NDRUMAR PENTRU AFACERI

JAPONIA
- OCTOMBRIE 2013Continut:
I.
II.
III.
IV.
V.

ECONOMIA JAPONEZA..pag. 1
MARKETING..pag. 9
STANDARDE I REGLEMENTARI COMERCIALE.pag. 13
REGLEMENTARI IN DOMENIUL ECONOMIC SI FINANCIAR.pag. 16
INFORMATII GENERALEpag. 19

I. ECONOMIA JAPONEZA
Revizuirea cresterii economice :In urma datelor preliminare elaborate de cabinetul
premierului Japoniei privind evolutia PIB in perioada aprilie iunie 2013 analistii niponi au
revizuit prevederile economice pentru anul fiscal 2013. In prezent se estimeaza o crestere
a PIB de 3% pentru anul fiscal 2013 (previziunea anterioara era de 3%) si de 1,2% pentru
anul fiscal 2014 (1,2%).
Principalul scenariu privind evolutia economiei japoneze: analistii estimeaza ca
economia Japoniei va continua sa se dezvolte, pe baza (1) cresterii economiei SUA, (2)
mentinerea cererii pentru lucrarile de reconstructie ca urmare a Marelui Cutremur din Estul
Japoniei din anul 2011 si pe baza lansarii unui buget suplimentar si (3) a deprecierii yenului
si cresterii cotatiilor actiunilor pe piata de valori insotite de facilitatile monetare lansate de
Banca Japoniei.
Patru factori de risc: riscurile care trebuie avute in vedere privind evolutia economiei
nipone sunt (1) adancirea turbulentelor in economiile tarilor emergente, (2) problemele
bancare ale Chinei, (3) reaprinderea crizei datoriilor suverane din tarile europene si
(4)cresterea preturilor titeiului datorita riscurilor geopolitice.
Estimari macroeconomice: cheltuielile pentru lucrari publice vor creste cu +12% in anul
fiscal 2013 si cu -1,2% in 2014; taxa pe consum va creste in aprilie 2014. Rata de schimb a
yenului va fi de 99,7 /$ in anul fiscal 2013 si de 100,0 /$ in 2014. Cresterea PIB real in
SUA va fi de +1,5% in anul calendaristic 2013 si de +2,6% in 2014.
Date generale
Japonia, a treia economie la nivel mondial, a inregistrat, in anul calendaristic 2012, un PIB
de 6.504,8 miliarde $, conform datelor publicate de Statistics Bureau, Ministry of Internal
Affairs and Communications. Japonia s-a clasat pe locul trei in lume, dupa SUA si China.
Aceasta echivaleaza cu un PIB per capita de 51.012 USD.
Conform ultimelor statistici oficiale japoneze, in anul fiscal 2013 (care se incheie la 31
martie 2014), se va inregistrata o crestere economica de 3% fata de anul fiscal 2012.
O problema prioritara pentru Japonia de maine, cu efecte colaterale negative, economice si
sociale, ramane procesul de imbatranire a populatiei, cu multitudinea de consecinte
derivate din cresterea bugetelor alocate pentru ingrijirile medicale si programele de
protectie sociala.
Forta de munca
Chiar daca in prezent modelul traditional al ocuparii fortei de munca pe durata vietii active
se afla sub presiune, se poate considera ca, la marile companii si in administratiile centrale
si locale, acesta inca domina.

In continuare, firmele importante isi recruteaza direct din facultati angajatii, dupa absolvirea
studiilor, asigurandu-le programe de perfectionare profesionala extensiva, pentru
eficientizarea si fidelizarea viitorilor salariati.
Perioadele de recesiune, inclusiv cea actuala, au condus la mutatii importante in politica
guvernamentala si cea a marilor companii, impunand adoptarea unor masuri de
neconceput pana acum: concedii fortate, pensionari anticipate, reducerea angajarilor de
personal si metode alternative ca reducerea programului de munca pentru a nu se recurge
la concedierea angajatilor.
Segmentul activ (intre 15 si 65 de ani) se afla in continua scadere, datorita imbatranirii
populatiei si scaderii ratei natalitatii, obligand oficialitatile nipone sa identifice si sa
implementeze solutii practice, in sensul utilizarii maxime a fortei de munca existente
(conceptul un loc de munca pentru toata lumea) si nuantarea politicilor in domeniul
imigratiei.
Forta de munca nipona este superior educata, disciplinata si motivata, muncitorii japonezi
fiind printre cei mai productivi din lume, sindicatele sunt organizate la nivel de intreprinderi,
iar grevele sunt de scurta durata si se declanseaza in general in timpul negocierilor
salariale anuale.
In continuare, investitorii straini se confrunta cu dificultati in recrutarea angajatilor locali (in
special la nivel managerial), datorita perceptiei japonezilor de a vedea riscanta angajarea la
o firma straina (desi tinerii care prefera slujbele temporare iau in consideratie din ce in ce
mai mult aceste oportunitati) si pentru ca platesc mult peste salariul mediu pentru
recrutarea acestui personal overqualified.
Infrastructura
Japonia are una din cele mai moderne si complete infrastructuri: sosele, autostrazi, cai
ferate, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si
servicii si, in continuare, investitiile in acest domeniu si proiectele de mentenanta si
extindere a facilitatilor publice sunt de mare amploare.
Aglomeratia proprie marilor orase japoneze si preturile ridicate ale terenurilor, coroborat cu
reglementarile referitor la spatiile comerciale, au facut ca magazinele din aceasta tara sa fie
mici si lipsite de spatiu de stocare. Reteta de succes ramane cea a micilor magazine
(convenience stores), dar acestea alaturi de micile firme din industria manufacturiera,
necesita o aprovizionare in mod just-in-time si din acest motiv se confrunta cu problema
aprovizionarii cotidiene.
Dupa multi ani de incercari nereusite pentru modificarea sistemului de distributie,
majoritatea marilor retele internationale de desfacere s-au retras din Japonia, cu exceptia
METRO sau IKEA care, in prezent, dupa readaptarea politicilor comerciale la specificul
pietei nipone, au profituri notabile.
Rolul guvernului in economie
Cabinetul condus de primul ministru este structurat in 12 ministere, agentii si consilii pe
domenii de activitate, situate in Tokyo (Chiyodaku), toate deciziile majore fiind luate de
catre acestea si puse in aplicare de catre administratia locala.
Rolul major al institutiilor guvernamentale in economie este determinat de emiterea
licentelor, permiselor si aprobarilor necesare ce reglementeaza activitatea economica in
Japonia, dar si de unele acte procedurale neoficiale "indrumare administrative", practic
obligatorii, birocratia fiind perpetuata si de multitudinea de organizatii cu atributii
semiregulatorii.
In 1998, guvernul a aprobat strategia de reforma in administratie, vizand reducerea
numarului ministerelor si agentiilor asimilate si eficientizarea acestora.
In strategia nationala de modernizare un rol important il are dialogul de reglementare cu UE,

care reprezinta si un laborator de incercari, pentru ambele parti, chiar cu obstacolele si

timpii morti existenti, datorati in mare parte intereselor din mediul de afaceri din Japonia,
care mentine relatii foarte apropiate cu mediul politic si cu birocratia din administratie.
Activitatea politicienilor depinde de marile corporatii nipone si de decizia conducatorilor
acestora, in sensul finantarilor, dar si relativ la orientarea voturilor angajatilor; nu trebuie
uitat ca marile companii angajeaza anumiti functionari superiori din administratie, la
pensionarea lor.
Dieta japoneza are un personal redus, parlamentarii bazandu-se pe oficialii din ministere
pentru initierea de masuri legislative si elaborarea de acte normative.
In acest context, perceptia comuna este cea a guvernului protector care trebuie sa
remedieze imperfectiunile pietei, raportat la elementele de concurenta straina si sa
gestioneze activitatea domeniului industrial spre produsele cu valoare mare adaugata,
conceptul mecanismului "mainii invizibile" fiind complet eliminat din aceasta perspectiva.
Dar, trebuie mentionat ca in ultimele mandate, executivul nipon a implementat solutii
pragmatice in vederea cresterii accesului furnizorilor straini pe piata achizitiilor
guvernamentale, marind numarul agentiilor care lucreaza in domeniu si scazand pragul
inferior al achizitiilor guvernamentale, chiar sub limita stabilita de reglementarile OMC.
Punctual, masurile luate sunt:
a) organizarea de seminarii periodice avand ca subiect achizitiile ce vor avea loc;
b) facilitarea transparentei procesului prin anunturi publice;
3). transmiterea de informatii referitor la procedurile pentru oferte singulare ce se vor
organiza;
4) transmiterea de informatii privind achizitiile reglementate de OMC;
5) accesul prin INTERNET la datele privind achizitiile guvernului japonez.
In prezent, multe dintre proiectele de constructii sunt deschise licitatiei competitive, ofertele
fiind publicate in "Kensetsu Kogyo Shimbun" si "Kensetsu Tsushin Shimbun", insa inca
multe din proiectele importante sunt adjudecate netransparent de companiile nipone, care
ulterior recurg la subcontractorii externi.
Japonia este si a doua piata IT la nivel mondial (computere, optica, telecomunicatii de inalta
tehnologie) estimandu-se ca piata acestor produse a trecut de pragul de 1.000 miliarde
dolari SUA in anul 2012.
In anul 2010 au fost conectate toate companiile, organismele guvernamentale, scolile si
locuintele la proiectul "Fiber to the Home" si fata de anvergura deosebita a proiectului care
a condus la cresterea bugetelor alocate fata de planul initial, Japonia isi va amplifica
eforturile in directiile multi-media, telecomunicatii si servicii on-line (se estimeaza ca
Ministerul Economiei, Comertului si Industriei /METI/ aloca peste 5 miliarde de dolari SUA
pentru activitatile R&D in acest domeniu).
Ministerul Teritoriului, Infrastructurii si Transporturilor a implementat un ambitios program
de redefinire a normativelor din constructii (urmare cutremurului devastator care a avut loc
la Kobe in anul 1995), declansand o ampla campanie de evaluare si reabilitare a
constructiilor existente, care se defasoara si dezvolta intr-un ritm accelerat .
Fata de realitatea societatii imbatranite, guvernul a elaborat o strategie de crestere
economica bazata pe trei pilieri:
-Tehnologia inovativa (cresterea ponderii activitatilor de R&D prin alocarea unor bugete
suplimentare, promovarea investitiilor in acest domeniu bazata pe imbunatatirea sistemului
fiscal si utilizarea tehnologiilor ubicue si a robotilor prin aplicarea IT;
-Componenta globala (impulsionarea negocierilor cu OMC , cresterea transparentei in
vederea atragerii investitiilor straine, cresterea competitivitatii pe plan international a
pietelor finaciare si de capital nipone);

-Cresterea participarii fortei de munca (ridicarea varstei de pensionare, imbunatatirea

sistemului de pensionare si a sistemului de angajare permanent, reangajarea seniorilor si
sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor tinerei generatii).
Sistemul legislativ
Japonia este o democratie matura unde, potrivit Constitutiei, rolul Imparatului este de
natura simbolica.
Seful guvernului, primul ministru, este ales de catre parlament, Dieta Nationala, care este
constituita din Camera Reprezentantilor si Camera Consilierilor.
Membrii Dietei sunt alesi direct printr-un sistem de vot paralel:
pentru Camera Reprezentantilor, din cei 480 de membri, o data la patru ani 300 sunt alesi
pe criterii uninominale, iar 180 din 11 blocuri electorale separate, pe liste de partid, pe
principiul reprezentarii proportionale;
pentru Camera Superioara, Camera Consilierilor, cu 242 de membri, o data la trei ani 144
sunt alesi din cele 47 de prefecturi, conform sistemului Single Non-Transferable Vote, iar
alti 98 pe liste de partid, conform principiului reprezentarii proportionale pe o singura lista
nationala.
Partidele politice in Japonia in ordinea si forma prezentata pe site-ul official al Dietei
japoneze sunt: The Democratic Party/DPJ, Liberal Democratic Party/LDP, New Komeito
Party/NK, Japanese Communist Party/JCP, Social Democratic Party Shimin Rengo/SDP,
Your Party/YP, Peoples New Party/PNP, New Party Nippon/NPN, Sunrise Party of
Japan/SPJ, New Renaissance Party/NRP.
Actualul prim ministru, Shinzo Abe este membru al Partidului Liberal Democrat (LDP),
partidul de guvernamant si a fost desemnat in anul 2012.
Relatiile economice dintre UE - Japonia
Japonia este unul dintre cei mai importanti parteneri economici ai UE .
Ambele economii acopera impreuna 40% din PIB-ul mondial, 30% din comertul mondial si
furnizeaza cca 50% din fluxul mondial de FDI (investitii straine directe)
Japonia este o destinatie majora pentru FDI europene la fel cum si UE este o piata
importanta pentru investitorii niponi, care s-au orientat cu precadare spre state devenite noi
membre ale UE,dupa anul 2004.
Japonia ramane un important partener comercial al UE, volumul total al exporturilor si
importurilor fiind de 13.143 miliarde yeni (peste 139 miliarde euro) in 2012.
UE si Japonia au continuat convorbirile bilaterale in domeniul eliminarii restrictiilor existente
in sfera comertului, in ultimii ani principalele eforturi concentrandu-se pe problemele de
reglementare ale investitiilor.
Principalul instrument : Dialogul de Reforma a Reglementarilor (RRD), inceput in 1994,
este un proces bidirectional in care atat Japonia, cat si UE isi prezinta propunerile specifice
in domeniu.
In cadrul acestui dialog , in ultimii ani , preocuparile majore ale UE se indreapta spre
domenii ca: licitatiile publice, FDI, sanatatea, telecomunicatiile, transportul aerian si naval si
serviciile financiare , iar Japonia insista asupra problemelor conexe la legislatia de mediu,
standardele de contabilitate, permisele de munca si rezidenta si permisele de conducere
auto.
In prezent Japonia se afla in stadiul de negocieri cu Uniunea Europeana pentru incheierea
unui Acord Comercial de Liber Schimb. Pana in prezent au avut loc trei runde de negocieri,
in aprilie, iunie si octombrie 2013.
In domeniul comercial, intre UE si Japonia, a intrat in vigoare, la 1 ianuarie 2002, Acordul
de recunoastere reciproca (MRA), ce reglementeaza accesul produselor pe pietele UE si
Japoniei.

De remarcat ca, in ultimii ani relatiile economice intre UE si Japonia au capatat noi valente,
deplasandu-se de la subiectul disputelor comerciale catre o consolidare a cooperarii in
toate domeniile politicilor instrumentale guvernamentale si cel al comunitatii oamenilor de
afaceri.
Vectorii principali ai dialogului economic bilateral si ai asigurarii competitivitatii economiilor
sunt pentru UE , prevederile Agendei Lisabona, iar pentru Japonia reforma structurala .
Principalii indicatori in domeniul comertului intre UE si Japonia, in anul 2012:
Import Japonia 6.642 miliarde yeni (cca. 70 miliarde euro) ; Export Japonia 6.501 miliarde
yeni (cca. 69 miliarde euro); Balanta 141,2 miliarde yeni (cca. 1,5 miliarde euro) in favoarea
Uniunii Europene.
Total import si export UE-Japonia :13.143 miliarde yeni (cca. 139 miliarde euro).
Dialogul si cooperarea intre autoritatile de reglementare
Discutiile cu privire la reglementarile interne care afecteaza investitiile se poarta sub
auspiciile High-Level Regulatory Reform Dialogue (RRD), dar si prin intermediul altor
modalitati institutionalizate ca Japan-EU Industrial Policy si Industrial Cooperation Dialogue,
Japan-EU High Level Consultation sau Financial Affairs si Japan-EU Economic
Consultations.
Toate acestea includ promovarea investitiilor bi-directionale ca obiectiv major in
perspectiva orizontala. Zonele dialogului si cooperarii in relatiile de promovare a investitiilor
includ: mediul, sanatatea, reglementarile in domeniul finantelor si comertului, licitatiile
guvernamentale etc si din aceasta perspectiva ambele parti au decis ca prioritare:
(1) Promovarea Dialogului cu privire la noile reglementari
(2) Imbunatatirea transparentei Reglementarilor
(3) Cooperarea in domeniul standardelor
Imbunatatirea mediului investitional
Principalele obiective promovate: facilitarea circulatiei persoanelor si a produselor peste
granite , cresterea transparentei si sigurantei mediului investitional si imbunatatirea
condiitilor de viata pentru personalul strain.
In acest sens, ambele parti au convenit asupra promovarii Responsabilitatii Sociale a
Companiei, care poate contribui la imbunatatirea mediului investitional si a bunelor practici
intre autoritatile publice si oamenii de afaceri.
Ambele parti au convenit asupra revizuirii taxelor si a reglementarii asigurarilor sociale.
Japonia s-a angajat sa faca eforturi substantiale pentru devansarea agendei Programului
pentru promovarea FDI in Japonia si a Planului de 3 ani pentru promovarea reformei
legislative si privatizarii .
De cealalta parte, UE va accelera parcurgerea etapelor necesare pentru asigurarea
obiectivelor Agendei Lisabona, in vederea cresterii competitivitatii sale economice.
Cooperararea pentru promovarea investitiilor
Japonia si EU vor dezvolta urmatoarele proiecte pentru facilitarea si promovarea
activitatilor sectorului privat, bazat pe implementarea Japan- EU Initiatives on
Investment .
(1)Dezvoltarea ativitatilor de publicitate
(2)Cresterea numarului Misiunilor in domeniul promovarii investitiilor
(3)Amplificarea schimburilor dintre organizatiile pentru promovarea investitiilor
(4)Amplificarea schimburilor de experti in promovarea investitilor
Accesul pe piata nipona
Conform Comisiei Europene, principalele dificultati pe care le infrunta companiile din UE
care doresc sa intre pe piata japoneza sunt generate de:
1. Bariere tehnice si adminstrative pentru import.

2. Obstacole de ordin structural care predomina in sistemul economic nipon.

Un exemplu in care obstacolele intampinate se regasesc in ambele categorii (tarifare si
netarifare) sunt produsele manufacturate.
Trebuie mentionat, totusi, ca s-au inregistrat progrese notabile in domeniul eliminarii
barierelor tarifare la majoritatea produselor importate, iar cele ramase cu probleme sunt
tocmai acelea unde producatorii din UE sunt extrem de competitivi (produse din piele,
incaltaminte, domeniul produselor alimentare procesate).Se afla in proces de negociere,
intre Comisia UE si diferite ministere economice japoneze, coroborat cu rezulatatele
inregistrate in Comitetul 133, modalitatile de acces pe piata japoneza la produse, precum:
aditivi alimentari, vaccinuri, farmaceutice, echipamente medicale.
Referitor la bariele netarifare cele mai importante sunt restrictiile fito-sanitare impuse la
importul de fructe, legume, flori si carne congelata.
Alte probleme care apar in sectorul serviciilor, in principal in domeniile financiar si juridic,
fac dificila acordarea de sevicii integrate pentru comunitatea de afaceri a reprezentantilor
membrilor UE in Japonia.
De asemenea, in ciuda programelor de reforma ale guvernului japonez in domeniul
administrativ , si chiar dupa introducerea noii Legi pentru procedura administrativa, persista
probleme legate de lipsa de transparenta in aplicarea reglementarilor si de durata exagerat
de mare pana la obtinerea unor aprobari sau inregistrari necesare pentru a face afaceri in
Japonia, factori ce introduc costuri disproportionat de mari pentru companiile straine.
Aceeasi lipsa de transparenta exista si in domeniul licitatiilor publice, fata de care Comisia
Europeana a reactionat in mod repetat, prin procedurile de licitatie restrictive care
avantajeaza firmele locale, exclud companiile din UE de la participarea la o mare parte din
contractele guvernamentale. Un exemplu caracteristic de discriminare (ignorarea accesului
egal si reciproc la piata japoneza pentru toti partenerii comercial) este cel in domeniul
industriei constructiilor, unde practica de dango, de deformare a licitatiei, este o traditie.
DRR (Dialogul de Reforma a Reglementarilor), ca parte a relatiilor de cooperare dintre UE
si Japonia este unul din instrumentele uzitate pentru eliminarea problemelor mentionate in
sectorul comertului dintre cele doua parti, care treneaza tocmai din cauza lipsei aplicarii
coerente si continue a reglementarilor referitoare la mediul concurential.
Evident, si aspecte ale culturii afacerii se manifesta ca obstacole in functionarea corecta a
pietei concurentiale.
Spre exemplu, in industria japoneza, relatiile exclusive si de lunga durata dintre comparator
si vanzator fac practic imposibila intrarea unor noi jucatori pe piata. Chiar daca au aparut
unele semne de slabiciune in practica keiretsu, este foarte grea intrarea pe piata pentru
firmele straine: de exemplu pentru companiile straine de asigurare, cand companiile
japoneze cumpara serviciile de asigurare numai in cadrul keiretsu.
Din fericire, cooperarea industriala actioneaza ca un amortizor al conflictelor comerciale si
ca un liant cultural, ajutand la imbunatatirea relatiilor economice dintre companiile japoneze
si straine.
Cu toate ca FDI in Japonia sunt practic total disproportionate fata de UE si SUA, dialogul
UEJaponia in domeniul cooperarii industriale s-a amplificat si diversificat considerabil.
Relatiile economice bilaterale Romania-Japonia
Schimburile comerciale
In anul 2012, volumul total al schimburilor bilaterale s-a ridicat la 608,4 milioane USD, in
crestere cu 1,6% fata de 2011, din care exportul a fost de 273,3 milioane USD/crestere cu
15%, iar importul 335,1 milioane USD/scadere de 7,2%.

Principalele produse exportate in 2012 au fost : lemn si articole din lemn, produse
chimice/farmaceutice, ingrasaminte, incaltaminte, confectii, sticlarie, vin, echipamente si
accesorii electrice, iar la import continua sa predomine aparatura de inalta tehnologie,
electronice, autovehicule etc.
Principalele investitii de capital japonez in Romania
Koyo Romania SA, rulmenti, Alexandria: - Koyo Seiko
Yazaki Romania SRL cablaje electrice pentru automobile, (Crangul lui Bod, Ploiesti)Yazaki Corporation
Yazaki Parts Romania, piese pentru cablaje electrice, Arad Yazaki Corporation;
YKK Romania SRL, fermoare, Buftea - YKK Corporation;
TAKATA Petri Romania SRL, piese auto, (trei capacitati de productie: doua la Arad si Sibiu)TAKATA Corporation;
FUJI Magnetics Romania SRL, piese aparate foto, Targu Mures - FUJI Magnetics ;
Sumitomo Electric Romania, cablaje electrice, Deva -Sumitomo Denky Kogyo si Sumitomo
Denso
SEWS , cablaje electrice, Orastie si Alba Iulia- Sumitomo Denky Kogyo si Sumitomo Denso
Calsonic Kansei Romania SRL, piese auto, Ploiesti Calsonic Kansei
MAKITA EU SRL, scule electrice, Branesti MAKITA Corporation
JTI Romania si RJ Reynolds Romania, tigari, Bucuresti, Japan Tabacco
SOLPLUS Romania (Bucuresti si Timisoara);
Finantari japoneze pentru mari proiecte in Romania:
Reabilitarea drumului national DN6 (Craiova Timisoara);
Moidernizarea terminalului de containere Costanta Sud;
Modernizarea si reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti Constanta;
Instalatie de desulfurizare a gazelor arse Complexul energetic Turceni;
Reabilitarea Termocentralei electrice Isalnita;
Reabilitarea Termocentralei electrice Paroseni;
Instalatie de comutare in gaz inert (Termocentrala Brazi Vest)
Oportunitati de afaceri
JETRO cu Centre de Afaceri in Tokyo, Yokohama, Nagoya, Osaka si Kobe si centre locale
in cele 47 de prefecturi pentru informare si asistenta in domeniul importurilor poate fi un bun
partener pentru investitorul strain.
Cele 5 centre de afaceri JETRO au scopul de a oferi companiilor straine un spatiu de lucru
temporar pentru o perioada cuprinsa intre 2 saptamani si 6 luni, timp in care acestea isi
cauta un spatiu de lucru permanent in Japonia. Spatiile de lucru ale Centrelor de Afaceri
ofera birouri complet mobilate, consultanti, o biblioteca, servicii de telefonie in sistem robot,
spatii pentru organizarea de intalniri, seminarii si expozitii si o camera de receptii.
Ministerul Economiei, Comertului si Industriei/METI deruleaza un program global de
parteneriat de afaceri cu 200 de companii japoneze din industria de automobile, electronica,
echipamente, siderurgie, metale neferoase, chimie, masini unelte, echipamente pentru
producerea semiconductorilor si sticlei si comert.
Parteneriatul are ca scop trei obiective :
(1) cresterea importului de bunuri, cu accent pe marirea importurilor de piese de schimb,
componente si capital ;
(2) cresterea sortimentului de bunuri procurate de la furnizorii locali, pentru companiile
japoneze afiliate care opereaza in exterior,
(3) facilitarea intrarii firmelor straine pe piata japoneza, cu accent pe cresterea investitiilor
straine directe (FDI) .
Importurile au atins valori greu de anticipat, in domeniile in care reglementarea excesiva a

fost eliminata (desfacerea bunurilor de consum) si conex la disponibilitatea cumparatorilor

japonezi privind achizitionarea produselor importate: cateva din domeniile care ofera
oportunitati de afaceri sunt:
- infrastructura si locuinte;
- turism;
- dezvoltarea facilitatilor si acordarea de asistenta pentru persoanele in varsta:
Oportunitatile de afaceri la nivel regional
Tokyo, capitala Japoniei si prefecturile din jur - Kanagawa, Saitama si Chiba ocupa cea
mai mare arie de campie a Japoniei, campia Kanto. Impreuna, cele 4 prefecturi au o
populatie de peste 31 de milioane. Tokyo este centrul guvernamental, economic, universitar,
informational si cultural cel mai important din Japonia. Majoritatea marilor companii
japoneze si a asociatiilor comerciale isi au cartierul general sau filiale majore in Tokyo.
Kanagawa, care include orasele Yokohama si Kawasaki, este cea mai bogata prefectura
din Japonia, cu un venit pe cap de locuitor cu aproximativ 50% superior mediei. Prezenta
semnificativa in Japonia, inseamna prezenta in Tokyo. Probabilitatea de a intra in contact
cu produse, alimente si mode straine a consumatorilor din Tokyo este mai mare ca oriunde
in alta parte a Japoniei. Zona Tokyo este dominata (numeric) de intreprinderi mici si mijlocii.
Din totalul societatilor comerciale inregistrate in Tokyo, 0,3% au mai mult de 300 de salariati,
in conditiile in care societatile familiale, cu pana la 5 angajati, reprezinta cca 52 %. De
asemenea, din totalul celor peste 2.500 firme straine inregistrate in Japonia, peste 57% isi
au sediul in zona Tokyo avand ca domenii predilecte de activitate prestarea serviciilor
financiar bancare, acordarea de consultanta, asistenta in sectorul investitiilor etc.
Kansai este regiunea de vest a centrului Japoniei, formata din 7 prefecturi cu o populatie
de circa 22 de milioane, concentrata in jurul oraselor Osaka, Kobe, Kyoto si Nara. Centrul
comercial traditional al Japoniei, Kansai, este un gigant economic al carui produs regional
brut este de aproximativ 1000 miliarde dolari SUA, mai mare decat al R. Coreea,
Taiwanului, Hong-Kong-ului si Thailandei la un loc. Guvernele locale din Kansai (indeosebi
prefecturile Hyogo si Osaka si orasele Kobe si Osaka) au proiecte majore de dezvoltare
agresiva, circa 500 miliarde de dolari SUA in peste 650 de proiecte . Proiectele de viitor
includ lucrari de imbunatatiri funciare, inclusiv crearea unor zone (insule artificiale si poduri)
si construirea mai multor complexe de facilitati comerciale, industriale si de cercetare.
Kansai ofera numeroase avantaje companiilor straine ce incearca sa patrunda pe piata
japoneza: o indelungata traditie de inovare, costuri cu locuintele si cu forta de munca mai
scazute ca in Tokyo; infrastructura dezvoltata pentru transporturi si comunicatii; preturi
medii de inchiriere a birourilor, de 80% fata de Tokyo; o orientare clara catre afaceri, sediul
pentru mii de companii si centru al
industriei textile, confectii, produse chimice si farmaceutice, de echipament sportiv si
produse electronice.
Nagoya, capitala prefecturii Aichi si pivotul regiunii Chubu, este formata din 8 prefecturi cu
o populatie de 20 de milioane de locuitori, fiind a treia aglomerare urbana a Japoniei dupa
Tokyo si Osaka. Chubu este centrul industriei constructoare de mijloace de transport rutier,
aeronautice, de masini unelte si de produse ceramice din Japonia. Impreuna cu prefectura
Shizuoka din vecinatate, regiunea are un PIB la fel de mare ca al Canadei.
Regiunea Kyushu/Yamaguchi, situata in partea de sud-vest a Japoniei, este cel de-al
patrulea centru economic al tarii si a inregistrat o crestere constanta in ultimii ani.
Dinamismul regiunii se datoreaza dezvoltarii industriilor de varf, cuprinzand productia
semiconductorilor, panourilor de afisaj cu cristale lichide, existentei unor fabrici de
automobile ultramoderne si a unor santiere navale, precum si diversitatii facilitatilor de
cercetare si comertului cu tarile asiatice in plina dezvoltare. De asemenea, facilitatile

comerciale si de cercetare in domeniul spatial, inclusiv centrul de lansare, sunt localizate in

sudul regiunii Kyushu. Partea de vest a
Japoniei este si principalul centru al cercetarii de varf in domenii ca fuziunea nucleara,
robotica, materialele ceramice si mijloacele de transport maritim ultrarapide.
Kyushu/Yamaguchi realizeaza 18% din productia agricola a Japoniei. Domeniile care ofera
oportunitati deosebite de afaceri in regiune sunt electronica, IT, arhitectura si constructiile,
echipamentele medicale si produsele agricole. Pe langa proiectul insulei artificiale din
vecinatatea orasului Fukuoka, care se ridica la cateva miliarde de dolari, au fost finalizate
proiectele pentru finantarea guvernamentala a constructiei aeroportului international
Fukuoka.
Japonia de nord este compusa din regiunile Hokkaido si Tohoku, cu o populatie insumata
de 16 milioane. Hokkaido este cea mai nordica insula a Japoniei; Sapporo este capitala si
cel mai mare oras al regiunii. Regiunea Tohoku este alcatuita din 6 prefecturi. Sendai,
capitala prefecturii Miyagi, este centrul sau economic si comercial. Cele mai promitatoare
sectoare pentru importuri in nordul Japoniei sunt materialele pentru constructiile de locuinte,
alimentele procesate, computerele personale si produsele de agrement. Cele doua
aeroporturi
internationale majore din regiune se modernizeaza si extind, beneficiind de mari capacitati
de manipulare a marfii. Hokkaido este cea mai buna piata din Japonia pentru lemn si
produse din lemn, locuinte prefabricate si materiale de constructii. Traficul cu importuri
directe containerizate este in plina expansiune in porturile Tomakomai, Hachinohe si
Sendai, unde exista o zona libera pentru incurajarea activitatii comerciale.
Prefectura Okinawa, cu o populatie de 1,2 milioane, este alcatuita din insulele Ryukyu,
situate la 2,5 ore de zbor la sud-vest de Tokyo. Economia Okinawei este dependenta de
turism , servicii si constructii si in acest sens administratia locala a investit foarte mult in
dezvoltarea infrastructurii turistice.
Productia agricola japoneza este in scadere continua, inregistrand reduceri anuale in
sectoarele principale, eficienta acestui sector economic fiind micsorata de dimensiunile
reduse ale terenurilor agricole si de costurile lor excesiv de ridicate. De asemenea, exista
un control puternic exercitat de guvern si sistemul de cooperative la nivel decizional cu
privire la nivelul productiei si la stabilirea preturilor, lipsa de competitivitate a agriculturii
japoneze fiind influentata decisiv de politica guvernamentala ce a promovat constant
masuri protectioniste in acest domeniu, lucratorii din agricultura fiind evaluati ca un factor
electoral semnificativ. Un alt motiv al declinului acestui sector este accesul la produsele
agricole importate, cu un accent sporit pentru produsele naturale cultivate in medii
ecologice.
II. MARKETING
Desfacerea produselor
Obstacolele culturale (din punct de vedere social si educational), cat si cele de aspect
practic si juridic, fac ca majoritatea patronilor locali sa conserve relatiile de durata cu
furnizorii indigeni, chiar si atunci cand oferta unui furnizor strain este mult mai atractiva.
Furnizorii japonezi sunt preferati si datorita consecintelor rezultate dintr-o posibila
incapacitate a furnizorilor straini de a livra produsele la termen si de a asigura un service
post vanzare.
Capacitatea extraordinara de absorbtie a pietei nipone, a doua din acest punct de vedere,
dupa cea americana, este un argument vital pentru exportatori in Japonia. Achizitiile
populatiei nipone se ridica la aproape jumatate din valoarea celor facute in SUA (in SUA

aproximativ 2.400 miliarde dolari), ceea ce inseamna ca fiecare locuitor al Japoniei

achizitioneaza, in medie anual, produse de peste 8.000 dolari SUA (similar ca in SUA).
Programul national de reorganizare a marketingului, demarat in 2005, a eliminat avantajele
detinute de marile retele de distributie nipona (Daia si Seiyu), ponderea acestora in totalul
retelei de distributie din Japonia scazand la 10%, din ratiuni de management si datorita
esecului guvernamental in strategia de asistare a acestora. In continuare s-au dezvoltat
retelele regionale si magazinele de dimensiuni mici cu profil universal, cu maximum cinci
angajati (care reprezinta peste 50% din reteaua de distributie) aici sunt facute mai mult de
jumatate din cheltuielile zilnice ale consumatorilor.
Retelele americane convenience store (Seven-Eleven, a.m.-p.m.), prospera bazat pe
flexibilitatea ofertei raportata la cerintele consumatorilor: program de 24 ore si gama
extinsa de produse, coroborat cu un inalt grad de eficienta datorat lipsei stocurilor si
aprovizionarii just in time.
Numarul convenience stores a crescut considerabil in ultimul timp. Pentru o vedere de
ansamblu, rezulta 1 magazin de tip convenience store pentru 3.000 rezidenti.
Efectul implementarii cardului Taspo ID card, emis pentru cumpararea tigarilor la masinile
automate stradale, a directionat si el cumparatorii inspre convenience stores (de unde se
puteau achizitiona), chiar daca numarul cardurilor vandute a fost mic.
Cu toate ca in ultima perioada , importul direct, prin eludarea marilor case comerciale si a
numerosilor intermediari, este o solutie atractiva, sistemul de distributie este dominat in
continuare de relatiile stranse dintre importatori, angrosisti si vanzatori cu amanuntul.
Vanzarile directe au succes in domeniul operatiilor cu echipamente de inalta tehnologie.
Pentru companiile puternice, o alternativa de succes de a intra pe piata nipona este
infiintarea unei reprezentante in Japonia, insa datorita costurilor foarte mari, pentru firmele
mici si mijlocii cooperarea cu agentii /distribuitorii locali este o strategie realista.
In Japonia, distribuitorii acopera un teritoriu sau un sector industrial, iar agentii importatori
sunt in general agenti unici pentru intreaga tara si cu toate ca exclusivitatea are avantajul
de a implica (motiva) agentul local pentru cresterea vanzarilor, o firma straina trebuie sa ia
in consideratie cuantificarea implicarii companiei japoneze. In consecinta, indicatorii ca
eficienta comerciala, fixarea unui termen limita de reprezentare, a volumului minim de
vanzari sau a unor indicatori calitativi ai vanzarilor, trebuie atent stabiliti si negociati.
Desi comisia japoneza pentru controlul corectitudinii tranzactiilor comerciale (Fair Trade
Comission) are in atributiile sale elaborarea instructiunilor aplicabile contractelor de
reprezentare, nu s-au inregistrat progrese notabile in finalizarea normativelor relativ la
despagubirile privind incetarea unui contract comercial.
De asemenea, inlocuirea unui agent sau distribuitor local este extrem de dificila, datorita
solidaritatii si foarte bunei comunicari existente la nivelul mediului de afaceri nipon,
asociata cu reticenta fata de furnizorii straini.
Incercarea de utilizare a datelor publice existente privind importatorii niponi, ca modalitate
de a fixa primul contact de afaceri, este o mare eroare in strategia de marketing pentru
firmele straine.
Reprezentantii firmelor japoneze fac afaceri doar cu persoane care le-au fost prezentate
conform cutumelor locale sau care au avut un contact direct cu partenerii lor de afaceri.
Sursele acceptate drept recomandare pentru firmele care doresc sa dezvolte afaceri cu
firme japoneze pot fi corporatiile japoneze importante, ambasadele tarilor de provenienta,
asociatii profesionale si camerele de comert.
Tehnici de vanzare si negociere
Cunoasterea limbii japoneze, a culturii si etichetei japoneze sunt esentiale in succesul unei
afaceri si chiar daca in multe companii japoneze exista vorbitori de limba engleza, un

10

traducator profesionist poate ajuta foarte mult in eliminarea dificultatilor de comunicare .

Contactele oficiale intre companiile japoneze sunt realizate de regula prin intalniri la nivelul
conducerilor, negocierile amanuntite fiind facute la nivel de lucru, unde prima intalnire este
destinata exclusiv cunoasterii si evaluarii reciproce.
Organizarea de intrevederi repetate cu un numar mare de reprezentanti ai companiilor
japoneze este o procedura normala .
In afaceri, negocierile pot fi lente intrucat partea japoneza poate prefera sa nu ajunga
repede la un acord pentru a nu fi criticata ulterior pentru eventualele greseli.
In momentul pregatirii si desfasurarii unei intalniri sau a unei serii de intalniri ce au ca
obiectiv negocierea unui contract, exista elemente caracteristice locale importante,
neglijarea acestora putand determina esecul negocierilor, riscul major fiind cel al
interpretarii eronate a rezultatelor negocierii si a dezvoltarilor potentiale.
Printre principalele aspecte care trebuie avute in vedere se numara:
necesitatea pregatirii meticuloase a intalnirii, prin identificarea companiei si a persoanelor
cu care se va derula negocierea cu mult timp inaintea evenimentului, deoarece partea
nipona procedeaza similar, dedicand resurse importante in acest sens;
in general se recomanda ca in echipa de negociere sa participe: reprezentantul companiei
pe piata nipona, un senior angajat al companiei, un sef de departament, o persoana care sa
dispuna de o buna cunoastere a etichetei nipone, care sa poata interpreta reactiile partii
nipone.
efortul colectiv, la nivelul intregii echipe, este foarte bine apreciat de japonezi care
studiaza atent disponibilitatea si eficienta muncii in echipa a partenerilor de afaceri;
deciziile in companiile nipone sunt rezultatul unor analize, evaluari si hotarari colective,
care nu pot fi modificate radical fara mandat;
practica japoneza este de a raspunde exclusiv la intrebarea formulata, fara furnizarea
unor elemente suplimentare, daca acestea nu sunt solicitate.
partea nipona nu va exprima niciodata un NU hotarat. Atentie la interpretarea corecta a
formularilor generale care pot semnifica, in anumite situatii, raspunsuri negative;
negocierile cu partenerii niponi necesitata multa rabdare.
Informatii cu privire la mediul de afaceri
Promovarea produselor
Deoarece numeroase produse romanesti sunt caracteristice unui mediu cultural strain
japonezilor, informarea consumatorilor in legatura cu utilitatea, modul de intrebuintare si
calitatile produselor este obligatorie .
Pentru companiile mici si mijlocii recent intrate pe piata japoneza, modalitatea optima, din
punctul de vedere al costurilor, de a-si face publicitate este de a utiliza serviciile uneia
dintre cele peste 2.200 de publicatii tiparite existente sau intr-o revista de specialitate.
Reclama promovata prin intermediul celor cinci mari cotidiene nationale sau a posturilor
centrale de televiziune ( toate posturile de televiziune cu acoperire nationala sau regionala
accepta spoturi publicitare) este superioara ca randament , dar evident mult mai
costisitoare.
O alta solutie mai ieftina, in alte localitati decat Tokyo, poate fi utilizarea posturilor de
televiziune, de radio si a ziarelor la nivel local.
In general, mass-media japoneza nu lucreaza direct cu clientii, ci prin intermediul
principalelor cinci agentii publicitare: Dentsu Inc., Hakuhodo Inc., Tokyu Agency
International Inc, Daiko Advertising Inc. si Asatsu Inc.
Tipul de publicitate care are rezultate bune in Japonia este cel axat pe imaginea produsului
sau pe inducerea bunei dispozitii.
Un alt mijloc de publicitate este publicitatea in mijloacele de transport. Caile ferate (JR si

11

metroul) sunt principalul mijloc utilizat de navetisti in principalele orase, transportand anual
aproape jumatate din numarul de calatori cu trenul la nivel global. Afisele publicitare sunt
plasate in vagoanele trenurilor, in autobuze sau in statii, iar spatiul publicitar apartine tot
principalelor companii publicitare.
O alta solutie recomandata pentru exportatorii romani este participarea la evenimentele cu
profil comercial din marile regiuni economice si centre industriale din Japonia, unde au loc
anual peste 1.000 de conferinte internationale, seminarii si targuri.
Stabilirea pretului unui produs
Consumatorii japonezi sunt inclinati sa plateasca mai mult pentru o calitate superioara cu
toate ca se constata un glisaj si catre produsele mai convenabile ca pret.
Adausurile din lantul de distributie fac ca de multe ori preturile marfurilor importate sa atinga
niveluri necompetitive fata de produsele indigene, chiar daca pretul in vama este
comparabil sau mai mic decat al produselor japoneze.
Pe de alta parte, produsele care concureaza pe baza imaginii lor pot suferi un impact
negativ, daca sunt vandute ieftin, intrucat in viziunea consumatorilor japonezi aceasta le
depreciaza imaginea. La stabilirea pretului de export este foarte important sa fie luate in
consideratie costurile pe care exportatorul urmeaza sa si le asume pe piata japoneza.
In mod traditional, producatorii de bunuri de consum japonezi fixau preturile pentru fiecare
nivel al canalului de distributie si asigurau respectarea acestora prin sisteme complicate de
rabaturi comerciale. Acest sistem de stabilire a preturilor este acum supus presiunilor din
partea consumatorilor, care solicita preturi joase si o strategie de succes in acest sens este
practica de reducere maximala a preturilor.
In Japonia exista Japan Fair Trade Commision, organism care are in atributiile sale
investigarea practicilor comerciale neloiale si are putere de decizie in cazul constatarii unor
abateri.
Serviciile cu vanzarea si sprijinirea clientilor
Serviciile (inainte si dupa vanzare) si suportul asigurat clientilor sunt esentiale in Japonia ca
parte a produsului.
Trebuie furnizate toate informatiile tehnice si asigurata livrarea la timp a produsului si in
acest sens exportatorul trebuie sa faca toate demersurile necesare privind asigurarea
controlului strict al calitatii, atat inainte cat si dupa livrare.
Daca bunurile sunt deteriorate in timpul livrarii, fara sa conteze cine este in culpa, in mod
sigur importatorii japonezi vor alege pentru viitor un alt partener de afaceri..Cea mai buna
cale de a asigura controlul calitatii este infiintarea unui birou in Japonia, iar daca acest lucru
nu este posibil, trebuie facute aranjamente pentru sprijinirea clientilor cu distribuitorul
japonez partener.
Practici in derularea afacerilor
Intelegerea practicilor sociale si de afaceri japoneze are o importanta majora in stabilirea si
mentinerea unor relatii de afaceri de succes cu firmele japoneze si pentru evitarea unor
disfunctionalitati costisitoare in finalizarea proiectelor..
Dialogul in limba engleza nu inseamna si aplicarea normelor sociale si de afaceri
occidentale.
Lucrul in echipa si coeziunea grupului sunt esentiale in procesul de negociere al unei
afaceri.
Societatea japoneza este foarte complex structurata si ierarhizata pe criterii de grup cu
accent pe mentinerea echilibrului si evitarea confruntarilor deschise. Pozitia sociala este
determinata de varsta, functie, loc de munca, familie si este circumscrisa strict sistemului
ierarhic.
Demonstrarea respectului fata de partener prin limbaj, mod de comportare, eticheta, tinuta

12

etc. este obligatorie intr-o relatie eficienta de afaceri, unde sunt foarte importante
increderea reciproca, loialitata si angajamentul pe termen lung. Intr-o relatie de afaceri
indelungata si de succes partile isi fac favoruri reciproce, obligatiile existente depasind
interesele economice.
Luarea deciziilor in grup este vitala in Japonia, chiar si in firmele mari, unde deciziile se iau
la varf, procesul fiind conceput asa incat toti angajatii au sentimentul participarii si in acest
sens oamenii de afaceri trebuie sa constientizeze importanta conlucrarii cu personalul de
executie al partenerilor japonezi, nu numai la nivelul conducerii .
Cultivarea unor relatii de afaceri reprezinta o chestiune care necesita un timp indelungat,
iar o afacere oricat de buna nu se va finaliza in cateva zile.
Oferirea de cadouri cu ocazia intrevederilor este o practica uzuala, cadourile cu specific
national sau purtand marca firmei fiind cele mai indicate. Calitatea cadoului ca si modul de
ambalare sunt foarte importante.
In Asia, seturile de 4 obiecte sunt considerate nefaste .
Oamenii de afaceri care calatoresc in Japonia in interes de afaceri trebuie sa utilizeze carti
de vizita bilingve.
Japonezii se inclina cand se saluta reciproc, dar in relatia cu strainii se asteapta si la o
strangere de mana. Un usor gest de inclinare, ca raspuns la un gest de inclinare facut de un
japonez este foarte bine apreciat.
Este recomandabila folosirea unui traducator profesionist, chiar daca partea japoneza
pune unul la dispozitie sau vorbeste bine engleza.
In derularea unei afaceri in Japonia trebuie avuta in vedere, pregatirea corespunzatoare a
proiectului si selectarea viitorilor potentiali parteneri.
Contactul personal ramane dincolo de traditie un element fundamental, motiv pentru care
comertul electronic in Japonia este mult sub nivelul pe care il permite dotarea tehnica de
ultima ora a majoritatii companiilor nipone.
III. STANDARDE I REGLEMENTARI COMERCIALE
Stabilirea valorii in vama
Taxele vamale sunt specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in cateva cazuri o
combinatie a celor doua.
Vama nipona este considerata una dintre cele mai riguroase entitati publice din Japonia si
existenta unor abateri este penalizata foarte exigent.
Licentele de import
In prezent, majoritatea bunurilor sunt "liber importabile", pentru importul lor nefiind
necesara o licenta. Exceptia este pentru acele produse care cad sub incidenta cotelor de
import, caz in care importatorul japonez trebuie sa solicite licenta. Graul, carnea de vita si
produsele din piele se numara printre cele cateva produse aflate sub incidenta sistemului
de cote de import.
Pentru produsele alimentare si de uz uman trebuie indeplinite cerinte de siguranta si
calitate deosebit de stricte.
Documentatia necesara efectuarii importului sau exportului
Desi procedurile vamale au fost simplificate in ultima perioada, inca sunt necesare anumite
documente pentru vama.
1) pentru produsele supuse sistemului de cote, o licenta de import, de obicei valabila timp
de patru luni de la data eliberarii;
2) o declaratie de import (formularul vamal C 5030);
3) documentele de livrare (factura comerciala, packing list, conosamentul sau, in cazul

13

transportului aerian, air way bill);

4) orice document aditional necesar pentru a dovedi respectarea legilor japoneze si
reglementarilor in privinta standardelor (certificate sanitare si fitosanitare etc).
Importul temporar
Japonia este membra a Conventiei Internationale pentru facilitarea importului de mostre
comerciale si materiale publicitare ATA. Utilizarea unui Carnet ATA permite trimiterea si
introducerea temporara intr-o tara straina a unor bunuri ca mostrele pentru expozitii,
echipamentele profesionale, instrumentele muzicale si camerele de televiziune, fara plata
impozitelor sau a altor obligatii.
Materialele publicitare, incluzand brosurile, filmele si fotografiile pot intra in Japonia cu
scutire de taxe. Introducerea articolelor menite sa fie expuse dar nu si vandute la targuri
comerciale si alte evenimente similare este de asemenea permisa fara plata taxelor doar in
cazul in care cand targul sau evenimentul se desfasoara intr-un spatiu expozitional definit
prin interzicerea efectuarii in perimetrul sau a unor operatii si acte de vinzare-cumparare.
Aceste articole
trebuie reexportate dupa eveniment sau depozitate intr-un teritoriu liber vamal. Pe factura
comerciala pentru aceste bunuri trebuie consemnat: "no commercial value, customs
purposes only" si "these goods are for exhibition and are to be returned after conclusion of
the exhibition".
De asemenea este important sa se consemneze pe documentele de livrare numele targului
sau al locului de expunere, inclusiv numarul standului (daca este cunoscut).
Nerespectarea clauzei de export din Japonia a produselor intrate in regim temporar atrage
penalizari semnificative.
Cerinte privind inscriptionare
Ambalajele din fibra vegetala sunt interzise. Legislatia japoneza cere ca toate produsele
importate sa fie masurate in sistem metric, in documentele de livrare sa fie inscrise in
acelasi sistem. Pentru marea majoritate a produselor nu se solicita consemnarea tarii de
origine, aceasta fiind insa solicitata pentru bauturi si produse alimentare. In cazul in care
etichetele care indica originea sunt dovedite a fi false sau inselatoare, ele trebuie sa fie
indepartate sau corectate.
Etichetele false sau inselatoare care indica numele unor tari, regiuni sau drapele, altele
decat tara de origine si/sau numele unor producatori sau designeri din alta parte decat tara
de origine nu sunt admise.
Japonia este una dintre putinele tari din lume care pedepseste atat importatorii cat si
distribuitorii si utilizatorii de produse falsificate.
Pentru textile, aparatura electrica, produse din plastic si diverse bunuri de consum de
utilitate casnica, legislatia japoneza solicita etichetarea. Intrucat toate aceste reglementari
se aplica in mod specific produselor individuale, este important sa se opereze cu un
agent/importator care sa lucreze in perspectiva pentru a asigura ca produsele sa
corespunda cerintelor.
Toate inscriptionarile trebuie sa fie facute si in limba japoneza.
Importuri interzise
In Japonia este strict interzisa introducerea narcoticelor, materialelor obscene, a bunurilor
contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectuala. Utilizarea
chimicalelor si a altor aditivi in produsele alimentare si cosmetice este restrictionata sever
de reglementari care fac uz de procedura "listelor pozitive". Produsele interzise includ
anumite produse agricole si
de carne, specii sau bunuri in pericol de disparitie ca de exemplu fildesul, parti de animale
si blanuri a caror comercializare este interzisa prin tratate internationale, sabiile si armele

14

de foc si o cantitate mai mare decat rezerva pe doua luni de medicamente si cosmetice de
uz personal.
Standarde
Cerintele fata de produse sunt in Japonia de doua categorii: reglementari sau standarde
obligatorii si standarde "voluntare", neobligatorii. Conformarea cu reglementarile si
standardele este administrata printr-un sistem de certificari in care rezultatele inspectiilor
determina daca aprobarile (certificari/marci de calitate) sunt acordate. In general, aceste
aprobari sunt necesare pentru a vinde sau expune la un targ; echipamentele medicale
neaprobate pot fi expuse daca
sunt insotite de un inscris indicand ca produsele respective nu au inca aprobare pentru a fi
vandute. Pentru aplicarea unei marci care sa ateste conformitatea cu standardele
obligatorii sau "voluntare" este necesara aprobarea prealabila a tipului de produs, precum
si, posibil, inspectarea fabricilor pentru evaluarea controlului de calitate. Produsele care fac
obiectul reglementarilor trebuie sa poarte marca atestarii standardului obligatoriu .
Reglementarile pot fi aplicate nu numai produsului, ci si ambalarii, cerintelor de marcare si
etichetare, testarii,
transportului si depozitarii, precum si instalarii acestuia. Respectarea standardelor
"voluntare" si obtinerea autorizarii conforme standardelor "voluntare" pot spori cu mult
potentialul de vanzare si asigura castigarea acceptului consumatorilor japonezi.
Printre reglementarile japoneze se numara: Legea protectiei consumatorului, Legea
controlului materialelor si aparatelor electrice si multe altele. Standardele "voluntare" includ:
Standardele industriale japoneze (JIS), Standardele agricole japoneze (JAS) si altele.
Marca "voluntara" JIS, administrata de catre METI, este utilizata in cazul a peste 1000 de
produse industriale si consta in peste 8600 de standarde, din care peste 90% sunt
disponibile in limba engleza. Conformitatea cu JIS este, de asemenea, un factor
determinant pentru companiile ce concureaza la licitatiile pentru achizitiile guvernului
japonez. Produsele care se
conformeaza cu aceste standarde beneficiaza de tratament preferential in deciziile privind
achizitiile sub incidenta articolului 26 din Legea standardizarii industriale. JIS acopera toate
produsele industriale cu exceptia produselor reglementate de legi nationale specifice sau a
acelora carora li se aplica un alt sistem de standardizare. (ex.: legislatia in domeniul
produselor farmaceutice, Standardele agricole japoneze).
Marca JAS este o alta marca "voluntara" larg intrebuintata. JAS se aplica bauturilor,
produselor alimentare procesate, produselor forestiere si agricole, celor animaliere,
uleiurilor si grasimilor, produselor piscicole si bunurilor procesate din materiile prime
utilizate de agricultura, industria piscicola si cea forestiera. Specificatii JAS exista pentru
numeroase tipuri de placaj, panel, parchet, cherestea si lemn de constructie. Sistemul de
marcare JAS este administrat de Ministerul Agriculturii Silviculturii si Pisciculturii. Alte
standarde obligatorii
pentru marcarea calitatii alimentelor procesate si a bauturilor sunt administrate de
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale
.
Zone economice libere/ Depozite
In Japonia exista o singura zona economica libera, in Okinawa. Exista, in schimb, cinci
tipuri
de zone desemnate:
(A) zone special desemnate,
(B) silozuri desemnate,
(C) depozite desemnate,

15

(D) fabrici desemnate si

(E) obiective expozitionale desemnate.
(A) Zonele special desemnate. Sunt spatii publice a caror folosire este autorizata de
Ministerul de Finante. Pe perimetrul acestora, localizate pe langa (aero)porturile de intrare,
marfa straina (pentru export - import sau in tranzit ) poate fi descarcata, transportata si
depozitata pentru maximum o luna de zile. Acest spatiu de depozitare temporara este
utilizat pentru declaratii vamale si manipulare, putand fi de asemenea, folosit de catre
oricine care plateste.
(B) Silozurile desemnate : Sunt spatii a caror folosire este autorizata de Directorul General
al Vamilor, fiind destinate acelorasi scopuri asemeni zonelor special desemnate.
(C) Depozitele desemnate : marfurile pot fi depozitate pentru maximum 2 ani ( pe o
perioada mai mare numai cu permisiune speciala). Nu se platesc taxe vamale atat timp cat
marfa se afla in depozit.
(D) Fabricile desemnate: Se permite fabricatia de bunuri realizate cu materie prima de
import, fara a plati taxe vamale pentru materia importata.
(E) Obiective expozitionale desemnate. Sunt spatii expozitionale autorizate de directorul
general al vamilor pentru organizarea de manifestari internationale. Acest sistem este
conceput pentru a usura administrarea expozitiilor cu participare internationala, precum si a
expozitiilor cu sprijin guvernamental. Marfurile straine pot fi expuse sau folosite prin
completarea unei simple declaratii. Echipamentele si materialele care se expun in cadrul
acestor obiective trebuie sa fie in prealabil identificate, iar aranjamentele trebuie sa se
incheie cu expeditorul marfii inainte de transportul acesteia.
Bariere comerciale, tarifare si netarifare si taxe de import
Ca stat membru al UE , de la 1 ianuarie 2007, Romaniei i se aplica acelasi tratament vamal
ca oricarui stat comunitar.
Caracteristici generale:
Conform datelor publicate de Japan Tariff Association, nivelul mediu al taxelor vamale
aplicate in Japonia este la ora actuala unul din cele mai scazute din lume (3,6%). Totusi,
taxele aplicabile unor produse manufacturate si produse agricole sunt relativ ridicate. Ca
una din masurile programului sau de incurajare a importurilor, Japonia a marit numarul
produselor scutite de taxe la import la cca 3000 din cele peste 7.000 listate in tariful vamal.
In prezent, aproape toate importurile de echipamente industriale sunt scutite de taxe
vamale.
Ca membra a Conventiei Sistemului Armonizat, Japonia foloseste acelasi sistem de
clasificare tarifara pana la sase cifre. Tariful vamal japonez are patru coloane de taxe
aplicabile: general, GATT, preferential si temporar.
Pe langa taxele vamale, se percepe o taxa de consum de 5% (impozit indirect general)
asupra tuturor bunurilor vandute in Japonia a carei plata este solicitata in momentul
efectuarii declaratiei de import. Taxa este aplicata la valoarea CIF a produsului plus taxa
vamala de import.
Ca o solutie de scadere a imensei datorii publice a Japoniei, se preconizeaza (procedura
legislativa in consecinta se afla in etapa finala), cresterea taxei de consum pana la 10%.
.
IV. REGLEMENTARI IN DOMENIUL ECONOMIC SI FINANCIAR
Activitatea societatilor comerciale
Companiile straine pot activa in toate domeniile economice, dar din punct de vedere
functional si juridic Japonia are o economie ultrareglementata, care ridica obstacole majore
in domeniul mobilitatii fortei de munca si a investitiilor straine si in consecinta impune

16

eforturi finaciare deosebite pentru oamenii de afaceri.

O alternativa solutie viabila pentru cresterea eficientei pietei si reducerii cheltuielilor
existente, este procesul de dereglementare , amorsat in dialogul cu UE si sustinut de
ultimele guverne PLD, cu toata opozitia factorilor conservatori, ca directie prioritara a
reformei.
Scopul urmarit (declarat) este imbunatatirea mediului de afaceri din Japonia, prin reforme
economice structurale, dar obiectivul principal ramane asigurarea unei competitivitati
crescute a firmelor japoneze.
Pietele de capital si investitiile de portofoliu
Autoritatile japoneze nu restrictioneaza investitiile de portofoliu in Japonia, insa
corporatiilor nipone au participare de actionariat reciproc cross stock ceea ce limiteaza
procentajul de actiuni disponibil pentru investitorii straini, iar barierele informale relativ la
implicarea manageriala a actionarilor straini, limiteaza atractivitatea pietei japoneze pentru
investitiile de portofoliu.
Pentru creditele pe termen scurt investitorii (locali si straini) au acces liber la o paleta
variata de produse bancare, la institutiile finaciare locale sau la filialele bancilor straine din
Japonia.
Pentru credite pe termen mediu se poate apela la Japan Finance Corporation /JFC
(rezultata din fuziunea sectiei internationale de operatiuni financiare a JBIC, National Life
Finace Corporation, Agriculture, Forestry and Fisheries Finance Corporation si Japan
Finance Corporation for Small and Medium Entreprises) .
Banca de Dezvoltare a Japoniei acorda credite pe termen lung, insa in anumite conditii,
care conduc in general firmele straine sa apeleze la sursele din exterior pentru finantarile
pe termen lung.
La inceputul anului 2013 pe piata nipona isi desfasurau activitatea 8 grupuri finaciare
importante ( 11 banci:Mizuho FG (Mizuho BankMizuho Corporate Bank, Mizuho Trust
Bank), Mitsubishi UFJ FG (Mitsubishi Tokyo UFJ Bank, Mitsubishi UFJ Trust Bank),
Sumitomo Mitsui FG (Sumitomo Mitsui Banking Corporation)Resona HD (Resona Bank),
Chuo Mitsui TH (Chuo Mitsui Trust Bank) Sumitomo Trust, Shinsei Bank si Aozora Bank
Changes.
Acorduri in domeniul investitiilor
Intre Romania si Japonia este in vigoare Conventia de evitare a dublei impuneri. De
asemenea, Japonia este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor
(MIGA), la care este parte si Romania.
Ca stat membru al UE, Romania se circumscrie reglementarilor si activitatilor UE in
domeniul relatiilor bilaterale UE-Japonia.
Finantarea comertului si a proiectelor de afaceri
In Japonia, conexiunile dintre institutiile bancare si corporatii sunt mult mai stranse decat in
alte tari si de multe ori bancile japoneze sunt actionare la corporatiile nipone medii si mari,
fata de care au un interes deosebit.
Si in prezent relatia dintre o companie si banca este o legatura priveligiata si de durata.
Firma japoneza recurge destul de rar la o alta banca creditoare si de multe ori se
imprumuta mai mult decat necesar, in ideea de a mentine o relatie speciala cu banca si
pentru a se asigura in situatii de criza pentru ca uneori capacitatea unei firme de a
imprumuta se bazeaza mai degraba pe contactele si raporturile companiei respective cu
bancile, decat pe bonitate.
Triunghiul dintre compania comerciala, beneficiarul final si exportator constituie o trasatura
importanta a mediului financiar japonez.

17

Marile banci sunt si principalii actionari in corporatiile publice si dezvolta relatii stranse atat
cu administratia centrala cat si cu cea locala, in marile afaceri decizia lor find esentiala.
Acest sistem are insa si tarele lui, vezi criza creditelor neperformante din 1999 -2001 si
contributia majora la amploarea imensei actuale datorii publice (evaluata la 1,5 x PIB
Japoniei).
Companiile japoneze de comert general ( SOGO SHOSHA ) au o structura dezvoltata
complex cu functii de marketing, distributie, finantare si livrare a marfii, iar pe alt palier
operatiunile de colectare, procesare si difuzare a informatiilor comerciale. Practic acesti
giganti insumeaza activitatile companiilor de import-export, firmelor de transport maritim,
bancilor, firmelor de avocatura, de contabilitate si de consultanta.
.
Finantarea exporturilor / Mijloace de plata
In tranzactiile internationale cea mai uzitata forma de reglementare a platilor este
acreditivul la vedere. Platile amanate in tranzactiile cu firme straine sunt comparativ rare.
In Japonia, platile comerciale se fac in mod uzual prin bilete la ordin, de obicei la 60 sau
120 zile, bancile acordand finantare pe termen scurt prin discounting si rollover.
Intrucat marile companii de comert general din Japonia joaca un rol de intermediar
financiar si comercial pentru companiile mici si mijlocii, L/C sunt adesea scrise in numele
acestora si nu in numele beneficiarului final al produsului. Odata ce compania comerciala
preia riscurile tranzactiei, firma straina este protejata de posibilele falimente ale firmelor mai
mici.
In Japonia se uziteaza ca modalitati de reglementare a platilor: plata in numerar, in avans,
acreditivul documentar, biletul la ordin, trata, contul deschis.
Finantarea exporturilor
In domeniul acordarii de asistenta pentru importuri METI are in structura sa departamente
specializate in acest sens.
Institutii publice financiare nationale sau regionale (Compania de Finantare Japoneza,
Banca de Dezvoltare a Japoniei, Corporatia publica financiara pentru dezvoltarea regiunii
Hokkaido- Tohoku, Corporatia Financiara Populara) acorda credite cu dobanda scazuta
pentru incurajarea importurilor si a investitiilor in Japonia.
O alta resursa pentru companiile straine este Corporatia de Dezvoltare Regionala din
Japonia, institutie semi-guvernamentala care acorda credite pe termen lung cu dobanda
scazuta.
Exportatorilor straini li se pot acorda credite pe termen lung la o dobanda rezonabila, pentru
cumpararea de produse manufacturate exportate in Japonia in conditiile unor plati pe credit
ale respectivului export. Acelas tip de credite poate fi acordat producatorilor straini si
institutiilor financiare intermediare pentru realizarea de investitii in facilitati de productie si
echipamente ce urmeaza a fi folosite pentru producerea de bunuri pentru piata japoneza. In
ultima perioada de timp, Banca de Dezvoltare a Japoniei (JDB) si Corporatia Financiara de
Dezvoltare a regiunii Hokkaido-Tohoku ofera mai multe categorii de credite in vederea
cresterii importurilor si pentru extinderea activitatilor de afaceri in Japonia, accesibile
companiilor straine.
Corporatia Financiara a Intreprinderilor mici si Corporatia Financiara Populara au introdus
o serie extinsa de credite pentru a facilita IMM urilor locale vanzarile marfurilor importate.
.
Facililitati de finantare a proiectelor
In afara programelor de creditare a investitiilor, autoritatile locale (prefecturile si
municipalitatile) ofera stimulente, care includ amortizarea atractiva a activelor, amanari de
plata a taxelor pentru achizionarea (modernizarea) unor active specifice, scutiri de taxe in

18

domeniul funciar si imobiliar si subventii pentru constructii.

De asemenea, majoritatea celor 47 de prefecturi ofera programe de creditare pornind de la
100 milioane yeni (circa 750 mii USD) si pana la 500 milioane yeni (circa 3,75 milioane USD)
in special in Hokkaido, Kansai si Kochi, pentru stimularea companiilor in implicarea in
mediul de afaceri local.
V. INFORMATII GENERALE
Sarbatori
Cand o sarbatoare nationala cade intr-o duminica, ziua de luni care urmeaza devine zi
libera prin compensare. Cele mai multe companii japoneze si oficii guvernamentale, de
obicei, nu lucreaza pe timpul sarbatorilor de iarna (28 decembrie - 3 ianuarie), in "Golden
Week" (29 aprilie-5 mai) si pe perioada traditionalului festival O-Bon ( intre 12 si 15 august).
Sarbatorile locale .
1 ianuarie - Anul nou
15 ianuarie - Ziua majoratului
11 februarie - Ziua fondarii natiunii
21 martie - Echinoctiul de primavara
29 aprilie-5 mai - Golden Week
20 iulie - Ziua marinei
15 septembrie - Ziua respectului pentru varstnici
23 septembrie - Echinoctiul de toamna
10 octombrie - Ziua sanatatii si sportului
3 noiembrie - Ziua culturii
23 noiembrie - Sarbatoarea recunostintei
23 decembrie - Ziua Imparatului
Date generale (2012)
Suprafata: 377.907 kilometri patrati, care includ si 6.852 insule.
Suprafata construita: 4,8% (inclusiv constructiile industriale)
Populatia : 127,51 milioane, din care 62,00 milioane barbati si 65,51 milioane femei.
Estimari privind evolutia populatiei:
124,100 mil.(in 2020), 116,618 mil.(in 2030),107,276 mil. (in 2040) si 97,076 mil (in 2050).
In anul 2050, populatia in varsta de peste 65 de ani va reprezenta 38,8% din totalul
populatiei .
Speranta de viata: 79,9 ani pentru barbati si 86,4 ani pentru femei.
Rata de fertilitate: -1,7
Mortalitatea infantila: 2,6 (la 1.000 nasteri)
Religia : Budism ,shintoism (crestini: 1% din populatie)
Sistemul politic: Monarhie constitutionala / Democratie parlamentara
Limba : Japoneza ; Engleza - ca pondere, a doua limba vorbita
Numarul mediu de persoane/familie :2,42
Varsta medie a capului de familie: 47,4 ani
Numar total de angajati: 62,7 milioane
Salariul mediu lunar pe familie : 425.005 yeni din care 80% al capului de familie
Accesul la invatamantul primar: 100%
Accesul la invatamantul secundar: 99,5%
Linii telefonice fixe :44,78 milioane.
Linii telefonice si mobile: 107,34 milioane.
Utilizatori de Internet :96,52 milioane

19

Produsul Intern Brut : 6.504,8 milarde dolari USD, al doilea dupa SUA .
PIB pe locuitor: 51.012 dolari USD
Somaj : 4,3%
Curs mediu de schimb: 79,83 yeni/USD in anul 2012.
Export: 63.748 miliarde yeni, o scadere de 2,7% fata de 2011. Principalele piete: SUA,
China, Uniunea Europeana.
Import 70.689 miliarde yeni, o crestere de 3,8% fata de 2011. Principalele surse de import:
China, SUA, Uniunea Europeana.
REPREZENTANTA COMERCIALA A ROMANIEI
AMBASADA ROMANIEI TOKYO
Biroul de Promovare Comercial-Economica
3-16-19 Nishi Azabu, Minato Ku, Tokyo, 106-0031
Tel.00-81-3-34790411; Mobil: 00-81-90-8106-2048
Fax.00-81-3-34790312
E-mail: economic@ambrom.jp
Domnul Ministru Consilier Valentin Pavel
Octombrie 2013

20