VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CARAS-SEVERIN

Olarescu Flavia Daniela Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, An II Grupa 1533, Seria C Cap.1. Localizarea si caracterizarea geografica si economica a judetului Caras-Severin Judetul Caras-Severin este situat in partea de sud-vest a Romaniei ,pe stanga cursului fluviului Dunarea, intre Carpatii Meridionali si partea de Sud a Carpatilor Occidentali marimii ,dupa Timis si Suceava. Limitele judetului sunt:In partea de Nord-Vest si Nord se invecineaza cu judetul Timis, in partea de Est cu Hunedoara si Gorj , in partea de Est si Sud- Est se afla judetul Mehedinti , iar fluvial Dunarea franeaza in partea de Sud si Sud- Vest granita cu Serbia. In anul 2008, la nivelul judetului s a inregistrat o populatie de 325.269 de locuitori , din care,in mediul urban un numar de 181.832 de locuitori , iar in mediul rural 143.437 de locuitori. In urma acestor statistici se remarca ca numarul locuitorilor din mediul urban mai mare decat cel din mediul rural. PIB-ul la nivelul judetului prezinta valori in crestere de la an la an : 28399,3 miliarde de lei in anul 2003, pana la 4486,9 in anul 2007; Rata somajului inregistreaza valori incepand de la 9,0 % in anul 2004 pana la 6, 8% in anul 2007, observandu-se faptul ca in anul 2007, fata de 2006 rata somajului a crescut cu 0,2%.In ceea ce priveste rata somajului in functie de structura populatiei pe sexe , remarcam ca aceasta detine ponderi mai ridicare in randul barbatilor decat a femeilor cu ponderi de 6,4% pentru femei si 7,2% pentru barbati in anul 2007. In ceea ce priveste transporturile si caile de comunicatie, in cadrul judetului la sfarsitul anului 2008 exista 1440 de km de drumuri publice, din care 860 de km sunt modernitzati iar reteaua feroviara are o lungime de 341 de km , din care 150 km sunt electrificati. Cai de acces in cadrul judetului : la nivel aerian - aeroportul Caransebes; la nivel rutier - in principal drumul national E 70, dar si punctele de frontiera Naidas,care asigura legatura cu Serbia , si punctul portuar Moldova Veche care asigura legatura cu aceiasi tara vecina. In cadrul judetului se regasesc 2 municipii : Resita si Caransebes; 6 orase : Anina , Baile Herculane,Bosca, Moldova Noua,Oravita si Otelul Rosu ; 69 de comune si 287 de sate. Industria din judetul Caras-Severin reprezinta o componenta foarte importanta atat in cadrul economiei judetene,cat si nationale. Judetul Caras-Severin are importante zacaminte minerale: carbune, fier, aur, argint, avand o suprafata de 8.520 kmp , reprezentand un procent de 3,6% din suprafata totala a tarii noastre,fiind al treilea judet din punct de vedere al

cupru, s.a, lucru care a dus la crearea unei importante industrii minere si siderurgica. Resita, Anina, Bocsa, Moldova Noua si Otelu Rosu sunt vestite centre industriale. Alte ramuri economice reprezentative sunt industria prelucratoare si industria usoara. Resita reprezinta cel mai vechi centru siderurgic din Romania, cele doua furnale functionand din vara anului 1771.Motoarele si generatoarele electrice, motoarele Diesel,turbinele hidraulice, motoarele navale si otelurile produse aici sunt cunoscute in intreaga lume.Otelul produs la Resita se regaseste in structura Turnului Eiffel si a podului de la Cernavoda.Municipiul Caransebes contribuie prin fabricarea de boghiuri pentru locomotive si prin fabricarea lemnului la industria judetului.Mineritul este reprezentat prin exploatarea carbunelui de la Anina si a minereurilor metalifere de la Moldova Noua. In opinia mea, judetul Caras-Severin are o pozitie geografica extrem de buna, deoarece este situat la granita cu Serbia,simplificand legatura cu tarile din Europa de Sud- Est, si partial cu cele din Vest . In legatura cu gradul de dezvoltare economica al judetului,cred ca in prezent criza economica a determinat cresterea ratei somajului , dezvoltarea turismului fiind o oportunitate extrem de buna pentru a atenua aceasta rata. II . Prezentarea potentialului turistic al judetului Relief : Din punct de vedere geografic , in cadrul acestui judet se gasesc toate cele trei trepte de relief , in proportii diferite,preponderant fiind relieful muntos 65%, reprezentat de: Muntii Banatului, Muntii Tarcu, Muntii Godeanu si Muntii Cernei.In ceea ce priveste altitudinile acestor masive , acestea cresc in altitudine de la veste spre est,Muntii Godeanu fiind cei mai inalti aproximativ 2200 de metrii, mult mai inalti decat cei aflati in partea de Sud , adica Muntii Poiana Rusca si Muntii Semenic, Almaj,Locvei,Aninei si Dognecei care ajung la inaltimi de pana la 1400 de metrii . Dealurile au o suprafata redusa de 10,8% , depresiunile 6,5% , iar procentul cei mai scazut revine campiilor 7,3% . Muntii Banatului ,subgrupa a Carpatilor Orientali ocupa aproape in intregime suprafata judetului , sunt delimitati de zone joase , care le dau aspectul unui bloc montan unitar, cu altitudini medii intre 600-800 m . In partea de Vest, zona muntoasa este inconjurata de un relief deluros , unde se delimiteaza Dealurile Oravitei , Doclinului si Sacos- Zagujeni .Treapta cea mai joasa de relief o formeaza campia , care ocupa o parte restransa din cadrul Campiei Timisului , avand urmatoarele subunitati: Campia Sipetului , Campia Moravitei si Campia Carasului. Hidrografia - Principalele artere hidrografice ale judetului sunt raurile Timis , Caras , Cerna,Nera afluentii , dar si fluvial Dunarea. Un loc foarte important , il ocupa lacurile .Cele naturale sunt in numar mic si de dimnesiuni reduse , cele mai importante fiind cele de natura carstica.Lacurile de baraj sunt destinatia producerii energiei electrice , alimentarii cu apa a localitatilor , astfel aparand cele doua lacuri de la Oravita : Lacul Mare si Lacul Mic , barajele de pe Valea Dognecei : Lacul cu Nuferi si Lacul Mare ; Lacul Buhui care

serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina , avand o suprafata de 9,8 ha , Lacul Marghitas , tot pe paraul Buhui cu o suprafata de 4 ha , utilizat initial pentru o microcentrala. In randul celor mai importante lacuri se inscriu : lacurile Cranicel si Grebla,pentru agrement si piscicultura,dar si producerea de energie electrice,pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna , Valiug si Secu , iar pe cursul Superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare Trei Ape cu o suprafata de peste 52.000 ha. Clima judetului este de tipul continental-moderat cu influente mediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10-11 grade Celsius in zona deluroasa si de campie si 4-9 grade Celsius in zona montana,variand in functie de altitudine.Precipitatiile in zone cresc de la 700 mm|mp in zonele la joase pana la 1400 mm|mp in Muntii Tarcu si Godeanu. Fauna este alcatuita in zona muntoasa in special din elemente central si est-europene care vin in contact cu cele din zona sudica,care ajung pana aici datorita influentelor mediteraneene.Principalele animale care se intalnesc sunt : caprioara, mistretul , lupul , vulpea roscata, pisica salbatica , rasul , jderul; dintre rozatoare intalnim :parshul , veverita si iepurele. Din categoria pasarilor amintim Potarnichea de stanca , care se gaseste in Defileul Dunarii , singurul loc prielnic pentru ea in tara noastra, Vulturul egiptean care vine din zona Mediteranei si din Africa in tara noastra pentru cuibarit, iar in zona Cheilor Nerei vin pentru iernat diverse specii de rate salbatice. Deasemenea , ca si fauna , flora este extrem de diversificata cu foarte multe specii rare , care sunt conservate in cadrul rezervatiilor naturale .Dintre acestea amintim garofita banateana, bujorul de munte , smardarul , urechea ursului , floarea de colt, stanjenelul , papucul doamnei , sangele voinicului si multe altele. In padurile de conifere intalnim pinul , zada , in padurile termofile : tisa si alunul turcesc; smardarul in zona pajitstilor alpine. Ceea ce am descris mai sus au reprezentat resursele naturale ale judetului, iar in ceea ce urmeaza voi face o prezentare relativ scurta,dar sper cuprinzatoare a obiectivelor culturale, a monumentelor istorice si caselor memoriale, a evenimentelor cultural artistice, a traditiilor si obiceiurilor , si nu in ultimul rand a statiunilor montane si balneo-maritime intalnite in cadrul judetului . Pentru inceput, voi prezenta zona montana a judetului, cu obiectivele sale caracteristice , si anume : Pentru cei care sunt pasionati de zapada si de sporturile de iarna, este recomandata statiunea Semenic amplasata pe platoul muntilor Semenic la circa 1400 m altitudine si la o distanta de 35 de km de Municipiul Resita.Aici exista partii de schi cu diferite grade de dificultate,teleschi si telescaun.Statiunea ofera un sezon de schi ceva mai lung decat media anuala in tara, din luna noiembrie pana in aprilie, stratul de zapada atingand in medie 60-80 de cm.

Pentru cei pasionati de drumetii montane, dar si pentru alpinisti, chiar daca sunt ei experimentati sau incepatori exista o serie de cascade extrem de apreciate precum Beusnita,cat si cele din Cheile Nerei,vai abrupte si chei cu un peisaj minunat,precum Cheile Garlistei , situate in cadrul Ocolului Silvic Oravita Deasemenea turistii pot vizita si rezervatiile naturale , care sunt foarte numeroase in cadrul judetului : Parcul National Semenic-Cheile Carasului este situat in partea centrala a judetului Caras-Severin , ocupand o suprafata de peste 36.000 ha , ce include 10 rezervatii declarate si 8 propuse.Principalele obiective sunt :Pestera cu Apa din Cheile Garlistei , Pestera Izbuc ,Pestera si Ponoarele Comarnic; Cheile Carasului sunt cele mai spectaculoase peisaje din sud-vestul Romaniei , formate din versanti stancosi cu vegetatie chasmophitica .Aici se intalnesc pereti calcarosi de pana la 100 metrii inaltime , culmi cu lapiezuri ,grohotisuri si pesteri care dau un farmec deosebit zonei;Parcul National Cheile Nerei-Beusnita: Cheile Carasului :situat la limta sud-vestica a muntilor Anina , intre localitatile Sasca Montana ,Oravita,Anina, Bozovici ,Sopotu Nou si Carbunari.Parcul poate fi vizitat in orice anotimp, principalele obiective fiind: Cheile Nerei , Lacul Dracului , Lacul Ochiul Bei , numeroase pesteri si cascade cu depuneri de travertin;Rezervatia Naturala Groposu alcatuita din paduri predominant de fagete , asezate pe versantul drept a raului Barzava , versantul stang al paraului Groposu , prezinta o retea hidrografica foarte bogata in paraie; Alte obietive deosebite si care merita sa fie vizitate sunt : Pestera Gaura Turcului sau Pestera Sodol , singurul sit din pesteri care poate fi vizitat ,se afla in raza localitatii Resita-Cuptoare; Baia Vulturilor lac crio-nival, glaciar , are o suprafata mica , cu un diametru de 4 m si este situate in Platoul Semenic , are o apa cristalina ,foarte rece si a stat la baza multor legende; Avenul Poianu Gropii- cel mai adanc aven din banat , cu galerii si puturi de mari dimensiuni , dintre care cel ma mare put atinge 72 metrii; Izvorul Bigar ,Pestera Popovat , Cheile Rudariei , Cheile Buhuiului , Lacul Marghitas,Lacul Gura Golumbului , Cheile Minisului. Pentru turistii care vor sa se trateze in principal , sau sa se odihneasca exista o serie de statiuni balneoclimaterice foarte apreciate atat in tara, cat si in strainatate , care dispun de aparaturi moderne, locuri de cazare adecvate si spatii pentru agrement, cele mai importante statiuni fiind : Baile Herculane, pentru tratament si Crivaia si Trei Ape pentru agrement. Baile Herculane reprezinta una dintre cele mai vechi statiuni balneoclimaterice din lume , fiind atestata documentar in 153 .e.n. Este foarte cunoscuta , atat pentru caracteristicile terapeutice deosebite ale izvoarelor termale , dar si pentru frumusetea peisajelor din zona.Astfel s-au continuat traditiile romaniloe care foloseau aceste ape , in acest sens fiind o serie de dovezi precum baia romana, olanele apeductelor antice sau inscriptiile latine.Factorii naturali de aici sunt :apele minerale termale cu temperature intre 38 60 de grade Celsius , sulfuroase , clorurosodice , calcice , ape minerale termale oligominerale , hipotome .Apele sunt usor

radioactive.Aici se pot trata numeroase afectiuni reumatismale ,post-traumatice, ale sistemului nervos si multe altele. Din aceasta statiune se pot face o serie de trasee turistice spre Pestera Hotilor , Cheile Domogledului , Grota Haiducilor , Cascada Cernei , Grota cu Aburi. Trei Ape lac de acumulare, antropic , situat la aproximativ 40 de km de Resita , la o altitudine de 835 de m , pe o intindere de 53 de ha. Zona este ideala pentru popasuri, drumetii , pe trasee bine marcate si sigure.Pe timpul verii se poate sta cu cortul , in zonele de campare , iar in perioada iernii se poate schia. Crivaia- statiune situata de la 30 km de Resita , la poalele muntilor Semenic, strabatuta de Barzava,in apropierea lacului de acumulare Valiug .Zona cu multe paduri ,peisaje frumoase, liniste , relaxare si inconjurata de lacurile din zona : Gozna , si ceva mai departe Trei Ape si Secu. Daca vizitam judetul Caras-Severin, este inevitabila trecerea prin Resita si Caransebes,municipiile din aceasta unitate administrativ-teritoriala,dar nu numai. In Resita exista numeroase obiective deosebite precum: Muzeul judetean cu sectii de istorie(colectie de figurine si piese de cult din perioada neolitica) ; Muzeul Locomotivelor cu Abur amenajat in aer liber, ce prezinta o colectie de locomotive din secolul XIX ; Colectia Protopopiatului Ortodox Roman, unde sunt prezentate carti vechi, icoane pe lemn,obiecte de cult din sec. XVII XX. In Caransebes exista deasemenea foarte multe obiective: Muzeul si Rezervatia arheologica TibiscumJupa cu monumente de arhitectura romana , Ruinele castrului roman, Ruinele Cetatii Feudale Caransebes atestat documentar n anul 1289, cnd regele Ladislau al IV-lea Cumanul a vizitat-o. Situat ntr-un loc de important strategic (inchizand culoarul Timi-Cerna); Alte obiective turistice care nu trebuiesc ratate in vizitarea judetului Caras-Severin sunt : Statuia lui Hercule statuia a fost turnata in bronz in anul 1874 , aflandu-se chiar in centrul statiunii Baile Herculane, Ruinele Cetatii Carasova- cetate atestata documentar din anul 1333 .Datorita pozitiei sale strategice Carasova a fost in trecut un important centru administrativ, politic si religios; Ruinele Cetatii feudale Mehadia-aici se regasesc ruinele unui castru roman , Ad Mediam , aflat la jumatatea drumui dintre Drobeta si Tibiscum; Cetatea Buza Turcului , Bocsa- situata pe dealul denumit de localnicii din zona Buza Turcului aici se pastreaza un colt deteriorat al unui castel nobiliar cu plan poligonal, a carui an de constructie nu este precizat in documentele istorice , dar are o bogata insemnatate istorica si nu in ultimul rand Teatrul vechi din Oravita este primul teatru din Romania , construit in anul 1817 , in stil baroc-vienez.Este renumit si pentru faptul ca este primul teatru din estul Europei care a fost realizat din piatra si prima cladire de teatru din Europa care a fost iluminata cu ajutorul unor lampi de acetilena.In prezent poarta numele de teatrul Mihai Eminescu. Satele din judetul Caras-Severin sunt foarte bogate in valori de civilizatie si cultura populara traditionala si actuala,incat se mentine permanent treaz interesul turistic.Astfel putem intalnii in sate precum : Borlova vizitatorii pot asista la alcatuirea turmelor de oi si suitul lor la mune,admira o serie de tesaturi si

cusaturi precum:covoare, stergare ,fete de mese ;dar si piese de costume populare romanesti:opregul,catrinta si braiesele,deasemenea si instalatiile de tehnica populara: vaiegile,valtorile si morile de ciutura; Satul Marga aici localnicii cos cu fir metalic-auriu ,cu ornamente geometrice, aici pastrandu-se si gospodariile traditionale cu ocol intarit si amenajate dupa traditie; Sasca Romana- aici exista un cunoscut centru de olari, foarte activi, unde pot fi urmarite nemijlocit fazele de confectionare a vaselor de lut,ei avand zidite cuptoarele de ars oale in tinda casei. Si orasele au o bogata traditie culturala : Resita este renumit pentru patrimoniul etnografic : colectii de piese ceramice, o gama de tesaturi de interior,printre care si porturi traditionale.Anual au loc festivaluri ale artistilor in acest domeniu ; Caransebes mesterii cojocari,care au produse pline de originalitate,printre care si renumitul pieptar cu secera,deasemenea si cei care se ocupa cu olaritul.Aici se organizeaza anual si festivaluri de interes turistic cum ar fi : Festivalul Rachiei din luna noiembrie , Folclor Borlova cu broderii si nunti traditionale taranesti, Festivalul Masurisului Laptelui din luna aprilie. In urma informatiilor prezentate in acest capitol, observam ca judetul Caras-Severin prezinta o diversitate de atractii turistice deosebite,care merita vizitate fara indoiala si ar multumii orice turist,acestea fiind foarte diversificate.In acest judet,turistul poate face si tratament in unitatile specializate si in acelasi timp sa beneficieze de o varietate de atractii. III. Analiza echipamentelor si a ofertei de servicii turistice 1.Analiza unitatilor de cazare turistica
Tip unitate cazare Turistica Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hosteluri Hanuri turistice Moteluri Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri si unitati tip Casuta Popasuri turistice Pensiuni agromontane Total 2002 14 5 11 10 12 3 3 3 4 65 2004 14 1 1 6 15 7 21 10 2 4 4 85 2005 16 2 2 1 6 15 7 24 16 2 4 95 2006 18 2 2 1 6 17 7 28 20 2 4 107 2007 17 2 3 1 5 17 7 30 24 1 4 111 2008 18 2 2 1 6 17 7 29 24 1 4 118 mediu 0.8 0.4 0.4 0.2 0.2 1 - 0.5 2.83 3.5 -0.33 0.67 I mediu 1,05 1,037 1,09 0,93 1,19 1,51 0,8 1,05 Rmediu.. 0,05 0,037 0,09 0,07 0,19 0,51 0,2 0,05 Pondere pt Anul 2008 15.25% 1.7% 1.7% 0.85% 5.08% 14.4% 5.9% 24.6% 20.3% 0.85 3.39% -

Sursa:Anuarul statistic al judetului Caras-Severin,Anul 2008 si www.insse.ro In intervalul 2004-2008 se observa ca numarul unitatilor de cazare din judetul analizat au fost in plina crestere , de la un total de 85 de unitati in anul 2004, pana la 118 unitati in anul 2008.

Cele mai mari ponderi din totalul unitatilor de cazare turistica in anul 2008 le detin pensiunile turistice urbane 24,6% si pensiunile turistice rurale- 20,3 % , hotelurile 15,25% , vilele turistice si bungalourile 14,4% . La polul opus se inregistreaza ponderi foarte scazute, de 5,08% pentru moteluri , 5,9% pentru taberele de elevi si prescolari, 1,7% pentru hosteluri si hoteluri pentru tineret, sub 1% pentru hanurile turistice , campingurile si unitatile de tip casuta . In categoria hotelurilor , se observa o crestere a numarului acestora de la 14 unitati in anul 2004 la 18 in 2008 , crestere de 1,05 ori , adica cu un ritm mediu de 50% .In privinta hostelurilor si hotelurilor pentru tineret numarul lor ramane aproape constant pe perioada analizata, constructia unui hostel in anul 2005 si a unui hotel pentru tineret in anul 2007.Motelurile in perioada analiza au inregistrat o crestere de 1,037 %, adica un ritm mediu de 3,7%. Pe parcursul celor 5 ani,cea mai mare crestere au inregistrat-o pensiunile turistice rurale si anume 1,51%, cu un ritm de 51%, urmate de campinguri si unitatitile de tip casuta si pensiunile turistice urbane cu ritm de 20%, iar cea mic procent a revenit popasurilor turistice , cu un ritm de 5%. 2.Numarul de locuri din unitatile de cazare turistica
Tip unitate cazare Turistica Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hosteluri Hanuri turistice Moteluri Tabere de elevi si Prescolari Pensiuni turistice Urbane Pensiuni turistice Rurale Campinguri si unitati Tip casuta Popasuri turistice Pensiuni agromontane Total 2002 4384 239 981 539 130 162 130 45 6753 2004 4465 30 18 340 309 531 560 294 142 150 44 6883 2005 4496 62 78 18 274 271 480 563 375 142 150 6909 2006 4676 62 78 18 253 307 468 576 451 142 150 7181 2007 4380 62 106 16 212 309 448 452 502 10 150 6647 mediu -0.8 12.4 21.2 3.2 -5.4 33.2 -106.6 -17.4 74.4 -30.4 4 I mediu 0.999 0.97 1.21 0.82 0.95 1.4 0.49 1.03 Rmediu 0.001 0.03 0.21 0.18 0.05 0.4 0.51 0.03 Pondere 2007 65.8% 0.9% 1.6% 0.24% 3.19% 4.65% 6.74% 6.81% 7.55% 0.15% 2.26% 100%

Vile turistice si bungalouri 143

Sursa:Anuarul Statistic al judetului Caras-Severin 2008 Pe parcursul perioadei analizate 2002-2007 ( mentionez ca anul 2003 nu era dat in Anuarul Statistic al judetului) cele mai multe locuri de cazare le detin hotelurile , care au o pondere de 65,8% , acestea inregistrand o crestere a numarului de locuri de cazare din 2002 pana in 2006, iar in anul 2007 o scadere 296 de locuri , ritmul mediu de crestere fiind de 10%.Cele mai mari ponderi de crestere a numarului locurilor de cazare pentru 7

categoria hotelurilor pentru tineret si hosteluri se intregistreaza tot in anul 2007 , acestea fiind de 0,9% , respectiv 1,6%. In cazul motelurilor, in anul 207 comparativ cu 2002 numarul locurilor de cazare au cunoscut o scadere de 0,97 ori cu un ritm de 0,03%.Deasemena si numarul locurilor din taberele de elevi si prescolari au cunoscut o involutie , ele scazand de 0,82 ori , cu un ritm de 18%. In ceea ce priveste numarul locurilor de cazaredin cadrul pensiunilor urbane acestea au scazut intre 20022007 de 0,95 cu un ritm de 5% , spre deosebire de numarul locurilor din cadrul pensiunilor turistice urbane, care au inregistrat o crestere foarte mare, de 1,4 ori , cu un ritm de 40%. Campingurile si unitatile de tip casuta au inregistrat o scadere in perioada analizata de 0,49 ori cu ritm de 51%,iar popasurile turistice au intregistrat o crestere de 1,03 ori , cu un ritm de 3%. 3.Capacitatea de cazare turistica in functiune
Tip unitate cazare Turistica Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hosteluri Hanuri turistice Moteluri Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri si unitati tip Casuta Popasuri turistice Pensiuni agromontane Total 15016 7095 1643313 18208 9353 1793672 16700 1584603 17444 1722104 13284 1655755 -346.4 31.105 0.97 1,001 0.03 0,001 0.8% 100% 1378856 60470 35970 85523 39414 11077 9892 1366176 5592 6466 77763 83063 106397 81580 18878 20196 1132974 18012 18334 6146 61054 70371 92532 110448 33744 24288 1175410 19030 38410 6324 54751 73522 95543 144559 64771 32340 1133951 17710 38410 5840 50920 76536 76237 152533 90334 -2528981 -1910 8077.2 -1857.2 22623.8 15851.4 0.952 0.957 1.2 0.971 1.4 1.69 0.048 0.043 0.2 0.029 0.4 0.69 2002 2004 2005 2006 2007 mediu I mediu Rmediu Pondere 2007 68.49% 1.06% 2.32% 0.35% 3.075% 4.62% 4.6% 9.2% 5.46% -

Sursa : Anuarul Statistic al judetului Caras-Severin , anul 2008 (mentionez ca anul 2003 nu era scris in anuarul judetului) In anul 2007 comparativ cu 2003, capacitatea de cazare turistica in functiune a inregistrat o crestere de 1,001 ori, cu un ritm mediu de 0,1 % , insemnand o evolutie aproape constanta.

In anul 2007, cea mai mare pondere a capacitatii de cazare in functiune o detine hotelurile , si anume 68,49%, umata de pensiuni turistice urbane 9,2% , pensiuni turistice rurale 5,6% ,vilele turistice si bungalourile si taberele de elevi si prescolari -4,6% .La polul opus se afla motelurille- 3,075%, hostelurile 2,32 % si hotelurile pentru tineret 1,06% . 4.Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%)
An Indice 2002 54,7 2003 51,2 2004 46,4 2005 44,5 2006 44,4 2007 41,9 2008 44,1

Sursa:www.carasseverin.insse.ro In ceea ce priveste indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune, acestia au inregistrat valori descendente, mai putin in anul 2008 atunci cand s-a inregistrat o crestere de 44,1% , fapt ce inseamna ca activitatea turistica a inceput sa se redreseze . IV. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare a acesteia
An Nr . Sosiri=y 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total 106.000 103.600 95.700 108.000 100.800 104.300 618.400 ( mediu previz) 106.000 105.716,7 105.433,4 105.150,1 104.866,8 104.583,5 -

Numarul sosiri turisti pe judet

(y-)la Patrat 0 4.480.418,9 9.473.075,6 8.121.930 16.538.862,2 80372,3 38.694.659 I previz 106.000 105,47 104,94 104,41 103,9 103,37 (y-) la Patrat 0 103.494,5 95595,06 107.895,6 100.696,1 104.196,6 511.877,9 -3 -2 -1 1 2 3 0 9 4 1 1 4 9 28 -318.000 -207.200 -95.000 108.000 201.600 312.900 2300 102.683,3 102.811,1 102.938,9 103.194,5 103.322,3 103.450,1 X x patrat X*y (y-) Patrat 11.000.498 622.363,21 52.401.673 23.092.830 6.361.977,2 722.330,01 94.201.671

Se observa ca pana in anul 2005, numarul sosirilor a fost in scadere ajungand la 95700 turisti,dar in 2006 a inregistrat o crestere,cel mai mare numar de turisti din perioada analizata,apoi descrescand. Sporul mediu : v=62,57%; Indicele mediu: v=2,8% ; Trendul mediu: v=91,3%; Metoda care a inregistrat coeficientul de variatie cel mai mic este metoda indicelui de dinamica , unde v=2,8%.Previziunea pentru urmatorii 3 ani: : 2009 =103,37 * 0.995=102,85 2010= 102,85 * 0.995=102,34 2011= 102,34 * 0.995=101,89
An 2003 2004 Nr . Innop=y 950.300 865.400

Numarul de innoptari pe judet

( mediu previz) 950.300 909.833,4 (y-)la Patrat 0 2.010.033. .755,6 I previz 950.300 893.282 (y-) la Patrat 0 777.405.924 X -3 -2 x patrat X*y 9 4 -2.850. .900 -1.730. .800 901.119 ,09 866.690 ,44 (y-) Patrat 2.418.761. .908,43 1.665.235, ,4

2005 2006 2007 2008 Total

745.000 797.400 721.400 707.500 4.787.000

869.367 828.900,4 788.433,8 784.367,2 -

15.467.150 .689 992.275.200 ,16 4.493.530. 342,44 5.908.566. .435,84 28.871.556 .423,03

839.685,08 789.303,9 741.945,7 697.428,9 -

8.965.264. .374,61 65.546.835, ,21 422.125.788, ,49 101.427.055, ,21 10.331.769. .977,52

-1 1 2 3 0

1 1 4 9 28

-745.000 797.400 1.442.800 2.122.500-964.000

832.262 ,1 763.404 ,73 866.689 ,3 901.117 ,01 -

7.614.674. .096,41 1.155.678. .382,38 21.108.980. 694,5 37.487.546. .561,3 69.785.306. .878,42

Innoptarile sunt in continua scadere pe toata perioada analizata , din 2003 cand s-a inregistrat 950300 pana in 2008,cand numarul lor a scazut cu aproape 250.000 de innoptari. Sporul mediu:v=8,6%; Indicele mediu : v=5,2% ; Trendul liniar : v=13,5% Metoda care a inregistrat indicele de dinamica cel mai mic este cea a indicelui de dinamica , v=5,2%. Previziunea pentru urmatorii 3 ani : 2009 =697.428,9 * 0.94=655.583,17 2010=655.583,17*0.94=616.248,18 2011=616.248,18*0.94=579.273,29 Pentru urmatorii 3 ani se previzioneaza la nivelul judetului o scadere atat a numarului de sosiri, acesta ajungand in 2011 la 101.000, iar in cazul innoptarile acestea vor fi de 579.000.Aceste scaderi pot fi puse pe seama atat a crizei economice,cat ai a faptului ca turistii prefera alte destinatii decat cele din tara noastra,deoarece serviciile nu sunt cele mai bune si preturile sunt ridicate pentru ceea ce se ofera,in defavoarea peisajelor superbe din tara noastra. 2008
ANUL TOTAL ROMANIA (MII) NR. NR TURISTI (SOSIRI) TOTAL JUD. Caras-Severin % din ROMANI ROMANIA NR. % DIN CarasSeverin 2,07 93.738 89.27 2,1 2,04 95.711 92,38 1,69 88.884 92,87 1,73 102.243 94,66 1,44 96.832 96,06 1,46 STRAINI % din CarasSeverin 6.814 10,73 7.902 7,62 6.835 7,13 5.800 5,34 3.965 3,94 NR.

Comparatia judetului Caras-Severin cu totalul sosirilor si innoptarilor in Romania Dinamica numarului de turisti in Romania si in judetul Caras Severin in perioada 2002-

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

4847 5057 5639 5805 6216 6972 7125

100.500 106.000 103.600 95.700 108.000 100.800 104.300

10

Judetul Caras-Severin are un potential turistic dezvoltat, in special datorita faptului ca aici predomina turismul montan , astfel se observa un numar de turisti ce depaseste 100.000 anual , mai putin in anul 2005, cand se inregistreaza un numar de 95.700.Intre anii 2002-2003 se observa o evolutie ascendenta, de la 100.500 de turisti la 106.000 , apoi scazand in anul 2004 la 103.600 de turisti.Din anul 2005, cand s-a inregistrat cel mai mic numar de turisti din acest interval , se ajunge in anul 2006 la cel mai mare numar de turisti din intervalul analizat : 108.000,apoi in anul 2007 inregistrandu-se o scadere,apoi iarasi o crestere in anul 2008 de 3500 de turisti , ajungandu-se la 104.300 de turisti.In perioada 2002-2008 s-ar inregistrat o dinamica pozitiva de +3800 de turisti , ce reprezinta 0,5% din totalul de turisti sositi in acest interval. Din datele prezentate mai sus , observam ca judetul Caras-Severin detine din circulatia turistica a Romaniei procentul de peste 2% intre anii 2002-2004 si sub 2% intre anii 2005-2008.Chiar daca in anul 2006 sa inregistrat cel mai mare numar de turisti din acest interval si anume 108.000 turisti , ponderea s-a mentinut sub 2% datorita mediei mai mare de turisti sositi la nivelul tarii . Din perspectiva provenientei turistilor in cadrul judetului analizat, cei mai multi dintre acestia sunt din interiorul tarii , si anume 89,27% in anul 2002 si peste 92% in intervalul 2004-2007, ponderea fiind permanent ascendenta .In ceea ce priveste turistii straini sositi se observa o reducere drastica pot spune, de la 10,73% in anul 2002 pana la 3,94% in anul 2007. Dinamica numarului de innoptari in Romania si in judetul Caras-Severin in 2002-2008
ANUL TOTAL ROMANIA (MII) NR. NR. INNOPTARI TOTAL JUD. Caras-Severin % DIN ROMANI ROMANIA NR. % DIN CarasSeverin 5,32 883.868 96,06 5,32 4,67 844.897 97,63 4,05 724.119 97,19 4,19 779.578 97,76 3,50 708.299 98,18 3,41 STRAINI % DIN CarasSeverin 36.262 3,94 20.516 2,37 20.869 2,81 17.810 2,24 13.087 1,82 NR.

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

17.277 17.845 18.501 18.373 18.992 20.593 20.726

920.100 950.300 865.400 745.000 797.400 721.400 707.500

11

Judetul Caras-Severin a inregistrat in perioada 2002-2008 ponderi intre 5,32% in anul 2008 pana la 3,41% din totalul innoptarilor la nivelul Romaniei.Dinamica innoptarilor in cadrul acestui judet a inregistrat exclusiv scaderi pe parcursul perioadei analizate de la 920.100 in anul 2002 la 745.000 in anul 2005.In anul 2006 a avut loc o mica crestere de 52.400 de innoptari, dar din anul 2007 a reinceput evolutia descendenta. Analiza structurii numarului de innoptari dupa provenienta turistilor,evidentiaza faptul ca in judetul Caras-Severin cele mai mari ponderi revin exclusiv romanilor, cu ponderi in crestere de la 96,06% in anul 2002 pana la 98,18% in anul 2007.Comparativ cu acestia, inopptarile strainilor detin ponderi foarte mici, in scadere , inregistrand procente de la 3,94% in anul 2002 la 1,82% in anul 2007. Durata medie a sejurului
Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Durata sejurului nr. Zile/turist Romania Jud. Caras-Severin 3,56 3,52 8,96 3,28 8,35 3,16 7,78 3,05 7,38 2,95 7,15 2,90 6,78

12

In ceea ce priveste durata medie a sejurului la nivelul Romaniei aceasta este in scadere generala de la 3,56 zile/turist in anul 2002 pana la 2,9 zile/turist in anul 2008 .In privinta judetului Caras-Severin tendinta generala de scadere se mentine,ca si la nivelul tarii , de la 8,96 zile/turist in anul 2003 pana la 6,78 zile/turist in anul 2008, fapt ce inseamna ca turismul in acest judet nu a avut cea mai buna evolutie. Densitatea circulatiei turistice
An In rap. cu Teritoriul In rap. cu populatia 2002 11,79 0,29 2003 12,44 0,31 2004 12,15 0,31 2005 11,23 0,28 2006 12,67 0,32 2007 11,83 0,30 2008 12,24 0,32

In ceea ce priveste densitatea circulatiei turistice in raport cu teritoriul aceasta inregistreaza valori crescatoare de la 11,79 in anul 2002 la 12,44 in anul 2003 , apoi o descrestere in anii 2004 pana la 12,15 si in 2005 de 11,23 , apoi in 2006 cea mai mare valoare de 12,67 . In cazul densitatii turistice in raport cu populatia aceasta inregistreaza valori intre 0,28 in anul 2005 si maximum de 0,32 in anul 2008.Acest indicator ilustreaza eforturile facute de administratia locala pentru a asigura armonizarea intereselor turistilor si rezidentilor , si in cazul destinatiilor turistice foarte dezvoltate poate atinge si valori supraunitare , deci in cazul judelui Caras-Severin autoritatile mai au de munca pentru a atinge dorintele clientilor . Preferinta relativa pentru turism (numarul turistilor din Romania sositi in Caras-Severin numarul total al turistilor din Romania) In urma datelor obtinute se observa ca in perioada analizata , preferinta relativa pentru turism a
An Pref.rel.tur. 2002 0,019 2003 2004 0,016 2005 0,015 2006 0,016 2007 0,013

turistilor este in scadere de la 0,019 in anul 2002, pana la 0,013 in anul 2007 ceea ce inseamna ca turistii aleg alte destinatii in detrimentul judetului Caras-Severin , poate nu datorita faptului ca aici nu ar fi suficiente atractii turistice deosebite , ci din cauza faptului ca serviciile oferite nu sunt cele mai bune si nu au parte de atentia pe care ei si-o doresc din partea celor care lucreaza in domeniu. V. Propuneri de valorificare turistica a judetului

13

Inainte de a enunta propriile mele propuneri cu privire la dezvoltarea turistica a judetului CarasSeverin vreau sa mentionez o serie de lucruri foarte importante in atragerea unui numar de turisti mai mare, in special din strainatate , dar si din Romania :distanta relativ mica, aproximativ 700 de km a judetului fata de 11 din capitalele Uniunii Europene , dintre care: Belgrad, Budapesta, Bratislava, Praga, Sofia si Viena ; transportul aerian este asigurat prin aeroportul Caransebes; si cel naval prin portul de pe Dunare , Moldova Veche si nu in ultimul rand minunatele atractii turistice care ar atrage orice turist,indiferent de originile sale. Dupa cum am prezentat in primele 2 capitole,judetul Caras-Severin are un potential turistic deosebit,care ar trebuii sa atraga extrem de multi oameni,deoarece imbina mai multe forme de turism si anume :turism montan,balneoclimateric,rural sau urban, astfel putand fii satisfacute toate dorintele turistilor. In privinta turismului montan, m-am gandit ca ar fi benefica diversificarea ofertei de sporturi de iarna ce pot fi practicate de toate categoriile de varsta. Astfel pentru cei impatimiti si experimentati in a schia, le vom oferii posibilitatea de a practica schiul alpin pe Partia Nordica (Caldare) din Muntele Mic , care este destul de dificil si se practica pe partii intalte.Deasemenea se propune infiintarea unei partii pentru bob, care este un sport de iarna slab valorificat in tara noastra langa Partia Semenic.Tot in statiunea Semenic , propun crearea unui centru cu echipamente pentru Skiboarding,sport ce combina elemente de patinaj,snowboarding si schi, echipamentul diferind prin faptul ca skiurile sunt mai mici si mai late , si este mai usor de invatat decat skiul clasic. Pentru cei mai putin experimentati in acest domeniu, le propunem plimbari cu snowmobilul , atvurile , trasura cu cai , sanius.Deasemenea propun crearea unui patinoar modern in centrul orasului Resita,care poate fi folosit si ca teren de hochei pentru turistii pasionati si de acest sport.Patinuarul va avea 2 parti, astfel cei care se descurca foarte bine se nu fie deranjati de incepatori. Aceasta diversificare de sporturi de iarna si de activitati de agrement este benefica,deoarece are rolul de a atrage atat turisti straini, cat si de a-i tine pe cei autohtoni pe teritoriul tarii,deoarece din lipsa diversitatii si a calitatii slabe a serviciilor si a preturilor ridicate aleg alte destinatii . Pentru cei doritori de adrenalina propun o serie de sporturi mai aparte care se pot desfasura in randul defileelor ai al cheilor din judet , si anume rafting,caiac,canoe,, si pentru cei care doresc sa admire peisajele de la inaltime,paragliding si sarituri tandem.Alpinistii experimentati sunt invitati sa exploreze una dintre cele mai intinse zone calcaroase din Romania, si anume Valea Nerei si cred ca este benefica crearea unei scoli de alpinism, unde pot lua lectii oameni de toate varstele.

14

In ceea ce priveste turismul desfasurat pe Dunare , propun o noua categorie de plimbari pe acest fluviu, si anume plimbarile cu corabia cu panze, mai ales in zilele insorite de vara si primavara.Astfel turisti pot admira mai aproape de ei frumusetea peisajului si deasemenea vor traii senzatii tari.Pentru pasionatii de pescuit ,propun organizarea unor concursuri de pescuit la copca pe timpul iernii,care sa antreneze oamenii pasionati din cat mai multe tari . In cadrul turismului balneoclimateric propun completarea serviciilor de sanatate oferite de catre centrele specializate cu servicii ce vizeaza mentinerea frumusetii cum ar fi tratamentele stomatologice si tratamentele cosmetice pentru a atrage mai mult clientii cu venituri mai mari in special.Deasemenea propun crearea unui centru special in Baile Herculane , numai pentru copii si sportivi, pentru a-i atrage si pe ei catre acesasta metoda de intretinere a sanatatii,pentru a imbina sanatatea cu agrementul. Pentru copii,a-si dori sa adaug la piscinele cu apa termala o serie de topogane pentru a face baia mai placuta si mai atractiva, si sa ii poata insotii cu placere pe parintii lor intr-o astfel de vacanta. Pentru dezvoltarea agrementului in cadrul judetului consider o buna solutie de a dezvolta agrementul crearea unei baze extrem de atractiva si unica in Romania.Doresc crearea unui parc de distractii modern, situat la iesirea din Resita spre Caransebes,cu diverse masinarii precum mountain rouse, trenulete care vor face incursiuni in tara basmelor si in lumea desenelor animate care vor fi extrem de apreciate de copii , panouri de catarare. O alta baza de agrement va fi construita langa Caransebes si va consta in : infiintarea unui centru echitatie ,unde vor fi pentru inceput 6 cai,de rase deosebite.Astfel , incepatorii vor beneficia de ajutorul unui instructor si vor platii un pret de 25 de lei pentru o ora, iar cei care deja se pricep vor platii un pret de 15 lei pentru o ora.O alta noutate care fi la nivelul judetului, o reprezinta construirea unui teren de golf ,desi este un sport mai scump, vom incerca sa atragem cat mai multi turisti prin posibilitatea de a practica acest sport. Voi incerca redresarea cicloturismului la nivelul judetului,deoarece atat turistii romani cat si cei straini arata un interes din ce in ce mai ridicat fata de acest sport.Pe langa innoirea marcajelor deja existente si a hartilor , voi incerca introducerea unor tonomate pentru informatii, astfel ca turistul sa stie in mod sigur unde se afla si unde se indreapta .Deasemenea numarul traseelor cicloturistice va fi marit de la 14, in prezent la 20 .

15

Pentru iubitorii de sport,m-am gandit la un program mai aparte, si anume Viziteaza Caras-Severin pe bicicleta . Pentru inceput vor fi vizitate doar unul din principalele orase si imprejurimile sale daca programul meu va avea succes voi incerca extinderea sa la nivelul intregului judet,acolo unde accesul se poate face cu bicicleta,astfel vom imbina sportul cu vizitarea obiectivelor turistice.Pentru Resita 2 trasee posibile : traseul 1 Resita- Ocna de Fier( vizitarea Colectia de minerale si flori de mina ) Bocsa (Manastirea Sf.Ilie de la Izvor este situata in orasul Bocsa; lacul de la Medres, zona Pringhel, Biserica Ortodoxa din Bocsa Romana; lacul cu nuferi de la Dognecea); traseul 2 : Muzeul de Locomotive cu Abur- Parcul Zoo- Lacul Secu ; Traseul va avea o lungime de 60 de km , distanta pe care un turist care merge constan cu bicicleta o poate face fara probleme, mersul pe bicicleta este ecologic si nici nu costa foarte mult. Pentru cei care isi doresc si altfel de excursii decat cele mentionate pana acum , unele solutii ar putea fi:turismul religios- vizitarea bisericilor,manastirilor si schiturilor din cadrul judetului,mai ales daca ei se afla in vizita in perioada marilor sarbatorii religiose; pentru cei care doresc sa viziteze satele tipice banatate propun infiintare in caminele culturale din cadrul satelor a unor mici intalniri,unde turistii pot interactiona in mod direct cu mesterii populari si chiar sa invete,contra cost cum sa creeze anumite obiecte si anume : covoare,stergare ,fete de masa si alte tesaturi in satul Borlova, sau pot merge in satul Sasca Romana pentru a invata sa faca obiecte din lut. O alta idee pentru a sustine si mai mult atragerea turistilor catre aceste segmente traditionale romanesti,reprezinta crearea o data pe an, a unui festival in care sa se intersecteaza toate aceste domenii : tesutul de covoare , fete de mesa,stergare, expozitia de porturi populare carctersitici zonei, mesterii olari sa vina sa isi prezinta obiectele, si deasemenea prepararea bucatelor traditionale zonei.Astfel, turistii vazand cate putin din fiecare arie, le va fi starnita curiozitatea si vor mai venii in judet pentru a cerceta mai amanuntit aceste zone si traditii. O alta modalitate de atragere a turistilor o reprezinta organizarea de festivaluri din cat mai multe arii:fie ele de film (prezentarea unor pelicule noi ) , de muzica (de toate genurile, pentru ca turistii sa aiba posibilitatea de a alege) ,gastronomice sau de arta populara cum este cel mentionat mai sus. In urma celor spuse mai sus,judetul Caras-Severin are un potential turistic extrem de bogat,cu locuri superbe si unice atat in tara,cat si in lume,si fiecare turist ar trebuii sa petreaca macar o vacanta aici.

16

17

18