Circuitul azotului n natur

Circuitul azotului n natur (sau ciclul azotului) reprezint procesul de circulaie continu
a azotului n atmosfer, scoara terestr, organismeleanimale i cele vegetale, n decursul cruia
acest element chimic trece (intr) prin diverse forme i combinaii chimice. Astfel, de exemplu, azotul
poate exista n stare gazoas, sau ca nitrat, nitrit, amoniac sau intra n componena a diveri compui
organici. Transformrile survenite n cursul ciclului azotului pot s fie parte a unor procese biologice sau
nebiologice.
Ciclul biogeochimic al azotului este relativ perfect, deoarece pe msur ce acest element este
consumat, mecanisme de feed-back readuc azotul din nou n circuit.
n ecosfer exist rezerve practic nelimitate de azot, n special sub form molecular n
atmosfer i compui ai azotului n sol. Formele azotului accesibile pentru plante sunt azotaii. O surs
de obinere a azotailor pentruplante o constituie organismele fixatoare de azot atmosferic. De
exemplu,Bacteria radicicola fixeaz pn la 280 kg azot/ha/an.
n procesul de fixarea a azotului particip i unele metale tranziionale, printre care mai
frecvente sunt fierul i molibdenul. Dup ce sunt nglobai n protoplasma plantelor, azotaii sunt
preluai de animale i inclui n protoplasma acestora de unde o parte trec n uree, iar alta,
dup moartea organismelor, sub aciunea **bacterie|bacteriilor se transform namoniac.
Alt surs de amoniac o reprezint descrcrile electrice din atomsfer i emanaiile vulcanice; o
parte din acest amoniac ajunge n corpul plantelor, iar alt parte, sub influena bacteriilor se transform
n nitrii i nitrai. Parial, nitriii, sub aciunea microorganismelor denitrifiante pot ajunge din nou n
atmosfer sub form de azot molecular.
n prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat n parte, datorit influenei factorilor
antropici printre care cel mai important estepoluarea. Procesele industriale de fixare a azotului
atmosferic pentru a produce ngrminte chimice constituie, de asemenea, o alt cauz de perturbare a
circuitului biogeochimic al azotului.