SCHITA CURSULUI DE CARIOLOGIE SI

ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE
Rezidentiat de Chirurgie DentoAlveolara

Tema 1.

CONCEPTE MODERNE IN
ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

1. Noiuni de etiopatogenie n caria dentar

Teoria plurifactoriala a lui Keyes
Keyes, n 1968, a imaginat o diagram n care erau indicai principalii factori implicai n
etiologia cariei dentare i care prin aciune concomitent pot determina apariia cariei
dentare. Aceti factori erau: gazda (dintele i mediul su, lichidul bucal); substratul
(hidraii de carbon fermentabili); placa bacterian (microorganismele cariogene). Ulterior,
Knig a adugat i factorul timp de demineralizare (durata de aciune a acizilor).
Factorul dinte
dini cu morfologie accentuat( la nivelul premolarilor i a molarilor, n zonele cu fisuri i
gropie adnci, la nivelul punctului de contact cu dinii vecini, n zona cervical a dinilor
boselai);
incongruena dento-alveolar cu nghesuire;
dini cu malpoziii (versii, rotai);
dini cu abrazie accentuat, cu eroziuni dentare determinate de diferii acizi;
dini cu dentinogenez imperfect, cu distrofii dentare secundare de tipul cariilor
circulare la frontalii superiori (caria de biberon), sau sindromul dentar Dubreuil;
dini cu obturaii debordante, cu restaurri protetice la care depunerea de plac
bacterian se poate face n zona coletului acolo unde exist o adaptare defectuoas;
la pacienii cu boal parodontal (gingivite, parodontopatii) la care datorit prezenei
inflamaiei gingivale, igiena este precar i favorizeaz apariia de carii, n special n zona
coletului, precum i pe suprafeele radiculare ce devin expuse plcii bacteriene cariogene;
la pacienii ce sufer de un sindrom disfuncional al sistemului stomatognat, cu tulburri
musculare, ocluzale, ale A.T.M., ce creaz condiii favorabile depunerii de plac bacterian
i apariiei cariilor.

Caria dentara este multifactoriala

Clasa Sociala

Conceptia
moderna

Educatia

Venituri

Flux salivar
Capacitate
tampon
Compozitie
Factor
Microbian Biofilm Dinte Fluoruri

Saliva

Determinanati
ecologici

Genetic

Timp
Comportament

Factori socioeconomici

Dieta

Compozitie
Frecventa
zaharului

Cunoastere

Atitudine

Teoria ecologic a plcii bacteriene

Caria dentar este o boal localizat pe sedii specifice, care apare ca urmare a dishomeostaziei
ecosistemului oral.
Factorul cauzal este placa bacterian cariogen care conine preponderent bacterii acidogene i
acidofile, a cror dezvoltare este favorizat de o serie de factori care joac rolul de determinanii
ecologici. Acetia condiioneaz iniierea i evoluia bolii, controlnd condiiile de habitat i
nutrieni disponibili din fiecare ni ecologic. Astfel ei moduleaz caracteristicile comunitare ale
plcii bacteriene (compoziia, structura, i virulena acesteia) prin limitarea sau stimularea
dezvoltrii anumitor specii bacteriene, caracterizate prin necesiti specifice de nutriie i de
habitat.

Principalii determinani ecologici ai plcii bacteriene cariogene sunt:

Habitatul reprezint spaiul n care populaia niei este adpostit, principalele caracteristici ce
influeneaz colonizare lui cu o anumit specie bacterian fiind legate de :
- dini ofer condiii optime de colonizare bacterian n zonele retentive.
fluidul oral - are un rol esenial n vehicularea bacteriilor i a nutritienilor bacterieni (clearance) i
reprezent mediul lichid ce scald fiecare ni ecologic.
controlul plcii bacteriene urmreste indepartarea temporara a sp. bacteriene cariogene i
recolonizarea suprafeelor dentare cu o plac bacterian nepatogen (ex. igiena oral).
Substratul nutritiv al populaiei bacteriene - este asigurat prin aportul alimentar al pacientului
(hidrocarbonatele fermentabile).

FLORA NORMAL SALIVAR

Lactobacili

S.mutans

PLACA DENTAR

Plac
parodontopat

Plac cariopat

Actinobacil
actinomicetemcomitans(Aa)
Porphiromonas gingivalis(Pg)
Prevotela intermedia(Pi)
TARTRU

S.mutans Lactobacili
(Actinomices)

GINGIVIT

CARIE CEMENT

CARIE SMAL
Lactobacili

Parodontite,
Pierdere os

Aa
Pg
Pi

Carie de dentin,
Pulpit
Necroz Pulpar,
Parodontite, Periapicale,
Abces

Prezentarea schematic a cilor de infecie n dini i parodoniu (Ghiorghe Angela- Elemente de cariologie,2008)

Factorii favorizani interni majori n legtur cu boala carioas sunt

reprezentai de un flux salivar sczut, o calitate slab a salivei, factori
defavorizani n legtur cu gazda, boli cronice, o anatomie dentar
defavorabil la nivel micro- i macro, un stadiu periculos n erupia dentar,
etc.
Printre factorii favorizani externi putem include alimentaia cariogen, un
status socio-economic sczut, o medicaie defavorabil ct i vizite neregulate
la cabinetul dentar
Factorii socio-economici i comportamentali
Aceti factori i n special cel educaional, sunt cei mai importani la
nivel de grup sau populaie. n mod clar, modificrile sociale (rzboaie,
urbanizare, industrializare) au influenat tiparul de apariie i evoluie al
cariei. Este bine stabilit c o igien bun, obiceiuri alimentare corecte i
utilizarea regulat a pastelor de dini cu fluor n special la copii sunt n strns
corelaie cu nivelul social al prinilor (nivel educaional), status dentar,
regularitatea ngrijirilor dentare( n special programe preventive) i
motenirea etnic-important pentru emigrani. Nivelul socio-economic i
educaional al prinilor este mult mai strns legat de incidena cariei la copii
dect de exemplu, frecvena aportului de produse ce conin zahr.
Clasa social, igiena oral, obiceiurile alimentare i utilizarea fluorului sunt
factori legai n mod convenional de prevalena cariei.

Tema 2

METODE UZUALE SI SPECIALE DE PREPARARE A

CAVITATII IN CARIA DENTARA SIMPLA, IMPUSE DE
UTILIZAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE
CORONARE BAZATE PE ADEZIUNE

Terapia LASER
Sistemele laser hidrokinetice tip
Erbium:Yttrium-Aluminium
(Er:YAG) i Erbium, chromium:
yttrium-scandium-gallium
(Er,Cr:YSGG) au fost introduse n
medicina dentar cu scopul de a
ndeprta esuturile dure dentare,
acestea mpreun cu un jet de
aer/ap dovedindu-se eficiente n
eliminarea att a substratului dur
ct i demineralizat.
Preparaiile sunt ntru-ctva
similare cu cele realizate prin Aa,
fiind necesar aplicarea unei
restaurri din materiale
bioadezive.

Abraziunea cu aer
O tehnic alternativ de intervenie minim invaziv o
reprezint abraziunea cu aer.
R.Black n 1940, a introdus aceast tehnic n practica
stomatologic, iar S.S. White Company, n 1951, a introdus
sistemul aer abraziv Airdent, care ns nu s-a bucurat de
aprecierea practicienilor, deoarece avea anumite
dezavantaje:
nu era capabil s prepare caviti cu perei i margini
bine definite att de necesare pentru realizarea formei de
retenie a materialelor existente;
n 1950 a fost introdus turbina care s-a dovedit
mult mai eficient n efectuarea tuturor preparaiilor;
sistemul de aspiraie cu putere mare nu era bine
dezvoltat, astfel nct evacuarea pulberii se fcea dificil;

OZONO-TERAPIA
Avantaje:
fr anestezie, durere
i preparare mecanic,
fr complicaii,
reduce considerabil
nevoia pentru
restaurri,
economie tisular
maxim,
suprafeele restante
sunt mai rezistente la
atacul cariogen

Tema 3

TRATAMENTUL ACTUAL AL PLAGII

DENTINARE SI ADEZIUNEA LA
STRUCTURILE DURE DENTARE

Metode de realizare a proteciei

organului pulpo-dentinar n diferite
situaii clinice.
Consideratii clinico-terapeutice
Nici un material nu asigur o protecie pulpar mai
bun dect dentina.
0,5mm dentin restant reduce cu 75% efectul
substanelor toxice asupra pulpei; 1mm reduce cu 90%
efectul toxic; dentina are o capacitate tampon
excelent.
Conservarea dentinei restante este mai important
pentru sntatea pulpar dect nlocuirea esutului
pierdut cu un material de substituie fie el liner sau
baz.

Caracteristicile plagii dentinare

Nesangeranda;
Expusa m. oral;
Infectata;
Permeabila;
Umeda (limfa dentinara);
Acoperita de smear layer.

Obiectivele protectiei pulpo-dentinare

Stoparea evolutiei cariei prin:
Sterilizarea dentinei;
Remineralizarea dentinei

Prevenirea afectarii pulpei prin :

Sigilarea dentinei;
Izolarea pulpei prin materialul utilizat si prin stimularea
neodentinogenezei;
Inhibarea inflamatiei incipiente

Clasificarea materialelor destinate tratamentului plagii

dentinare (dupa McCoy)

Sigilani:
varnish-uri sau lacuri (lineri tip solutie):
rini naturale sau sintetrice dizolvate ntr-un solvent organice de tipul acetonei; cloroformului
sau eterului
2-5 grosime;
utilizai pentru reducerea permeabilitatii dentinare; prevenirea infiltrrii marginale pn cnd
se produce autosigilarea i pentru prevenirea penetrrii iritanilor din materialul de baz.

Sisteme adezive pe baz de rini

Lineri:
suspensii de tip cementuri sau rini de acoperire;
grosime de 20- 0,5mm;
asigura o barier fizic mpotriva bacteriilor i produselor lor; un efect terapeutic antibacterial,
de remineralizare sau de stimulare a vindecrii pulpare antiinflamator.

Baze: materiale destinate nlocuirii dentinei absente

1-2mm grosime;
utilizate pentru restaurri ale volumului dentar; n scopul cptuirii, consolidrii pereilor sau
deretentivizrii acestora n cazul restaurrilor indirecte.

Factori de care depinde tratamentul plagii

dentinare

Tipul de evolutie al cariei

Caracteristicile dentinei restante
Raportul cu camera pulpara
Localizarea leziunii
Varsta pacientului si disponibilitate sa pentru
un anumit tip de tratament
Tipul de restaurare finala

Carii cu evolutie lent progresiva

Tratamentul plagii dentinare implica:
Sigilarea plagii dentinare;
Reconstructia volumui dentinar absent (obligatorie doar in cazul
amalgamului), care asigura izolarea pulpei si rezistenta
substructurii dentare restante;
Adeziunea la materialul de obturatie (obligatorie in cazul
compozitelor)

Carii cu evolutie acuta

Tratamentul plagii dentinare implica:

Sterilizarea dentinei infectate in cavitatile profunde;

Remineralizarea dentinei afectate;
Sigilarea plagii dentinare;
Izolarea plagii dentinare
Stimularea neodentinogenezei (in cazul cariilor profunde)

Materiale utilizate pentru sterilizarea si

remineralizarea dentinei
Materiale pe baza de hidroxid de calciu
Materiale pe baza de ZOE
Materiale pe baza de cimenturi ionomere de sticla
Substante pe baza de clorhexidina
Substante pe baza de fluorura de staniu

Materiale utilizate in scop

neodentinogenetic
Hidroxidul de calciu
Hidroxiapatita; matrice pentru formarea dentinei
MTA
Molecule semnal pentru vindecarea pulpara

Rolul hidroxidului de calciu n inducerea dentinogenezei de

reparaie

Ph-ul puternic alcalin pare s fie principalul contributor.

Iniial se produce necroza local a esutului pulpar n jurul locului lezat.

Migrarea celulelor pulpare spre aceast zon se observ dup 2 sptmni (Scroeder).

Dei pH-ul alcalin nu determin de obicei activitate biologic, n acest caz poate preveni
infecia bacterian i astfel domoli inflamaia creind condiiile favorabile vindecrii.

Pe msur ce celulele migraz spre zona de necroz, ncepe diferenierea odontoblastelor i

se formeaz o punte de dentin de reparatie mineralizat.

Procesele de semnalizare celular responsabile pentru activitatea Ca(OH)2 de inducere a

diferenieirii celulelor odontoblast-like sunt puin cunoscute.

S-a sugerat ca Ca(OH)2 este capabil s solubilizeze molecule bioactive cu funcii de semnal
din matricea dentinei (TZiafas i col. 2000). Alterarea nivelelor de calciu din mediul celular ar
putea determina rspunsuri de apoptoz sau difereniere celular a celulelor odontoblast-like
(Kardos i col, 1998).

Exist probabil aberaii in semnalizare demonstrate de aspectul apparent anormal al matricii

din puntea iniial de dentin, care este de obicei de tipul osteodentinei i nu al ortodentinei
tubulare. Discontinuitile din formarea punii de dentin determin aa zisele defecte tip
tunel (Cox i col., 1996) care diminu proprietile de izolare. Ulterior structura matriceal
devine mai regulat, asemntoiare ortodentinei tubulare.

Ca(OH)2 pare s aib efecte relative non-specifice ca inductor al dentinogenezei de reparaie

i o heterogenitate considerabil n aciune.

MTA

Compozitie: silicat tricalcic+ aluminat tricalcic+oxid tricalcic + oxid de

siliciu care amestecate cu apa determina un gel coloidal
Proprietati:
pH crescut -12,5;
Proprietati hidrofile;
sigilare bun;
proprieti mecanice asemntoare ZOE ranforsat (IRM)
proprieti antibacteriene;
formare de puni de dentin;
timp de priz prelungit

Efectul iniial const n formarea unui strat superficial de structuri cristaline

pe suprafaa pulpar a materialului de coafaj.
Pe aceast structur cristalin se aranjeaz colaoane de celule care sufer o
polarizare nuclear i citoplasmic i prezinta o organizare citoplasmic
dezvoltat.
Aceast reacie rapid indic stimularea activitii de biosintez a celulelor
pulpare.
Formarea unei matrici atubulare cu incluzii celulare se observ la 2
sptmni dup aplicarea MTA.
Dentina reparativ se observ dup 3 sptmni

Posibiliti de adeziune a materialelor de

restaurare la esuturile dure dentare
Mecanismele adeziunii si rolul adezivilor amelodentinari.
Adeziunea la smalt
Adeziunea la dentina
Clasificarea sistemelor adezive in functie de
mecanismul de actiune
- Sisteme adezive pro-smear layer
- Sisteme adezive anti-smear layer:
- Sistemele bazate pe mordansare si indepartarea smear-layer;
- Sistemele gravante.

Mecanisme implicate in adeziunea

rasinilor compozite la dentina:

-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de

conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smearlayer-ul si deschid tubulii dentinari.
- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul
expus.
- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu
materialul.
Adeziunea dentinara: etape de baza
I. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.
II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si
potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.
III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

Mecanisme implicate in adeziunea

rasinilor compozite la dentina:

-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de

conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smearlayer-ul si deschid tubulii dentinari.
- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul
expus.
- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu
materialul.
Adeziunea dentinara: etape de baza
I. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.
II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si
potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.
III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

Sisteme adezive bazate pe ndeprtarea detritusului dentinar

(condiionare total)
Mecanism de aciune
Agentul

de

determin

Componente

Caracteristici

condiionare
deschiderea

Agent
de
condiionare
i dentinar : H PO (20-40%)
3
4
demineralizarea dentinei pe o sau EDTA.
Mordansarea se face simultan
Primer
hidrofil
pentru dentin i smal.
profunzime de pn la 10m.
Rin adeziv hidrofob
ndeprtarea
detritusului
Primer-ul hidrofil ptrunde n
dentinar remanent, dizolvat
prin splare abundent cu ap.
reeaua de colagen, o retubulilor

dentinari

expandeaz

creaz

premizele penetrrii i legrii

Aplicarea

primer-ului

sau

primer-adeziv-ului pe dentina

Agent de condiionare amelo- umed pentru a mpiedica

dentinar
prbuirea reelei de colagen.
Rina penetreaz n tubulii
dentinari permeabilizai i n Primer-Rin adeziv cu
microporozitile reelei de caracter amfoter
colagen
din
dentina
intertubular
expus
i
pregtit de primer.
rinii hidrofobe.

Sisteme adezive bazate pe dizolvarea detritusului dentinar remanent

(autogravante).
Mecanism de aciune

Componente

Caracteristici

Primeri
auto-mordansani,
s preparai anterior aplicrii,
Condiionarea selectiv a
ndeprteze
detritusului prin amestecul componentei smalului
ntr-o
etap
coninnd
HEMA
cu
dentinar
remanent
iar componenta ce conine acid distinct
componente acestuia sunt maleic (0,8-4%)
Sistemul

incluse

dizolv

fr

stratul

hibrid

format prin impregnarea cu

rin.
Nu exist riscul colapsului
reelei de colagen prin Monomeri acizi
desicare.
Profunzimea demineralizrii
este egal cu cea a
penetrrii cu monomer.

Condiionarea selectiv a
smalului
ntr-o
etap
distinct

Condiionarea i adeziunea
au loc simultan pentru smal
i dentin.

CONCEPTUL DE ADEZIUNE IN MEDIU UMED

Desicarea dentinei demineralizate determin un colaps al
reelei de colagen (30% in volumul iniial), urmat de
scderea permebilitii (10% din valoarea iniial) i
rigidizarea acestuia.
Sistemele cu primeri ce conin solveni pe baz de aceton
sau alcool concentrat se evapor rapid i nu asigur
rehidratarea reelei de colagen prbuite prin desicare. In
astfel de situaii, meninerea umiditii dentinare n timpul
aplicrii primer-ului este obligatorie.
In cazul primerilor cu coninut de ap mai mare de 20%,
aplicarea n mediu umed este facultativ, acetia avnd
capacitatea de a re-expanda reteaua de colagen datorit
capacitii lor intrinseci de hidratare.

Tema 4

MODALITATI TERAPEUTICE DE
REFACERE A MORFOLOGIEI DENTARE
CU MATERIALE ADEZIVE ESTETICE

Autoindus
(reacie acidaz)

Reacie acid-baz
Auto-, fotopolimerizarea
rinii

Fotoindus

Fotoindus

Sistem
bicomponent
(necesit
amestec
componente)

Sistem bicomponent
(necesit amestec
componente)

Sistem
monocomponent
(nu necesit
amestec
componente)

Sistem monocomponent
(nu necesit amestec)
Compozitele duale sau
autopolimerizabile
(necesit amestec
componente)

Capsule sau
necesit
spatulare

Capsule sau necesit

spatulare

Carpule, seringi
sau aplitipuri

Carpule, seringi sau

aplitipuri

Mare

Moderat-mare

Moderat

Mic sau nul

Legturi
chimice
(autoadeziv)

Legturi chimice
(autoadeziv, unele
necesit primer)

Legturi
mecanice la
dinte, necesit
ageni adezivi, nu
este autoadeziv

Legturi mecanice la
dinte, necesit ageni
adezivi, nu este
autoadeziv

Opacitate

Bun

Foarte bun

Excelent

Bune

Bune-foarte bune

Foarte bune

Excelente

Dificil
Iniial sensibili
la umezeal,
relativ puine
etape, priz
ncetinit

Bun
Puin sensibili la
umezeal, relativ puine
etape

Excelent
Tolereaz mai
mult umiditate,
necesit agent
adeziv

Foarte bun
Tehnic pretenioas,
necesit dig,
mordansare acid,
condiionare dentinar i
adeziv

Sczut

Moderat-sczut

Moderat

Sczut

PROPRIETI
ESTETICA
FIZICE

ADEZIUNE

ELIBERARE
PREZENTARE
DE FLUOR

PRIZA

COMPOZITE

PREPARAREA

COMPOMERI

MANIPULARE

RMGI

SOLUBILITATE

GI

Caracteristicile
materialelor
restaurative
moderne
( dup Berg).

Selectarea indicaiilor de utilizare pentru cavitile Black (dup Berg).

CAVITATE

MATERIAL

CLASA I

GI
RMGI
COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI

CLASA A II-A

COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI

CLASA A III-A
COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI
CLASA A IV-A

COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI

CLASA A V-A

COMPOMERI
COMPOZITE

INDICAII

Dentiie temporar
Dentiie definitiv (leziuni mici)

Toate situaiile n care este necesar o estetic

optim
Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie temporar
Dentiie temporar
Dentiie permanent (leziuni mici sau tratament
tranzitoriu)
Toate situaiile unde izolarea optim este posibil
Dentiie temporar (tranzitoriu) unde este necesar o
eliberare de fluor mare
Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie definitiv (tranzitoriu)
Dentiie temporar
Dentiie definitiv (situaii selectate)
Toate situaiile unde izolarea optim este posibil i
este esenial estetica.
Dentiie temporar (provizoriu)
Dentiie temporar (tranzitoriu)
Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie definitiv (tranzitoriu)
Necesar pentru estetica cea mai bun i bun pentru
zona de stress incizal
Dentiia de lapte i definitiv cnd eliberarea de fluor
este mai important dect estetica
Dentiia de lapte i definitiv
Toate situaiile unde este posibil o izolare bun i
este necesar o bun estetic.
Toate situaiile unde este posibil o izolare excelent
i este esenial o foarte bun estetic.

 Procedurile resturative sunt fundamental mptite n 2 categorii: restaurri

tradiionale i restaurri adezive
Restaurrile adezive implic utilizarea unei tehnici de gravare a subtratului amelar i
dentinar i ulterior utilizarea unui sistem adeziv eficient/rin de cimentare pentru a
le lipi de structura dentar restant. Gravarea acestor substraturi poate fi realizat
n unele situaii utiliznd sistemul adeziv nsui, eliminnd pasul separat de gravare
cu acid fosforic. Aceste restaurri pot fi mprite n directe, semidirecte i
indirecte.
Restaurrile adezive directe: ele implic numai procedurile intraorale la fotoliul
dentar i de obicei necesit numai o singur edin
Restaurrile adezive semidirecte: restaurrile care implic att proceduri intraorale
ct i extraorale pentru realizarea restaurrilor adezive. Ele pot fi realizate n cabinet
i de obicei necesit o singur edin
Restaurrile adezive indirecte: restaurri care implic mai mult de o edin i
necesit asistena laboratorului dentar
Restaurrile pot fi clasificate i n funcie de metod (tradiional sau sistemul
CAD/CAM) i dup tipul de material: metalice, mixte i nemetalice
Restaurrile adezive directe sunt de obicei recomandate, atunci cnd defectul este
minor, supragingival i implic, preferabil unul sau mai puini dini.
Ele pot fi ocazional, plasate cu succes la dinii care prezint o uoar modificare de
culoare. Astfel dac suntei studeni sau tineri absolveni, va trebui s ncepei cu
restaurri mai uoare.
Nu ncercai s facei chiar de la nceputul carierei profesionale ceea ce colegilor
mai experimentai le-a luat ani ca s nvee.

n ciuda faptului c dentina este considerat principalul esut

dentar care influeneaz culoarea dinilor naturali, este
foarte important s nelegem c smalul funcioneaz ca un
tip de filtru care este capabil s schimbe expresia cromatic
a dinilor naturali.
n plus, este deasemeni important s nelegem c la corpurile
translucide, ca n cazul dentinei, smalului i al rinilor
compozite , opacitatea i transluciditatea sunt puternic
influenate de grosimea lor.
Iat de ce, trebuie s reproducem dentina cu o rin mai
opac i smalul cu o rin mai translucid.

Rinile compozite se clasific, n funcie de tipul particulelor

de ncrcare, ca microhibrid, microfill i cu nanoparticule.
n plus, n funcie de gradul cresctor de transluciditate, ele
pot fi mprii din punct de vedere didactic in:
1) -rini pentru dentin
2) -rini pentru miezul dentinei: body dentin
3) -rini pentru smal
Rinile pentru smal pot fi imprite n:
1) -smal opalescent (translucent, rini incizale, transenamel, effects)
2) -smal generic (smal perlat sau sidefiu i value enamel
3) -smal intens alb (opac)

Tema 5

TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE

DISTRUCTII CORONARE INTINSE

CU

Este cunoscut faptul ca o restaurare din compozit de

dimensiuni mari, in special cele de pe molari si premolari pot avea
o serie de neajunsuri, cauzate de contractia de priza a materialului
ce determina o adaptare inadecvata la marginile cavitatii cauzind
micropercolari marginale, carii secundare s.a.
De
asemenea
sufera modificari de imbatrinire a materialulu, devenind inadecvate
in 2-3 ani.
Deoarece contractia de priza este strict proportionala cu
volumul de material folosit, a fost indicata utilizarea combinata a
restaurarilor din material compozit asociat cu inserturi ceramice
(insert), care vor micsora astfel nivelul de contractie, determinind o
utilizare mult mai indelungata a restaurarilor.

CERANA sistemul de inserturi ceramice

cu proprietati fizico-chimice foarte
apropiate de cele ale smaltului dentar.
Prezinta si patru freze diamantate,
calibrate conform celor patru marimi de
inserturi.
Cerana-are proprietati de trasluciditate,
asemanatoare dintelui, redindu-I perfect
estetica si culoarea, de asemenea pot fi
modelate, finisate si lustruite.

1) -creaz o separare bine definit pentru inserarea primului strat de

rin n zona smalului palatinal, proximal i incizal
2) -faciliteaz determinarea grosimii rinii pentru smalul palatin
3) -faciliteaz crearea unui halou opac n regiunea marginii incizale
4) -permite operatorului s prevad lungimea dintelui
5) -faciliteaz crearea unor mameloane dentinare i zone translucide n
regiunile proximale i incizale
6) -face posibil vizualizarea grosimii rinii pentru dentin
7) -minimalizeaz riscul interferenelor ocluzale permind o
ajustareanterioar, preliminar a restaurrii
8) -faciliteaz definirea suprafeei palatinale a restaurrii
9) -minimalizeaz etapele de finisare i lustruire n regiunea palatinal
a restaurrilor

Pivotii dentinari = sunt dispozitive metalice care se

fixeaza in puturi preparate in dentina

Indicatii:
atunci cand retentia materialului de restaurare la
dinte este deficitara si necesita a fi suplimentata.
In functie de modul de agregare la dentina se utilizeaza
3 tipuri de pivoti:
1. Pivoti fixati prin cimentare
2. Pivoti fixati prin frictiune
3. Pivoti fixati prin infiletare

Avantaje:
Retentie net imbunatatita;
Prepararea dintilor mult mai
conservatoare, decat de ex.: coroane
de invelis;
Restaurare intr-o sedinta(economie
de timp);
O metoda relativ mai eftina.

Dezavantaje:
Inserarea materialului, asigurarea rezistentei si
modelarea mai dificila;
Prepararea puturilor si fixarea pivotilor poate
determina stress si fisuri in tesutul dentar si/sau in
compozit;
Risc de afectare pulpara prin deschiderea accidentala
in timpul prepararii puturilor sau ulterior prin
actiunea altor factoti iritativ-inflamatori (variiatii
termice, solicitari ocluzale;
Risc de percolare marginala (in obturatiile neetanse);
Diminuarea rezistentei amalgamului.

Indicatii:
1. Distructii coronare extinse la care retentia
obturatiei nu poate fi suficienta prin
prepararea retentiva a cavitatii si aplicarea
tehnicii de adeziune amelo-dentinara:
- Dinti vitali
pivoti parapulpari(dentinari)
- Dinti devitali
pivoti corono-radiculari.

Tema 6

TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE PRIN

INCRUSTATII METALICE SI NEMETALICE

Avantajele si dezavantajele
inlay-ului compozit fata de restaurarea prin
metoda directa
Avantaje:

polimerizare completa extraorala

acces si vizibilitate imbunatatita
contractie de priza compensata
rezistenta mecanica imbunatatita
tensiuni scazute in peretii cavitatii
percolare marginala diminuata (?)
contacte adecvate cu dintii adiacenti si
antagonisti
adaptare cervicala corecta
sensibilitate postoperatorie scazuta (?)
minimalizarea manoperelor de fininsare
intraorala
timp de lucru mai redus in cabinet (?)

Dezavantaje:

preparare putin
conservatoare cu
tesuturile dure
dentare
pret de cost
crescut
sensibilitate
tehnica crescuta
risc de coloratie
marginala (?)

Indicatii
Distructii coronare medii si intinse la nivelul
dintilor laterali vitali
Pacienti cu igiena orala buna si risc cariogen
scazut
Zone accesibile si vizibile
Conditii de izolare perfecta

Contraindicatii
distructii coronare reduse, la care sacrificiul de tesut
sanatos pentru preparare ar fi exagerat
distructii coronare foarte mari, unde nu se asigura conditii
minime de retentie a inlay-ului;
in zone de suprasolicitare ocluzala;
pacienti cu bruxism;
pacienti cu igiena orala deficitara;
pacienti a caror stare generala, varsta sau grad de
educatie sanitara nu permite un tratament cu sedinte
prelungite si laborioase

Etapele restaurarii prin inlay compozit

Prepararea
cavitatii

Direct/indirect
(semidirect)

Indirect
Amprenta si
fabricare in laborator

Fabricare in cabinet
pe baza
amprentei siliconice

Procesare secundara (activare luminoasa si/sau termica)

Tratamentul suprafetelor inlay-ului
Cimentare adeziva

Direct
Fabricarea intra-orala

Reguli de preparare a cavitatii:

- preparare neretentiva;
- divergenta ocluzala si proximala de 8-10o;
- profunzime de 1,5-2mm la nivelul fosetei;
- latime de 1-1,5mm a pragului gingival;

- latime istm de 2mm;

- margine nebizotata;
- contur rotunjit

Metoda directa
Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Izolarea cavitatii cu o lubrifiant hidrosolubil
3. Introducerea materialului compozit in cavitate si modelarea
4. Fotoactivarea intraorala
5. Dezinsertia din cavitate
6. Completarea (daca este necesar)
7. Fotoactivarea extraorala
8. Tratamentul suprafetelor inlay-ului
9. Cimentarea adeziva
10. Finisarea.

Metoda semidirecta

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Cabinet
Prepararea cavitatii
Amprentarea
Turnarea modelului
Modelarea inaly-ului
Fotoactivarea
Dezinsertia si verificarea
Procesarea secundara (fotoactivarea si/sau tratament termic)
Verificarea intraorala
Tratamentul suprafetelor inlay-ului
Cimentarea adeziva
Finisarea

Metoda indirecta

Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Amprenta

8. Verificare intraorala
9. Tratament suprafete inlay
10. Cimentare adeziva
11. Finisare

Laborator

3. Model de lucru (bont mobil)

4. Modelare inlay
5. Fotoactivare inlay
6. Dezinsertia si verificarea
7. Procesare termica (luminoasa
si termica)

Materiale: ESTENIA; BELLEGLASS HP; TESCERA ATL; SIMFONY; SCULPTURE