Terapia cu seminte - Retete magice ale vindecatorilor de odinioara

Consumate crude, semintele fructelor si legumelor snt adevarate medicamente natur

iste
Statisticile spun ca romnii rontaie mai multe seminte dect americanii, considerati
cei mai mari consumatori de popocorn. Ne plac semintele, mai ales cele de floar
ea-soarelui si de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cnd vrem sa ne lasam
de fumat. Semintele legumelor si fructelor si-au gasit o ntrebuintare la romni mu
lt mai valoroasa: leac pentru diferite afectiuni. Semintele faceau parte din ret
etele magice ale vindecatorilor de odinioara, iar azi snt ingrediente pentru cele
mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul cel mai puternic
.
Micile uzine de medicamente
Pe vremuri, taranii le considerau pastratoarele vietii, adevar demonstrat si de
medicina moderna care a descoperit ca, nainte sa se transforme n plante verzi, sem
intele contin energii uriase si substante benefice pentru organism. Terapia cu s
eminte nu presupune consumul exclusiv al semintelor, ci n combinatie cu un regim
sanatos bazat pe legume si fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele s
e mannca neprajite, deoarece prin preparare termica, cea mai mare parte a proprie
tatilor lor vindecatoare este distrusa. Din seminte se pot prepara si remedii su
b forma de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai tr
ebuie stiut ca semintele, desi par uscate si moarte, snt organisme vii, bogate n n
utrienti. De aceea, consumul semintelor ntre mese, n locul gustarilor, pe lnga rolu
l extrem de benefic, si satura. Nu ntmplator terapia cu seminte este inclusa n regi
murile dietetice.
Seminte de dovleac pentru inimaDietologii din Japonia pun semintele de dovleac (
bostan) pe primul loc n tabelul produselor alimentare, deoarece ele contin 36-52%
grasimi, vitamine, microelemente si, mai ales, zinc. Snt recomandate n lupta cu p
rostatita, constipatia si balonarea. Snt diuretice, ntaresc muschiul cardiac si ri
nichii, ajuta la cresterea parului, elimina metalele grele din organism. Pentru
tratarea acestor afectiuni, se prepara laptele de bostan dintr-un pahar de semin
te pisate ntr-un vas de lut si trei pahare de apa clocotita. Se strecoara, se sto
arce bine terciul si se bea lichidul obtinut de trei ori pe zi, cte 1/2 de pahar,
nainte de masa. n caz de limbrici (viermi intestinali), se prepara un amestec din
30 g de seminte crude de bostan, cu pielita verde, 50-60 ml de apa si o linguri
ta de miere de albine. Se ia pe nemncate, cte o lingurita, timp de o ora, pna se ep
uizeaza toata doza, apoi se face o clisma. n cosmetica, semintele de dovleac mpros
pateaza tenul. Semintele crude se piseaza bine, se amesteca cu apa clocotita (1:
10) si se fierb pna se obtine o pasta omogena care se aplica pe fata pentru 15-20
minute. Specialistii n medicina naturista ncurajeaza consumul semintelor de dovle
ac, care desfunda vasele de snge, regleaza colesterolul si stimuleaza activitatea
rinichilor, dar au si rol adjuvant n cancer, leucemie, scleroza sau diverse boli
greu vindecabile. Se mai recomanda n alimentatia persoanelor cu boli hepatice, c
ardiovasculare, femeilor nsarcinate si copiilor.
Susanul previne osteoporoza
Semintele de susan contin vitaminele A, B, C, E. Pentru ntarirea si curatirea org
anismului, se consuma cte 15-20 g de pulbere preparata din seminte, cu putina apa
, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute nainte de masa. Arsurile se trateaza cu un t
erci din seminte de susan rsnite si apa. Se schimba pansamentele de 2-3 ori pe zi
, pna la vindecare. Susanul poate nlocui sarea. Se amesteca 5 linguri de seminte d
e susan, cu 3 linguri seminte de in si o lingura de sare de mare, prajita n preal
abil ntr-o tigaie uscata. Amestecul se pastreaza ntr-un borcan nchis bine. Semintel
e de susan contin si proteine, cu 50% mai mult dect se afla n carne. Snt foarte bog
ate n calciu si nlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza
. Semintele au o mare valoare energetica, aduc un aport nsemnat n afectiunile de n
utritie, snt laxative, emoliente, antitumorale si ajuta la detoxifierea ficatului

si a rinichilor, ntaresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea si snt afrodisiace

. Semintele de susan snt o sursa buna de seleniu, magneziu si fosfor, avnd un cont
inut scazut de colesterol si sodiu.
Seminte de marar pentru glaucom
n medicina traditionala, semintele de marar si-au cstigat reputatia de leac extrem
de eficient n mai multe afectiuni. Pentru hipertensiune si insuficienta coronari
ana cronica, se oparesc n 500 ml apa clocotita 2 linguri de seminte de marar pisa
te si se infuzeaza ntr-un termos timp de o ora. Se strecoara si se beau cte 100 ml
lichid cu 30 minute nainte de masa, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun si pentru
artroza si mbunatatirea digestiei. n caz de insomnie, 5 linguri de seminte de mara
r pisate se amesteca cu 500 ml vin rosu tare, se pun pe foc mic 10 minute, se in
fuzeaza o ora si se strecoara. Se beau cte 1-2 linguri, cu 30 minute nainte de cul
care. Glaucom: peste o lingurita seminte de marar rsnite, se toarna 250 ml apa cl
ocotita, se tine la infuzat o ora. Se consuma cte 50 ml, de patru ori pe zi, naint
e de masa, timp de 21 de zile. Dupa o pauza de 10 zile, tratamentul se repeta. n
caz de bronsita si raceala, se recomanda sa se mannce zilnic cte o lingurita de pu
lbere din seminte de marar amestecata n ceai sau apa calda. Le puteti amesteca si
cu cartofi fierti sau le puteti presara pe o felie de pine. Ceaiul din seminte d
e marar rezolva si incontinenta urinara. Pulberea si tinctura extrasa din semint
ele de marar snt un stimulent si un reglator hormonal foarte puternic. Din semint
ele de marar se obtine un ulei cu care se maseaza snii, pentru a deveni mai mari
si mai fermi.
Expectorant din seminte de in
Semintele de in snt folosite la combaterea constipatiei si a inflamatiilor tubulu
i digestiv si cailor urinare. Extern, faina din seminte de in are proprietati an
tiseptice si calmante. Cataplasma din faina de in si musetel (parti egale) ajuta
la maturarea abceselor si furunculelor, iar n amestec cu mierea ajuta la vindeca
rea ranilor. Pentru conjuctivita: o lingurita de seminte de in se infuzeaza 15 m
inute n 50 ml apa clocotita. Apoi se piseaza pna ce apare un mucilagiu. Se strecoa
ra si se foloseste pentru spalarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece dac
a se ncalzesc pe o tigaie uscata seminte de in, se leaga ntr-o batista si se aplic
a pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se obtine din 1/2 lingur
ita de seminte de in rsnite, care se agita 15 minute, n 150 ml apa. Se strecoara s
i se beau cte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronsitei. Extractul din
seminte de in este utilizat n inflamatiile si hipertrofia prostatei. Scade senza
tia imperioasa de a urina si cantitatea de urina acumulata n vezica. Un alt avant
aj consta n faptul ca mpiedica cresterea celulelor prostatei, contribuind la vinde
carea cancerului de colon si a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, mpiedicn
d formarea cheagurilor de snge.
"Bomboanele agricole" combat nicotina
Semintele de floarea-soarelui, cele mai populare seminte consumate la noi, au mu
ltiple ntrebuintari n medicina naturista. Snt un remediu de baza n combaterea bolilo
r de rinichi, de bila si circulatorii. De asemenea, se folosesc n cure pentru tra
tarea sterilitatii si impotentei vasculare si hormonale. Uleiul obtinut prin pre
sare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afec
tiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale cailor superioare. Se ia o
gura de ulei n fiecare dimineata, pe nemncate, si se suge vreme de 10 minute, apo
i, lichidul plin de microbi, se scuipa si se clateste gura insistent. Semintele
de floarea-soarelui contin o cantitate substantiala de acid linoleic, care reduc
e depozitele de colesterol din peretii arterelor. Snt bogate n vitamina E, un anti
oxidant care previne aparitia bolilor de inima. Snt recomandate mai ales femeilor

gravide si copiilor, pentru continutul ridicat de vitamine B. Semintele de floa

rea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotina, iar infuziile fortifica vas
ele de snge si nervii, amortiznd impactul renuntarii la tutun.
Semintele care nlocuiesc insulina
Schinduful este o planta ierboasa ale carei seminte trateaza diabetul de tip ins
ulinodependent. Se face o cura de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se be
au cte 2-3 cani pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic n timp, care va
necesita reducerea gradata a dozelor de insulina. Pentru valori crescute ale col
esterolului, se ia cte o lingurita de pulbere de patru ori pe zi, naintea meselor
principale. Intervine n metabolismul lipidelor, reducnd asa-numitul colesterol rau
, protejnd sistemul cardiovascular de aparitia ischemiei cardiace. Semintele spor
esc secretia lactata si mbunatatesc starea de sanatate a mamei. Doua lingurite de
pulbere amestecata cu miere, luate cu o ora nainte de masa, vindeca anorexia. In
fuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauza, prevenind eliminaril
e masive de calciu si ajutnd la pastrarea fortei musculare. Mai vindeca si steril
itatea, dar are si efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu se
minte de schinduf ajuta la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mncarimi. n c
osmetica, ntareste unghiile si parul, iar pe femeile prea slabe le ajuta sa-si ro
tunjeasca formele, fara a creste tesutul adipos.
Chimen, coriandru si mac
Se considera ca semintele de struguri snt niste antioxidanti foarte puternici, cu
rol n combaterea cancerului. Snt bune remedii mpotriva artritelor, alergiilor, pro
blemelor de circulatie, diabetului si a problemelor de vedere. Celebru pentru co
mbaterea gazelor la stomac si a aerofagiei, chimenul se prepara n felul urmator:
se opareste o lingurita de seminte cu o cana de apa, se lasa sa se infuzeze 10 m
inute, apoi se bea cte o ceasca dupa fiecare masa. Datorita principiilor sale act
ive, chimenul ajuta n tratarea enterocolitelor, mareste diureza si lactatia mamel
or care alapteaza, stimuleaza pofta de mncare si este vermifug. Semintele se folo
sesc si la conservarea muraturilor, pentru a-i da pinii o aroma deosebita, n brnza,
iaurt. n India se foloseste chimenul alb, care are un cu totul alt gust si aroma
, cu el se condimenteaza mncarurile cu orez si legume. Infuzia cu seminte de chim
en este recomandata n guturai. Semintele de coriandru, preparate sub forma de dec
oct reduc colesterolul rau. Este un bun diuretic si stimuleaza actiunea rinichil
or. Siropul din seminte de mac trateaza raceala, iar infuzia calmeaza durerile d
e dinti si urechi. Semintele de mac mai au si efect sedativ.
Alte seminte de leac
-

semintele de patrunjel vindeca insuficienta cardiaca. Macerate n tuica,

ajuta la disparitia petelor de pe piele.

semintele de artar snt recomandate n caz de colecistita. n timp, dispar d

urerile n zona ficatului, creste pofta de mncare.
-

seminte de fenicul: bronsita cronica cu tuse.

pentru tratarea lipsei de iod, se mesteca 8 seminte de mar, care asigu

ra doza zilnica de iod. Atentie, semintele contin si o cantitate mica de cianura
!
semintele de mustar snt bune contra durerilor de dinti, daca se amestec
a pe partea unde se afla dintele bolnav.

pentru potenta, prostata si pietre biliare: se amesteca 3 linguri semi

nte de pepene galben, 3 linguri seminte de dovleac si 5 linguri miere de albine.
semintele de pepene rosu pisate, amestecate cu ulei de masline, elimin
a pietrele de la rinchi. Cu trei linguri de lapte, vindeca hemoragiile uterine.
semintele de ridiche neagra snt bune la vindecarea ranilor, escarelor s
i ulcerului varicos.
re.

semintele de morcov ajuta la eliminarea pietrelor de la rinichi si fie

durerile n gt provocate de raceala se amelioreaza cu 1/4 de pahar de sem

inte de rodii fierte n 250 ml apa. Se bea lichidul fierbinte.
pentru ndepartarea mirosului de peste, se fierb seminte de anason. Deco
ctul din seminte de anason este foarte bun n astm bronsic.
semintele de mustar negru dau mncarurilor cu legume un gust putin iute
si normalizeaza activitatea hormonala.
de gt.

semintele de ardei iute n apa fiarta si miere snt bune contra durerilor

decoctul din seminte de gutui se foloseste intern n cazul bronsitelor,

al tusei cu snge, al hemoragiilor uterine, si extern, sub forma de comprese ca mi
jloc antiinflamator n afectiunile ochilor, n arsuri, iritatii ale pielii si n anghi
ne (gargara).
n caz de artroza, se recomanda comprese calde din decoct de seminte de
brndusa de toamna.
-

mncati n fiecare dimineata o mna de seminte de susan negru foarte bogate n

calciu.

uleiul obtinut din seminte de urzica mare este cel mai bun remediu n ot
ravirile cu ciuperci.
cteva seminte de salvie puse n apa pentru baia picioarelor duc la diminu
area transpiratiei si a mirosului neplacut.
-

semintele de frasin au proprietati afrodisiace.