Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tipuri de durere
DUREREA ACUTA
Durata 6 saptamani
Datorata: traumatism, chirurgie, afectiuni medicale acute adesea asociata cu inflamatia
Usual limitata la zona afectata
Rezolvare odata cu vindecarea
Tratament : curativ si de scurta durata
DURERE CRONICA
Durata 3 luni , cu recurente
Nu este legata de o leziune acuta evidenta
Nu este limitata la o zona
Cauzeaza o deteriorare progresiva si semnificativa a capacitatii functionale si relationale
a pacientului
Adesea acompaniata de afectare psihocomportamentala
raspuns insuficient la tratament
DURERE NOCICEPTIVA
Reprezinta raspunsul normal la o agresiune/injurie a unui tesut de tipul : tegument,
muschi, viscere, articulatie, tendoane, os
durere specifica in care sunt stimulati receptorii specifici pentru durere
Durere SOMATICA: musculoscheletala, cutanata
Durerea VISCERALA: organe cavitare, musculatura neteda
DUREREA SOMATICA
DURERE TEGUMENTARA , DURERE MUSCULOSCHELETALA (articulatii , oase, ,
muschi)
este ascutita, localizata si se accentueaza la atingere sau compresiune
Asociata unei leziuni
Stimulii:
temperatura (cald/rece), vibratie, intindere , inflamatie (ex entorsele).
durere ischemica din crampele musculare
DURERE VISCERALA
de la nivelul organelor interne si cavitati (plaman ,cord, splina ,ficat, intestine, rinichi,
vezica urinara, ovare, uter, etc)
Stimulii: inflamatie, intindere, ischemie
Tip de durere: DURERE REFERATA ,nu are o localizare precisa
Durere acuta profunda cu localizare vaga ,caracter de crampa,
Durerea viscerala in general localizata dorsal
perceputa ca si durere
DURERE NEUROPATA
Provine de la leziunile sau disfunctiile (afectiuni) sistemului nervos
Lezare de nervi periferici (leziune intre tesut si maduva )
Lezare de nv central (MS, centri superiori)
Cauze:
degenerare nerv (AVC, scleroza multipla, lipsa oxigen)
strivire nervoasa
herniere disc ce va determina compresiune cu durere de tip neuropat,
infectie nerv ( zona zoster)
Lezarea nervului determina instabilitatea acestuia iar sistemul sau de semnalizare este
haotic si confuz iar creierul inregistraza aceste semnale ca fiind durere.
Pentru ca este intamplatoare determina si alte senzatii cum sunt:
amoreal,
hipersensibilitate la temperatura, vibratii si atingere (hiperalgezie, allodinie), parestezii de
tip furnicturi
Este o durere impredictibila
Ex: neuralgia postherpetica, sd de durere complex regional, neuropatia periferica
diabetica, durerea post amputatie de membru (membrul fantoma), durere post AVC, durere
datorata leziunilor la nivelul MS
DUREREA DE TIP SIMPATETIC
este determinata de o leziune la nivelul tesutul subcutanat sau fractura la nivelul
membrelor superioare si inferioare
nervul este lezat si devine instabil declaseaza semnale haotice, aleatorii, anormale catre
creier pe care acesta le interpretaza ca si durere
Durerea inflamatorie
Apare ca urmare a activarii si sensibilizarii nociceptorilor de catre mediatori eliberati la
locul leziunii
Mediatorii sunt:
IL proinflamatorii IL-1-alpha, IL-1-beta, IL-6 and TNF-alpha
Chemokine
Ioni de hidrogen
Amine vasoactive, lipide ATP
Alte subst eliberate de leucocitele infiltrate, celulele vasculare endoteliale, mastocite
Ex: apendicita, artrita reumatoida, boala inflamatorie intestinala, herpes zoster
Terminologie pentru descrierea durerii
NOCICEPTIA - substratul fiziologic al transmiterii influxului nervos generat de o agresiune
care dupa integrare la nivel SNC si proiectare la nivel cortical devine DURERE.
Detectare, transductia, transmiterea impulsului dureros
2 nivele esentiale:
Periferic:unde se produce agresiunea tisulara ce va genera influxul nociceptiv
Cornul posterior medular- zona de transmitere si de modulare a influxului
nociceptiv
1. Receptori periferici:
cutanati, musculari, viscerali, articulari, etc
Raspund la diferiti stimulieucotriene,etc)
2. Transmiterea durerii prin fibre senzitive la nivelul coarnelor
medulare - (FIBRE AFERENTE NOCICEPTIVE PRIMARE)
posterioare
RECEPTORII
NOCICEPTORII
Terminatii nervoase libere periferice ale neuronilor senzitivi primari (protoneuron) ce
raspund la diferiti stimuli durerosi
Localizare:
tegument
viscere (digestiv, repirator, cardiovascular, urogenital),
meninge,
articulatii,
musculatura,
cornee, pulpa dentara, etc
Nociceptori tegumentari
Mecanoreceptori (A delta)
Receptori polimodali C (mecanici, termici, chimici)
Stimulii :
mecanici (distensie organe cavitare, capsula, periost, dura mater, distorsiuni vasculare,
etc), incizia chirurgicala
atingere, intindere,
chimici,
termici (cald/rece),
Chemokine
Ioni de hidrogen
interneuroni si fb descendente
Fb sens dureroase se termina in laminele I si V unde fac sinapsa cu deutoneuron
Sinapsa intre aferentele primare si
1. neuroni nociceptivi specifici ( lamela I, II,V) si NEURONUL DE ORDIN 2
(deutoneuronul) (CELULA T)
La nivel nucleilor nv cranieni la nivel cap si gat
3.
interneuroni inhibitori/excitatori
(lamela II) cu rol in modularea transmiterii imfluxului nociceptiv
MEDIATORI
EXCITATORI
glutamat, aspartat,
Substanta P si calcitonin gene-related peptide (CGRP)
Factor de cresterebrain-derived neurotrophic factor (BDNF)
INHIBITORI
opioide endogene (beta endorfine, enkefaline)
GABA (interneuroni inhibitori)
Glicina
Noradrenalina serotonina
Somatotopic organizat
Componenta de memorie
Insula anterioara
formatiune reticulata
RETICULOSPINAL
TC,
nucleul
raphe
magnus-
FASCICUL
Structuri spinale:
nucleu reticular dorsal, maduva rosto ventromediana
Se termina la nivel corn dorsal medular
Efect pre sau post sinaptic facilitator si inhibitor al transmiterii inf dureroase
Controlul INHIBITOR suprima aferentele dureroase provenite prin fibre C (prin elib
de serotonina, NA, endorfine)
Control FACILITATOR determinat de frica si anxietate
3. Sistemul serotoninergic
Neuroni din raphne magnus contin serotonina- proiectii catre maduva via funicul
dorsolateral det efect nociceptiv
FIZIOPATOLOGIA DURERII
HIPERALGEZIA raspuns exagerat la un stimul nociceptiv
ALODINIA- perceptia dureroasa aunor stimuli care in mod normal nu determina durere
Consecinta modificarilor la nivelul sistemului nervos periferic si central (sensibilizare
periferica si centrala)
EVALUAREA DURERII
FACTORI IMPORTANTI PENTRU EVALUARE
1. Localizarea durerii
Se evalueaza:
Intensitatea durerii
Modificarile de ordin comportamental determinate de durere
gradul de anxietate
Unidimensionale
SCALA ANALOGA VIZUALA (VAS)
SCORUL VERBAL AL DURERII
SCALA NUMERICA A DURERII
SCALA VERBALA DESCRIPTOARE A DURERII
Multidimensionale
CHESTIONARUL DE DURERE Mc GILL
(ex depresia),
Lipsa durerii
Durere usoara
Durere moderata
Durere severa
Durere excrucianta
SCALA NUMERICA
TRATAMENTUL DURERII
ANALGEZIE MULTIMODALA
SCARA ANALGETICA
Eficienta opioidelor slabe de tip tramadol sau codeina este redusa si nu sunt date
suficiente care sa sustina eficienta lor
Tehnicile regionale sau blocurile regionale nu sunt incluse
ANALGETICE NON-OPIOIDE
PARACETAMOL
analgetic, antipiretic
mecanism de actiune: Cox inhibitor la nivel SNC, actiune pe sistemul canabioizilor
endogeni
Toxicitate hepatica ( transaminazelor), intoxicatie la doza mai mare de 10 grame
Biodisponibilitate oral buna
Administrare IV
Doze: 1g/6 h maxim 4 g/24 ore
At la risc de dezvoltare a cc sangvine la utilizare prelungita
ASPIRINA
analgetic, antiinflamator, antipiretic , antiagregant plachetar
Efecte gastrice iritative
Doza: 3g/zi
ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE
inhibitori de COX 1 si COX2 sau selectivi COX 2 (celecoxib, parecoxib)
Actiune centrala si periferica analgetica, antiinflamatoare, antipiretica
Eficienta in durerea acuta datorata lesiunilor tisulare cu inflamatie
Variabilitate interindividuala a eficientei
Au efect plafon
Efecte secundare pentru cele neselective: gastrice, renale, prelungirea sangerarii
Pentru cele selective risc de evenimente trombotice
Atentie!
Pacientii asmatici
Coagulpatii
Ulcer gastrointestinal
Insuficienta renala
Sarcina ,trimestrul 3
OPIOIDE
Pentru durere moderata/severa
Actiune la diferite nivele:
FENTANIL
Patch transdermic cu eficienta in 48 ore, pt 72 ore
Durere cronica neoplazica, puternica si neresponsiva la alte analgetice
acadea
REMIFENTANIL, SUFENTANIL, ALFENTANIL
PETIDINA
Efect antispasmotic-colica biliara si renala
Activ de AL prin act pe canalele de sodiu
BUPRENORFINA
trat durerii acute (PCA) , durere cronica, trat adictiei la opioide
Forma transdermala pentru durere cronica
Determina euforie, anxiolitic
Nu este antagonizata de naloxon
NALBUFINA
Durere postoperatorie a copilului
Efecte digestive
Greturi, varsaturi necesita antiemetice
Constipatie-laxative
Retentie de urina
Dependenta
Psihica durere cronica
Fizica- sd de sevraj (transpiratie, tahicardie , agitatie, midriaza,etc)
Sedare, prurit, durere abdominala
TERAPIE INTERVENTIONALA
Termoterapie, crioterapie
Cordotomie spinotalamica