Sunteți pe pagina 1din 4

Ai învins, continuă! Ai pierdut, continuă!

Nume și prenume:
Clasa: a X-a
Data:

Test grilă: Noţiuni termodinamice de bază

Încercuiţi un singur răspuns corect la fiecare întrebare. Se acordă 20 puncte din oficiu.
1. Sistemul fizic finit format dintr-un număr foarte mare de particule microscopice care pot
interacţiona între ele se numeşte:
a) sistem termodinamic;
b) sistem fizic:
c) sistem.
2. Sistemele termodinamice care au aceeaşi compoziţie chimică şi aceleaşi proprietăţi fizice în
toate punctele se numeşte:
a) sistem termodinamic;
b) sistem termodinamic neomogen;
c) sistem termodinamic omogen.
3. Sistemul care conţin mai multe substanţe şi sunt alcătuite din mai multe părţi distincte se
numeşte:
a) sistem termodinamic;
b) sistem termodinamic neomogen;
c) sistem termodinamic omogen.
4. Sistemul termodinamic care nu schimbă energie şi nici substanţă, adică nu interacţionează
cu mediul exterior:
a) sistem termodinamic omogen;
b) sistem termodinamic închis;
c) sistem termodinamic izolat.
5. Sistemul termodinamic care interacţionează cu mediul exterior se numeşte:
a) sistem termodinamic deschis;
b) sistem termodinamic neizolat;
c) sistem termodinamic neomogen.
6. Sistemul termodinamic care schimbă cu exteriorul energie, dar nu schimbă substanţă se
numeşte:
a) sistem termodinamic închis;
b) sistem termodinamic neizolat;
c) sistem termodinamic neomogen.
7. Sistemul termodinamic care schimbă cu exteriorul energie şi substanţă se numeşte:
a) sistem termodinamic deschis;
b) sistem termodinamic neizolat;
c) sistem termodinamic neomogen.
8. Totalitatea proprietăţilor unui sistem termodinamic la un moment dat reprezintă:
a) parametrii de stare;
b) starea sistemului termodinamic;
c) transformare de stare.
9. Mărimile fizice ce caracterizează sistemul termodinamic se numesc:
a) parametrii de stare;
b) transformări de stare;
c) procese.

1/4
Ai învins, continuă! Ai pierdut, continuă!

10. Parametrii de stare care caracterizează starea sistemului termodinamic într-un punct al
acestuia se numesc:
a) parametrii intensivi;
b) parametrii independenţi;
c) parametrii extensivi.
11. Parametrii de stare care caracterizează întregul sistem termodinamic se numesc:
a) parametrii intensivi;
b) parametrii independenţi;
c) parametrii extensivi.
12. Starea sistemului termodinamic în care parametrii de stare nu variază în timp se numeşte:
a) stare staţionară;
b) stare de echilibru termodinamic;
c) stare nestaţionară.
13. Starea sistemului termodinamic în care parametrii de stare variază în timp se numeşte:
a) stare staţionară;
b) stare de echilibru termodinamic;
c) stare nestaţionară.
14. „Un sistem termodinamic izolat evoluează spontan spre o stare de echilibru termodinamic
pe care nu o mai părăsește de la sine” reprezintă:
a) principiul tranzitivității (zero) al termodinamicii;
b) principiul echilibrului termodinamic;
c) principiul întâi al termodinamicii.
15. Sistemul aflat într-un înveliș care împiedică realizarea contactului termic se numește:
a) sistem termodinamic închis;
b) sistem termodinamic izolat adiabatic;
c) sistem termodinamic omogen.
16. Trecerea unu sistem termodinamic dintr-o stare de echilibru termodinamic, în altă stare de
echilibru termodinamic se numește:
a) transformare de stare;
b) proces;
c) căldură.
17. Dacă parametrii de stare variază în timp atât de lent încât, în orice moment, sistemul să
poată fi considerat în echilibru transformarea se numește:
a) transformare ciclică;
b) transformare cvasistatică;
c) transformare reversibilă.
18. Procesele în care stările intermediare sunt stări de neechilibru termodinamic se numesc:
a) procese ireversibile;
b) procese neciclice;
c) procese necvasistatice.
19. Transformarea în care în urma schimbării semnului de variație al parametrilor de stare,
sistemul evoluează de la starea finală la starea inițială trecând prin aceleași stări intermediare
de echilibru prin care a trecut în transformarea primară de la starea inițială la starea finală se
numește:
a) transformare de stare;
b) transformare cvasistatică;
c) transformare reversibilă.

2/4
Ai învins, continuă! Ai pierdut, continuă!

20. Procesele care nu se desfășoară în ambele sensuri, sistemul termodinamic nu trece prin
aceleași stări intermediare de numesc:
a) procese ireversibile;
b) procese neciclice;
c) procese necvasistatice.
21. Transformarea în care starea finală a sistemului termodinamic coincide cu starea inițială se
numește:
a) transformare ciclică;
b) transformare cvasistatică;
c) transformare reversibilă.
22. Procesele în care starea finală este diferită de starea inițială a sistemului termodinamic se
numesc:
a) procese ireversibile;
b) procese neciclice;
c) procese necvasistatice.
23. „Dacă sistemele A și B sunt în echilibru termic, iar acesta din urmă este în echilibru termic
cu un al treilea sistem C, atunci sistemul A și sistemul C sunt în echilibru termic” reprezintă:
a) principiul tranzitivității (zero) al termodinamicii;
b) principiul echilibrului termodinamic;
c) principiul întâi al termodinamicii.
24. Parametrul de stare care împreună cu parametrii de poziție determină complet starea de
echilibru termodinamic a sistemului se numește:
a) termometru;
b) scară de temperatură;
c) temperatură empirică.
25. A stabili o corespondență între valoarea măsurată a mărimii termometrice a termometrului și
temperatura termometrului înseamnă a stabili o:
a) transformare de stare;
b) scară de temperatură;
c) temperatură empirică.
26. Gradul care reprezintă a suta parte din intervalul de temperatură cuprins între temperatura
de topire a gheții pure și temperatura de fierbere a apei pure la presiune normală se numește:
a) Kelvin;
b) grad Celsius;
c) grad Fahrenheit.
27. A 273,16 - a parte din intervalul de temperatură, cuprins între zero absolut și punctul triplu al
apei reprezintă:
a) Kelvin;
b) grad Celsius;
c) grad Fahrenheit.
28. Cea mai mică particulă dintr-o substanță, care prin procedee chimice obișnuite numai poate
fi fragmentată în particule simple se numește:
a) moleculă;
b) atom;
c) electron.
29. Particula cea mai mică dintr-o substanță care poate exista în stare liberă și păstrează
proprietățile chimice ale substanței din care provine se numește:
a) moleculă;
b) atom;
c) electron.

3/4
Ai învins, continuă! Ai pierdut, continuă!

30. Moleculele oricărei substanțe, indiferent de starea ei de agregare, se află într-o mișcare
permanentă, dezordonată care se intensifică la creșterea temperaturii numită:
a) difuzie;
b) agitație termică;
c) transformare.
31. Numărul care arată de câte ori masa unui atom este mai mare decât a 12-a parte din masa
atomului de carbon se numește:
a) mol;
b) masă atomică relativă;
c) masă moleculară relativă.
32. Numărul care arată de câte ori masa unei molecule este mai mare decât a 12-a parte din
masa atomului de carbon se numește:
a) mol;
b) masă atomică relativă;
c) masă moleculară relativă.
33. Cantitatea de substanță a cărei masă, exprimată în grame este numeric egală cu masa
moleculară relativă se numește:
a) mol;
b) masă atomică relativă;
c) masă moleculară relativă.
34. Numărul de molecule dintr-un mol de substanță se numește:
a) masă molară;
b) numărul lui Loschmidt;
c) numărul lui Avogadro.
35. Masa unui mol de substanță se numește:
a) masă molară;
b) numărul lui Loschmidt;
c) numărul lui Avogadro.
36. Gazul dintr-un cilindru reprezintă:
a) sistem termodinamic omogen;
b) sistem termodinamic izolat;
c) sistem termodinamic închis.
37. Un amestec de apă și ulei reprezintă:
a) sistem termodinamic neomogen;
b) sistem termodinamic izolat;
c) sistem termodinamic închis.
38. Lichidul dintr-un termos reprezintă:
a) sistem termodinamic omogen;
b) sistem termodinamic izolat;
c) sistem termodinamic închis.
39. Ceaiul din ceainicul cu capac reprezintă:
a) sistem termodinamic omogen;
b) sistem termodinamic izolat;
c) sistem termodinamic închis.
40. Corpul ome3nesc reprezintă:
a) sistem termodinamic omogen;
b) sistem termodinamic izolat;
c) sistem termodinamic deschis.

4/4

S-ar putea să vă placă și