Previne cancerul de stomac

Doar 23% dintre persoanele diagnosticate cu cancer stomacal traiesc

mai mult de 5 ani de la aparitia bolii, de aceea sunt importante
recomandarile alimentare, potrivit unui studiu aparut in American
Journal of Clinical Nutrition.
"Rezultatele studiului vin in sprijinul ideii ca dieta mediteraneana reduce riscul de cancer si sustine nevoia
de a continua promovarea acestui regim alimentar in zonele in care acesta isi pierde adeptii", sutine Carlos A.
Gonzalez, de la Institutul de Oncologie din Barcelona, coordonatorul cercetarii.
Oamenii de stiinta au analizat dieta a peste 485.044 de persoane, cu varste cuprinse intre 35 si 70 de ani din 10 state
participante. Fiecare persoana a primit o nota, pe o scala de la 0 la 18, in functie de cat de apropiata era dieta sa de
cea mediterareana. Pe parcursul celor noua ani de monitorizare, 449 de persoane au dezvoltat cancer digestiv,
rezultatele scotand la iveala faptul ca respectarea principiilor dietei mediteraneene reduce cu 33% riscul de cancer la
stomac.
Regimul alimentar mediteranean este bogata in legume, fructe, peste, cereale, ulei de masline si sarac in carne rosie
si produse lactate.

Diabetul
Dieta mediteranean, bogat n legume, fructe, nuci, semine i pete te ajut s reduci riscul de diabet de
tipul II, este concluzia la care au ajuns cercettorii spanioli.
La studiul condus de Universitatea Rovira i Virgili, Spania, au participat 418 aduli, cu vrste cuprinse ntre 55 i 80
de ani. Timp de 4 ani, participanii au urmat fie o diet mediteranean bazat pe ulei de msline, fie o diet
mediteranean cu accent pe grsimi nesaturate, provenite n special din nuci, fie o diet srac n grsimi.
Specialitii au observat c, n cazul persoanelor care au urmat primul tip de diet, riscul de diabet a fost redus cu
52%, informeaz Diabetes.co.uk.

Beneficiile dietei mediteraneene

Uleiul de msline pe care se bazeaz aceast diet este benefic sntii datorit coninutului de grasimi
mononesaturate necesare sistemului cardiovascular, dar i de antioxidani.
Studiile clinice efectuate arat c, prin folosirea zilnic a 20 ml de ulei de msline, se poate reduce i riscul de boala
coronarian. Efectele sunt date de prezena grsimilor mononesaturate.
Un alt principiu al stilului de via mediteranean este micarea. Specialitii susin c, pe lng arderea caloriilor,
activitatea fizic ajut la reducerea stresului i a tensiunii, prin mbuntirea funcionrii metabolismului i a
rezistenei.
Artrita reumaroida
Alimentatia a influetat intotdeauna starea de sanatate. Ca si in cazul altor afectiuni, dieta poate intensifica
sau, din contra, reduce simptomele artritei reumatoide, precum inflamarea articulatiilor.
Desi pana in prezent, oamenii de stiinta nu au reusit sa stabileasca exact care este legatura dintre alimentatie si
artrita reumatoida, multi pacienti sustin ca anumite alimente le inrautatesc simptomele. "In unele cazuri, alimentatia
poate agrava simptomele. Desi alimenetele difera de la pacient la pacient, in majoritatea cazurilor este vorba de
produsele procesate care contin un numar mare de chimicale, alimente foarte grase, carne rosie sau lactate," explica
pentru WebMD dr. Tracey Robinson, medic reumatolog si profesor la Universitatea din California, San Francisco.

Dieta mediteraneana

Studiile efectuate au sugerat ca in cazul artritei reumatoide, cea mai benefica este dieta mediteraneana si asta
datorita continutului bogat in fructe, legume, grasimi nesaturate sanatoase (ulei de masline), nuci, cereale integrale,
plante aromatice si peste (in loc de carne rosie). Optand pentru pesti precum somon, sardine sau ton vei reusi sa
reduci si riscul de boli de inima (frecvente in cazul artritei). De asemenea, acizii grasi omega 3 te vor ajuta sa-ti
pastrezi inima sanatoasa dar si sa lupti impotriva inflamatiilor. Un alt beneficiu este ca aceasta dieta te ajuta sa-ti
pastrezi greutatea si astfel sa reduci presiunea din zona articulatiilor.
Potrivit specialistilor, cea mai buna dieta in cazul artritei este cea bogata in acizi grasi omega 3 si antioxidanti, iar
dieta mediteraneana le contine din plin si, in plus, te ajuta sa te pastrezi la o greutate sanatoasa. Recomandat este
sa fie insotita si exercitii fizice efectuate regulat.

Suplimente alimentare recomandate

Uleiul de peste. Studiile arata ca uleiul de peste, sau alte surse de acizi grasi omega 3, poate reduce simptome
precum rigiditatea sau durerile de la nivelul articulatiilor.
Seleniu si vitamina E. Aceste suplimente protejeaza articulatiile reducand inflamatiile si durerea.
Ghimbir si curcuma (turmeric). Cercetarile arata ca curcuma amelioreaza inflamatiile de la nivelul articulatiilor, iar
ghimbirul reduce durerile si rigiditarea in cazul artritei.
Atentie! Consulta un medic inainte de a apela la orice fel de supliment sau medicament!

Artrita reumatoida se poate declansa la orice varsta!

Artrita reumatoida este o afectiune autoimuna care duce la aparitia inflamatiilor cronice la nivelul articulatiilor,
tesuturilor din jurul articulatiilor si in cazul unor organe interne. Afectiunile autoimune apar cand tesuturile
organismului sunt atacate de catre propriul sistem imunitar. Articulatia inflamata in cazul artritei reumatoide provoaca
umflaturi, durere, anchilozare si inrosirea locului cu pricina. Inflamatia bolilor reumatoide, de asemenea, poate aparea
pe tesut in jurul articulatiei, cum ar fi pe tendoane, ligamente si muschi.
La unii pacienti cu artrita reumatoida, inflamarea cronica conduce la distrugerea cartilajelor, oaselor si ligamentelor
provocand diformitatea articulatiilor. Studiile au demostrata ca lezarea progresiva a articulatiilor nu este intotdeauna
corelata cu durerea, anchilozarea sau umflarea articulatiilor.
Artrita reumatoida este o afectiune reumatica care se poate declansa la orice varsta, dar este mai frecventa la
persoanele care au trecut de varsta de 60 ani.

Dieta mediteraneana si memoria

Sus

Un studiu desfasurat in vara anului 2013 si publicat in prestigioasa lucrare de specialitate Neurologie a demonstrat ca
o dieta mediteraneana imbunatateste memoria si previne instalarea tulburarilor neurodegenerative, prin continutul
sau bogat de acizi grasi omega-3, care ajuta la mentinerea sanatatii celulelor cerebrale.
Acesta este cel mai recent studiu care sugereaza ca dieta mediteraneana, bazata pe plante, cereale bogate in fibre,
peste si ulei de masline, aduce multiple beneficii sanatatii, de la protejarea sistemului cardiovascular, pana la
imbunatatirea functiilor cognitive.
Cercetarea a fost efectuata pe un esantion de peste 17.000 de participanti, cu varsta medie de 64 de ani. Subiectii
care au urmat o dieta mediteraneana au prezentat cu 13% mai putine sanse de a dezvolta boli mentale asociate cu

inaintarea in varsta, decat varstnicii cu un alt regim alimentar (dintre care 7% au dezvoltat boli neurodegenerative pe
perioada studiului). Testele de memorie si de randament intelectual s-au extins pe o perioada de 4 ani.
Rezultatele studiului arata cat de importanta este dieta pentru functiile cognitive catre finalul vietii, in raport cu alte
obiceiuri in stilul de viata, precum mentinerea greutatii corporale, miscarea, evitarea viciilor si tratarea afectiunilor
cronice sub monitorizare medicala.

Beneficiile generale ale dietei mediteraneene pentru sanatate

Sus

Oamenii de stiinta au tinut sub observatie, de-a lungul anilor, alegerile alimentare ale populatiei. Dieta mediteraneana
s-a dovedit a fi cea mai sanatoasa formula nutritionala dintre toate, cu beneficii generale reale pentru sanatate
- Cresterea longevitatii. Speranta de viata este mai mare in cazul persoanelor care consuma un meniu mediteranean
in mod regulat, prin raportare la riscul de dezvoltare al bolilor cronice care cauzeaza cele mai multe decese
premature in lume.
- Reducerea riscului de instalare a bolilor cronice. Dieta mediteraneana aproape ca injumatateste riscul de
instalare adiabetului de tip II, hipertensiune arteriala, nivel ridicat de colesterol, boli cardiace si vasculare, precum si de
aparitie a complicatiilor acestora.
- Mentinerea greutatii corporale. Un regim mediteranean presupune consumul de alimente care nu predispun
ingrasarii, ci favorizeaza pierderea kilogramelor in plus si prevenirea obezitatii.
- Diminuarea riscului de dementa. Dieta mediteraneana scade semnificativ riscul de dezvoltare a dementei,
sindromului Alzheimer sau bolii Parkinson.

Adoptarea dietei mediteraneene

Sus

Oricine poate adopta dieta mediteraneana acasa, gratie principiilor sale simple, care pot fi respectate cu usurinta in
orice colt al lumii. Prima regula a dietei mediteraneene este consumul a cinci portii de fructe si legume in fiecare zi.
De baza sunt cerealele si produsele de panificatie nerafinate (painea si pastele din cereale integrale, orezul brun
etc.), uleiul de masline ca sursa principala de lipide, 5-6 portii de peste pe saptamana, 4 portii de carne de pasare
saptamanal si vin rosu, consumat cu moderatie.
Se mai recomanda saptamanal 3-4 portii de masline si fructe oleaginoase, 3 portii de cartofi, 3 portii de oua si
maximum 3 portii de dulciuri. In fiecare luna, dieta mediteraneana presupune consumul a 4 portii de carne rosie. Pe
langa toate acestea, este necesar sa consumati cat mai multa apa si sa evitat sarea (o puteti inlocui cu ierburi
aromatice - oregano, busuioc, chimen etc.).
Alte masuri prin care puteti adopta treptat dieta mediteraneana sunt:
- In loc sa prajiti piept de pui pentru salate si sandwich-uri, inlocuiti-l cu somon o data sau de doua ori pe saptamana.
- Preparati acasa dressingul pentru salata, din trei parti ulei de masline si o parte otet (otet din vin rosu, otet din cidru
de mere, otet balsamic) sau zeama de lamaie, asezonat cu sare si piper dupa gust.
- In locul cerealelor rafinate de la micul dejun, pline de zaharuri care predispun ingrasarii, consumati fulgi de ovaz
integrali indulciti cu miere si asezonati cu fructe de padure (la fel de benefice memoriei).
- Inlocuiti garniturile din cartofi cu cele din legume cu frunze verzi. Intr-o tigaie in care turnati 1-2 lingurite de ulei de
masline, sotati sfecla mangold, frunze mustar sau spanac, asezonate cu 2-3 catei de usturoi si cateva picaturi de otet
balsamic spre final, pentru o aroma intensa.

- In loc de paste cu sos de rosii, consumati paste integrale aromatizate cu legume sotate, fasole fiarta si
condimentata, felii de masline, ardei gras etc. Veti beneficia doar de nutrienti sanatosi si necesari sanatatii, fara
adaosul de grasimi saturate si zaharuri din sosurile pentru paste cumparate din supermarket.
- Consumati cat mai rar alimente grase, precum carnea de porcmiel, branzeturi, lapte integral, alimente prajite si unt.
Folositi creme si margarine din grasimi mononesaturate sau polinesaturate.
- Nu depasiti cantitatea de 6 grame de sare pe zi. Nu adaugati sare suplimentara alimentelor si evitati produsele foarte
sarate, din care nu sunt excluse nici unele bauturi.
In afara de adoptarea principiilor dietei mediteraneene, este important sa faceti cat mult exercitiu fizic, tot la fel de
benefic pentru sanatatea fizica si mentala.

Ca urmare a unor noi studii, oamenii de tiin de la Columbia

University Medical Centre au ajuns la concluzia c adoptarea
unei diete asemntoare celei mediteraneene ar putea ajuta la
protejarea funciei renale.
Obiceiurile alimentare care semn foarte mult cu dieta mediteranean,
adic consumul unui numr mai mare de legume i fructe, pete i
grsimi bune, au fost legate de o scdere cu 50 la sut a riscului de a
dezvolta boli renale cronice, precum i cu un risc redus cu 42 la suta de
declin rapid al rinichilor.
Studiile tiinifice au subliniat o asociere favorabil ntre dieta
mediteranean i creterea strii de sntate, inclusiv influene pozitive
asupra bolilor cardiovasculare, Alzheimer-ului, diabetului i cancerului.
O diet n stil mediteranean este doar o component a unui stil de via
sntos. La ea mai trebuie adugate i exerciii fizice regulate.
Multe persoane se confrunt cu scderea funciei renale odat cu
naintarea n vrst. Boala cronic de rinichi apare atunci cnd, pe
termen lung, rinichii nu funcioneaz n mod eficient. De obicei nu
manifest simptome ngrijortoare pn la un stadiu avansat. Aceasta
este detectat n stadii incipiente prin teste de snge i urin.
Simptomele includ oboseal, umflarea gleznelor i picioarelor, precum i
dificulti de respiraie.

Dieta mediteranean, bogat n ulei de msline, nuci, pete i fructe i legume proaspete, previne
apariia bolilor de inim. Aceasta este concluzia la care a ajuns un grup de oamenii de tiin din
Spania, dup un studiu desfurat pe o perioad de cinci ani.
Mai mult, datele cercetrii mai arat c acest regim poate scdea posibilitatea apariiei de probleme
cardiace, ndeosebi a atacurilor de cord, afeciuni des ntlnite n rndul persoanelor n vrst,
relateaz Reuters.
Pentru a ajunge la aceast concluzie, specialitii au monitorizat aproximativ 7.500 de persoane, timp
de cinci ani. Datele studiului arat c, din numrul total de voluntari, persoanele care au urmat o
diet mediteranean au prezentat un risc cu 30% mai mic de a suferi probleme cardiovasculare
majore, spre deosebire de cei care au urmat un regim srac n grsimi.
Nu este pentru prima dat cnd se vorbete despre beneficiile regimului mediteranean asupra
funciei cardiovasculare, iar studii precedente au demonstrat acest lucru. Spre deosebire de
cercetrile din trecut, studiul acesta este mai bine fundamentat, noteaz Reuters, ntruct
participanilor li s-a impus o anumit diet pe o perioad ndelungat de timp i au fost atent
monitorizai. Medicii au supus periodic voluntarii unor teste de laborator pentru a verifica dac, ntradevr, cei care au convenit s urmeze dieta mediteranean consum mai mult ulei de msline sau
nuci, aa cum li se recomandase.
Participanii la studiu nu au primit meniuri rigide i nici nu li s-a impus un numr de calorii pe care
trebuia s l consume zilnic, deoarece scderea n greutate nu era unul dintre obiectivele studiului.
Persoanele implicate n cercetare au fost mprite n trei grupuri - dou dintre acestea au urmat o
diet mediteranean mbogit fie cu patru linguri suplimentare de ulei de msline extravirgin pe zi,
fie cu un pumn de nuci, alune sau migdale, iar al treilea a urmat o diet low-fat, bazat pe pine,
cartofi, paste, orez, fructe, legume i pete, cu puine alimente coapte, nuci, uleiuri i carne roie.
Doar 7% dintre cei din primele dou grupuri au renunat la participare n primii doi ani i de dou ori
mai muli din al treilea.
Pe parcursul celor cinci ani, medicii au urmrit frecvena apariiei atacurilor cardiace, atacurilor
cerebrale sau a deceselor. Pe tot parcursul studiului, s-au nregistrat 96 de cazuri de acest gen din
rndul voluntarilor care au consumat ulei de msline, 83 n rndul celor care au consumat nuci i
109 n grupul persoanelor care mncau ct mai puine grsimi.
Persoanele implicate n cercetare aveau vrste cuprinse ntre 55 i 80 de ani i nu aveau probleme
cardiace, ci doar prezentau risc crescut n acest sens. Jumtate dintre ei aveau diabet, iar
majoritatea voluntarilor erau supraponderali, cu colesterol mare i tensiune crescut.
Adoptarea dietei mediteranene ar putea fi o reet pentru o via lung, deoarece pare s previn scurtarea
telomerilor, structurile care protejeaz ADN-ul, relev un nou studiu american, recent aprut n British Medical
Journal.
Un regim alimentar bogat n fructe i legume, ulei de msline i pete proaspt pot proteja codul nostru genetic de
procesele asociate mbtrnirii. La aceast concluzie au ajuns cerecttorii din Boston, dup ce au urmrit evoluia
strii de sntate a aproape 5.000 de asistente medicale pe parcursul a mai mult de un deceniu, potrivit BBC News.
Oamenii de tiin au descoperit c particiantele la studiu care aderaser la aceast diet prezentau mai puine
semne de mbtrnire la nivel celular. Dieta mediteranean a fost asociat, n mod repetat, cu beneficiile pentru
sntate, printre care i reducerea riscului de boli de inim. Cu toatea acestea nu clar ce anume o face att de bun.

Se tie doar c principalele sale componente - fructele i legumele proaspete, carnea de pasre i pete, grsimile
vegetale - toate au efecte benefice asupra organismului bine documentate. E un lucru tiut c alimentele bogate n
vitamine ofer protecie mpotriva stresului oxidativ, mpiedicnd deteriorarea esuturilor i a celulelor. Acest nou
studiu demonstreaz c dieta mediteranean ajut i la protejarea ADN-ul nostru. Telomerii, ceasul molecular n
cadrul studiului, cercettorii i-au concetrat atenia asupra unor mici structuri, numite telemeri, care formeaz un fel
de teac protectoare la capetele cromozomilor, componentele din nucleul celular care stocheaz codul nostru ADN.
Datorit telomerilor este prevenit pierderea de informaii genetice n timpul diviziunii celulare. Pe msur ce
mbtrnim i celulelele noastre se divizeaz, telomerii se scurteaz i integritatea lor structural slbete, ceea ce
conduce la oprirea diviziunii celulare i la moartea acestora. Experii cred c lungimea telomerilor reprezint o
oglind n care se vede ct de btrni suntem din punct de vedere celular. Telomerii mai scuri au fost asociai cu o
gama larg de afeciuni legate de vrst, printre care i bolile cardiovasculare i o varietate de tipuri de cancer.
boli de inima

Respectarea unei diete mediteraneene care conine ulei de msline i nuci te poate ajuta s ai o inim
mai sntoas. Iat ce a descoperit o echip de cercettori n urma unui studiu randomizat incluznd
aproape 7500 de spanioli ce prezentau risc de boli cardiace.
Din studiu a reieit c persoanele care ineau aa-numita dieta mediteranean suplimentat fie cu
ulei de msline extra virgin, fie cu nuci prezentau un risc mai sczut de a avea un incident
cardiovascular dup patru ani.
Care e partea cea mai bun? Nu doar c aceste regimuri alimentare nu aveau restricii calorice, dar
participanilor nu li s-a cerut nici mcar s mreasc numrul de exerciii fizice zilnice. Acetia erau
ncurajai doar s mnnce mai multe alimente sntoase.
Studiul a fost publicat n aceast sptmn n New England Journal of Medicine, iar ntr-un supliment al
studiului cercettorii afirm c cei care ineau dieta mediteranean au primit urmtoarele sfaturi de la
un nutriionist:
Coordonatele generale ale dietei mediteraneene pe care nutriionitii le-au oferit participanilor
includeau urmtoarele recomandri pozitive: a) folosirea abundent a uleiului de msline la gtit i la
asezonat felurile de mncare; b) consumarea a cel puin 2 porii de legume zilnic (cel puin una dintre
ele ca legume proaspete ntr-o salat), n afara garniturilor; c) cel puin 2-3 porii de fructe zilnic (inclusiv
sucuri naturale) ; d) cel puin 3 porii de leguminoase sptmnal; e) cel puin 3 porii de pete sau de
fructe de mare sptmnal (cel puin o porie de pete gras); f) cel puin o porie de nuci sau semine
sptmnal; g) alegei carnea alb (pasre consumat fr piele sau iepure) n locul celei roii sau
procesate (burgeri, crnai); h) gtii regulat (de cel puin 2 ori pe sptmn) folosind roii, usturoi i
ceap, adugnd sau nu i alte ierburi aromatice i asezonai legumele, pastele, orezul i alte feluri de
mncare cu roii, usturoi i ceap, adugnd sau nu i alte ierburi aromatice. Acest sos se obine
amestecnd ncet ingredientele tiate mrunt cu ulei de msline din abunden. Recomandrile
negative includ eliminarea sau reducerea consumului de smntn, unt, margarin, carne rece, pateu,
ra, buturi carbogazoase i/sau ndulcite, produse de patiserie, produse de panificaie industrial (cum
ar fi prjiturile, gogoile sau fursecurile), deserturi industriale (budinci, creme), cartofi prjii sau chipsuri
de cartofi i prjiturile sau dulciurile nefcute n cas.
Deci nu e ca i cum ai putea mnca n fiecare zi la localul din colul strzii unde se servete falafel.
Trebuie s iei mese care combin legumele proaspete i carnea slab cu uleiuri i cereale sntoase. n

plus, fr cartofi prjii sau produse de patiserie lucru care pare deosebit de nedrept dac ne gndim
ct de apetisani sunt cartofii prjii mediteraneeni sau baclavaua. Totui, este un studiu fascinant care
dezvluie c ceea ce mnnci este probabil mai important dect cantitatea de mncare.
n plus, uleiul de msline extra virgin te va ajuta s reueti.
Poi citi ntregul studiu n New England Journal of Medicine.
Vrei sa te tii la batranete departe de Alzheimer sau alte boli neurodegenerative? Treci pe o dieta
mediteraneana. Studiile au aratat ca dieta mediteraneana imbunatateste functiile creierul si scade riscul
de boli neurodegenerative.
Cercetarea s-a bazat pe mai multe studii care au incercat sa gaseasca o legatura intre riscul scazut de
Alzheimer si dieta mediteraneana. Concluzia studiului a fost ca dieta mediteraneana protejeaza impotriva
imbatranirii creierului reducand riscul de dementa sau alte afectiuni cognitive, o concluzie care nu este
noua dar merita mereu mentionata pentru a determina oamenii sa fie atenti cu dieta lor.
Studiile au mai aratat ca dieta mediteraneana scade riscul de a face atacuri cerebrale, prelungeste viata,
protejeaza oasele, te mentine agil, te ajuta sa iti mentii o greutate normala si, de asemenea, scade riscul
de boli cardiovasculare.

De asemenea, dietele traditionale din Grecia, Italia si alte tari mediteraneene ofera
protectie impotriva multor boli, printre care si diabetul de tip II. Eficienta dietei sporeste
daca aportul de calorii este mentinut in limitele normale, raportate la varsta, sex la
gradul de efort fizic al fiecaruia.
In ce consta dieta mediteraneana?
Esti pe dietetik.ro, locul in care afli cum sa traiesti sanatos si ce diete ti se potrivesc!
Intr-un consum crescut de salate, ulei de masline, peste, branza, parmezan, masline, linte, naut, fasole,
paste, fructe de mare, cereale si paine integrala, sucuri naturale, migdale, nuci, multe fructe si legume,
miere, iaurturi cu fructe uscate, vin rosu si seminte de tot felul. Mai multe detalii despre cum sa ai o dieta
mediteraneana si beneficiile ei pentru sanatate gasesti aici.

Ce trebuie sa scoti din meniul tau?

Carnea tocata, carnea procesata, carnea rosie, grasimile si, in general, toate alimentele procesate
(alimente de tip fast-food, mezeluri, produse de patiserie sau cofetarie, chipsuri, sucuri nenaturale,
alimente care contin coloranti, cereale dulci, prajeluri).
Pentru a iti mentine creierul sanatos mai este important sa dormi suficient, 7-8 ore pe noapte, sa faci
miscare, sa calatoresti, sa eviti stresul si sa citesti.
Dieta mediteraneana este considerata de specialisti o dieta sanatoasa care poate reduce cu 30% riscul
de cancer la san. Bogata in legume, fructe si ulei de masline, cu putine calorii si grasimi, dieta
mediteraneana este considerata extrem de sanatoasa si chiar o forma de a preveni cancerul la san,
conform studiului EpiGEICAM, realizat in 23 de spitale de oncologie din Spania, citat de elmundo.es. In
Spania, aproximativ 26.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer la san.
Dieta mediteraneana poate lupta impotriva cancerului la san
In cadrul studiului, au fost luate in considerare trei tipuri de diete pe care le urmau atat femeile
diagnosticate cu cancer la san, cat si femeile sanatoase.
Dieta occidentala era caracterizata printr-un consum de produse cu grasimi, carne procesata, dulciuri,
bauturi indulcite si un consum redus de cereale.
Dieta prudenta este formata din alimente cu putine grasimi, fructe, legume si sucuri.
Dieta mediteraneana este bazata pe consumul de fructe, legume, peste, verdeturi, ulei de masline si un
consum scazut de sucuri si bauturi calorice.
Dintre aceste trei diete, specialistii au observat ca dieta mediteraneana avea un rol protector impotriva
celulelor canceroase. Dieta prudenta nu contribuia la reducerea riscului de cancer la san.
Dieta mediteraneana previne si bolile cardiovasculare

Datorita consumului de ulei de masline si a unei alimentatii sarace in grasimi, o astfel de dieta este
recomandata si pentru a preveni bolile cardiovasculare.
Dieta cu ulei de masline poate reduce riscul de accident vascular cerebral cu 30%, dar si riscul fibrilatiei
atriale.
Autor: Alina Corneanu | 19 ianuarie, 17:10 | 0 comentarii | 1582 vizualizari

Regum alimentar bazat pe consumul de legume, fructe i pete, dieta

mediteranean poate reduce cu 46% riscul apariiei boli Parkinson,
conform unui studiu recent.

ARTICOLE SIMILARE:
Dieta sntoas pentru viitoarele mmici
Alimente pentru o imunitate de fier
4 lingurie pe zi din acest ULEI scad riscul de INFARCT n ase sptmni

DIN ACEEASI CATEGORIE:

Nu consumai alcool fr s mncai ceva
Guliile te apr de rceal
Sarea n exces ne mbolnvete RINICHII

Oamenii de tiin sunt de prere c unele alimente au efect protector asupra

organismului, avnd n vedere c boala apare atunci cnd celulele sunt supuse unui
proces numit stres oxidativ.
Acest lucru are loc n special atunci cnd substanele nocive intr n organism, prin
dieta srac, i atac celule sntoase. n schimb, fructele, legumele i petele ridic
nivelul de antioxidani, lucru care poate bloca acest etap.
,,Toate vitaminele i mineralele pe care aduc fructele i legumele organismului pot fi
asociate cu riscul redus de apariia a Parkinsonului, spune cercettorii.

Pentru cel mai recent studiu, oamenii de tiin de la Universitatea din Tokyo au evaluat
obiceiurile alimentare a 249 de persoane diagnosticate cu Parkinson, pe care le-au
comparat cu cele a 368 de persoane sntoase.
Ulterior au mprit alimenentele n trei categorii: ,,Sntoase (legume, furcte, pete,
ciuperci), ,,Occidentale (carne roie i alimente bogate n grsimi) i ,,Light (din
primele dou).
Rezultatele cercetrii, publicate n Jurnalul European de Neurologie, au artat c
persoanele care aveau o diet ,,Sntoas erau i cele mai puin predispuse
Parkinsonului.