Funciile comunicarii

-apar inca din anichitate

Aristotel(secolul IV I.Hr.)-3 functii ale comunicarii publice:
1.politica sau deliberative(discursul stabileste oportunitatea sau inoportunitatea unei actiuni
cu character public)
2.forensica sau judiciara (discursul dovedeste justetea sau injustetea unor fapte petrecute,pe
care le aproba sau le incrimineaza)
3.epideiptica sau demonstrativa (discursul e axat pe logierea/blamarea unei persoane,etc.)
Perspectiva sec. XX (moderna) se elibereaza de intelesul discursului de cheie
publica.Abordarea moderna a discursului porneste de la procesul comunicarii si ii ataseaza
fiecareia cate o functie.
Karl Buhler(1934)
-defineste actul comunicarii verbale
-fiecarei component a procesului comunicarii ii asociaza o functie:
Emitatorului-fct.exresiva
Receptorului-fct.apelativa
Mesajului-fct.reprezentativa
Roman Jackobson(1960-Lingvistica si poetica articol despre functiile comunicarii din
perspectiva lui)
-membru arcant al cercului de literature
-izgonit la Praga-cerc-activeaza cu onoare
-pune bazele in onologie in literatura si lingvistica
-la Harvard-Shanon Weever
Schema factorilor constitutivi ai comunicarii:
Context(Referent)=lucrul despre care se vorbeste
Emitator-Mesaj-Destinatar
Contact=canalul fizic sau conexiuni psihologice dintre Emitator si Destinatar
Cod=ansamblu de reguli ce structureaza limbajul utilizat(partial sau pe deplin E/R)
Functiile limbajului=concept ce desemneaza forma particular ape care o ia un enunt in
functie de scopul in care a fost elaborat si de contextual in care actioneaza
-Fiecare mesaj are o functie dominanta la care se adauga alte functii secundare
-Jackobson:Diversitatea mesajului rezida nu in monopolul unei functii sau alteia,ci in
diferentele de ierarhie intre acestea
1.Functia emotiva(expresiva)
-centrata pe Emitator (vizeaza exprimarea starilor acestuia)
-functie a subiectivitatii prin excelenta(eu despre mine)
-urmareste exprimarea starilor,emotiilor si a atitudinilor E
-marci specifice : persoana I,sg. si pl.,modul
optativ,interjectii,expresii,adj.calificative,modificari la nivelul trasaturilor
suprasegmentare(accent,durata,informative)
2.Functia conativa(retorica,persuasiva,impresiva)-conor,-are,conor sum
-concentrata pe destinatar
-mesajul urmareste obtinerea unei reactii din partea R
-marci specifice : persoana a 2-a,imperativul,interjectii
-vizeaza puternic retorica
-discurs persuasive de orice natura
-specifica/tipica propagandei,publicitatii

3.Functia referentiala
-centrata pe Context(orientarea spre realitate a E)
-functie a obiectivitatii
-functie fundamentala a limbajului,inerenta acestuia,prin care membrii unei comunitati
lingvistice isi comunica informatii asupra realitatii
-inseparabila de celelalte functii,pe care le insoteste in cadrul discursului chiar si atunci cand
scopul acestuia nu e neaparat informativ
4.Functia fatica
-orientata spre Contact,spre conexiunile fizice si psihice care trebuie sa existe intre
protagonistii comunicarii
-mesajul vizeaza cu precadere stabilirea,mentinerea sau incheierea comunicarii
-de exemplu : gesturile si formele de salut,aprobarea prin clatinarea capului,sustinerea
privirii,etc.
5.Functia metalingvistica
-centrata asupra codului,auxiliar
-urmareste explicarea anumitor comportamente ale mesajeor,in vederea receptarii lor
corecte de catre destinatar
-Fie destinatarul cere lamuriri,fie E anticipeaza o atare situatie,oprindu-se pentru a da
explicatii
-e foarte importanta pentru invatare in general
6.Functia poetica
-centrata asupra formei mesajului
-interesata mai mult de cum se spune,decat ce se spune
-elemente care,in limbajul de zi cu zi,atrag atentia asupra formei mesajului :
rimele,alteratiile,tiparele ritmice,jocurile de cuvinte,calambururile,etc.

Curs 05.03.2013

Axiomele comunicrii

coala de la Palo Alto (Colegiul invizibil)

Reacia polemic a unui grup de cercettori americani, din diverse domenii

(antropologie, sociologie, psihiatrie .a.), la teoria matematic a comuncrii elaborat
de Claude Shannon teorie care tindea s se impun ca referin dominant.
Reacie umanist la o teorie matematic.
fondatorul grupului: antropologul Gregory Bateson (1904-1980).
Istoria acestui grup ncepe n anii 1940, la impulsul lui Gregory Bateson, care se
asociaz cu Edward T. Hall, Ray Birdwhistell, Erving Goffman, Paul Wtzlawick .a.
1959: nfiinarea, la Palo Alto, a renumitului Institute of Mental Research (de ctre
psihiatrii Paul Watzlawick i Don D. Jackson).
Premisa c, pentru a nelege n profunzime mecanismele proceselor de comunicare,
trebuie studiate situaiile n care acestea sufer dereglri, blocaje (de ex. Schizofrenia).

n 1967 este creat, la Palo Alto, Brief Therapy Center.

Fiecare din cercettorii paloaltiti i va continua cariera tiinific pe un drum
personal, dar meninnd un dialog constant cu ceilali.
un joc complex de trimiteri ntre discipline complementare, ntre teorie i
practic;
un caracter cumva atipic al acestei coli, care a mandifestat o nclinaie
spre paradox i o anume ireveren fa de tiparele cercetrii clasice;
o echip coerent, n care ns locurile nu erau fixe;
o reea subtil, un colegiu invizibil;
Reinem interdisciplinaritatea, dinamismul, deschiderea ctre nou si gustul
ctre experiment i pentru situaiile provocatoare.

Comunicarea: o condiie sine qua non a vieii omeneti i a ordinii sociale.

disociere de accepia restrictiv a comunicrii, ca act verbal, contient i
voluntar;
Dimpotriv, pentru paloaltiti, comunicarea reprezint un proces social continuu,
integrnd modaliti diferite de comportament (cuvnt, privire, mimic, gest, spaiu,
interindividual...)

Modelul orchestral al comunicrii

-

propus de Gregory Bateson

disociere de modelul linear al comunicrii

Comuncarea: gndit ca o interaciune, nu n funcie de o traiectorie

lineara (ntre stimul-rspuns, Emitor-Receptor).

Axiomele comunicrii

Termenul axiome le aparine lui Paul Watzlawick, J. Helmick Beavin, Don D.

Jackson (Pragmatics of Human Communication. A Study of Interactional Petterns, Pthologies
and Paradoxes, New York, W. Norton and Company, 1967; Une logique de le
communication, Paris, Seull, 1975).
Cuvntul acesta nu are un sens foarte riguros, matematic; el desemneaz un set de
aseriuni importante, fundamentale pentru nelegerea fenomenului comunicrii.

Paul Watzlawick (1921-2007)

Axioma nr 1

Non-comunicarea este imposibil sau Comunicarea este inevitabil.

Aceast aseriune are sens numai dac includem, n aria comunicrii, i indiciile
(mesajele transmise involuntar, poate chiar incontient), nu doar semnalele.
Nu ne putem reprezenta o lume care s fie numai a cuvntului, n schimb ne putem
reprezenta o lume care s fie numai a tcerii. (Max Picard, Lumea tcerii)

Pentru paloaltiti, orice comportament (verbal sau nonverbal) are valoare de mesaj,
inclusiv inactivitatea, imobilitatea, tcerea, izolarea, refuzul comunicrii.
ntruct absena comportamentului este o imposibilitate, rezult c nu putem s nu
comunicm, indiferent dac ne dorim sau nu.
Singura condiie: situaia interacional, existena unei contiine receptoare.

Axioma nr 2

Comunicarea este ireversibil.

Odat receptat un mesaj, el va produce, inevitabil,un efect oarecare asupra

destinatarului.
Efectul poate fi puternic sau slab, sesizabil sau nu pentru cineva din afar (sau chiar
pentru receptor), rapid sau ntrziat, trector sau pe termen lung el exist, ns,
ntotdeauna.
Personalitatea fiecruia este configurat i de mesajele directe sau mediate (literare,
cinematografice, muzicale, etc) primite de-a lungul vieii de la ceilali.

nsumate, aceste mesaje produc n noi schimbri (benefice sau nocive)

02.04.2013

Axiomele comunicrii
Partea a doua

Axioma nr 3:

Comunicarea este un proces continuu, ce nu poate fi tratat n termen de cauz-efect

sau stimul-rspuns.
Din ignorarea caracterului continuu al comunicrii se nate eroare de a ncerca s
decupm,n lanul comunicaional, segmente bine delimitate,pe care le identificm
drept cauze sau efecte.
Ceea ce unii consider cauz, pentru alii reprezint un efect.
Exe:patronul care i supravegheaz exccesiv angajaii, pe motiv c cetia comit prea
multe greeli, n timp ce ei se plng c ajung s greeasc tocmai pentru c sunt prea
insistent urmrii.

Axioma nr 4:

Orice comunicare prezint dou aspecte: coninutul i relaia;cel de-al doilea l

nglobeaz pe primul fiind deci o metacomunicare.

Dou niveluri:

-informaional:coninutul mesajului, ceea e spunem;

-relaional: modul n care transmitem un mesaj i maniera n care l interpreteaz
interlocutorul.

Orice comunicare oblig la o dubl operaiune: nelegerea coninutului mesajului i

interpretarea modului n care e prezentat acesta(citirea inteniilor,a atitudinii
interloculorului).
Deoarece relaia ofer indicaii de interpretare a coninutului, se afl la un nivel
superior acestuia: metacomunicare(include coninutul).
Mrci verbale ale relaiei:exe-am glumit;mrci gestuale;
Nenelegerile de ordin informaional pot fi cu uurin lmurite prin consultarea unor
surse obiective;
Nenelegerile legate de relaie sunt mai greu de soluionat, putnd genera conflicte
ireconciliabile.

Axioma nr 5:

Comunicarea brac o form digital i una analogic

Termenii sunt preluai din cibernetic
n orice comportament comunicativ, aspectul digital i acela analogic coexist,
sunt complementare.

Componenta informaional a comunicrii este transmis cu precdere pe cale

digtal; cea relaional-prin mijloace analogice.
Limbajul figital posed o sintax logic foarte complex i foarte comod, dar e
lipsit de o semantic adecvat relaiei.n schimb,limbajul analogic posed
semantica, dar nu i sintaxa adecvat unei definiri neechivoce a relaiilor.-Paul
Watzlawick

Axioma nr 6:

Orice schimb, n comunicare, este simetric sau complementar,dup cum se bazeaz

pe egalitate sau pe diferen.
Comunicarea presupune raporturi de for ntre interlocutori
n funcie de natura contextului comunicrii, exist dou tipuri principale de
interaciune:
-tranzacionale: raporturi fixe din motive sociale; rolurile participanilor rmn
neschimbate pe tot parcursul comunicrii;
-personale: rolurile nu dispar, dar sunt interanjabile n timpul conversaiei
Dou persoane care discut despre un subiect se pot afla n dou situaii:
a)interaciunea simetric: bazat pe egalitate,implic un comportament n oglind
pentru a fi minimalizate diferenele dintre interlocutori;
b)interaciunea complementar: bazat pe diferen; se maximizez diferenele dintre
interlocutori.
Eric Berne-Analiza tranzacional i phisoterapie-1961

Axioma nr 7:

Natura i durata unei relaii depind de punctarea secvenelor de comunicare ntre

parteneri.
Punctarea secvenelor: fenomen ce se manifest n cazul interaciunilor prelungite.
Punctarea secvenelor presupune gsirea modurilor de a relansa schimbul
conversaional astfel nct acesta s se prelungeasc armonios.
Punctrile greite provin din angajarea conversaiei dintr-ul rol i pe un ton nepotrivite
cu ateptrileinterlocutorului.
O proast definirea relaiei duce la un dialog al surzilor, la filtrarea negativ a
replicilor celuilalt sau chiar la suspendarea definitiv a schimbului.
Trei situaii generale posibile n definirea relaiilor cu ceilali:

-confirmare;
-opoziie;

- non-identitate(distrugere/negare)

23.04.2013-Curs 11

Proxemica

Este disciplina care studiaz relaia dintre spaiu i comportamentul uman, deci i
comunicare.
The Silent Language-prima care n care Edward T. Hall abordeaz subiectul
proxemicii;cea mai important lucrare despre acest subiect este The Hidden Dimenssion.
Premisa:instinctul teritorial-viaa animalelor- exist i la specia umana, chiar dac de-a
lungul timpului manifestrile sale s-au deviersificat i nuanat, odat cu rafinarea
raporturilor sociale.
Reflexe lingvistice ale proxemicii: suntem apropiai; ne-am ndeprtat unul de altul; ai
depit lmita, mai bine s pstrm distana, sunt pe teritoriul meu, este cu mult sub tine, e
deasupra mea, etc.
Speace speaks-Ed. T. Hall
La om, teritorialitatea e mai prezent i mai puternic dect ne imaginm.
n Silent Language, E. T. Hall observ felul n care cultura este guvernat de reguli
ascunse, de tipare care imprim adnd n noi, nc din copilrie, modelndu-le n detaliu
existena, cel mai adesea n mod incontient.
Regulile culturii de apartenen-deprinse n copilrie- devin invizibile pentru noi, de unde
le vine i fora.
Aceste reguli proxemice le naturalizm, ne par de la sine nelese. Iar atunci cnd vom
remarca ocomduit proxemic de a noastr, o vom considera greit.(ex: tolerm
greelile de limb ale strinilor, dar activm imediat stereotipuri negative atunci cnd
interlocutorii nu respect normele nonbverbale - proxemice i gestuale - din cultura
gazd).
Cu ct aceste reguli sunt mai implicile, mai informale, cu att aciunea lor asupra noastr
e mai puternic, conform lui E.T. Hall.
n cazul proxemicii, avem parte de o normativitate negativ, pe care o contientizm doar
cnd ne abatem de la ea.
Exist o putere anonim permantent care vegheaz(opinia public, bunul-sim, gura
lumii).
Teritoriul personal(individual):
-cel mai atent cercetat(teritoriul individual e mprit n patru zone dispuse concentric n
jurul nostru, dinspre apropape spre departe)-E.T.Hall
-fiecare zona are dou subzone(apropiat, ndeprtat);e ca i cum am umbla cu un
nveli din stratul invizibile, protectoare
1.Zona intim(0-45 cm)

-distana mbririi,distana mam-copil, cea a amorului, a luptei, a consolrii, a

dansului n pereche .m.d.
a)subzona apropiata: 0-15 cm (un spaiu al oaptelor,oftatului, murmurului)
-comunicarea mimico-gestual e diminuat, ntruct, la ceast distan, ochiul focalizeaz
cu dificultate
-selecie foarte strict a persoanelor crora le ngduim s vin n aceast zon;
-predomin comunicarea tactil i cea olfactiv;
b)subzona ndeprtat: (15-45 cm)
-rezervat mebrilor familiei, prietenilor;
-o zon a srutului familiar, cu bazinele la distan;
-voce sczut;
-comunicarea olfactiv;
Cnd ptrund persoane strine n acest zon, apare jena, ostilitatea, iritarea.(exe:lift,
autobuz;este erminat un comportament-postur rigid, micri limitate); ncercarea de a-i
depersonaliza pe cei aflai, fr voia noastr, n zona intim;
-Ervin Goffman: neatenie politicoas
2.Zona personal/distana de evadare(45-125 cm)
a)subzona apropiat-45-75 cm
-nivel ridicat de familiaritate;
-comunicare tactil este prezent sub forma strngerii minii;
-contactual vizual e mai bun;
-comunicarea olfactiv e nc prezent;
-comunicarea verbal este mai bun la acest nivel(conversaia familiar);
b)subzona ndeprtat(75-125 cm)
-distana la care ne simim confortabili n raport cu interlocutorii;
-grania comunicrii tactile:strngerea minilor distant;
-la limita comunicrii olfactive;
-l putem vedea pe interlocutor din cap pn-n picioare;
-nivelul vocii este n continuare moderat;
-distana coversaional strandard;
-scutul acesta e mai extins n fa dect n lateral;
-brbaii se simt mai puin invadai cnd sunt abordai din lateral;
-femeile prefer apropiere prietenoas din fa;
-n raport cu strinii, femeile tolereaz o apropiere mai mare cu femeile dect cu brbaii;
Aceste granie sunt diferite n funcie de trsturile psihologice, temperamentale,
socioculturale, etnice etc.

3.Zona social/instinct de aprare(125-360 cm)

-spaiul realiilor impersonale(de serviciu, reuniuni);

-dispare comunicarea tactil;

-exceleaz comunicarea mimico-gestual;
-vocea este puternic, bine decupat de eventualul zgomot de fundal;
a)subzona apropiat(125-220 cm)
-distan adminstrativ;
-marcarea distanei prin obiecte-tampon:birou, ghieu, mas
b)subzona ndeprtat(220-360cm)
-sublinierea distanei ierarhice;
-distana interaciunilor formale
Exist variaii n funcie de cultur(exe:zona social a ruilor e mai mic dect cea a
americanilor)
4.Zona public(360-?cm)
-caracterul interperonal al comunicrii tinde ctre 0;
-adresare ctre un grup, o colectiviate;
-vocea trebuie s fie mai puternic;
-discursul este mai atent formular, mai controlat, mai ngrijit
a)subzona apropiat(360-750cm)
-locutorul joac un rol social(profesor-elevi/studeni ntr-o sal mic);
-vorbitorul nu mai poate avea contact vizual cu toi asculttorii;
-va urmri reaia auditoriului, ncercnd s-i ajusteze mesajul n funcie de aceasta
b)subzona ndeprtat(750-?cm)
-feedback sczut; interlocutorul devine un simplu spectator;
-discursuri n faa mulimilor;
-discurs este foarte formalizat;
-expresiile facile sunt subtile, gesturile sunt discrete i nu mai sunt vizibile;
-semnalele tind s fie amplificate, exagerate.

Proxemica

-ne raportam la spatiu asa cum ne raportam la sex, este ceva care exista, dar despre care nu se
vorbeste.
-regulile care tin de proxemica sunt implicite, sunt informale, le deprindem in mod
inconstient, pe nesimtite, le naturalizam.
-daca in limbajul silentios fundamenta doar disciplina, in dimensiunea ascunsa E.T.Hall
analizeaza in detaliu regulile ce tin de spatiu.
-Manwatching. A Field Guide to Human Behaviour, 77 Desmond Morris -> vorbeste
despre 3 tipuri de teritoriu si anume:
Teritoriul individual
Teritoriul familial
Teritoriul tribal
Analiza sistematica pe care o face E.T.Hall. se aplica exclusiv culturilor occidentale. Ea isi
pierde valabilitatea atunci cand iesim din aceasta zona culturala.
Culturile occidentale sunt de tip individualist.
-culturile colectiviste: culturile asiatice, traditionale cea mai mare valoare in aceste culturi o
are sentimentul de apartenenta, de coeziune. Exemplul clasic il reprezinta locuitorii si
locuintele acestora din Java (nu exista niciun perete interior, nu exista nicio usa in interiorul
caselor, singura zona intima o reprezinta toaleta, in rest, toata familia locuieste laolalta). In
lipsa unor zone intime javanezii isi dezvolta metode de autoizolare, trairile sunt interiorizate,
comunicarea de realizeaza aproape interceptibil, indirect.
-sunt foarte putine birouri in firmele din aceste tari, iar acelea sunt folosite pentru a primi
oaspeti din afara
-regula este ca toti sa lucreze la o singura masa sau un birou urias, cot la cot, la propriu, intr-o
singura incapere.
-diferenta de gen in interiorul aceleiasi culturi (situatia dintr-un bar, intalnirea a doi oameni,
un el si o ea, care nu se cunoasc prea bine, sau deloc femeile se simt mult mai in largul lor
atunci cand un barbat necunoscut se aseaza chiar in fata lor. Barbatul prefera ca femeia sa se
aseze langa el, pentru ca pozitia frontala pt un barbat este pozitia de infruntare, semn de
agresiune.)
-o alta obs legata de zona personala si de semnalele transmise in aceasta zona, tine de asa
numita distanta unghiulara (pozitia umerilor interlocutorilor, unul in raport cu celalalt) daca
este in unghi 0, daca stau in paralel, fata in fata, inseamna ca lucrurile merg bine, conv curge
asa cum trebuie; daca aceasta dist e intr-un unghi de 90 de grade, apare o tensiune, apare o

distantare, o nevoie a unuia sau a amandurora de a se departa; daca dist depaseste 90 de grade,
e de rau, iar cel mai rau e cand isi intorc spatele.
-asa numitul efect de asociere: s-a constatat ca atunci cand te afli langa persoana atragatoare,
vei parea tu insuti mai frumos decat esti in realitate.-; lucrul acesta e valabil pt ambele sexe,
chiar daca poate in gandirea standard am zice mai bn sa am o uratenie langa mine ca sa par
eu mai frumoasa.

Teritoriul familial

Etalonul analizei lui Morris o reprezinta locuinta europeana, mai precis incepand din sec al
XVIII-lea si fireste, prin extensie, cea occidentala.
-presupune o casa, cu obs ca acea casa nu este la strada, ci intre ea si strada se interpune o
gradina, aceasta gradina avand un rol de zona tampon intre strada (spatiul public) si casa
(spatiul individual, privat), un spatiu prin care trecand, vizitatorul se desparte de public,
apropiindu-se de privat.
-un soi de serie de linii de fortificatie: poarta, gradina, usa de la intrare, hol, living, bucatarie,
baie , dormitor..
E.T.Hall vorbeste despre locuinta europeana, occidentala, standard, in termen de:
1. spatii cu organizare fixa exista o incapere pt fiecare activitate.
2. spatii cu organizare variabila modelul: locuinta japoneza traditionala in loc de
pereti sunt niste panouri mobile, e suficent sa le misti pentru a schimba structura
locuintei.
3. spatii cu organizare semifixa se refera la cladirile, spatiile publice
a) sociofuge: sunt cele a caror amenajare are drept scop limitarea schimburilor
comunicarii interpersonale, incearca sa blocheze interactiunea sociopersonala.
Ex: salile de asteptare in institutii, spitale, clinici, cabinete medicale. Exista o
legatura intre dispunerea mobilierului si schimbul conversational.
Concluzii: pozitia frontala, la o dist de 1 m, genereaza de 3 ori mai putine
conversatii decat pozitia alaturata a scaunelor, in linie dreapta; dispunerea scaunelor in
unghi drept genereaza de 2 ori mai multa conversatie decat aceea alineata.
b) sociopet: reprezinta acele spatii publice a caror amenajare incurajeaza
comunicarea de grup.
Ex: cafenelele, terasele, barurile.

Teritoriul tribal
v. natiunile: insemne vizuale, cromatice diferentiatoare: steaguri, uniforme;

- granite, graniceri, patrule;

- structure defensive: ziduri inalte, puncte de control vamale; bariere.
Desmond Morris, Manwatching: A field Guide to Human Behaviour, 1977:
Vanatorul din tribul primitive care se ascunde in fiecare cetatean nu se multumeste sa
apartina unei colectivitati vaste, pe ai carei mebri, in majoritate, nu-I cunoaste personal. el
face tot posibilul pt a se convinge ca impartaseste cu ei apararea teritoriului, dar scara acestuia
depaseste umanul. e greu sa resimti un sentiment de apartenenta la un trib de 50 de mil de
persoane sau chiar mai multe. El formeaza atunci subgrupuri mai apropiate de modelul
vechi.
v. partied politice, cluburi sportive, diverse societati, sindicate, uniuni, organizatii
profesionale, fratii, grupuri de protest, bande de cartier etc.
- semne si insemne tribal: cartiere generale, sedii, costumatii, bannerre, insigne, sloganuri,
tatuaje s.a.
- pt a arata identitatea de grup si marca apartenenta
- nevoia grupurilor- uneori spontane- de a-si delimita, de a ocupa o zona de actiune, aparandusi, simbolic sau fizic, teritoriul.
v. manifestatiile politice, demonstratiile de strada: ocuparea unui spatiu public asupra caruia
nu ai niciun drept real, legal
ex: fenomenul Piata Universitatii din 1990 si, la o scara mai mica, de anul trecut (Noi deaicea nu plecam, nu plecam acasa!); Piata Tiananmen; Revolutia portocalie din Kiev;
v. greva poloneza: ocuparea atelierelor, baricadarea ca intr-o fortareata;
v. Occupy Wall Street.
- strada: loc al confruntarii, spatiu privilegiat al contestatiei collective a ordinii politice, al
rasturnarii sociale;
- iesirea in strada (a studentilor, a muncitorilor, cetatenilor etc.): forma a revoltei publice, la
vedere.
-manifestari separatist: v. in Macedonia, dupa razboiul din Iugoslavia, trotuarele orasului
Tetovo - ferm impartite intre crestini si musulmani.
- galeriile sportive pe stadioane, in tribune sau revarsate in strada: Ghencea vs. Giulesti etc.;
jocul acasa sau in deplasare;
- cantece de lupta, tricouri, piei vopsite marci tribale
- impunerea meciurilor pe teren neutru, lipsit de incarcatura afectiva, simbolica, tribala

- ca si in cazul negocierilor politice (v. Malta)

Putem vorbi in mod legitim de pseudo-triburi moderne.
Grupurile si teritoriile tribale functioneaza in interiorul unei natiuni, cu rivalitati sau
infratiri, pana cand o ostilitate/amenintare majora estompeaza diferentele, indreptand
fidelitatea exclusiv la nivelul natiunii.

Kinezica
Disciplina care are drept obiect de studiu comunicarea prin gest si expresie faciala;
Fondatorul ei, in aria stiintelor couminicarii: Ray Birdwhistell
gestul orice element de miscare, de postura corporala, de mimica, ce transmite un
mesaj privitorului.
Cicero: Orice miscare a sufletului isi are manifestarea ei naturala, vocea si gestul;
intregul corp al unui om, toate expresiile faciale si vocale sunt precum corzile de harpa,
sunand exact cum le ciupeste miscarea sufletului.
Ne amintim, de la Scoala de la Palo Alto, ca nu exista o neutralitate a corpului, o stare in
care acesta sa nu comunice. Absenta miscarii, presum aceea a cuvantului, comunica ceva.
Tacerea kinezica(abtinerea de la gest, reprimarea miscarii) este ea insasi semnificativa.
-

in ultima instanta, toate atributelecorporale pot comunica: dimensiune, forma,

inaltime, culoare etc.
reactivarea fiziognomiei (disciplina in sec. 17, care incearca sa stabileasca o corelatie
intre figura omului si caracter) sub forma morfopsihologiei de astazi.
Ray Birdwhistell porneste de la observarea structurii societatii americane a acelei
epoci, alcatuite din trei paliere (clase) principale, impartite, la randul lor, in cate
doua subclase:
a) higher class: upper higher class/lower higher class;
b) middle class: upper middle class/lower middle class;
c) lower class: upper lower class/lower lower class.
Apartenenta la unul sau altul dintre aceste paliere sociale determina un comportament
nonverbal specific, un soi de protocoale gestuale.

un observator avizat poate deduce, din mimica si gesturile cuiva, carei clase ii
apartine.
comportamentul kinezic=instrument de diagnoza sociala.

Nici aceasta nu este o idee intru totul noua. David Hume scria, in sec. 18: (...) pielea,
porii, muschii unui muncitor cu ziua difera de cei ai unui intelectual. Standardul diferit de
viata influenteaza intreaga structura.

Corpul omenesc ar fi, deci, un document biografic, un soi de jurnal de bord al calatoriilor
prin viata.
Pt Ray Birdwhistell, gestul reprezinta o instanta intermediara intre cultura si
personalitatea umana.
-

cultura se incorporeaza si prin imitarea comportamentului, prin mimetism gestual.

Asimilarea Kinezica o studiaza si David Efron, observand felul in care imigrantii

italieni si evrei din E Europei si-au modificat comportamentul gestual, odata integrati in
SUA.
In Introduction in Kinesics (1952), Ray Birdwhistell incearca sa sistematizeze
multitudinea de gesturi.
-

pe model lingvistic, el propune doua concepte (unitati teoretice minimale, invariante):

kinem= unitate gestuala elementara, lipsita de semnificatie comunicativa (ex:
inchid un ochi pt ca mi-a intrat praf; ma stramb pt ca gust ceva acru);
kinemorfem = gest semnificativ, cu inteles, constituind un mesaj (fac cu
ochiul complice; ma stramb ca semn de dezaprobare, repulsie etc.).

Functiile comunicarii kinezice in raport cu aceea lingvistica (raportul gest/cuvant)

1. accentuarea unor elemente din discursul verbal (v. oamenii politici, profesorii,
oratorii care, pentru a-si sublinia cuvintele, dau din maini miscari verticale);
2. repetarea/dublarea informatiei tramsmise prin cuvinte (vino incoace, pleaca
+ semnul corespunzator cu mana) comunicare redundanta; masura de siguranta,
in caz ca destinatarul nu ne-a auzit ori vazut;
3. inlocuirea/substituierea unui cuvant (miscarea circular cu man ape stomac, ca
semn ca mi-e foame; fluturatul palmei in dreptul tamplei, exprimand ca e dus
cu capul etc.)
4. completarea intelesului cuvintelor (eu stateam acolo, ea aici; era asa de
mare/inalt cu gesturile de precizare);
5. contrazicerea mesajului verbal (cand facem cu ochiul pt a da de inteles ca nu
trebuie luat in serios ceea ce spunem);
6. reglarea procesului de comunicare (prin gesturi, expresie faciala, privire, postura
ne aratam aprobarea sau dezacordul fata de spusele interlocutorului ori de dorinta
noastra de a interveni)

Clasificarea manifestarilor kinezice

-

printre cele mai cunoscute si frecvent citate se numara cea a cercetatorilor americani
Paul Ekman si Wallace Friesen (The Facial Action Coding System, 1978).

Conform celor doi, gesturile se impart in:

1. embleme;
2. ilustratori;
3. gesturi de reglaj;
4. manifestari afective;
5. adaptori.
1. gesturi substitutive; tin loc de cuvinte
- in unele situatii, se pot constitui in limbaj de sine statator.
28.05.2013-Curs 13

2.Ilustratorii
-accentueaz, completeaz, ilusreaz discursul verbal.
a)bastoanele
=micri ale minilor care accentueaz anumite cuvinte i atrag atenia asupra elementelor
eseniale din discuie;
=foarte frecvente n comunicarea public;
=considerate drept indicii ale dorinei de dominare i control asupra ineterlocutorului ;
=sunt considerate, uneori, gesturi ale agresivitii

b)pictografele
=gesturi prin care schim n aer forma lucrurilor despre care vorbim(ghilimele).

c)kinetografele
=gesturi care descriu nu un obiect, ci o aciune, o micare pentru a crei exprimare cuvintele
ne par insuficiente.

d)ideografele
= gesturile care descriu micarea unei idei - evoluia unei idei, progresia unui raionament,
traseu n etape(pas cu pas) al unei demostraii( prelegerile); gesturi spaiale.

e) micrile deictice(gr. deixis=indicare)

=indic obiecte, locuri, persoane
-tabuul gestual: Nu arta cu degetul!
- forme derivate(micarea capului, a brbiei sau folosindu-ne de privire)

f)micri spaiale
=descriu raporturile de poziie ntre obiecte sau persoanele despre care se vorbete.

g)micri ritmice
= reproduc cadena unei aciuni; au aspect repetitiv.

h)ilustratorii emblematici
=embleme utilizate n prezena cuvintelor pe care, n mod normal, le substituie.

3.Gesturile de reglaj
-controleaz i ntrein comunicarea.
Au funcie:
Emotiv( artnd atitudinea fa de interaciune)
Fatic(destinatarul mesajuli confirm meninerea contactului i-i sugereaz emitentului s-i
pstreze sau s-i reconsidere strategia dicursiv).

4.Gesturile afective
-au funcie expresiv, comunicnd strile sufleteti prin care trece emitentul.
- indicii incontiente, involuntare, mai puin semnale( intenionate).
Gesturile afective se supun, incontient, unei reguli universale de coresponden
psihosomatic, conform creia steile sufleteti genereaz manifestri kinezice
specifice(mimico-gestuale).

n multe cuturi, exteriorizarea emoiilor este supus cenzurrii sociale i personale.

Exist reguri culturale care limiteaz libertatea manifestrii publice a sentimentelor intime(stricte- Japonia, Anglia,-permisive-precum cele meridionale).

Strategii de falsificare a informaiei afective

-din bun-cretere, pudoare sau din teama de a-i expune vulnerabilitile
a)exteriorizrii sentimentelor(expresie impermeabil:pker-face)
-refuzi furniarea informaiei emoionale, lund un aer impasibil; ns controlul indicatorilor
corporali i faciali este imperfect.(existena expresiilor faciale micromentale)

b)exagerarea reaciei gestuale(mai puin frecvent)

-rd mai tare dect e cazul la glumele efului

c)stimularea strii contrare

-motivele: orgoliu, bravur sau delicatee sufleteasc fa de ceilali, antaj emoional;
-descoperirea c simularea kinezic a strilor pozitive sau negative poate duce la instaurarea
lor(efectul Campanella);
-comportamentul gestual amorseaz stri sufleteti

5.Adaptorii
-categorie de gesturi nu foarte legat de comunicare
=micri ce corespund unor nevoi fiziologice/practice;
-efectuate i n absena unor observatori

a)alter-adaptorii=gesturi de manipulare a obiectelor n scop practic.

(scriu la tastatur, mtur, cos .a.m.d.)

Acetia pot dobndi o valoare comunicativ atunci cnd gestul e fcut n scop didactic(uite
cum se face...).Altminteri, ei pot cel mult reprezenta indicii dac persoana respectiv se
pricepe/ are tragere de inim sau nu.

b)auto-adaptorii= gesturi ce satisfac nevoi ale trupui nostru( ngrijire, toaletare)

Manifestarea lor n public e strict reglementar( sau cel puin efectuat mai discret n public
dect cnd suntem singuri)-rujatul, scrpinatul, pieptnatul.
Aranjatul prului sau cel al cravatei pot avea valoare comunicativ n ritualul curtrii, de
pild.

c)auto-adaptorii obiectuali
-cazurile n care ne folosim de obiecte n alt scop dect cel crui i sunt destinate.(efect al
nervozitii

Haptica

=ramur a kinezicii, studiind comunicarea tactil

-simul tactil:privit mult vreme ca o rud srac, apropae ruionas, a auzului i vzului,
considerate mai spirituale.
Raportndu-ne la proxemic, comunicarea haptic se manifest n zona intim i cea
personal(subzona apropiat).

Tipologia funciilor comunicrii tactile

Stanley Jones; Elaine Yearbrough-A Naturalistic Study of the Meanings of Touch(1985)
-cinci clase de atingeri, n fucie de scopul n care sunt realizate:
1.atingeri n alt scop dect comunicarea proriu-zis(exe:a verifica, estimativ, temperatura, a
lua pulsul);
2.atingeri care transmit emoii pozitive(exe:atingerea pe cretet, pe umr, mbriare, srut,
strngerea minii ca semn de ncurajare);

3.atingeri n joac, menite d nlesneasc interacinea, s creeze familiaritate, s detensioneze,

s apropie(exe:gdilatul, ciufulitul, bobrnacele);aceste gesturi au valoare
metacomunicaional( glumesc);
-au cu totul alt seminificaie dect aceea serioas , la propriu
-precauia: valoarea gestului s fie recunoscut ca atare de destinatar, s tie de glum i s fie
dispus s-l accepte din partea iniiatorului.
-altminteri, se transmite umilin, batjocur, agresiune
4.atingeri de control:au drept obiectiv orientarea/dirijarea comportamentului celui atins(exe:
o atingere uoar pe spate pt c vrei s atragi atenia i s comunici ceva)
-atingerile de control sunt asociate, n general, cu relaia ierarhic, de dominare.
-apar restricii n utilizarea lor:
-unidirecional(superior spre inferior)
-persoanele mai n vrst sau cu un statul social mai nalt sunt mai ndreptite s iniieze
atingerea
-gestul venit din partea celui mai tnr sau mai mic n funcie este deplasat

5.atingeri rituale:
-formele tactile de salut(strngerea minii;mbiarea;srutul)