Analiza Eligibilitatii La Credite A Clientilor Corporativi

CUPRINS SEMINARII ASE
Analiza eligibilitatii la credite a clientilor corporativi
MODULUL: A
ANALIZA STRUCTURII BILANTULUI
I. Prezentarea bilantului in varianta restructurata...1
II. Analiza financiara a bilantului5
1.Fondul de rulment.........5
2.Necesarul de fond de rulment...7
3.Trezoreria neta11
III.Indicatorii de structura..13
1.Lichiditatea.........13
2.Solvabilitatea...21
3.Gradul de indatorare...25
4.Viteza de rotatie a activelor circulante....29
MODULUL: B
ANALIZA FLUXULUI DE FONDURI
1.Notiuni...33
2.Metode...35
3.Mod de intocmire...38
MODULUL: C
ANALIZA STRUCTURII CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI
A.Consideratii generale privind contul de profit si pierderi..39
I.Nivelul de exploatare..42
II.Nivelul financiar.....46
III.Nivelul exceptional....48
IV.Nivelul global...49
B.Indicatori de performanta...52
MODULUL: D
ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR (CASH-FLOW)
I.Comentarii generale58
II.Comentarii specifice..60
III.Reguli de elaborare si analiza a proiectiei fluxului de numerar...67
Anexe
Studii de caz
Bibliografie selectiva
MODULUL: A
ANALIZA STRUCTURII BILANULUI
I.PREZENTAREA BILANULUI N VARIANTA RESTRUCTURAT:
ACTIV:
I.
II.
III.
Active imobilizate
Active realizabile
Trezoreria pozitiv
Activele imobilizate:
Cuprind imobilizrile necorporale, corporale, financiare i creanele
comerciale cu scaden > 1 an.
Exemple:
Necorporale: brevete,mrci
Corporale: imobile,utilaje
Financiare:aciuni,obligaiuni
Creane comerciale:
Activele realizabile:
Sunt formate din stocuri, creante de maximum 1 an, conturile de
regularizare si asimilate i primele privind rambursarea obligatiunilor.
Exemple:
Stocuri:materiale
Creane:clienti
Conturile de regularizare:
Prime privind rambursarea obligaiunilor:
Trezoreria pozitiv:
Cuprinde titlurile de plasament si disponibilitatile (conturi la banci in lei
si in devize, acreditive, etc.),respectiv acele active existente sub forma
cash sau susceptibile sa fie transformate rapid in disponibilitati.
Activele circulante sunt formate din stocuri, creane i trezoreria pozitiv.
PASIV:
I.
II.
III.
Pasive pe termen lung

Datorii curente cu scadenta < 1 an
Trezoreria negativa
I. Pasivele pe termen lung:

Cuprind sursele de finanare cu caracter permanent sau de lung
durat, respectiv
1.
2.
3.
Capitaluri proprii n sens larg

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Datorii cu scadent> 1 an
Capitalurile proprii n sens larg:

Cuprind att elemente de capital propriu-zis, dar i diferenele din
reevaluare, subveniile pentru investiii i provizioane reglementate, care
prin natura lor nu pot fi considerate strict o parte a capitalului propriu,
deoarece acestea sunt rezultatul unor decizii de politic economic care
nu depind de activitatea firmei. n consecin, prin deducerea diferenelor
din reevaluare, subveniilor pentru investiii i provizioanelor
reglementate se determin capitalurile proprii in sens strict.
Valoarea tuturor activelor i pasivelor trebuie reconsiderat pentru a
se determina valoarea real a acestora. Este necesar s se ia n considerare
valoarea real a activelor iar acolo unde exist un pasiv cu valoare
incert, sa se utilizeze n calcule poziia financiar real a clientului.
De exemplu, cnd un activ este introdus n afacere, valoarea real a acelui
activ i valoarea pasivului rezultat trebuie s fie analizat pentru a se
vedea efectul unei valori reale.
Aceste capitaluri proprii, cu valoare real poart denumirea de
capitaluri proprii nete in sens strict si reprezinta valoarea investitiilor
fcute de client, respectiv valoarea pe care ei o risc n aceast afacere.De
aceea, din punct de vedere al clientului capitalul propriu reprezinta cea
mai ieftin surs de finantare a activitatii. Din punct de vedere al bncii,
capitalurile proprii nete in sens strict au o importan deosebit, deoarece

reprezinta acele fonduri proprii cu adevarat disponibile in cazul n care
firma va fi lichidat.
Capitalurile proprii nete n sens strict se determin prin
diminuarea capitalurilor proprii in sens strict cu acele elemente de activ
cu valoare necunoscut sau chiar zero, denumite elemente de activ fictiv,
i prin majorarea cu unele elemente de pasiv cu valoare cunoscut.
Elementele de activ cu valoare necunoscut sau chiar zero sunt :
1.
Imobilizari Necorporale care sunt formate din:

Cheltuieli de Constituire : reprezinta un cont de activ fictiv
deoarece ele reprezinta cheltuielile ocazionate de infiintarea
societatii si care se vor recupera in anii urmatori printr-o cota
anuala de amortizare.
Cheltuieli de Cercetare-Dezvoltare: reprezinta costul
cercetarilor actuale in vederea elaborarii unor proiecte de
viitor. Avand in vedere caracterul improbabil al rezultatelor
cercetarilor stiintifice, probabilitatea recuperarii acestor
cheltuieli este incerta.
Concesiuni, Brevete si Alte Drepturi si valori similare:
reprezinta costul de achizitie al acestor active intangibile si
ale caror rezultate prin aplicarea lor in practica nu pot fi
cunoscute cu certitudine.
Fondul Comercial: este un element de activ necorporal care
concura la mentinerea si dezvoltarea potentialului economic
cum ar fi:vadul, clientela, debuseele, reputatia, competenta.
Valoarea fondului comercial este foarte greu de apreciat, de
aceea poate fi considerat un element de activ fictiv,incert.
Alte Imobilizari Necorporale: care cuprind in general
programele informatice create de firma sau achizitionate de
la terti.
2.
Decontri din Operaiuni n Curs de clarificare: reprezint sume
care nu pot fi inregistrate pe cheltuieli i deci n rezultatele financiare ale
firmei (amenzi, locatii, cheltuieli de judecata, etc).
3.
Clienti Incerti: reprezint acele creante cu posibilitati improbabile
de recuperare, ca de exemplu clienti rau platnici, dubiosi, aflati in litigiu.
In aceasta categorie a clientilor incerti inregistrati contabil, trebuie incluse
si acele creante incerte cu o vechime mai mare de............zile determinate
de banca in verificarile efectuate.
4.
Primele Privind Rambursarea Obligatiunilor: care reprezinta
diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambursare.Este
dificil de evaluat care va fi valoarea de rambursare a obligatiunilor.
5.
Diferentele de Conversie-Activ: reprezinta pierderi latente din
creante (diminuarea valorii lor in lei) sau din datorii (majorarea valorii
lor in lei) exprimate in monede straine. Acestea se determina ca diferenta
intre valoarea de intrare in lei a creantelor si datoriilor exprimate in
devize si valoarea in lei a acestora la cursul ultimei zile a exercitiului.
6.
Stocuri Nevalorificabile: reprezinta acele stocuri de materii
prime, materiale, produse finite, etc. degradate sau fara perspectiva certa
desfacere.Valoarea acestor stocuri se determina de catre inspectorul
bancii in procesul de analiza a creditului. Din punct de vedere al bancii,
cunoasterea volumului de stocuri nevalorificabile are o importanta
deosebita deoarece permite cunoasterea valorii reale a activelor
circulante, fiind necesara determinarea exacta a situatiei lor.
7.
Decontari cu asociatii privind capitalul: reprezinta aportul la
capital subscis si nevarsat de catre actionari. Acest aport urmeaza a fi
varsat in perioada urmatoare la datele prevazute in documentele
constitutive ale societatii sau a adunarilor generale a actionarilor in cazul
in care se decide o majorare a capitalului.
8.
Alte active incerte pot fi :active corporale ( masini, instalatii,
utilaje degradate) sau unele cheltuieli inregistrate in contul 471
-Cheltuieli inregistrate in avans - cum ar fi : dobanzi neplatite aferente
creditelor pe termen mediu si lung, cheltuieli efectuate pentru imobilizari
corporale achizitionate sau realizate pe cont propriu, pentru care nu
exista surse acoperitoare din amortizare, din repartizarea profitului sau
din alte surse.
Elementele de pasiv cu valoare cunoscut care majoreaz capitalurile

proprii in sens strict sunt:
Diferentele de Conversie-Pasiv: reprezinta profituri latente
din schimburile valutare la sfarsitul exercitiului. Ele sunt
diferente favorabile de curs valutar intre data de intrare a
creantelor si datoriilor exprimate in devize si data inchiderii
exercitiului financiar.
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: reprezinta fonduri
constituite pe seama cheltuielilor in scopul finantarii
elementelor patrimoniale a caror realizare sau plat se va
face intr-o perioad viitoare.
Datoriile cu scadenta >1an: cuprind atat datoriile
financiare cu scadenta >1an (partea >1 an) ct i datoriile
nefinanciare cu scadent > 1 an (partea > 1 an).
Datorii curente cu scadenta < 1 an :
II.
Cuprind partea < 1 an a datoriilor nefinanciare cu scadenta > 1 an,

datoriile nefinanciare cu scadenta < 1 an, avansuri primite, alte datorii,
precum si veniturile inregistrate in avans si din diferentele de
conversie pasiv.
III.
Trezoreria negativ :
Este constituita din datoriile financiare cu scadenta > 1 an (partea <

1 an) si datoriile financiare < 1an.
Datoriile cu scadenta < 1 an reprezinta datoriile curente cu scadenta < 1
an plus trezoreria negativa, iar datoriile totale sunt formate din datoriile
cu scadenta > 1 an si datoriile cu scadenta < 1 an.
II. ANALIZA FINANCIAR A BILANTULUI
RESTRUCTURAT
Analiza structurii financiare a bilantului are in vedere cele 3 capitole
ale activului si pasivului impartite pe 3 nivele, respectiv :
ACTIV
PASIV
Nivelul I:
Active imobilizate
Nivelul II:
Active realizabile
Nivelul III:
Trezoreria pozitiva
Pasive pe termen
lung
Datorii curente cu scadenta
<1 an
Trezoreria negativa
FONDUL DE RULMENT:
n cazul unei bune gestionari financiare, activele imobilizate
trebuie sa fie acoperite integral de pasivele pe termen lung.
Diferena dintre pasivele pe termen lung si activele imobilizate
reprezint fondul de rulment.
In cazul in care pasivele pe termen lung finanteaza nu numai
activele imobilizate, dar si o parte din activele realizabile avem de-a face
cu un excedent al pasivelor pe termen lung fata de activele imobilizate,
care se numeste fond de rulment pozitiv.
In caz contrar, cand activele imobilizate nu sunt acoperite integral
de pasivele pe termen lung rezult un deficit, care se numeste fond de
rulment negativ.
Marimea fondului de rulment este influentata de elementele
componente ale pasivelor pe termen lung si respectiv ale activelor
imobilizate, astfel :
creterea acestuia este determinata de sporirea pasivelor pe
termen lung:
cresterea capitalului social varsat
majorarea rezervelor din profitul realizat
obtinerea de subventii
majorarea datoriei pe termen mediu si lung
sau ca urmare a diminuarii activelor imobilizate (datorita
procesului normal de amortizare, vanzarea unor active, etc.).
scderea fondului de rulment se poate datora:
diminuarii capitalurilor proprii (retrageri din capital,

inregistrarea de pierderi, retragerea avansurilor
asociatilor, etc.)
rambursarii datoriilor pe termen mediu si lung
cresterii activelor imobilizate (cumpararea de noi

active).
Nivelul I al bilantului, respectiv raportul dintre activele imobilizate si
pasivele pe termen lung, reprezinta partea cea mai stabil a bilanului i
de aceea pe perioade scurte fondul de rulment are variaii mici.
Not: dac fondul de rulment este negativ, cauza const n neacoperirea
investiiilor cu surse pe termen mediu i lung, de fapt firma finaneaz
activitatea de investiii cu surse pe termen scurt , lucru care poate avea
repercursiuni grave asupra desfurrii normale ale activitaii propriu
zise.
Analistul financiar trebuie s depisteze cauzele care au dus la
nregistrarea unui fond de rulment negativ i trebuie s identifice factorii
cu ajutorul crora se poate ajunge la un fond de rulment pozitiv.
Prezentarea schematic a factorilor care influeneaz fondul de rulment:
FACTORII DE INFLUEN:
CRESTEREA FR :
1.SPORIREA CAPITALULUI
MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

SPORIREA REZERVELOR DIN PROFIT
OBTINEREA DE SUBVENTII
2.MAJORAREA SURSELOR ATRASE PE TERMEN LUNG

ANGAJAREA DE NOI CREDITE PE TL SI TM
OBTINEREA UNOR CREDITE COMERCIALE
3.DIMINUAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
AMORTIZARE
VANZARE DE ACTIVE
NECESARUL DE FOND DE RULMENT:

Diferenta dintre activele realizabile si datoriile curente cu scadenta <
1 an reprezinta necesarul de fond de rulment.
Necesarul de fond de rulment reflecta nivelul II al bilantului si se
caracterizeaza prin variatii mai mari decat fondul de rulment, datorita
instabilitatii atat a activelor realizabile cat si a datoriilor curente cu

scadenta < 1 an.
Necesarul de fond de rulment poate fi:
Pozitiv, atunci cand activele realizabile sunt superioare
datoriilor curente cu scadenta < 1 an si deci exista o
insuficienta de resurse la acest nivel al bilantului, care
trebuie acoperita prin excedentul de fond de rulment (daca
exista) sau prin credite bancare pe termen scurt.
Negativ, atunci cand activele realizabile sunt mai mici decat
datoriile curente cu scadenta < 1 an si deci exista un surplus
de resurse atrase, ceea ce indica inexistenta creditelor
bancare pe termen scurt.
Factorii care influeneaz nivelul necesarului de fond de rulment
sunt :
1.
Tipul de activitate desfasurata:
Necesarul de fond de rulment va fi cu atat mai mare cu cat ciclul de

fabricatie este mai lung (ex. in industrie) si invers, va fi cu atat mai
mic,sau chiar negativ, cu cat ciclul de fabricatie este mai scurt (ex.
magazinele de vanzare cu amanuntul unde clientii platesc in numerar iar
furnizorii sunt platiti cu intarziere).
2.
Volumul activitatii
Marimea necesarului de fond de rulment este conditionata direct de

volumul cifrei de afaceri. Cu cat se vinde mai mult , cu atat trebuie
constituite stocuri mai mari iar volumul creantelor creste, ceea ce
conduce la cresterea necesitatii de finantare.
3.
Sezonabilitatea activitatii
In intreprinderile sezoniere, necesarul de fond de rulment va varia in

functie de perioadele cu activitati maxime sau minime. Astfel, in
perioadele cu activitate maxima se acumuleaza stocuri de materii prime,
cresc furnizorii si invers, in perioadele cu activitate scazuta, cresc
stocurile de produse finite si creantele.
4.
Viteza de rotatie a principalelor elemente care constituie necesarul de
fond de rulment:
Rotatia stocurilor:
Indicatorul rotatia stocurilor poate fi determinat in doua modalitati :
Numarul de Cicluri efectuate de stocuri in decursul
unei perioade si se
exprima printr-un numar de
rotatii.
Durata Medie de Stationare a stocurilor si se
exprima in zile sau luni.
Rotatia stocurilor poate fi calculata distinct pentru fiecare element
component, respectiv materii prime, productie in curs, produse finite,
marfuri.
Pentru materii prime :
Rotatia Stocurilor de Materii prime exprimata in nr.de rotatii se
calculeaza astfel :
Costul Aprovizionarilor / Stoc Mediu, unde : Stocul Mediu = (Stoc Initial
+ Stoc Final) / 2
In cazul in care costul aprovizionarilor nu poate fi cunoscut sau este
dificil de determinat se poate folosi cifra de afaceri .
Pentru productia in curs :
- Rotatia Productiei in Curs, exprimata in nr.de rotatii, se calculeaza astfel
Cifra de Afaceri / Stoc Mediu, unde : Stoc mediu = (Stoc Initial +
Stoc Final) / 2
- Durata Medie de Stationare a Productiei in Curs, exprimata in zile, se
determina astfel :
(Stoc Initial + Stoc Final)

-------------------------------2 x Cifra de Afaceri
x 360
Pentru stocurile de produse finite :

- Rotatia Stocurilor de Produse Finite, exprimata in nr.de rotatii, se
calculeaza astfel :
Cifra de Afaceri / Stoc Mediu, unde: Stoc Mediu = (Stoc Initial +
Stoc Final) / 2
- Durata Medie de Stationare a Produselor Finite, exprimata in zile, se
determina astfel :
----------------------------------- x 360
2 x Cifra de Afaceri
- Rotatia Stocurilor de Marfuri, exprimata in nr.de rotatii, se calculeaza
astfel :
Cifra de Afaceri / Stoc Mediu, unde : Stoc Mediu = (Stoc Initial +
Stoc Final) / 2
- Durata Medie de Stationare a Marfurilor, exprimata in zile, se determina
astfel :
----------------------------------- x 360
Rotatia clientilor :
Indicatorul privind rotatia clientilor exprima in zile, amanarea medie a
platii acordata clientilor.
Durata medie de incasare =
(Sold Initial + Sold Final)

--------------------------------- x 360
10
Valoarea marfurilor livrate si neincasate reprezinta de fapt marimea

creditelor comerciale acordate clientilor, iar indicatorul rotatiei clientilor
arata durata medie a acestor credite.
Durata unui credit comercial acordat clientilor depinde de natura
activitatii, de forta financiara a firmei creditoare, de raporturile acesteia
cu clientii sai (conditii de vanzare practicate, importanta anumitor clienti,
concurenta, etc.)
Necesarul de fond de rulment se poate diminua prin reducerea
amanarilor la plata acordate clientilor, avand in vedere insa ca pietele de
desfacere sa nu fie prejudiciate printr-o astfel de masura.
Rotatia furnizorilor
Indicatorul privind rotatia furnizorilor exprima in zile amanarea medie a
platii catre furnizori.
( Sold initial + sold Final )
Durata medie de plata a furnizorilor = ------------------------------------ x
360
2 x Costul Aprovizionarilor
In cazul in care costul aprovizionarilor nu poate fi cunoscut sau este
dificil de determinat se poate folosi cifra de afaceri .
Valoarea furnizorilor neplatiti reprezinta de fapt marimea creditelor
comerciale obtinute de societate de la acestia, iar indicatorul rotatiei
furnizorilor arata durata acestor credite.
Prelungirea duratei creditelor obtinute de la furnizori sporeste
volumul surselor atrase de care firma are nevoie pentru finantarea
activelor circulante. Aceste surse nu sunt totusi gratuite si trebuie facuta o
alegere intre costul creditelor furnizori si costul creditelor pe care firma ar
putea sa le obtina de la banca.
Necesarul de fond de rulment(recapitulare):
SITUATII POSIBILE :
NFR > 0
AR > DTS INSUFICIENTA DE

SURSE ATRASE
NFR = 0
AR = DTS
NFR < 0
AR < DTS SURPLUS DE SURSE
ATRASE
FACTORII CARE INFLUENTEAZA NFR :
TIPUL DE ACTIVITATE DESFASURATA ( INDUSTRIE - MARE ,
COMERT-MIC )
11
VOLUMUL DE ACTIVITATE
SEZONABILITATEA ACTIVITATII
EFICIENTA GESTIUNII INTERNE
ROTATIA STOCURILOR
ROTATIA CLIENTILOR
ROTATIA FURNIZORILOR
TREZORERIA NET:
Trezoreria net se refer la nivelul III al bilantului si reflecta diferenta
dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.
Trezoreria net poate fi definit i ca diferen ntre trezoreria
pozitiv i trezoreria negativ.
Daca fondul de rulment este superior necesarului de fond de
rulment avem o trezorerie neta pozitiva, situatie in care nu sunt
angajate credite pe termen scurt.
In situatia in care fondul de rulment este inferior necesarului de fond
de rulment trezoreria neta este negativa, iar finantarea activelor
realizabile este asigurata prin credite bancare pe termen scurt.
Ceea ce face ca trezoreria sa varieze, nu este atat fondul de rulment,
care este relativ stabil in cursul unui exercitiu, cat necesarul de fond de
rulment, care evolueaza, in functie de ciclul de exploatare ,respectiv in
functie de termenele de plata ale furnizorilor si de termenele de incasare a
creantelor.
In general, intreprinderile au un necesar de fond de rulment pozitiv, cu
atat mai mare cu cat ciclul de fabricatie este mai lung. Orice dezvoltare a
activitatii atrage dupa sine o crestere a necesarului de fond de rulment si,
daca in aceste conditii fondul de rulment nu este suficient de mare, se va
inregistra un deficit de trezorerie.
Pentru a asigura un bun echilibru financiar al intreprinderii, trebuie

deci, sa armonizam fondul de rulment cu necesarul de fond de
12
rulment. Acesta este unul din principalele obiective ale unei foarte bune
gestionari financiare.
Pentru a optimiza situatia financiara putem avea in vedere :
Fie marirea fondului de rulment, printr-o interventie in
partea superioara a bilantului (Nivelul I) prin:
* cresterea capitalului prin aport in numerar
* practicarea unei politici de majorare a rezervelor
* imprumuturi pe termen lung
* vanzare de active imobilizate
Fie micsorarea necesarului de fond de rulment, printr-o
interventie in partea inferioara a bilantului (nivelul II) prin:
accelerarea rotatiei stocurilor (reducerea stocurilor
la un
nivel optim
corespunzator unei
anumite cifre de afaceri, reducerea duratei ciclului de
fabricatie, etc.)
accelerarea
rotatiei
clientilor
(diminuarea
amanarilor de plata si urmarirea riguroasa a
incasarilor, dar fiind foarte atenti la concurenta si
posibilitatea pierderii pietelor).
incetinirea rotatiei furnizorilor (obtinerea unor
amanari la plata mai lungi, dar fiind foarte atenti la
eventualele penalizari in conformitate cu conditiile
contractuale.
INDICATORI DE STRUCTUR :
1. Lichiditatea
13
Indicatorii de lichiditate exprim nivelul concret al capacitii

societii comerciale de a-i onora obligaiile pe termen scurt.
Aceast capacitate se poate aprecia pe dou niveluri, adic pe termen lung
i termen scurt, cu ajutorul a doi coeficieni:
coeficientul solvabilitii pe termen scurt
coeficientul lichiditii imediate
n accepiunea noastr lichiditatea general este un indicator care
poate prezenta o imagine de ansamblu att managerului dar i
finanatorului, dei n unele cazuri este bine s avem informaii referitoare
i la lichiditatea imediat.
Importana lichiditii rezid din determinarea capacitii de plat rapide a
firmei prin transformarea activelor circulante n bani. Ea stabilete n ce
msur firma finanat i poate achita datoriile pe termen scurt.
Lichiditatea
Imediat
Lichiditatea
Curent
Active circulante-stocuri-clieni_inceri
Datorii cu scaden< 1an
Active circulante-stocuri neval.-clieni inceri

Datorii cu scaden < 1 an
Diferena dintre lichiditatea imediat i cea curent const n modul

de judecare al stocurilor. De aceea, acest indicator trebuie corelat neaprat
cu viteza de rotaie a activelor circulante.
Dac avem de a face cu o activitate de comer sau cu una cu ciclu scurt
de fabricaie, deci cu o vitez de rotaie mare, nu va exista nici o diferen
ntre lichiditatea curent i cea imediat.
Un alt element al formulei l reprezint datoriile pe termen scurt ale
societii. Dar iat cum evolueaz lichiditatea curent n funcie de
datorii, presupunnd c nu exist stocuri nevalorificabile:
14
Lichiditate curenta
140.00%
Lichiditate
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
80000
90000
100000
120000
180000
300000
Datorii curente
n practic este foarte greu de determinat care stocuri sunt

valorificabile i care nu. Dac o societate lucreaz numai pe marf
primit n custodie, aceasta nu va fi nregistrat ca stoc i lichiditatea va fi
mai ridicat.
De asemenea, n cazul societilor din sfera serviciilor, care nu
lucreaz cu stocuri, rezultatul indicatorului poate fi influenat. Prin
urmare este necesar diferenierea pe sectoare de activitate. Aceast
difereniere se poate face n fia rating, care poate fi baza pentru analiza
nivelului de lichiditate al unei societi comerciale.
Modul de interpretare al lichiditii n funcie de codul CAEN al societii
este prezentat n tabelul nr.1.
Pentru a putea efectua o analiz comparativ, am ales un numr de
nou societi comerciale, care sunt reprezentative pentru urmtoarele
ramuri:1
comer
prestri de servicii(transport)
producie
Din fiecare ramur am ales cte trei societi care n accepiunea

bancar sunt considerate firme cu o lichiditate bun,trei cu una
acceptabil i nc trei care sunt slabe.
Menionm c n continuare, la analiza celorlali indicatori
financiari vor fi folosite aceste nou societi, analiz n care bonitatea lor
va fi stabilit n funcie de informaiile furnizate de ansamblul de
indicatori, lund n considerare n primul rnd evoluia acestora n timp.
1
Katona Levente: Finanarea Intreprinderilor Mici i Mijlocii, ed.Expert, Bucureti, 2004
15
Mai concret, nu se pot face afirmaii asupra bonitii societilor

comerciale pe baza unui singur raport, aceste raporturi trebuie studiate n
evoluia lor, lucru pentru care am ales prezentarea indicatorilor la trei
perioade de timp consecutive.
Pentru exemplificare spunem c dei o societate care a avut o
lichiditate sczut n perioada I-a, dar nregistreaz o cretere
semnificativ n perioada a III-a nu nsemn o situaie negativ, ci
dimpotriv poate fi considerat ca un aspect pozitiv.
Perioadele de timp nu sunt neaprat aceleai ca dat calendaristic
pentru cele nou societi deoarece am considerat c este mai important
trendul pe care l urmeaz evoluia lor n timp n cadrul aceleai ramuri
industriale.
16
Ramura
economic
Lichiditate ridicata
Lichiditate buna
Lichiditate
acceptabila
Lichiditate slaba
Lichiditate
necorespunzatoare
* comert CAEN 50-52
Lc>=100
Lc>=105
Lc>=105
100>Lc>=90
105>Lc>=100
105>Lc>=100
90>Lc>=80
100>Lc>=80
100>Lc>=80
80>Lc>=60
80>Lc>=60
80>Lc>=60
Lc<60
Lc<60
Lc<60
*ind.ech.Th.calcul,
electroth. CAEN 29-33
Lc>=120
120>Lc>=100
100>Lc>=80
80>Lc>=60
Lc<60
*ind.mijl.de transp.
CAEN 34-35
Lc>=120
120>Lc>=100
100>Lc>=80
80>Lc>=70
Lc<70
*ind.textila si piel.
CAEN 17-19, 37
Lc>=110
110>Lc>=80
80>Lc>=60
60>Lc>=50
Lc<50
*agricultura CAEN 01-02,

05,15-16
Lc>=105
105>Lc>=100
100>Lc>=70
70>Lc>=50
Lc<50
Lc>=105
105>Lc>=100
100>Lc>=70
70>Lc>=50
Lc<50
Lc>=110
Lc>=110
Lc>=50
110>Lc>=100
110>Lc>=100
50>Lc>=20
100>Lc>=80
100>Lc>=80
20>Lc>=12
80>Lc>=60
80>Lc>=60
12>Lc>=5
Lc<60
Lc<60
Lc<5
*ind.chimica CAEN 23-25

*ind.extractiva CAEN 10-14
40
*constructii, alte ramuri

CAEN 45,60-64,70,72-75
85,90-99,26,41,55,65-67,
80
*ind.met.CAEN 27-28
*ind.lemn CAEN 20-22,36
*comert,leasing CAEN 71
Tabelul nr.1
17
ANALIZA LICHIDITII CURENTE I IMEDIATE

Ramura
Indicator de
performan
PERIOADA I a
A
%
- LICHIDITATE
COMER
B
C
%
%
A
%
SERVICII
B
C
%
%
A
%
PRODUCIE
B
C
%
%
77,0
66,0
24,8
63,0
62,5
18,9
211,2
74,7
97,7
57,0
37,0
14,2
56,4
48,0
18,0
139,0
47,0
55,8
103,0
65,7
44,4
109,8
50,0
44,0
125,7
98,1
33,5
74,5
37,0
5,9
48,4
38,0
43,5
71,9
68,0
5,9
104,2
64,8
43,0
118,3
100,5
70,0
171,2
99,0
41,4
73,5
33,0
13,0
36,0
83,0
69,0
100,1
73,0
2,5
CURENT
- LICHIDITATE
IMEDIAT
PERIOADA a II
a
- LICHIDITATE
CURENT
- LICHIDITATE
IMEDIAT
PERIOADA a III
a
- LICHIDITATE
CURENT
- LICHIDITATE
IMEDIAT
Calcule proprii in baza unor date obtinute de la banca
Tabelul nr. 2
Interpretarea situaiei prezentate

a) Comer
Bazndu-ne pe informaiile prezentate n Tabelul nr.1 privind intervalele de
lichiditate acceptate de finanatori, ramura comer, putem spune c din situaia
prezentat o singur societate din categoria A are o lichiditate de peste 100%,
ceea ce nseamn c aceast societate ntr-adevr are o lichiditate foarte ridicat,
mai ales dac inem cont i de faptul c evoluia a avut un trend ascendent.
Credem c, dei aparent avem de-a face cu o societate care nu are probleme n
ceea ce privete achitarea obligaiilor pe termen scurt, aceasta nu are neaprat
situaia cea mai bun din punct de vedere economic. Nivelul ridicat al lichiditii
poate s nsemne urmtoarele:
Societatea are datorii foarte reduse, ceea ce se poate reflecta n

investiii reduse;
Societatea are un fond de marf mic, ceea ce nseamn c nu utilizeaz
creditul comercial. Acest fapt impieteaz asupra cifrei de afaceri a
societii;
18
De asemenea, societatea poate avea viteza de rotaie a stocurilor foarte

ridicat, ceea ce induce un efect pozitiv asupra disponibilitilor pe
termen scurt.
Aceast societate este totui una care are rezerve din punct de vedere al
lichiditii, n sensul creterii activitii investiionale, dar i a mririi cifrei de
afaceri prin creterea stocurilor, cu condiia existenei unei piee de desfacere
solvabile.
n ceea ce privete societatea B, aceasta se situeaz peste procentul
acceptabil de 60% prevzut n fia rating pentru ramura comer, totui exist
anumite aspecte care ne indic s propunem luarea unor msuri pentru
mbuntirea lichiditii.
Astfel, trendul indicatorului lichiditate curent este aproximativ constant i
mai mult dect att, este destul de sczut din punct de vedere procentual, ceea ce
denot o politic constant a societii n ceea ce privete extinderea i dezvoltarea
firmei.
Credem c aceast situaie se poate datora uneia din urmtoarele situaii:
o politic de aprovizionare incorect, ponderea mrfurilor nevandabile

n total stoc de marf fiind relativ ridicat;
angajarea de datorii pe termen scurt neponderate cu volumul de
activitate (credit comercial);
vitez de rotaie a stocurilor redus fa de potenial.
Societatea i poate mbunti indicatorul schimbnd practica curent din

domeniul aprovizionrii i desfacerii, respectiv modificnd structura datoriilor
(crescnd ponderea datoriilor pe termen mediu n total datorii).
Societatea C este considerat ca una cu lichiditate periculos de redus,
chiar inacceptabil pentru orice finanator.
Credem c aceast situaie se poate datora urmtoarelor cauze:
volumul activelor circulante este foarte redus, fiind cauzat de existena
unui stoc de marf insuficient;
datorii pe termen scurt foarte mari, care, n cazul de fa, pot fi
determinate de ncheierea unor contracte de leasing pentru activitatea
de transport necesar distribuirii, n condiiile n care societatea nu prea
are ce vinde;
19
Soluii: renunarea la leasing prin transmiterea obligaiilor ctre o alt

societate sau atragerea de credit comercial pe termen mai lung pentru creterea
volumului activelor circulante i, nu n ultimul rnd, majorarea cu cash a capitalului
social.
b) Servicii
Din situaia prezentat nici o societate nu are o lichiditate foarte bun. S-a
considerat c societatea A este o societate bun deoarece evoluia indicatorului
este ascendent, chiar dac este sub nivelul considerat foarte bun (120%) pentru
aceast ramur, n care finanatorul se ateapt permanent la o lichiditate peste
100% deoarece aici nu sunt folosite stocuri mari i cu att mai mult stocuri
nevalorificabile. Problemele de lichiditate pot fi cauzate n primul rnd de existena
unor datorii pe termen scurt cu un volum mare. Nivelul datoriilor pe termen scurt n
aceast ramur poate fi cauzat de:
existena unor contracte de nchiriere pentru imobile sau mijloace fixe;

contractele de leasing;
apelarea la subantreprenori pentru executarea de servicii;
angajarea de credite pe termen scurt supraponderate.
Societatea C prezint cea mai rea situaie din aceast ramur, chiar dac
trendul este pozitiv, creterea fiind insuficient. Fiind o societate de transport, ea s-a
angajat n achiziionare de mijloace de transport n sistem leasing fr a avea o pia
de desfacere adecvat i mai ales solvabil. Se propune ca aceast societate s vnd
din mijloacele fixe nvechite pentru a le transforma n lichiditi care s contribuie
la mbuntirea indicatorului analizat.
c) Producie
Este un sector sau o ramur care are o importan aparte n crearea de
plusvaloare i, ca atare, n dezvoltarea economiei naionale. n aceast ramur
problema lichiditii este mult mai sensibil i ca atare, necesit o gestionare
adecvat. Viteza de rotaie a activelor circulante este considerabil mai mic dect n
celelalte ramuri, ceea ce nseamn c trebuie mai atent gestionate urmtoarele
aspecte:
stocurile de materii prime;
stocurile de produse finite;
politica de investiii;
20
angajarea de mprumuturi pe termen scurt;

acordarea de credite comerciale;
problema capitalului.
Din tabelul prezentat, reiese c societatea A are o situaie foarte bun, chiar
dac trendul indicatorului este oscilant, scznd mult n perioada a II-a pentru a
crete din nou n ultima perioad. Fluctuaiile indicatorului se pot datora urmtorilor
factori:
aprovizionare neregulat cu materii prime;

salturi n vnzri;
fluctuaii ale creditelor pe termen scurt (sconturi).
Fluctuaiile pot fi evitate prin reglarea aprovizionrii cu materii prime n

funcie de vnzri, respectiv printr-un marketing adecvat. De asemenea, ar fi indicat
s se renune la credite pentru acoperirea unor diferene nregistrate ntre durata de
plat a furnizorilor i durata de ncasare a clienilor.
Societile din grupa B sunt considerate c au o lichiditate medie.
La polul opus se afl societatea C, care n primul rnd se remarc printr-o
involuie a acestui indicator, care a fost cauzat de utilizarea unor resurse pentru
nevoi curente cu destinaia de investiii ineficiente. Aceast societate este
considerat ca una necreditabil n condiiile prezentate.
Msurile ce se pot lua constau n:
vnzarea acelor active care au fost achiziionate pe seama necesarului
de finanare curent;
majorarea capitalului social prin cash;
creterea volumului vnzrilor;
meninerea unui stoc optim de materii prime i produse finite.
2. Solvabilitatea
21
Solvabilitatea reflect capacitatea general a societii de a transforma toate

activele sale n bani pentru plata tuturor datoriilor. Prin analiza acestui indicator,
bncile urmresc ponderea coparticiprii acionarilor la finanarea datoriilor.
Solvabilitatea se determin prin urmtorul raport:
Solvabilitate =
Total Stocuri
- Clieni - Alte active
active nevalorificabile inceri
incerte x 100
Datorii totale - Diferene de conversie pasiv
n general, se urmrete ca valoarea acestui indicator s fie peste 100%.

ponderea datoriilor totale nu trebuie s depeasc 50% din total activ, pentru a
putea dispune de resurse valorificabile n orice moment.
Dar iat cum evolueaz solvabilitatea n funcie de ponderea datoriilor totale
n total activ, presupunnd c nu exist active incerte:
Solvabilitate
250.00%
Solvabilitate
200.00%
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
50000
70000
80000
90000
100000
150000
Datorii totale
Diferenele sunt semnificative n funcie de sectorul de activitate al societii.

O solvabilitate de 110% este considerat acceptabil n sectorul comercial, dar slab
n alte sectoare ale economiei naionale. Aceast difereniere apare datorit
specificului activitii de comer, unde marfa se achiziioneaz cu plata la termen,
majornd substanial datoriile totale ale societii. Modul de interpretare al
solvabilitii este:
22
23
Ramura
economic
Solvabilitate ridicata
Solvabilitate buna
Solvabilitate acceptabila
Solvabilitate slaba
Insolvabilitate
S>=120
S>=150
S>=150
120>S>=110
150>S>=120
150>S>=120
110>S>=105
120>S>=110
120>S>=110
105>S>=100
110>S>=100
110>S>=100
S<100
S<100
S<100
S>=130
130>S>=120
120>S>=110
110>S>=100
S<100
CAEN 34-35
S>=130
130>S>=120
120>S>=110
110>S>=100
S<100
CAEN 17-19, 37
S>=140
140>S>=120
120>S>=110
110>S>=100
S<100

05,15-16
S>=115
115>S>=110
110>S>=105
105>S>=100
S<100
S>=130
130>S>=120
120>S>=110
110>S>=100
S<100
S>=130
S>=130
S>=125
130>S>=120
130>S>=120
125>S>=115
120>S>=110
120>S>=110
115>S>=105
110>S>=100
110>S>=100
105>S>=100
S<100
S<100
S<100
* comert CAEN 50-52

40
*ind.ech.Th.calcul,
CAEN 45,60-64,70,72-75
85,90-99,26,41,55,65-67,
80
*ind.met.CAEN 27-28
Tebelul nr. 3
24
ANALIZA SOLVABILITII
Ramura
Indicator de
performan
PERIOADA I a
-SOLVABILITATE
A
%
COMER
B
C
%
%
A
%
SERVICII
B
C
%
%
A
%
PRODUCIE
B
C
%
%
340,1
137,7
129,7
164,3
143,3
124,8
323,9
178,8
177,6
233,6
194,8
116,5
165,3
149,0
149,5
239,1
190,3
112,2
232,2
169,8
125,2
192,7
189,2
173,0
251,0
197,0
138,1
PERIOADA a II a
-SOLVABILITATE
PERIOADA a III a
-SOLVABILITATE
Tabelul nr.4

solvabilitate acceptate de finanatori putem spune c din situaia prezentat toate
societile din toate categoriile au o solvabilitate foarte bun. Acest fapt se datoreaz
mai ales ignorrii clienilor inceri i a stocurilor nevalorificabile, care nu sunt
tratate ca atare de ctre societi. Teoretic, orice stoc care depete durata medie de
valorificare a stocurilor ar trebui tratat ca stoc nevalorificabil i vndut la subpre,
variant care nu este parte din practica curent a societilor romneti.
De asemenea, indicatorul este ridicat i pentru c societile romneti au
tendina de a acumula active imobilizate ca fcnd parte din averea cert a firmei
(aici pot intra inclusiv autoturisme de serviciu i alte active neproductive), ceea ce
duce la o valoare ridicat a activului total.
Societile care au solvabilitatea sub 100%, teoretic sunt considerate

insolvabile i prezint un risc major, att pentru societate ct i pentru
finanator.
25
3. Gradul de ndatorare
Gradul de ndatorare reprezint un raport ntre datoriile totale ale societii i
capitalurile proprii i reflect capacitatea general a societii de a coparticipa la
finanarea I.M.M-ului n ansamblu. Gradul de ndatorare se determin astfel:
Grad de ndatorare =
Datorii totale
x 100
Capitaluri proprii nete
Bncile urmresc ca nivelul acestui indicator s nu depeasc 100%, pentru

a menine nivelul datoriilor societii la un nivel care s fie finanabil. n teorie, dac
datoriile depesc capitalurile,firma nu-i mai poate onora obligaiile de plat dect
printr-un alt ajutor financiar, care ar deteriora i mai mult nivelul indicatorului.
Dar iat cum evolueaz gradul de ndatorare n funcie de modul n care
datoriile totale sunt acoperite de capitalurile proprii:
Grad de indatorare
Grad de indatorare
600.00%
500.00%
400.00%
300.00%
200.00%
100.00%
0.00%
5000
10000
15000
25000
30000
50000
Datorii totale
n cazul unui nivel necorespunztor al gradului de ndatorare, bncile pot

solicita majorarea coparticiprii n societate. Se urmrete ca mrirea aportului s se
fac prin active certe, cu grad mare de lichiditate, sau prin aport n cash. Modul de
interpretare al gradului de ndatorare este:
26
Ramura
economic
Grad de indatorare
foarte bun
Gi<=400
Gi<=100
Gi<=200
Grad de indatorare
bun
400<Gi<=600
100<Gi<=150
200<Gi<=250
Grad de indatorare
satisfacator
600<Gi<=800
150<Gi<=200
250<Gi<=300
Grad de indatorare
slab
800<Gi<=1000
200<Gi<=300
300<Gi<=350
Grd.de indat.necoresp.
si/sau negativ
Gi>1000
Gi>300
Gi>350
Gi<=100
100<Gi<=150
150<Gi<=250
250<Gi<=300
Gi>300
CAEN 34-35
Gi<=200
200<Gi<=300
300<Gi<=400
400<Gi<=500
Gi>500
CAEN 17-19, 37
Gi<=200
200<Gi<=300
300<Gi<=400
400<Gi<=500
Gi>500
Gi<=100
100<Gi<=200
200<Gi<=300
300<Gi<=500
Gi>500
Gi<=100
100<Gi<=200
200<Gi<=300
300<Gi<=400
Gi>400
Gi<=100
Gi<=100
Gi<=600
100<Gi<=200
100<Gi<=200
600<Gi<=800
200<Gi<=300
200<Gi<=300
800<Gi<=1000
300<Gi<=400
300<Gi<=400
1000<Gi<=1200
Gi>400
Gi>400
Gi>1200
* comert CAEN 50-52

40
*ind.ech.Th.calcul,
05,15-16
CAEN 45,60-64,70,72-75
85,90-99,26,41,55,65-67,
80
*ind.met.CAEN 27-28
Tabelul nr.5
27
ANALIZA GRADULUI DE NDATORARE

Ramura
Indicator de
performan
PERIOADA I a
- GRAD DE
NDATORARE
GENERAL
- GRAD DE
NDATORARE
FINANCIAR
A
%
COMER
B
C
%
%
A
%
SERVICII
B
C
%
%
A
%
PRODUCIE
B
C
%
%
276,0
332,2
340,0
401,7
230,6
178,0
121,4
303,0
128,7
70,3
246,0
41,6
42,0
145,0
122,6
90,8
106,4
43,0
165,0
690,1
233,2
200,0
211,6
175,0
183,3
166,8
813,5
47,5
325,2
74,0
100,0
121,0
104,8
100,0
78,8
231,0
218,7
440,0
232,0
136,7
112,0
114,0
225,3
109,7
262,7
64,0
250,7
77,0
75,0
55,6
70,5
166,7
60,0
83,0
PERIOADA a II a
- GRAD DE
NDATORARE
GENERAL
- GRAD DE
NDATORARE
FINANCIAR
PERIOADA a III a
- GRAD DE
NDATORARE
GENERAL
- GRAD DE
NDATORARE
FINANCIAR
Tabelul nr.6

grad de ndatorare acceptate de finanatori, putem spune c din situaia prezentat
toate societile din categoria A au un grad de ndatorare bun, mult sub limita
acceptat de 400%. Tot din tabelul nr.5 se observ c gradul de ndatorare
considerat foarte bun la celelalte seciuni (servicii, respectiv producie) este
jumtate din gradul de ndatorare acceptat pentru comer. Situaia se datoreaz
faptului c societile din ramura de activitate comer lucreaz mult cu credite
comerciale, care cresc exponenial datoriile totale ale societii.
28
Astfel, situaia societilor din categoria A se poate datora:
nivelului redus al datoriilor totale, ceea ce poate nsemna att o

vitez de rotaie mare a stocurilor, ct i existena unui stoc de marf
insuficient;
nivelului ridicat al capitalurilor proprii.
La societile din categoria C, considerate ca avnd un grad de ndatorare

necorespunztor, situaia indicatorului se poate datora:
datoriilor totale mari;
nivelului redus al capitalurilor proprii.
Datoriile totale mari pot fi cauzate att de creditele comerciale specifice

firmelor de comer, leasinguri, credite bancare ct i de mprumuturile acordate
de asociai, care se contabilizeaz n contul decontri cu asociaii (cont 455).
Situaia indicatorului se poate mbunti prin :
reglarea intrrilor i ieirilor de marf;

apelarea la finanri alternative leasingului, realizate pe perioade mai
lungi;
renunarea la creditarea investiiilor din surse pe termen scurt;
folosirea exclusiv a resurselor firmei; nregistrarea datoriilor ctre
asociai este de cele mai multe ori o tactic a asociailor care
doresc s retrag bani din firm pentru ntrebuinri alternative.
29
4. Viteza de rotaie a activelor circulante

Arat numrul de cicluri efectuate de activele circulante n decursul unei
perioade. Viteza de rotaie se determin prin urmtorul raport:
Vrot. =
Cifra de afaceri
Active circulante
Cu ct numrul de rotaii ntr-o perioad dat este mai mare, cu att

activele circulante au fost folosite mai eficient.
Viteza de rotaie poate fi calculat i distinct pentru diverse tipuri de
stocuri. n acest caz, indicatorul se poate determina att ca numr de rotaii, ct i
ca zile de staionare a stocurilor.
ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE
Ramura
Indicator de
performan
PERIOADA I a
-VITEZA DE
ROTAIE
PERIOADA II a
-VITEZA DE
ROTAIE
PERIOADA III a
-VITEZA DE
ROTAIE
A
%
COMER
B
C
%
%
A
%
SERVICII
B
C
%
%
A
%
PRODUCIE
B
C
%
%
5,3
7,8
8,3
8,0
3,5
2,6
5,3
2,9
6,6
3,5
5,1
1,9
6,0
5,0
3,8
4,3
2,0
4,4
0,4
1,9
0,6
2,3
1,0
3,3
2,3
0,5
2,0
Tabelul nr.7
Pentru o mai bun analiz trebuie prezentat i evoluia indicatorilor care

influenez direct viteza de rotaie a activelor circulante. De fapt trebuie extins
analiza i asupra stocurilor sau clienilor.
30
Aceti indicatori sunt:

durata medie de ncasare a clienilor
durata medie a stocului de materii prime
durata medie a stocului de produse finite(mrfuri)
DURATA MEDIE DE NCASARE A CLIENILOR

Ramura
Indicator de
performan
PERIOADA I a
A
zile
COMER
B
C
zile
Zile
A
zile
SERVICII
B
C
zile
zile
A
zile
PRODUCIE
B
C
zile
Zile
DURATA MEDIE
DE NCASARE A
CLIENILOR
PERIOADA IIa
19
11
32
33
29
35
10
DURATA MEDIE
DE NCASARE A
CLIENILOR
PERIOADA III-a
32
10
10
10
28
21
34
77
DURATA MEDIE
DE NCASARE A
CLIENILOR
43
11
21
22
10
39
98
1
Tabel nr.8
DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME

31
Ramura
Indicator de
performan
PERIOADA I a
A
zile
COMER
B
C
zile
zile
A
zile
SERVICII
B
C
zile
zile
PRODUCIE
A
B
C
zile
zile
zile
DUR.MEDIE A
STOCULUI DE
MATERII PRIME
PERIOADA II-a
16
17
15
12
DUR.MEDIE A
STOCULUI DE
MATERII PRIME
PERIOADA III-a
19
18
29
43
DUR.MEDIE A
STOCULUI DE
MATERII PRIME
27
12
30
39
Tabel nr.9
DURATA MEDIE A STOCULUI DE PROD.FINITE(MARF)

Ramura
Indicator de
performan
PERIOADA I -a
DURATA MEDIE A
STOC.FINITE
(MARF)
PERIOADA I I-a
DURATA MEDIE A
STOC.FINITE
(MARF)
PERIOADA III-a
DURATA MEDIE A
STOC.FINITE
(MARF)
A
Zile
COMER
B
C
zile
zile
A
zile
SERVICII
B
C
zile
zile
A
zile
PRODUCIE
B
C
zile
zile
10
79
26
50
13
Tabel nr 10

32
Activele circulante se constituie i se transform n permanen, realiznd

o rotaie continu. Aceste active nu sunt ns omogene. Valorile de exploatare, n
calitatea lor de prim component, sunt formate din trei tipuri de stocuri cu durate
diferite de revenire n form bneasc iniial, ca s nu mai vorbim de valorile
realizabile pe termen scurt care sunt mai rapid transformabile n disponibiliti.
Dac durata fabricaiei este relativ constant, duratele de staionare ale
stocurilor de materiale, de produse finite sau a soldului de creane sunt foarte
variabile, depinznd, n bun msur de o anumit politic a societii ,dar i de
ramura de activitate.
n analiza prezentat, trebuie s inem cont neaprat i de caracterul de
sezonalitate , caracter care se regsete aproape n orice domeniu de activitate.
Pentru exemplificare artm c i n activitatea de comer sunt perioade n care
crete volumul vnzrilor atrgnd i creterea stocurilor de mrfuri. n
perioadele de vrf va crete viteza de rotaie a activelor circulante, dar i invers:
putem vorbi de ncetinire n perioade n care cererea pieei scade.
Compararea vitezei de rotaie ntre ramuri este foarte dificil i poate c
nici nu are sens, mai important este ca societile s cunoasc importana
indicatorului pentru c:
Orice cretere a valorii coeficientului de rotaie i deci i de reducere a
duratei n zile este marcat de variaia celor doi termeni:
cifra de afaceri
suma activelor circulante
MODULUL: B
33
ANALIZA FLUXULUI DE FONDURI:

Notiunea de flux de fonduri porneste de la interpretarea economica a bilantului,
potrivit careia activul reprezinta un ansamblu de utilizari, iar pasivul un ansamblu
de resurse.
Bilantul este un document static in care nu apar fluxurile (miscarile) care au loc
de la o perioada la alta.
Pornind de la aceasta constatare apare necesitatea determinarii ansamblului de
fluxuri care au loc intr-o activitate, intr-o anumita perioada, si elaborarii unui
document sintetic care sa redea aceste miscari. Acest document poarta denumirea
de flux de fonduri.
Analiza situatiei financiare istorice cu ajutorul fluxului de fonduri da
posibilitatea unei mai bune intelegeri a miscarilor care au loc la nivelul activelor
si pasivelor intr-o anumita perioada precum si impactul acestora asupra pozitiei
lichiditatii.
Fluxul de fonduri indica sursele din care societatea a obtinut fonduri si cum
au fost utilizate acestea pe perioada analizata. Tendintele rezultate din analiza
fluxurilor de fonduri dau informatii despre modul in care clientul si-a desfasurat
activitatea si, in conditiile in care se folosesc proiectii de fluxuri de fonduri, ofera
informatii despre situatia societatii in viitor.
Fluxul de fonduri va include miscari la nivelul elementelor componente ale
bilantului nu numai numerarul, deoarece notiunea de fond nu se limiteaza la
numerar, ci este o notiune mult mai complexa; de exemplu, creditul primit de la
furnizori este o sursa de fonduri utilizata pentru achizitionarea de materii prime,
plata efectiva a acestora avand loc ulterior.
Acest mod de analiza compara informatiile financiare din doua bilanturi,
utilizandu-se de obicei bilanturile de la sfarsitul anului pentru a reflecta mai
corect evolutiile ce caracterizeaza activitatea societatii. De asemenea, intocmirea
fluxului de fonduri va da informatii si despre abilitatea financiara a conducerii
societatii, respectiv despre capacitatea acesteia de a atrage surse cu costuri reduse
si de a utiliza cu eficienta resursele proprii.
Analiza informatiilor oferite de fluxul de fonduri ajuta la cunoasterea
urmatoarelor probleme: cum se foloseste profitul, cum a fost acoperit necesarul
34
de capital de lucru, cum au fost finantate activele fixe, cum au fost utilizate
resursele pentru a optimiza profitul, care sunt schimbarile din structura activelor
si datoriilor, efectul miscarilor de fonduri asupra stabilitatii societatii, daca sunt
necesare fonduri suplimentare in viitor, unde sunt necesare acestea si de unde pot
fi furnizate.
Fluxul de fonduri are la baza urmatoarele:

Surse de fonduri:
Utilizari de fonduri:
Scaderea activelor
Cresterea pasivelor
Cresterea activelor
Scaderea pasivelor
Cea mai simpla forma de flux de fonduri este ilustrata mai jos:
Surse de fonduri:
Scadere de creante
Crestere de furnizori
Crestere de capital
Scadere de stocuri
Crestere de creditori
Scadere de mijloace fixe
Scadere de disponibilitati
Profit net
Amortizare*
Utilizari de fonduri:
Crestere de creante
Scadere de furnizori
Scadere de capital
Crestere de stocuri
Scadere de creditori
Crestere de mijloace fixe
Crestere de disponibilitati
Pierderi
Total surse
Total utilizari
*Se mentioneaza ca amortizarea este adaugata la profitul net (in cont de profit si
pierderi profitul este diminuat cu amortizarea), deoarece nu implica variatii la
nivelul numerarului. Desi din punct de vedere contabil este o cheltuiala, din punct
de vedere financiar ea nu genereaza fluxuri de numerar. Este cunoscut faptul ca
profitul net este obtinut dupa deducerea din venituri a tuturor cheltuielilor
inclusiv a acelora care nu genereaza fluxuri de fonduri cum este amortizarea,
provizioanele etc., indicand o utilizare aparenta de fonduri (scadere de pasiv). De
35
aceea, amortizarea se va adauga la profitul net pentru a reflecta corect fluxurile

de fonduri care sunt generate de afacere. Din acelasi motiv, este necesar sa se
ajusteze variatia aparenta cauzata de amortizare la nivelul activelor fixe unde
aceasta apare ca o sursa de fonduri (scadere de activ).
Fluxul de fonduri poate avea mai multe forme de prezentare in functie de cel care
il utilizeaza, formele standard utilizate pe plan international sunt:
Metoda directa care reflecta miscarea fondurilor la nivelul activitatii de
exploatare, intrarile si iesirile de fonduri din activitatea investitionala si cele din
activitatea financiara rezultand variatia disponibilitatilor banesti.
Metoda indirecta care arata intrarile si iesirile de fonduri la nivelul activelor si
pasivelor pe termen lung si apoi miscarile de fonduri la nivelul activitatii curente
reflectand relatia dintre acestea.
Contabilitatea Standard Internationala (International Accounting Standards IAS) cere societatilor sa includa in situatiile lor auditate metoda directa de flux de
fonduri. Acesta poarta denumirea de cash-flow statement. Indiferent de numele
sub care apare, este important sa se inteleaga continutul acestuia si modul de
utilizare.
Formatul de flux de fonduri utilizat de BCR este o combinatie intre metoda
directa si cea indirecta, reflectand necesitatile bancii si posibilitatile oferite de
contabilitatea utilizata in tara noastra si se prezinta astfel:
-------------------------------------------------------------------------------------------------a. Profit net/ Pierdere

36
b. Amortizare
c. Variatia stocurilor
d. Variatia creantelor
e. Variatia furnizorilor si a altor creditori comerciali cu sc.<1 an
f. Variatia altor elemente de activ
-------------------------------------------------------------------------------------------------I. Flux de fonduri din activitatea de exploatare (a la f)
-------------------------------------------------------------------------------------------------g. Variatia altor elemente de pasiv
h. Variatia subventiilor pentru investitii
i. Variatia furnizorilor si a altor creditori cu sc.>1an
j. Variatia activelor imobilizate
k. Amortizarea activelor imobilizate
-------------------------------------------------------------------------------------------------II. Flux de fonduri din activitatea de investitii (g la k)
-------------------------------------------------------------------------------------------------L. Variatia imprumuturilor financiare cu sc>1an
m. Variatia imprumuturilor financiare cu sc<1an
-------------------------------------------------------------------------------------------------III. Flux de fonduri din activitatea financiara (L la m)
-------------------------------------------------------------------------------------------------IV. Flux de fonduri net (I+II+III)
-------------------------------------------------------------------------------------------------V. Disponibilitati banesti in perioada anterioara
-------------------------------------------------------------------------------------------------VI. Disponibilitati banesti in perioada curenta (IV+V)
--------------------------------------------------------------------------------------------------
Fluxul de fonduri din activitatea de baza arata daca o societate este

generatoare sau consumatoare de fonduri din activitatea de baza. Prin activitatea
de baza se intelege activitatea curenta, normala desfasurata de societate
(excluzand activitatile de investitii sau vanzari de active fixe, cele cu caracter
financiar si exceptional).
Fluxul de fonduri din activitatea de investitii arata daca societatea este sau nu
generatoare de fonduri la nivelul activitatii investitionale. Prin activitatea de
37
investitii se intelege activitatea la nivelul surselor pe termen lung (excluzand cele

financiare) precum si achizitii sau vanzari de active imobilizate.
Fluxul de fonduri din activitatea financiara arata daca societatea utilizeaza
sursele mai mari de fonduri din activitatea financiara (crestere de datorii
financiare) sau daca s-au diminuat datoriile ca urmare a rambursarii lor din alte
surse de fonduri.
Fluxul de fonduri net este fluxul rezultat din toate componentele activitatii
desfasurate de societate (activitate de baza, de investitii si financiara) si arata
miscarea neta de fonduri in perioada analizata.
Acest model de analiza la nivelul fluxului de fonduri net identifica miscarea neta
de fonduri pe perioada analizata. Adaugand la acest rezultat disponibilitatile din
perioada anterioara se vor obtine disponibilitatile banesti de la sfarsitul perioadei
curente.
Interpretare
Fluxul de fonduri prezentat este o analiza a modificarilor inregistrate la nivelul
surselor si utilizarilor de fonduri intre doua perioade (o perioada este definita ca
fiind perioada dintre bilantul curent si cel anterior). Analistul are astfel
posibilitatea sa identifice pe cele trei activitati (de exploatare, de investitii si
financiare) de unde au fost obtinute fonduri si cum au fost folosite acestea,
obtinand astfel o mai buna imagine a modului in care se genereaza si se consuma
fondurile.
Bilantul da posibilitatea identificarii variatiilor absolute ale fiecarui element
bilantier in parte.
Fluxul de fonduri grupeaza aceste variatii absolute pe cele trei activitati (de
exploatare, de investitii si financiare) si explica miscarile pe fiecare nivel in parte.
Se creaza astfel posibilitatea unei mai bune intelegeri a schimbarilor care apar,
precum si prezentarea acestora dintr-o alta perspectiva.
Un alt avantaj il reprezinta si reflectarea tendintelor prin compararea fluxurilor de
fonduri.
Modul de intocmire:
38
Se intocmeste automat de calculator pe baza datelor din bilantul restructurat si

contul de profit si pierdere restructurat aferente a doua perioade. Disponibilitatile
banesti in perioada curenta trebuie sa fie egale cu cele din bilantul restructurat activ, constituind inca o modalitate de verificare a corectitudinii balantelor de
verificare si a datelor introduse.
FLUXUL DE FONDURI
Nr.
a
b
Continutul
Documentul
Profit(+) sau pierdere(-)

Amortizare
bilant restr.-pasiv
cont de profit si
Randul din document

rd.9(p2)
-rd.20(p2)-rd.28(p2)-rd.36(p2)
pierdere restr.
c
Variatia stocurilor
bilant restr.-activ
rd.21(p1-p2)
Variatia creantelor
bilant restr.-activ
rd.19(p1-p2)+rd.28(p1-p2)
Variatia furnizorilor si a altor creditori cu sc.<1an
bilant restr.-pasiv
rd.31(p2-p1)
Variatia altor elemente de activ
bilant restr.-activ
rd.34(p1-p2)+rd.37(p1-p2)
Flux de fonduri din activitatea de exploatare(a la f)
Variatia altor elemente de pasiv
bilant restr.-pasiv
rd.13(p2-p1)-rd.9(p2)+rd.15(p2p1)
+rd.17(p2-p1)+rd.22(p2p1)+rd.37(p2-p1)
Variatia subventiilor pentru investitii
bilant restr.-pasiv
rd.16(p2-p1)
Variatia furnizorilor si a altor creditori cu sc>1an
bilant restr.-pasiv
rd.26(p2-p1)
Variatia activelor imobilizate
bilant restr.-activ
Amortizarea activelor imobilizate
cont de profit si
rd.1(p1-p2)+rd.6(p1p2)+rd.14(p1-p2)
+rd.20(p2)+rd.28(p2)+rd.36(p2)
pierdere restr.
II
Flux de fonduri din activitatea de investitii (g la k)
L
m
Variatia datoriilor financiare cu sc.>1an

Variatia datoriilor financiare cu sc.<1an
III
Flux de fonduri din activitatea financiara (L la m)
IV
Flux de fonduri net (I+II+III)
Disponibilitati banesti in perioada anterioara
VI
Disponibilitati banesti in perioada curenta (IV+V)

(egal cu valoarea din rd.41 din bilant restr.-activ
din per.curenta)
MODULUL: C
39
bilant restr.-pasiv
bilant restr.-pasiv
rd.23(p2-p1)
rd.47(p2-p1)
bilant restr.-activ
rd.41(p1)
ANALIZA STRUCTURII CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

A.
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Contul de profit si pierdere reprezinta documentul prin care se regrupeaza

fluxurile reale, financiare si exceptionale ale unei societati. Cu ajutorul lui se
explica modul de constituire a rezultatului exercitiului in diferite etape, permitand
astfel desprinderea unor concluzii legate de nivelul performantelor economice ale
activitatii desfasurate de o societate intr-o anumita perioada de gestiune.
In vederea explicarii modului de constituire a rezultatului, fluxurile
economice au fost grupate in functie de natura activitatii si de caracterul lor,
astfel:
Fluxurile de exploatare, sunt acele operatiuni economice cu caracter
specific, obisnuit si repetitiv, care se refera la activitatea normala si curenta a
societatii excluzand orice influenta cu caracter financiar sau exceptional.
Operatiunile de exploatare permit determinarea rezultatului de exploatare care
este un rezultat real deoarece este generat de activitatea propriu-zisa, de baza a
societatii.
Fluxurile financiare sunt acele operatiuni economice care se refera la
activitatea financiara si care au cu caracter obisnuit, repetitiv si specific
cuprinzand, de asemenea, si acele operatiuni exceptionale cu caracter financiar.
Aceste fluxuri permit determinarea rezultatului financiar.
Fluxurile de exploatare si financiare formeaza fluxurile curente, care sunt
generatoare ale rezultatului curent.
Fluxurile exceptionale sunt acele operatiuni economice care nu au o
legatura directa cu obiectul normal de activitate al societatii.Ele au un caracter
nerepetitiv, accidental.
Fluxurile exceptionale permit determinarea rezultatului exceptional.
40
Determinarea rezultatelor unei societati nu este numai o simpla problema

tehnica de deducere a cheltuielilor din venituri. De aceea, se impune luarea in
consideratie a unor practici noi privind corecta cuantificare a veniturilor si
cheltuielilor.
Libertatea de actiune a societatilor da posibilitatea folosirii prevederilor legale
privind amortizarea si provizioanele, in functie de interesul fiecareia la un
moment dat.
In limitele legii, societatile comerciale pot alege intre varianta unui profit mai
mare care ar fi favorabil pentru actionari (datorita dividendelor mai mari) si
bugetul statului (datorita impozitelor mai mari platite) si varianta unui profit mai
mic, nestimulativ pentru actionari, dar mai putin expus fiscalitatii.
Deci, societatile comerciale au posibilitatea de a apela la anumite parghii
legale, in special in domeniul determinarii amortismentelor si provizioanelor, in
vederea diminuarii profitului si deci a fiscalitatii la care ar urma sa fie supuse.
Se pune intrebarea, care este adevarata capacitate de autofinantare a
societatilor in conditiile in care posibilitatile de determinare a rezultatului brut
sunt diverse? Sau, altfel spus, rezultatul brut al exercitiului reflecta adevarata
situatie economico-financiara a societatii?
Contul de profit si pierdere, in forma de prezentare oficiala, este un document
preponderent fiscal. Pentru banca, in procesul de analiza economico-financiara a
clientilor sai, modul de structurare a contului de profit si pierdere nu ofera toate
elementele pentru determinarea corecta a rentabilitatii si capacitatii de
autofinantare a societatilor,a puterii lor economice.
De aceea, se impune restructurarea acestui document prin introducerea si a
altor indicatori, sub forma soldurilor intermediare de gestiune, care sa permita
determinarea corecta, reala, pe diferite fluxuri economice, a rezultatelor.
Aceste solduri intermediare de gestiune nou introduse in contul de profit si
pierdere au fost denumite "excedente brute" si reprezinta de fapt rezultate
economice in diferite faze ale activitatii economice, neafectate de cheltuielile cu
amortismentele si provizioanele.
41
Cum se explica faptul ca excedentele brute reflecta mai bine rezultatele obtinute
de o societate?
Asa cum s-a precizat mai sus, in prezent societatile au posibilitatea de a
folosi, legal, diferite metode de determinare a amortizarii si de calcul a
provizioanelor prin care rezultatele sunt influentate direct. Constatarea
deprecierilor sub forma amortismentelor si provizioanelor se face, din punct de
vedere contabil, prin inregistrarea acestora in conturile de cheltuieli. Din punct de
vedere financiar, aceste cheltuieli nu genereaza fluxuri de trezorerie, deci plati
efective, ci sunt cheltuieli constituite in vederea folosirii lor viitoare. Cheltuielile
cu amortismentele si provizioanele, desi nu sunt generatoare de fluxuri de
trezorerie, respectiv plati si incasari, ele influenteaza direct trezoreria. Astfel,
prin mecanismul amortismentelor si provizioanelor sunt mentinute in societate
anumite lichiditati, datorita diminuarii rezultatului si deci reducerii impozitului pe
profit si a dividendelor platite.
Amortismentele si provizioanele reprezinta, de fapt, resurse interne care urmeaza
a fi folosite in perioada urmatoare si de aceea ele contribuie direct la capacitatea
de autofinantare a societatilor.
PREZENTAREA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN VARIANTA
RESTRUCTURA
Avand in vedere aceste consideratii, contul de profit si pierdere pune in evidenta

urmatoarele nivele:
Nivelul
Cheltuieli
I.
II.
III.
IV.
Exploatare
Financiar
Exceptional
Global
I.
NIVELUL DE EXPLOATARE
Venituri
Cheltuieli de exploatare Venituri din exploatare

Cheltuieli financiare
VeniturI financiare
Cheltuieli exceptionale Venituri exceptionale
Impozit pe profit
42
In aceasta parte a contului de profit si pierdere sunt prezentate date contabile

cuantificate in indicatori care permit determinarea performantei societatii la
nivelul activitatii de baza, respectiv activitatea de exploatare.
Acesti indicatori sunt:
1.
Marja Comerciala
Reprezinta valoarea nou creata obtinuta in sfera comertului en gros si en

detail, atat de societatile de profil cat si de alte societati care desfasoara o
astfel de activitate prin magazine proprii de desfacere.
Marja comerciala=Vanzari de marfuri - Costul marfurilor vandute
2.
Cifra de Afaceri
Este constituita din totalitatea veniturilor obtinute din activitatea de

vanzare a produselor, serviciilor, marfurilor, etc. intr-o anumita perioada. Cifra
de afaceri reprezinta volumul de afaceri realizat cu terte persoane in cadrul
activitatii normale si curente a societatii.
Cifra de afaceri = Vanzari de marfuri + productia vanduta
Acest indicator este foarte important in caracterizarea marimii unei societati si a
situatiei economico-financiare a acesteia. Cifra de afaceri este influentata atat de
variatiile de pret cat si de cele de volum.
43
3.
Productia exercitiului
Reprezinta valoarea totala a bunurilor executate si serviciilor prestate de o

societate intr-o anumita perioada, vandute sau pastrate in stoc sau utilizate
drept active fixe.
Productia exercitiului = Productia vanduta +/-Productia stocata + Productia
imobilizata
4.
Productia exercitiului + vanzari de marfuri
Masoara volumul global al activitatii unei societati intr-o anumita perioada.

Introducerea acestui indicator este necesara in vederea determinarii ponderii
elementelor din contul de profit si pierdere fata de intreaga activitate a
clientilor, cunoscand faptul ca agentii economici pot desfasura in acelasi timp
atat activitate de productie cat si de comert.
Productia Exercitiului + Vanzari de Marfuri = Productia Vanduta +/Productia stocata +Productia Imobilizata + Vanzari de Marfuri
5.
Marja Industriala
Rreprezinta valoarea nou creata, obtinuta din activitatea productiva desfasurata

de o societate, alta decit cea pur comerciala, intr-o anumita perioada de timp.
Marja industriala = Productia exercitiului - (cheltuielile cu materii prime,
materiale, energie + lucrari si servicii executate la terti)
6.
Valoarea Adaugata
Eeste valoarea nou creata obtinuta de o societate din intreaga sa activitate, atat
din cea productiva cat si din cea de comert.
Valoarea adaugata = Marja Comerciala + Marja Industriala
44
Valoarea Adaugata reprezinta sursa de constituire a rezultatului de exploatare si

prin acesta a rezultatului net al exercitiului.
Avand in vedere destinatia si modul de utilizare, valoarea adaugata reprezinta, de
asemenea sursa de constituire a fondurilor in vederea remunerarii tuturor
factorilor de productie, inclusiv a statului, precum si de autofinantare a societatii,
respectiv:
-
cheltuieli cu personalul
cheltuieli financiare
impozite, taxe si alte varsaminte asimilate
impozit pe profit
partea din profit trecuta la rezerve
amortismente si provizioane
Bancile acorda o mare importanta acestui indicator, deoarece valoarea

adaugata reprezinta sursa din care se plateste costul creditelor angajate,
respectiv dobanzile.
Societatile comerciale care nu genereaza o valoare adaugata suficienta nu
prezinta garantii certe ca pot plati dobanzile la creditele angajate sau pe care vor
sa le angajeze.
Valoarea adaugata este un indicator care permite masurarea puterii economice
a unei societati.
7.
Excedentul Brut din Exploatare
Reprezinta rezultatul obtinut de o societate comerciala din exploatare,

respectiv din activitatile sale curente, neinfluentat de volumul amortismentelor
si provizioanelor precum si de alte venituri si cheltuieli din exploatare.
Se obtine astfel un rezultat neafectat de elemente de politica economica
interna a clientului privind constituirea amortismentelor si provizioanelor.
Excluderea " altor venituri si cheltuieli din exploatare " se explica prin aceea ca
acestea se refera la perioade de activitate altele decat exercitiul curent, care face
obiectul contului de profit si pierdere analizat.
45
In cazul in care acest indicator este negativ el se numeste insuficienta bruta a

exploatarii.
Excedent brut din exploatare
=
Valoarea adaugata + Subventii din
exploatare - sau (Impozite si varsaminte asimilate + Cheltuieli cu personalul
Insuficienta bruta din exploatare
8.
Venituri totale din Exploatare
Sunt constituite din totalitatea veniturilor unei societati inregistrate intr-o

perioada.
Venituri totale din = Cifra de Afaceri +/- Productia Stocata+ Productia
Imobilizata + Subventii din Exploatare + Alte venituri din Exploatare
+Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
9.
Cheltuieli totale din Exploatare
Reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de o societate intr-o anumita

perioada.
Cheltuieli totale = Cheltuieli materiale + Costul marfii vandute+Lucrari si
servicii pt. terti + Impozite si taxe + Cheltuieli cu personalul + Alte cheltuieli
de exploatare + Cheltuieli cu amortizari si provizioane
10.
Rezultatul din Exploatare
Este un indicator prin care se evalueaza rentabilitatea economica a unei

societati din activitatea de exploatare.
Atunci cand rezultatul din exploatare este pozitiv se inregistreaza profit, iar cand
rezultatul este negativ se inregistreaza pierdere.
Acest indicator poate fi calculat in doua feluri:

46
Rezultatul din Exploatare = Venituri totale din exploatare - Cheltuieli totale din
exploatare
Sau
Rezultatul din Exploatare = Excedent brut din exploatare + (alte venituri din
exploatare - alte cheltuieli din exploatare) + / - amortizari si provizioane
Rezultatul din exploatare evalueaza rentabilitatea economica a unei
societati comerciale si corespunde activitatii normale si curente a
acesteia(operatiile curente),inclusiv operatiunile efectuate in exercitiile
anterioare, dar aferente exercitiului curent. Evident, nu este luata in calcul
activitatea corespunzatoare operatiilor financiare si exceptionale.
Acest rezultat este utilizat in compararea performantelor societatilor comerciale
care au politici financiare diferite in ceea ce priveste modul de determinare si
calcul a amortizarii si provizioanelor.
II.
NIVELUL FINANCIAR
11.Excedentul Brut Financiar

Reprezinta rezultatul obtinut de societate din fluxurile financiare neinfluentat
de provizioane si amortizari financiare.
Excedent brut financiar = Venituri financiare (mai putin venituri din
provizioane) - Cheltuieli financiare (mai putin amortizarile si provizioanele)
12.
Venituri Financiare
Sunt veniturile obtinute din toate fluxurile generate la acest nivel economic al
activitatii unei societati.
13.Cheltuielile Financiare
47
Sunt acele cheltuieli aferente fluxurilor financiare, respectiv creantelor

imobilizate, titlurilor de plasament, diferentelor de curs valutar si platii
dobanzilor.
Pentru banca, deosebit de importante sunt cheltuielile pentru plata dobanzii,
deoarece volu-mul acestora arata gradul de risc pe care si-l asuma in relatiile cu
clientii.
14.Rezultatul Financiar
Este un indicator care masoara rentabilitatea societatii obtinuta in activitatea
sa la nivelul tuturor fluxurilor financiare.
Rezultatul financiar = Excedent brut financiar +/- amortizari si provizioane
financiare
sau
Rezultatul financiar = Venituri financiare totale - Cheltuieli financiare totale
15.Excedentul Brut Curent

Este un sold intermediar de gestiune care masoara volumul rezultatului
obtinut in activitatea curenta (de exploatare si financiara) neinfluentat de alte
venituri si cheltuieli din exploatare precum si de amortizari si provizioane
din exploatare si financiare.
Excedent brut curent = Excedent brut din exploatare + Excedent brut
financiar
16.Rezultatul Curent al Exercitiului
48
Eeste un indicator care masoara rentabilitatea unei societati in intreaga sa

activitate de exploatare si financiara.
Rezultatul Curent
III.
= Rezultatul din exploatare + Rezultatul Financiar
NIVELUL EXCEPTIONAL
17.Excedentul Brut Exceptional
Este un sold intermediar de gestiune cara arata volumul rezultatelor obtinute
in activitatea exceptionala neinfluentate de amortizarile si provizioanele
specifice acestor fluxuri.
Excedentul brut exceptional = Venituri exceptionale ( mai putin venituri din

provizioane) Cheltuieli exceptionale( mai putin amortizarile si
provizioanele)
18.Veniturile Exceptionale
Sunt acele venituri obtinute la acest nivel al activitatii economice.
18.Cheltuielile Exceptionale
Consta in cheltuielile efectuate la acest nivel al activitatii economice.
19.Rezultatul Exceptional
49
Este un indicator care comensureaza rentabilitatea unei societati obtinuta la

acest nivel de fluxuri economice, respectiv cel exceptional.
Rezultatul exceptional = Excedent brut exceptional + / - Amortizari si
provizioane
sau
Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale totale - Cheltuieli exceptionale
totale
IV.
NIVELUL GLOBAL
20..Excedentul Brut Total

Reprezinta un sold intermediar de gestiune care arata volumul rezultatelor
tuturor fluxurilor economice, mai putin cele corespunzatoare altor venituri si
cheltuieli si amortizarilor si provizioanelor.
Excedent Brut Total =Excedent Brut din Exploatare + Excedent Brut Financiar
+
Excedent brut Exceptional
Sau
Excedent Brut Total = Excedent Brut Curent + Excedent Brut Exceptional
21.Rezultatul Inaintea Dobanzii si Impozitului pe Profit
Este un sold intermediar de gestiune care masoara volumul rezultatului
obtinut de o societate neinfluentat de cheltuielile cu plata dobazilor si cu
impozitul pe profit.
Acest indicator comparat cu rezultatul brut si rezultatul net al exercitiului ofera
informatii asupra politicii de dobanzi si de impozite practicate la un moment dat.
50
Rezultatul Inaintea DobanziI si a = Rezultatul Curent + Rezultatul Exceptional

+ impozitului pe profit+ Cheltuielile cu dobanzile
22.
Veniturile Totale
Sunt veniturile obtinute de o societate din toate fluxurile economice respectiv

de exploatare, financiare si exceptionale, intr-o anumita perioada.
23.
Cheltuielile Totale
Reprezinta cheltuielile efectuate pentru desfasurarea intregii activitati a unei

societati intr-o anumita perioada.
24.Rezultatul Brut al Exercitiului
Este un sold intermediar de gestiune care masoara rezultatul obtinut de o
societate in intreaga sa activitate inaintea platii impozitului pe profit.
Rezultatul brut al exercitiului = Rezultatul Curent al Exercitiului + Rezultatul
Exceptional
sau
Rezultatul brut al exercitiului = Venituri Totale - Cheltuieli Totale
25.Rezultatul Net al Exercitiului

Este un sold intermediar de gestiune care comensureaza rezultatul final al
activiatii unei societati dupa plata impozitului pe profit.
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul Brut al Exercitiului - Impozitul pe
Profit
51
26.
Capacitatea de Autofinantare
Capacitatea de Autofinantare reprezinta surplusul de mijloace banesti rezultat din

exploatare pe parcursul unei perioade de gestiune.
Marimea ei arata capacitatea reala a unei societati de a finanta cresterea sa
economica din surse proprii.
Capacitatea de Autofinantare se poate calcula in 2 modalitati :
pornind de la excedentul brut de exploatare la care se adauga alte
venituri din exploatare, veniturile financiare si exceptionale(fara
provizioane) si se scad alte
cheltuieli din exploatare, cheltuieli
financiare si exceptionale(mai putin amortizari si provizioane) si
impozitul pe profit.
pornind de la rezultatul net al exercitiului la care se adauga suma
amortizarilor si
provizioanelor.
28.
Capacitatea de Autofinantare Neta
Reprezinta surplusul de mijloace banesti rezultat din activitatea unei societati

pe parcursul unei perioade dupa repartizarea dividendelor.
Capacitatea de Autofinantare Neta = Capacitatea de Autofinantare Dividende
Capacitatea de Autofinantare Neta are o mare importanta deoarece ofera indicii
asupra politicii de dividende promovata de proprietari.Astfel,atunci cand
capacitatea de autofinantare neta este mult mai mica decat capacitatea de
autofinantare, proprietarii repartizeaza profitul cu preponderenta pentru dividende
si mai putin pentru dezvoltare.Acest aspect este negativ pentru banca deoarece
concluzia care rezulta este ca pe proprietari nu-i intereseaza dezvoltarea pe viitor
52
a societatii ci mai mult obtinerea unor beneficii cat mai mari intr-un timp cat mai
scurt.
INDICATORI DE PERFORMANTA AI CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Indicatorii de performanta reflecta situatia economico-financiara determinata pe

baza datelor din contul de profit si pierderi la un moment dat . De aceea in
vederea unei aprecieri cit mai corecte a situatiei economico-financiare a unui
client este necesar ca interpretarea acestor indicatori sa se faca in evolutie pe mai
multe perioade si in comparatie cu alte intreprinderi , ramuri sau subramuri de
activitate.
Rata Valorii Adaugate RVA - reprezinta ponderea valorii nou create de agentul
economic in totalul activitatii sale .
Acest indicator se poate calcula in mai multe variante din care am ales :
Rata Valorii Adaugate calculata in functie de volumul cifrei de afaceri
realizat :
Valoarea Adaugata
RVA = ---------------------------------- x 100
Cifra de Afaceri
Rata Valorii Adaugate calculata in functie de volumul vinzarilor de
marfuri si al
productiei exercitiului .
Valoarea Adaugata
RVA = -----------------------------------------------------------------(Vinzari de Marfuri + Productia Exercitiului)
x 100
Cu cat acest indicator are valoare mai mare cu atit exista premise mai favorabile
desfasurarii unei activitati rentabile .
53
Rentabilitatea
Rentabilitatea reprezinta capacitatea agentului economic de a obtine profit din
activitatea proprie.
Avind in vedere modul de structurare a contului de profit si pierderi si baza de
raportare,
indicatorii de rentabilitate pot fi grupati astfel :
1.
Rentabilitatea de Exploatare
Exprima capacitatea unei societati comerciale de a obtine profit din activitatea

propriu-zisa , inaintea oricaror influente ale elementelor financiare si
exceptionale .
Indicatori care reflecta acest nivel al contului de profit si pierderi sint :
-
Rentabilitatea Bruta de Exploatare (RBE)

Excedent Brut din Exploatare
RBE = --------------------------------------------- x 100
Productia Exercitiului
Rentabilitatea Neta de Exploatare (RNE)

RNE
2.
Rezultatul din exploatare

------------------------------------------- x 100
Cifra de afaceri
Rentabilitatea Economica
54
Eexprima capacitatea unei societati comerciale de a obtine profit din intreaga

sa activitate economico-financiara .
Dintre indicatorii care exprima rentabilitatea economica prezentam:
(Excedent Brut Curent / Total Bilant) x 100
(Rezultatul Curent / Total Bilant) x 100
(Capacitatea de Autofinantare / Total Bilant) x 100
(Rezultatul Net al Exercitiului / Total Bilant) x 100
Cu cat acesti indicatori au valoare mai mare cu atat rentabilitatea economica este
mai buna.
3.
Rentabilitatea Financiara
Exprima capacitatea capitalului investit de a produce profit.

Indicatorii care reflecta rentabilitatea capitalului sunt :
(Capacitatea de Autofinantare / Capitaluri Proprii Nete in Sens Strict) x
100
(Rezultatul Brut al Exercitiului / Capitaluri Proprii Nete in Sens Strict)
x 100
(Rezultatul Net al Exercitiului / Capitaluri Proprii Nete in Sens Strict) x
100
Pentru agentii economici care beneficiaza de subventii pentru investitii, la
determinarea indicatorilor rentabilitatii financiare se pot utiliza si capitalurile
proprii nete in sens larg.
55
Indicatori ai Riscului Financiar.

Riscul financiar apare in momentul in care se apeleaza la credite pentru a
completa sursele de finantare ale unei activitati.
Premisa fundamentala ca o firma sa-si sporeasca rentabilitatea financiara in
conditiile apelarii la credite, este ca rentabilitatea economica sa fie superioara
ratei dobanzii. In caz contrar, cand apelarea la credite se face in conditiile in care
rata rentabilitatii este inferioara ratei dobanzii apare o degradare a rentabilitatii
financiare datorita diminuarii profitului .
Din punct de vedere bancar , acesti indicatori au o importanta deosebita intrucat
ei prezinta indicii asupra posibilitatii societatilor comerciale de a rambursa
imprumuturile si de a plati dobanda .
Prezentam cativa indicatori prin care se comensureaza riscul financiar :
Acoperirea Dobanzii
Eexprima capacitatea societatii de a plati dobanda la creditele angajate.
El se determina astfel :
Rezultatul Inaintea platii Dobanzii si Impozitului pe
Profit
Acoperirea Dobanzii =
---------------------------------------------------------------------------Cheltuieli cu Dobanzile.
Se considera ca un nivel al acestul indicator mai mare de 3 reflecta o buna
capacitate a agentului economic de a-si achita dobanda.
In procesul de analiza a riscului financiar mai pot fi folositi si alti indicatori,ca de

exemplu :
56
(Datorii Financiare Totale / Excedent Brut Curent) x 100

(Datorii Financiare Totale / Excedent Brut Total) x 100
Cu cat valoarea indicatorilor este mai mica, cu atat rambursarea datoriilor se va
face mai rapid.
(Cheltuieli cu Dobanda / Excedent brut Curent) x 100
(Cheltuieli cu Dobanda / Excedent brut Total) x 100
Acesti indicatori reflecta capacitatea clientului de a plati dobanzile.
Cu cit valoarea acestor indicatori este mai mica, cu atit plata dobanzii este mai
sigura.
(Cheltuieli Financiare + Datorii Financiare cu Scadenta < 1 an)
-------------------------------------------------------------------------------------- x 100
Excedent Brut Curent
(Cheltuieli Financiare + Datorii Financiare cu Scadenta< 1 an)

------------------------------------------------------------------------------------- x 100
Excedent Brut Total
Indicatorii de mai sus comensureaza capacitatea clientului de a-si plati

toate datoriile financiare cu scadenta < 1 an.
Cu cit valoarea indicatorilor este mai mica cu atit plata acestor datorii este
mai sigura si se face mai rapid.
(Cheltuieli cu Dobanda / Cifra de Afaceri) x 100
Acest indicator indica ponderea cheltuielilor cu dobanda in cifra de afaceri
realizata de client.
Indicatorul este mai bun cu cit este mai redus.
(Cheltuieli cu Dobanda / Datorii Financiare) x 100
57
Indicatorul reprezinta de fapt rata dobanzii . El prezinta informatii cu privire la

natura creditelor angajate ( termen scurt , mediu si lung , in valuta ) si la ratele
dobanzilor practicate de banci la credite acordate.
Politica de dividende.
Politica conducerii societatii de repartizare si utilizare a profitului poate fi
reflectata de urmatorul indicator:
Dividende
------------------------------------------------------ x 100
Rezultatul Net al Exercitului
Cu cat acest indicator este mai mare, cu atat actionarii au beneficiat de o pondere
mai mare de dividende din totalul profitului obtinut.
58
MODULUL:
ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR(CASH FLOW)
Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important n analiza

creditului. Ca punct de plecare pentru previziunile asociate proiectului propus
luati n considerare valorile precedente, pe diferitele categorii.
Comentarii generale
Spre deosebire de bilantul contabil, care prezinta informatia financiara
istorica, fluxul de numerar este in principal o previziune a performantei
viitoare.
Dupa cum o spune si numele, se refera doar la miscarile de numerar nspre
si n afara afacerii; aceasta nseamna, de exemplu, ca nu se considera
cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa
paraseasca afacerea atunci cnd un activ se amortizeaza.
Este important sa se ia n consideratie toate sursele de numerar ale afacerii
atunci cnd se calculeaza previziunile fluxului de numerar; orientativ,
pentru chiar inceputul lucrarii, acestea vor include soldul tuturor conturilor
bancare detinute ;la fel ca si numerarul detinut in caseria unitatii. Aceasta
cifra este calculata chiar la nceputul perioadei considerate; valoarea
numerarului la sfarsitul perioadei (care devine valoarea de inceput a
perioadei urmatoare) decurge mai apoi matematic din aceasta cifra n
functie de celelalte informatii care vor fi incluse.
Ca parte separata a acestor previziuni ale fluxului de numerar se va include
o lista de ipoteze pentru determinare previziunilor: de ex. ce rata de
crestere/scadere a vnzarilor se presupune, daca au fost luate n considerare
variatiile sezonale, ce rata a dobnzii se ia n consideratie, ce moneda s-a
utilizat?
59
Anul 0 reprezinta anul fiscal incheiat; aceasta coloana se completeaza

avand ca punct de plecare datele din Balanta si Bilantul anului fiscal
precedent, ajustate astfel incat sa reflecte intrarile/iesirile de numerar
reale.
Lunile A si B sunt cele mai recente luni incheiate; se porneste in
completarea fluxului de numerar de la balantele de verificare ale lunilor
respective; se vor reflecta, din nou, intrarile/iesirile de numerar reale.
Luna 0 este luna acordarii creditului BCR; ea nu este obligatoriu imediat
urmatoare lunii B.
Luna 1 este prima luna in care o rata decredit trebuie rambursata si/sau de
platit dobanzile aferenta.
Valorile din coloana Anul 1 de la dreapta paginii se calculeaza pe baza

insumarii tuturor intrarilor lunare de pe fiecare linie, incepand cu Luna 1.
Intrarea de pe linia 1 n coloana "Anul 1", trebuie sa fie aceeasi cu soldul

initial din perioada/luna 1; aceea pentru linia 30 ar trebui sa fie soldul final
din perioada/luna 12, care astfel devine soldul initial pentru coloana "Anul 2"
din previziuni.
Mentiuni:
numerotarea se refera la liniile din formular

in intocmirea previziunilor nu se vor lua in calcul efectele inflatiei sau
deprecierii monedei nationale in raport cu alte valute.
Atit incasarile cit si platile contin TVA (acolo unde este cazul)
Formularul cash flow si BVC sunt prezentate in anexa
60
Comentarii specifice:
A.3. (Alte credite pe termen mediu si lung) - reprezinta credite pentru care
exista deja aprobare dar nu au fost trase in totalitate
F, G, H, I. - Reprezinta numerarul ce intra n afacere din principalele surse de
finantare:
numerar din vnzarile existente, fara a considera efectul noii
investitii (linia F1);
numerar din vnzarile planificate a se obtine ca urmare directa a
noului proiect (linia F2);
incasari din activitatea financiara (ex. dobanzi) (linia G),
incasari din activitatea exceptionala (se refera la veniturile
exceptionale previzibile) (linia H),
credite pe termen scurt existente si pentru care exista sanse mari de
reinnoire (linia I).
Pentru a fi conservatori, nu se iau in calcul diferentele de curs valutar (nici la
surse nici la utilizari de numerar). Se iau n considerare posibilele ntrzieri n
livrarea si receptia echipamentelor si impactul pe care acestea l-ar putea avea
asupra atingerii nivelului de productie sperat; Se iau n calcul efectele sezoniere.
K.1. (Materii prime) - Gnditi-va la sezonalitate. Este necesara constituirea
unor stocuri mari pentru satisfacerea cererii sezoniere? Cnd sunt platiti
efectiv furnizorii? Pastrati corespondenta ntre cifrele stocurilor lunare si cifra
stocurilor din bilantul contabil.
K.2.,3.,4.. (Salarii) - mpartiti aceasta cifra ntre diferitele categorii de
lucratori implicati n diferitele tipuri de activitati. Va este clar cnd/daca
anume este nevoie de angajarea unor lucratori suplimentari? Care sunt
ipotezele referitoare la cresterea salariilor? Se vor adauga la salarii si
impozitele aferente.
61
K.5. (Chirii) - Platibila lunar/trimestrial/semi-anual/anual? Includeti platile

chiriei suplimentare pentru noile cladiri atunci cnd este cazul.Tot pe aceasta
linie se evidentiaza si platile aferente contractelor de leasing deja incheiate
K.6. (Utilitati) Se refera la apa, curent, combustibil. etc.
K.7. (Transport) - Includeti cheltuielile cu ntretinerea/service auto, benzina,
etc. Este nevoie cumva ca n momentele de vrf ale cererii sa se suplimenteze
transportul? Daca mijloacele de transport sunt asigurate, acest cost al
asigurarii poate fi inclus la linia K.11.
K.8. (Costuri de birou) - Cheltuielile cu administratia, incluznd
consumabile copiator si imprimante, papetarie si articole de birou,telefon,
cafea, etc.
K.9. (Reclama/Publicitate) - Caracterul cheltuielilor publicitare; este orientat
n scopul lansarilor unor noi produse/servicii? Este sezonal?
K.10. (Deplasari) - Sunt cheltuieli regulate sau ocazionale?
K.11. (Asigurari) - Echipamentele noi vor fi asigurate? Dar cele existente?
Platibila lunar/anual?
K.12. (Reparatii/ntretinere) - activitatile referitoare la echipamentele noi,
ct si cele continue asupra totalitatii echipamentelor si reparatiile de urgenta
neprevazute nsa posibile.
K.13. (Servicii Profesionale) - Trebuie sa constituiti o rezerva speciala pentru
platile ocazionale ale consilierilor profesionisti, de ex. consilieri juridici,
contabili, etc. ?
K.14. (Taxe si impozite) - Se explica de la sine.
O.1. (Plati exceptionale) - Explicati mpartirea acestei cifre pe categorii de
cheltuieli n lista de ipoteze pe care o alcatuiti.
62
Ofiterii de credit trebuie sa analizeze cu maxima atentie proiectia cash flowului deoarece rezultatul demonstreaza capacitatea afacerii finantate de banca de a
furniza lichiditatea necesara rambursarii creditului si plata dobanzii aferente,
precum si pentru dezvoltarea altor afaceri finantate din alte surse.
Efectuarea unei analize corecte a proiectului fluxului de lichiditati,
presupune cunoasterea activitatii clientului, evolutia istorica a acesteia,
ramura in care evolueaza, in scop[ul verificarii viabilitatii si posibilitatii de
realizare a ipotezelor care stau la baza prognoze.
Cunoasterea activitatii istorice a clientului se realizeaza pe baza studierii
datelor din bilant si contul de profit si pierdere, a fluxurilor de fonduri inregistate
in perioada respective, care reflecta miscarea elementelor componente ale
bilatului inre doua perioade si arata cum sunt create si utilizate fondurile.
Sursele de informare ale ofiterilor de credite pentru realizarea analizei
proiectiei fluxului de lichiditati sunt urmatoarele:
Bilantul, situatiile contabile trimestriale si lunare;
Raportul auditorilor (daca este cazul);
Prognozele financiare elaborate de clienti pe baza
contractelor de aprovizionare si desfacere;
Studiii de fezabilitate ;
Informatii dim mass-media ;
Analize privind ramura/sectorul de activitate/piata, in care
functioneaza clientul
Studiile de reorganizare si restructurale ale firmei si ale
ramurii din care face parte
Strategia nationala de dezvoltare economic ape termen
mediu
Alte surse.
In cadrul unei activitati se pot identifica:
63
Intrari de lichiditati:
Incasari din activitatea de investitii si finantare, exploatare si
alte activitati.
Cresterea datoriilor financiare. Pe termen lung (credite)
Iesiri de lichiditati:
Plati pentru activitatea de investitii si finantare,
exploatare si alte activitati;
Achizitii de active fixe corporale si necorporale;
Plati pentru impozite si taxe;
Rambursari de credite pe termen scurt, mediu si lung.
Principalele elemente componente ale fluxului de lichiditati previzionat
sunt:
Activitatea de investitii si finantare:
Total intrari: (A)
Depunerea si majorarea cash a capitalului social varsat
Vanzarea de active, inclusiv TVA
Cresterea datoriilor financiare pe termen lung (credite)
Total iesiri: (B)
Achizitii de active fixe corporale (terenuri, cladiri, masini, utilaje),
inclusiv TVA
Achizitii de active fixe necorporale, inclusive TVA
Dotari/modernizari (invetitii in curs)
Excedent/Deficit de lichiditati (C) = (A) (B)

Rambursari credite pe termen mediu si lung (D1)
Plati de dobanzi la creditele pe termen mediu si lung (D2)
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (E) = (C) (D1) (D2)
64
Activitatea de exploatare si alte activitati:

Incasari din activitatea de exploatare, inclusive TVA (F) = (F1) = (F2)
Vanzari existente ( fara proiectul sau afacerea finantata de banca) F1
Vanzari generate de proiectul sau de afacerea finantata de banca F2
Incasari din activitatea financiara (G)
Incasari din activitatea exceptionala: amenzi, penalitati (H)
Credite pe termen scurt (I)
Total incasari (J) = (F1) + (F2) + (G) + (H) + (I)
Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA, dupa caz , din care(K):
Materii prime si materiale(K1)

Cheltuieli cu personalul direct productive, inclusive CAS(K2)
Cheltuieli cu personalul de conducere,inclusive CAS(K3)
Alte cheltuieli cu personalul, inclusive CAS(K3)
Chirii,redevente leasing operational(K5)
Utilitati(combustibil,energie,apa,gaze,etc)(K6)
Transport(K7)
Costuri functionare birouri(K8)
Reclama/publicitate(K9)
Deplasari(K10)
Asigurari(K11)
Intretinere si reparatii(K12)
Servicii profesionale(K13)
Impozite pe cladiri , terenuri, mijloace de transport(K14)
Flux brut, exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA (L)= (J)-(K)
65
Plati pentru impozite si taxe(M):

TVA de platit(M1)
Impozit pe profit(M2)
Rambursari de credite pe termen scurt(N1)
Plati de dobanzi la creditele pe termen scurt(la creditele angajate deja si
eventual la creditul ce urmeaza a fi angajat)(N2).
Plati exceptionale(amenzi,penalitati)(O1)
Dividende(O2)
Total plati, exclusive cele aferente activitatii de exploatare:
(P) = (M) + (N1) + (N2) + (O1) + (O2)
Flux de numerar din activitatea curenta:
(Q) = (L) (P)
Fluxul e lichiditati(cash flow) net al perioadei:
(R) = (Q) + (E)
Disponibil de numerar al lunii precedente (S)
Disponibil de numerar current:
(T) = (S) + (R)
Mentionam ca pentru prima luna din cadrul perioadei de prognoza, disponibilul
de numerar al lunii precedente(S) va fi cel rezultat din balanta de verificare
contabila pentru ultima luna dinaintea perioadei de prognoza sau din
ultimul extras de cont eliberat de banc ape luna precedenta.
Pentru evaluarea cat mai reala a disponibilului de numerar current(T) ,
ofiterii de credite vor avea in vedere urmatoarele:
Pentru activitatea de investitii si finantare:
66
Capital social varsat include numai majorarile de capital cash; pentru

societatiile nou infintate se are in vedere capitalul social cash varsat initial
de actionari;
Intrarile din datorii financiare pe termen lung(credite) nu influenteaza
fluxul de lichiditati intracat eliberarea creditului se face de catre banca
numai in masura in care au loc iesiri(achizitii) de active fixe corporale
si/sau necorporale respective dotari/modernizari.
Intrarile, espectiv iesirile de lichiditati aferente creditelor pe termen mediu
si lung pot avea loc integral, o singura data, sau partial, in transe de
utilizare conform contractului de credite.
Cash-flow-ul este influentat numei de iesirile( achizitii de active si/sau
dotari respective modernizari) care reprezinta contributia proprie a firmei
(minim 15%) la realizarea investitiei.
Subventiile acordate pentru investitii, ca surse de completare a capitalului
propriu , reprezinta intrari de lichiditati;
Rambursarile de credite pe termen lung si plata dobanzilor aferente se
refera la toate creditele de investitii de care beneficiaza agentul economic,
inclusive cele angajate la alte societati bancare;dobanda se inregistreaza in
luna in care se plateste efectiv.
Pentru activitatea de exploatare si alte activitati:
o Vanzarile existente(fara proiectul sau afacerea finantata de banca)
includ vanzarile perioadei curente sau8 cele din perioada anterioara ,
care se incaseaza in perioada prognozata, fara a considera efectul noii
investitii.
o Vanzarile generate de proiectul sau afacerea finantata de banca includ
vanzarile planificate a se obtine; In cazul unei cresteri spectaculoase
a vanzarilor ofiterii de credite vor solicita clientilor sa justifice
aceasta previziune(contractile economice pe care se bazeaza aceasta
crestere.
o Rambursarile de credite pe termen scurt si plata dobanzilor aferente
se refera la toate creditele de care beneficiaza agentul economic,
incusiv cele angajate la alte societati bancare. Nu se iau in
considerare creditele care se acorda si se ramburseaza in aceasi
luna (intrucat denatureaza indicatorii din partea de jos a formularului
de previzionare a cash-flow-ului).In cazul liniilor de credit se va lua
67
in considerare numai diferenta(pozitiva sau negative) intre rulajul

creditor si rulajul debitor, care se va inregistra la plati sau incasari,
dupa caz.
o O cheltuiala incerta din punct de vedere al incadrarii( variabila sau
fixa), va fi inregistrata la cheltuieli fixe, care au loc si fara activitate.
o Fluxul de lichiditati net al perioadei cuprinde fluxul de numerar din
activitatea de investitii si finantare si fluxul de lichiditati din
activitatea de exploatare si alte activitati.
o Disponibilul de numerar al lunii precedenta este dat de soldul tuturor
conturilor bancare detinute de client si numerarul detinut la sediul
acestuia.
o Disponibilul de numerar current reprezinta fluxul net al perioadei
analizate si disponibilul de numerar al lunii precedente.
Reguli de elaborare si analiza a proiectiei fluxului de lichiditati:
Fluxul de lichiditati previzionat va include toate veniturile ce se vor
incasa si platile ce se vor efectua in perioada de prognoza.
Incasarile si platile se iau in calcul pentru luna in care exista
perspectiva certa ca vor fi incasate sau platite efectiv.
Valoarea oricarei prognoze este determinate de modul de
fundamentare a ipotezelor prezentate.
Realismul proiectiilor fluxului de lichiditati se verifica pe baza datelor si
idicatorilor din subsolul formularului, astfel:
Pragul de profitabilitate (punctul critic al intrarilor de lichiditati) reprezinta
acea parte , exprimata procentual, din volumul de intrari de lichiditati realizate
sau realizabile in decursul unei perioade de timp, pentru care fluxurile nete de
lichiditati ale perioadelor respective sunt egale cu zero.
68
Astfel, un prag de profitabilitate mai mic de 100% va fi echivalent cu

obtinerea unui flux de lichiditati net pozitiv(aspect favorabil), iar un prag de
profitabilitate mai mare de 100% va fi echivalent cu obtinerea unui flux de
lichiditati net negative(aspect nefavorabil).
In conditii de incertitudine privind realizarea volumului de incasari prognozat
pragul de rentabilitate este un important indicator al riscului ca fluxurile de
lichiditati proiectate sa treaca de la valori positive la valori negative, respective sa
atinga si chiar sa depaseasca 100%,
In functie de calitatea ipotezelor si argumentelor utilizate in previziuni,
ofiterul de credite vor aprecia acest risc, avand in vedere ca, pe masura ce
valoarea subunitara a pragului de profitabilitate obtinut se apropie de 100%,
riscul creste.
Serviciul datoriei arata acoperirea datoriilor (rate leasing, dobanzi aferente,
alte rate de credit) din disponibilul rezultat.
Serviciul datoriei ideal este 2,0.
Contributia se calculeaza ca diferenta intre vanzari si cheltuieli variabile.
Rata contributiei se calculeaza ca raport intre contributie si vanzari si arata
ce procent din 1Leu incasat foloseste pentru acoperirea cheltuielilor fixe.
Vanzarile genereaza cheltuieli variabile (materii prime,materiale,etc) si
cheltuieli fixe(chirii,salarii administratie,rate credit,dobanzi,asigurari,impozite pe
terenuri si cladiri) care au loc indiferent daca se produce sau nu.
In cazul creditelor pentru investitii, fluxul de lichiditati se va previziona pe
toata perioada derularii creditului, numai in primul an va fi detailat pe luni.
69
-///-
70

Analiza Eligibilitatii La Credite A Clientilor Corporativi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Eligibilitatii La Credite A Clientilor Corporativi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS SEMINARII ASE

Analiza eligibilitatii la credite a clientilor corporativi

Pasive pe termen lung

I. Pasivele pe termen lung:

Capitaluri proprii n sens larg

Capitalurile proprii n sens larg:

capitalurile proprii nete in sens strict au o importan deosebit, deoarece

Imobilizari Necorporale care sunt formate din:

Elementele de pasiv cu valoare cunoscut care majoreaz capitalurile

Cuprind partea < 1 an a datoriilor nefinanciare cu scadenta > 1 an,

Este constituita din datoriile financiare cu scadenta > 1 an (partea <

diminuarii capitalurilor proprii (retrageri din capital,

cresterii activelor imobilizate (cumpararea de noi

MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

2.MAJORAREA SURSELOR ATRASE PE TERMEN LUNG

NECESARUL DE FOND DE RULMENT:

instabilitatii atat a activelor realizabile cat si a datoriilor curente cu

Tipul de activitate desfasurata:

Necesarul de fond de rulment va fi cu atat mai mare cu cat ciclul de

Marimea necesarului de fond de rulment este conditionata direct de

In intreprinderile sezoniere, necesarul de fond de rulment va varia in

(Stoc Initial + Stoc Final)

Pentru stocurile de produse finite :

(Sold Initial + Sold Final)

Valoarea marfurilor livrate si neincasate reprezinta de fapt marimea

AR > DTS INSUFICIENTA DE

Pentru a asigura un bun echilibru financiar al intreprinderii, trebuie

Indicatorii de lichiditate exprim nivelul concret al capacitii

Active circulante-stocuri neval.-clieni inceri

Diferena dintre lichiditatea imediat i cea curent const n modul

n practic este foarte greu de determinat care stocuri sunt

Din fiecare ramur am ales cte trei societi care n accepiunea

Katona Levente: Finanarea Intreprinderilor Mici i Mijlocii, ed.Expert, Bucureti, 2004

Mai concret, nu se pot face afirmaii asupra bonitii societilor

* comert CAEN 50-52

*agricultura CAEN 01-02,

*ind.chimica CAEN 23-25

*constructii, alte ramuri

ANALIZA LICHIDITII CURENTE I IMEDIATE

Calcule proprii in baza unor date obtinute de la banca

Interpretarea situaiei prezentate

Societatea are datorii foarte reduse, ceea ce se poate reflecta n

De asemenea, societatea poate avea viteza de rotaie a stocurilor foarte

o politic de aprovizionare incorect, ponderea mrfurilor nevandabile

Societatea i poate mbunti indicatorul schimbnd practica curent din

Soluii: renunarea la leasing prin transmiterea obligaiilor ctre o alt

existena unor contracte de nchiriere pentru imobile sau mijloace fixe;

angajarea de credite pe termen scurt supraponderate.

angajarea de mprumuturi pe termen scurt;

aprovizionare neregulat cu materii prime;

Fluctuaiile pot fi evitate prin reglarea aprovizionrii cu materii prime n

Solvabilitatea reflect capacitatea general a societii de a transforma toate

n general, se urmrete ca valoarea acestui indicator s fie peste 100%.

Diferenele sunt semnificative n funcie de sectorul de activitate al societii.

*agricultura CAEN 01-02,

*constructii, alte ramuri

* comert CAEN 50-52

Calcule proprii in baza unor date obtinute de la banca

Interpretarea situaiei prezentate

Societile care au solvabilitatea sub 100%, teoretic sunt considerate

Bncile urmresc ca nivelul acestui indicator s nu depeasc 100%, pentru

n cazul unui nivel necorespunztor al gradului de ndatorare, bncile pot

*agricultura CAEN 01-02,