interventia

Programul triplu P-Positive Parenting are mai multe niveluri de strategii de sprijin familial, iar scop lui
este prevenire a problemelor de comportament, emoionale i de dezvoltare a copilului prin
creterea ncrederii i comportamentul parintilor. Grupul triplu P implica formarea abilitatilor parintilor
pentru a rezolva problemele de comportament ,se invata strategii pentru ncurajarea dezvoltarii
copilului i strategii pentru prevenirea abateri disciplinare.Metodele de formare a competentelor pot fi:
modelarea, repetitiile, feedback-ul i sarcinile.
Programul P are o baza teoretica puternica, ntemeiat in teoria invatarii sociale, modele de prelucrare
a informaiilor sociale i de cercetare n terapia comportamentala a familie si a copilul,i psihologia
dezvoltarii, precum i cercetarea n domeniul sanatatii publice.Datorita numeroaselor cercetari
programul P a arata in mod constant ca poate fi eficiente la furnizarea de rezultate pozitive pentru
competentele parentale i prevenirea i gestionarea probleme de comportament la copil.Acest grup
este format din opt sesiuni,.primele doua ore de sisiune au fost conduse de practicieni instruii dupa un
criteriu si perimtandu le parintilor sa invete prin obeservatie,discutii .practica si feedback. urmarind
sesiunea de grup pentru 15 30 minute la telefon( cte unul pe sptmn timp de 4 sptmni)
effectuate de stagiarii instruiti in psihologie care furnizeaz sprijin suplimentar pentru prini care ca
au pus n practic strategiile nvate. Toti participantii au terminat toate cele patru sesiuni de grup i, n
medie, aproximativ 68% din patru sesiuni la telefonie (tai 47%, 88% mame).

Masuratori

Cunoaterea Scalei eficientei Parentale (KEPS; Morawska i colab. 2007) evalueaz cunotine din
strategii parentale efective care s-au dovedit empirice la mbuntirea nivelului de competen
parentala, i ofera rezultate positive pentru gestionarea i prevenirea comportamentului problematic a
copilului, cu ajutorul mai multor studii clinice controlat randomizate a Programului Parenting P-pozitive
Triple i, ca atare, are o validitate multumitoare. Corespunzator pentru prinii copiilor cu vrste
cuprinse ntre 2-10 ani msura evalueaz cunotine parentale parcurgand patru larg zone, care
promoveaz dezvoltarea (dezvoltarea relatiilor pozitive, ncurajarea comportamentului dorit, i predarea
de noi competene i comportamente), principii parentale eficace(asigurarea unui mediu sigur i
atractiv, crend un mediu de studiu pozitiv, avnd realiste asteptari, i avnd grij de sine ca printe),
utiliznd disciplina asertiva (pozitiva), precum i cauzele problemelor de comportament. ntrebrile sunt
- n format alegere multipl cu respondenii cerandule s indice rspunsul corect la fiecare 28 de
ntrebri din patru posibile rspunsuri. Fiecare ntrebare cu rspuns corect este notata cu un punct, n
timp ce ntrebri incorecte i fr rspunssunt marcate ca zero. KEPS a demonstrat valabilitate
predictiv pentru ambele variabile printe i copil i scorurile sunt corelate cu alte cunotine parentale
frecvent utilizate msuri care prevd construirea valabilitatii (Winter et al., n conformitate cu

revizuirea). n cadrul unui studiu pilot KEPS a fost demonstrat ca au satisfctoare fiabilitate testareretestare (r = 0.70) i consistenta interna (a = 0.73). Coerena intern n acest studio a fost de asemenea
satisfctoare (a = 0.69). Inventarul comportamentului la copii Eyberg (ECBI; Eyberg i Pincus 1999) este
un chestionar de 36 de puncte care masoara percepiile parentale de comportament problematic
externalizat la copii. Rezultatele chestionarului n dou specific Msuri de comportament al copilului, un
scor intensitat, evaluat pe o scar de tip Likert de 7 puncte, care evalueaz percepiile parentale
frecvena de apariie a comportamentului perturbator probleme i un scor problem care indic
numrul de comportamente percepute de ctre parinte ca fiind problematice pe o scara da / nu. Prinii
cu mai mult de un copil au fost rugati a rspunde n legtur cu copilul cu cele mai mari dificultati
comportamentale . Pentru scopurile prezentului studiu doar scorurile de intensitate au fost utilizate
pentru care interna consisten a fost ridicat (a = 0.94).Intensitatea scorului clinic de taiere pentru
aceast msur este 131.
Scala Parentala (PS;. Arnold et al 1993) este un chestionar de 30-element de msurare a trei stiluri de
disciplina disfuncionala stiluri: delsare (disciplina permisiv), supra-reactivitate (disciplina autoritar), i
ostilitate (utilizarea verbal sau for fizic). Studiul actual foloseste numai scorul Total i coerena
intern a fost dovedit a fi bun (a = 0.83). Un scor ridicat reprezint o mai mare disfuncie i clinicul cutoff este 3.1.PS este un valid i de ncredere scar, cu o bun fiabilitate testare-retestare (r = 0.84) i
esterecomandat ca un instrument de msurare a parentalei indemanari.
Scala parentala de verificare a listei este format din 28 de itemi care este menita s evalueze sarcini
specific de auto-eficacitate la prini.Rate de parinti increzatori se confrunta cu comportamentul dificil
.rata confidentialitati msurat pe o scala de la 0(nu pot sa fac) la 10(pot sa fac). Dou dimensiunile sunt
msurate: comortamnetul auto-eficacitate (de ncredere n relaiile cu comportamentele specific
copilului) i stabilirea auto-eficacitate (ncrederea n diferite setri). Evaluri itemilor sunt peste medie
pentru cele doua domenii. Scar de comportament auto-eficacitate (14 articole) i stabilirea
Scar Auto-eficacitate (14 articole) si setarile scalei de auto-eficacitate comportamntala (14 articole)
ambele au dovedit ca au o consisten intern (o = 0.97 i respective 0.91) si o fidelitate intrena buna a
= 0.89)
Desingul
Studiul a fost masurat in mod repetat de doua ori, implicand participanii de la dou niveluri de
educaie (inferior i superior) in doua perioade de timp (inainte de interventie si dupa
intreventie).Prima intreventie a fost utilizaat astfel incat scorul dinainte interventie sa fie raportat si
utilizat si si ca scorul dupa interventie . pentru acei participani care nu au finalizat intrevantia dupa.
Analize statistice
Testele t idependente de grup au fost efectuate masurtori ininte de intreventie pentru a evalua
diferentele intre grupuri intre majoritatea variabilelor.
Procedurile au fost utilizate pentru a evalua diferentele iainte de intreventie ntre grupuri n

de prini pentru disfuncie i Intensitatea compotamentului problematic lacopil.

Teltele t Paired-samples au fost utilizate pentru a detemina daca scorul dupa intreventie pentru
fiecare grup difera semificativ de la scorul dinainte de intreventie pentru majoritatea varabilelor.
Nivelul de semnificaie a fost stabilit la .05. Pentru fiecare grupa within samples effect sizes (Cohens
d)?????????? au fost calculate pentru fiecare variabila .Cohen d a fost calculat pe baza medie abaterii
standard de la intreventia dinainte nseamn i media de dupa intreventie
Impactul interveniei a fost evaluat n primul rand in ceea ce priveste semnificaia statistica pentru
orice modificare la fiecare grup in parte.in al doilea rand semnificatia modificarilor cinice a fost
considerata faptul ca daca efectul este semificativ statistic are sens practic.
Aceste rezultatele au fost efectuate pentru a determina dac proporia de prini de la fiecare
grup at or above the clinical cut-off?????pentru disfunctia si Intensitatea compotamentului problematic
la copil difera de intreventiile dinainte si dupa .
Impactul interventei a fost, de asemenea, evaluat prin modificare indicelui de ncredere (reliable
change?) ns schimbarea de indicelui de ncredere ar putea fi doar calculat pentru participanii care au
completat dupa intreventie
Mai multe linear regression au fost utilizate pentru a evalua contribuiile unicea variabilelor predictor
parentale care amblele au raportat externalizarea comportamentul la copil i la inainte de intreventie
i modificri din dupa intreventie .
.
Rezultate

Means si abaterea standard pentru variabile importante sunt prezentate in tabelul 1.Parintii cu o
educatie superioara demonstreza seminificativ cunostinte mai mari asupra strategiilor parentale
eficiente dect in cazul celor cu o educatie inferioara. t (52) = -3.25, p = 0.002. Nu au existat diferene
semnificative ntre grupuri asupra ncrederii t (87) = 0,34, P = 0.738, disfunctilor parentale t (87) = 0,03,
P = 0.976, sau la Intensitatea compotamentului problematic la copil t (84) = -0.21, P = 0.819. v2
Rezultatele au aratat ca proprortia parintilor care este peste nivelul clinic nu au fost diferite ntre
grupurile inainte de testare sau pentru alte disfunctii v2 (1,88) = 0,68, p = 0.409, sau pentru
Intensitatea compotamentului problematic la copil V2(1,85) = 0,50, P = .076

Efectul de intervenie aupra priniilor cu o educatie infesioara si superioara:

Pentru analiza intent-to-treat , paired-samples t-tests, au fost efectuat pentru a evalua efectele de
intervenie pentru majoritatea variabilelor n ambele grupuri. Dup cum se poate observa din tabelul 1
la post-intervenie ambii prini,cu o ededucatie inferioara si superioara, au constatat semnificativ
cunoastine mai mari , mai multa ncredere, mai puine disfunctii, i Intensitatea compotamentului
problematic la copil au fost mai mici dect la pre-intervenie.
Inainte si dupa intreventie means, abaterea standard valorile semnificcative , mrimile de efect i
intervalul de incredere 95% pentru parintii cu o educatie inferioara si superioara sunt de asemenea
prezentate in tabelul 1.
885 -For parents higher in education the