comunicarea tactil - simul tactil: privit mult timp ca o rud srac, aproape ruinoas, pe lng vz i auz, considerate mai spirituale. Raportndu-ne la proxemic, comunicarea haptic se manifest n zona intim i cea personal (subzona apropiat).
Tipologia funciilor comunicrii tactile
Stanley Jones; Elaine Yarbrough - A
Naturalistic Study of the Meanings of Touch, 1985
-
cinci clase de atingeri, n funcie de scopul n
care sunt realizate:
1.
atingeri n alt scop dect comunicarea
propriu-zis (a lua pulsul, a verifica, estimativ, temperatura etc.);
2.
atingeri care transmit emoii pozitive
(mngierea
pe cap, pe cretet a copilului de ctre
printe/adult; strngerea minii cu efuziune i cldur, ca gest de recunotin, de sprijin/solidaritate; btaia pe umr sau pe spate de ctre ef, prieten, amic, tat, ca form de ncurajare/felicitare; mbriarea i srutul ca semne de afeciune sau de pasiune);
3. atingeri n joac: -
menite s nlesneasc interaciunea, s apropie,
s detensioneze, s creeze familiaritate, camaraderie, complicitate. (v. ciufulitul, gdilatul, bobrnacul, castanele, ghionturile)
Aceste
gesturi au valoare metacomunicaional
(ei, glumesc, nu vorbesc serios, ne simim bine). - cu totul alt semnificaie dect aceea serioas, la propriu - precauie: valoarea gestului s fie recunoscut ca atare de destinatar, care s tie de glum i s fie dispus s-l accepte din partea iniiatorului. - altminteri: umilin, batjocur, agresiune.
4. atingeri de control: - au drept obiectiv orientarea/dirijarea comportamentului celui atins. ex.:
o atingere uoar pe bra, pe umr, pe spate
atrage atenia c vrei s te adresezi persoanei respective, s-i ari/s fie atent la ceva; s ias, s stea, s se grbeasc, s se dea la o parte.
Atingerile
de control sunt asociate, n general, cu
relaia ierarhic, de dominare.
n consecin, apar restricii n utilizarea lor:
unidirecional.
Persoanele
cu statut social mai nalt ori care i
asum ntr-o interaciune conversaional un rol superior sunt, de regul, mai ndreptite s iniieze atingerea;