o pasiune fix. Transformara ateniei spontane ntr-o idee fix, in
mod hotrt patologic, este pe ct se poate de clar la ipohondri. Th. Ribot imparte ideile
fixe in trei categorii:
ideile fixe simple, de natur pur intelectual, care rmn cel mai adesea
nchise n contiin sau care se manifest prin acte insignificante.
ideile fixe acompaniate de emotii, cum sunt groaza i angoasa (agorafobia,
nebunia indoielii etc.)
ideile fixe cu forma impulsiva, tendinte irezistibile, care se manifest prin
acte de violen sau criminale (furt, omucidere, sinucidere).
Ideile fixe apar la cei cu o constituie nevropatica. Aceasta poate fi ereditar (cazurile
cele mai dese) sau consecin a vieii cotidiene (oboseal fizic, intelectual, emoii,
pasiuni, excese de orice natura).
Ribot definete i extazul ca fiind idee fix, forma cronic de hipertrofie a
ateniei.La polul opus se afl mania. n manie se regsesc toate condiiile contrare

strii de atenie. Nu exist nici concentrare, nici adaptare, nici durat. Avem de-a face cu
triumful automatismului cerebral, lsat n voie. n consecin, la maniaci se manifest,
spre exemplu, uneori, o exaltare extrem a memoriei: pot recita poeme lungi, de mult
uitate.
Memoria si atentia la copii
De mule ori copi par sa nu acorde atentie, sa fie cu mintea in alta parte si sa nu se
poata concentra. Sigur acest lucru s-a intamplat si cu copilul tau. Fii linistita, se
intampla cu toti si e un lucru firesc asta in masura in care deficitul de atentie nu
depaseste un stadiu normal.
Exista vreo relatie intre memorie si atentie?
De multe ori, in timpul orelor de clasa apar lacune de informatii si deficite de atentie.
Exista vreo relatie intre memorie si atentie? Atentia pare sa fie foarte importanta
pentru ca noi reusim sa inmagazinam informative doar pana la un anumit nivel, apoi
treptat uitam imediat informatia nou sosita. Daca atentia este importanta in a stimula
memoria, este bine ca acest lucru sa fie in atentia parintilor dar si a profesorilor.
Specialistii spun ca informatia care vine catre tine trebuie luata per total, ca mai apoi
sa poti face legatura cu ceea ce stiai dinainte.
Profesorul trebuie sa stie tehnicile de mentinere a atentiei in clase:
Profesorul trebuie sa invete si sa stie metodele prin care sa mentina atentia copiilor
treaza in timplu orelor. Asa cum spune un specialist in domeniu, Fogel memoria
reprezinta procesul prin care encodam, depozitam si oferim informatie. Acest
lucru inseamna ca elevii trebuie sa treaca prin trei etape pentru a-si aminti informatia
predate in clasa. Profesorul trebuie sa tina cont de acesti trei pasi.
Memoria poate fi instantanee, de scurta durata si de lunga durata. Cunoscand aceste 3
etape, elevul poate mutra informatia de la nivelul memoriei instantanee la cea de
lunga durata. Multi nu cunosc aceste stadia de invatare si de aceea elevii uita foarte
usor cele predate in clasa. Practic inseaman ca profesorul sa pastreze atentia copilului
suficient de mult timp astfel incat sa plaseze memoria in sistemul sau de lunga durata.
Visul oricarui profesor este ceea ce Feldman spunea si anume la cel mai inalt nivel
de procesare, informatia este analizata prin semnificatie ei.

Cum sa imbunatatesti memoria?


Un aspect esential in imbunatatirea memoriei este exersarea ei. Un bun exemplu este cel
al experimentului mobil Rovee Collier. In aceste experiment, Rovee Collier tine un mobil
atarnat de patutul bebelusului si sta sa observe daca bebelusul reactioneaza la mobil prin
impingerea lui cu picioarele sau alt gen de raspuns. Scopul era ca atunci
cand bebelusul impinge cu picioarele mobilul, acesta sa se miste. Dupa cateva zile de
experiment se observa ca bebelusul a retinut ca impinsul cu picioarele va muta
mobilul dovedindu-si astfel memoria comportamentului sau.
Studiul afirma ca un bebelus de 2 luni poate retine acest tip de comportament pentru
o zi, unul de 3 luni pentru o saptamana, unul de 6 luni pentru 2 saptamani si fara a fi
facut el insusi impinsul din picioare. Pentru ca bebelusul sa se adapteze el are nevoie
de memorie si cunostinte. O data ce acestia cresc, ei pot folosi alte strategii de
memorie. Unele dintre ele sunt: repetitia, adunarea, compunerea si cautare
sistematica. O data cu cresterea copilul isi dezvolta abilitatile de memorie si totodata
performanta de a invata. Cercetatorii spun ca atunci cand copii invata sa citeasca si sa
iis dezvolte abilitatile fonologice acest lucru ii ajuta in a dezvolta procesul de
depozitare si invatare de noi cuvinte de la varsta studentiei.
Cativa pasi pentru mentinerea atentiei:

Vorbeste cu autoritate si nu fi indecis

Adu clasa la atentie prin batut din palme sau cantat

Stinge luminile

Atinteste-ti privirea in gol. Tacerea poate fi o buna metoda de


a atrage atentia

Subliniaza si intareste consecintele


Daca elevii observa ca esti serios iti vor urma spusele. Elevul isi foloseste resursele la un
nivel optim doar daca profesorul cunoaste toate aspectele invatarii si memorie si le aplica
in clasa.
Vointa si atentia la vrsta scolar mic

10

Una din trsturile specifice ale micii scolaritti o reprezint impregnarea tot mai
puternic a conduitei copilului cu o not de intentionalitate si planificare. Multe din
conduitele copilului ncep s se deruleze sub semnul lui trebuie, este necesar, nu
trebuie. Vointa ca mod de rspuns la aceste comenzi iradiaz larg n cuprinsul
personalittii copilului punndu-si amprenta si asupra altor compartimente ale vietii
psihice. Perceptia devine intentional, sistematic si sustinut prin efort voluntar,
transformndu-se n observatie. Tot acum se formeaz memoria si atentia voluntar
capacitatea concentrrii mentale voluntare de durat mai mare n rezolvarea unor
probleme de gndire.
La nceputul micii scolaritti, volumul atentiei este nc redus, copiilor fiindu- le
greu s prind simultan n cmpul atentiei, explicatiile verbale si tablourile intuitive,
actiunile pe care le fac ei si cele ntreprinse de colegi, desfsurarea propiuzis a actiunii si
rezultatul ei.
Pentru a contracara aceste efecte si a limita neajunsurile atentiei scolarului mic este
necesar o organizare corect a nssi activittii de nvtare: solicitarea ct mai frecvent a
actiunilor practice externe de operare cu obiecte, alternanta acestora cu activitatea n plan
mintal, asigurarea unui tempou optim al lectiei.
Influienta internetului si TV
Influenta televizorului asupra dezvoltarii atentiei copilului (I)
Atentia este un important proces psihic, care impreuna cu gandirea, memoria si
imaginatia fac posibil actul invatarii.
Profesorii americani, in urma a numeroase studii intreprinse, au ajuns la concluzia ca
una din cauzele pentru care copiii nu urmaresc sensul unei explicatii, prezentari este
aceea ca ei nu-si pot mentine atentia centrata pe un anumit stimul, aceasta fiindu-le
repede captata de alt lucru. Elevii nu mai sunt capabili sa urmareasca, sa asculte, sunt
nelinistiti, pierd sirul, au momente cand nu se gandesc la nimic, nu-si pot aminti
informatii pe care abia le-au auzit.
O mare parte din vina in formarea acestui comportament o are televizorul. Copiii s-au
obisnuit sa vizioneze, sa fie in permanenta distrati de cineva, sa primeasca totul de
afara. Astfel se spune ca, mai mult de o treime din copiii americani sufera de ADHD

11

(Deficit de atentie cu sau fara hiperactivitate), aceleasi probleme fiind semnalate si in


tarile Europei de vest. Acesti copii nu pot duce la bun sfarsit o activitate inceputa,
alterneaza rapid o activitate cu alta (fara a o termina pe prima), actioneaza inainte de
a gandi, nu isi pot astepta randul. La aparitia deficientelor de atentie contribuie
alimentatia chimizata, sedentarismul, stresul, dar in primul rand experienta culturala,
care in zilele noastre este in mod evident dominata de vizionarea TV.
Cercetatorii sustin ca, urmarindu-se activitatea corticala in timp ce o persoana
priveste la televizor, se constata aparitia unei anomalii neurologice, si anume,
inhibarea activitatii emisferei stangi a creierului, care isi reduce foarte mult
activitatea. Pur si simplu emisfera stanga "amorteste" in timp ce emisfera dreapta
indeplineste toate activitatile cognitive. Tinand seama de faptul ca emisfera stanga
este responsabila cu organizarea, analiza si ordonarea datelor primite din exterior,
putem deduce care sunt consecintele.Emisfera dreapta proceseaza datele in ansamblu,
determinand raspunsuri mai degraba emotionale, decat rationale.Unii neuropsihologi
mai afirma ca in timpul vizionarii la televizor, legatura dintre cele doua emisfere
cerebrale este aproape intrerupta.Din aceasta cauza multi oameni nu-si pot aminti
informatii pe care le-au receptat cu putin timp in urma la televizor.
O alta consecinta, de fapt cea mai grava, ar fi aceea ca vizionarea indelungata la
televizor duce la afectarea dezvoltarii si functionarii cortexului prefrontal, unde se
afla sediul unor procese mentale superioare (atentie, motivatie, controlul
comportamentelor si emotiilor).Care vor fi consecintele pe termen lung? Pot aparea
modificari structurale la nivelul creierului? Vor aparea schimbari ale
comportamentului uman sau in abilitatile mentale ale generatiilor viitoare? In ce
masura vom mai putea controla aceste schimbari?
Poate ca, inainte de a ne aseza comod in fata televizorului, impreuna cu intreaga
familie, ar trebui sa incercam sa gasim variante de raspuns la aceste intrebari.
Internetul dezvolt atenia distributiv a copiilor
CLICK l Tinerii au un sistem de navigare deosebit de cel al adulilor
Noile gadgeturi i internetul schimb comportamentul copiilor i chiar modul de
gndire al acestora, sunt de prere o echip de cercettori de la Colegiul Universitar
din Londra. Specialitii completeaz c internetul dezvolt creierul minorilor,
mrindu-le atenia distributiv. Mai mult, navigarea pe internet ajut la crearea de noi
12

conexiuni ntre celule, ns micoreaz capacitatea de concentrare i i face mai


vulnerabili la bolile mintale. Cercetarea s-a realizat pe un eantion de 100 de
voluntari cu vrste cuprinse ntre 12 i 18 ani, generaie care a crescut folosind
internetul.
Oamenii de tiin le-au cerut copiilor s rspunda unor ntrebri ce le-au fost
adresate folosindu-se de internet. Cercettorii, condui de profesorul David Nicholas,
au constatat c tinerii participani la studiu au petrecut mai puin timp pe internet
cutnd rspunsurile fa de ali voluntari, cu vrste mai naintate. Astfel, voluntarii
nscui dup 1993 au apelat adesea la prieteni, n defavoarea altor surse mai credibile.
Mai mult, cercetatorii britanici au observat c tinerii au un sistem de navigare
deosebit de cel al adulilor, jonglnd printre site-uri i rareori ntorcndu-se pe aceeai
pagin. De asemenea, acetia nu petrec prea mult timp pe o pagina web, prefernd s
deschid o alta dac nu primesc rspunsul din primele rnduri.
Potrivit cotidianului Daily Mail, profesorii universitari se plng deja c tinerii i
pierd abilitatea de a citi sau studia din cri, fiind de-a dreptul terifiai la ideea de a
parcurge o carte ntreag.
Dezvoltarea atentiei
Dezvoltarea gndirii se afl n strns relatie cu dezvoltarea atentiei si
memoriei. Dac la prescolari aceste procese psihice sunt predominant
involuntare, ncepnd cu vrsta de 6-7 ani ele sunt tot mai putin
dependente de interesul spontan al copilului, cptnd n acest fel un
pronuntat caracter voluntar. Totusi, copilul nc nu este capabil s
exercite un control constient suficient asupra comportamentului su.
Primul an de scoal pune n fata copilului sarcini mnemonice noi, specifice.
Unele dintre ele, copilul le rezolv mai usor, altele cu dificultate. De exemplu,
imaginile (mai ales cele colorate, legate de interesele si experienta lui) sunt
memorate mult mai repede dect rationamentele verbale, ca s nu vorbim de
seriile de cuvinte fr vreo legatur ntre ele.
Dup cum se stie, baza dezvoltrii memoriei voluntare o constituie metodele
mnemonice speciale pe care copilul le nsuseste de la adulti, n procesul

13

instruirii. Printre aceste metode se numr, nainte de toate, punerea scopului si


repetarea materiei nsusite. Efortul didactic va fi cu att mai productiv cu ct
adultul va reusi s mobilizeze mai bine potentele copilului.
Astfel, poate fi evitat decalajul dintre gndirea dezvoltat normal si atentia
precar, preponderent spontan, de care sufer unii copii. Rspunzator pentru
o asemenea situatie nedorit este, n primul rnd, educatorul. Ca urmare,
copilul se dezvolt nearmonios, la scoal ia multe note proaste.
Pentru cercetarea nivelului de dezvoltare a atentiei si a memoriei voluntare ale
copiilor la vrsta indicata pot fi folosite diverse probe de memorare a imaginilor,
cuvintelor, cifrelor. Copilului i se propune s memoreze ct mai multe imagini
colorate ale obiectelor bine cunoscute de el (i se propun 25 imagini colorate,
durata perceptiei fiecrei imagini fiind de 3 secunde). Imediat dup expunerea
ultimei imagini, copilul trebuie s numeasc obiectele pe care le-a vzut pe fise.
n medie, copiii de 5 ani si amintesc de 6 obiecte, iar copiii de 6 ani- de 7-8
obiecte.
Pentru aprecierea nivelului dezvoltarii memoriei poate fi folosit si proba
Memorarea cuvintelor. nainte de toate copilului i se sugereaz s fie ct se
poate de atent, de exemplu, astfel: Ascult atent cuvintele pe care le voi rosti si
ncearc s le memorezi. Apoi, vei repeta acele cuvinte, care le-ai retinut, n
orice ordine.
Dup aceasta, copilului i se citesc cu mici intervale zece cuvinte simple, ntre
care nu exist aparent nici o legatur. De exemplu: a) munte, joc, trandafir,
pisica, ceas, vin, palton, carte, ciorap, geam; b) pdure, pine, usa, elefant, at,
miere, frate, ciuperc, ap, scaun.
Rezultatele cercetrilor arat c n medie copiii de 5-6 ani si amintesc 4-5
cuvinte. Se recomand repetarea procedurii descrise cu aceleasi 10 cuvinte, pn
la 5 ori, cernd de fiecare dat copilului s mai fac un efort. n mod normal,
copilul trebuie s ajung la reproducerea a 8-10 cuvinte. La sfrsitul testrii,
tabelul rezultatelor trebuie s arate aproximativ n felul urmator:

14

Cuvnt Numarul probei


1 2 3 4 5
1. PadureX X X X X
2. Pine X X X X X
XXXXX X
4. Elefant X X X X
5. Ata
X X X
6. Miere
X
7. Frate
XX
8. Ciuperca X X X
9. Apa X
10. Scaun X X X X X
TOTAL:
4 6 7 8 10

15