Proiect

TEHNICI DE COMUNICARE SCRIS:

REDACTAREA TEXTELOR SPECIALIZATE

Dobre Elena-Diana
CRP
anul I , grupa I

I.Argument in favoarea textului publicitar.

Publicitatea se ocupa cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor i ideilor,

de cele mai multe ori prin mesajele pltite. Scopul direct ale acestor mesaje este
stimularea dorinelor clienilor poteniali i formarea asociaiilor pozitive n
legatura cu produsul sau compania promovat, scop care este arins prin folosirea
metodelor de manipulare psihologic mai mult sau mai puin subtile.
Companiile nu trebuie s se limiteze la oferirea bunurilor sau serviciilor de
calitate. Ele trebuie sa-i informeze pe consumatori n legatur cu avantajele
acestora. Pentru aceasta, este necesar ca acestea sa utilizeze n mod corespunztor
instrumentele de promovare n mas ale publicitii, promovrii vnzarilor i
relaiilor publice.
Industria bancar mizeaz foarte mult pe clientel. Clienii care au nevoie de bani
pentru dieferite scopuri, precum o casa nou, fond pentru viitorii copii etc. Aadar
scopul bncilor este de a atrage ct mai muli clieni s colaboreze.

II. Concepte teoretice

Orice reclam este alcatuit din mbinarea a doua componente strucuturale:
imagine i text.
Atenia ne este atrasa, evident, de imagine. De aceea zbovim asupra
reclamei, dorind s aflm ce vrea s ne spun. i atunci citim textul. Care
trebuie s trezeasc interesul pentru produsul/ serviciul promovat, astfel
nct s se activeze dorina de a-l achiziiona.
O dat cu dezvoltarea unei piee libere n Romnia i cu dezvoltarea
spiritului concurenial, piaa de publicitate a luat amploare, firmele alocnd
bugete uriae n realizarea unor campanii publicitare. Ne este practic
imposibil s ne mai ferim din calea avalanei de mesaje publicitare care se
ndreapt ctre noi zi de zi. Confruntndu-se cu o asemenea situaie,
publicitarii au neles c a face reclam unui produs nu mai reprezint o
munc facil, ci trebuie s fii capabil ca mereu s vii cu ceva nou, s ii
pasul cu schimbrile produse i s tii s promovezi un produs tinnd cont
de valoarea brandului, de targetul acestuia i de context. Acestia sunt factori
care fac diferena dintre o reclam bun i una proast. n cadrul acestui
fenomen, reclamele print se bucur de o poziie privilegiat.
Dintre cele dou elemente ale reclamei, imaginea este cea care capteaz
prima atenia privitorului i l determin sau nu s parcurg i textul. Acesta
este i motivul pentru care orice element vizual prezent n reclam nu este
ntmpltor, iar prezena lui acolo, exact n acea manier, a fost ndelung
studiat. Reclama trebuie s respecte principiul AIDA (atenie, interes,
dorin, aciune), mai exact, s atrag atenia publicului, s o menin
pentru a reui s-i strneasc interesul, s-l determine s-i doreasc acel

produs pentru ca n final acesta s acioneze, adic s-l cumpere sau s

apeleze la serviciul promovat.
Relaia dintre mesajul textual i cel iconic nu este una arbitrar. Mesajul
textual i cel iconic sunt indisolubil legate. Ele se sugereaz i se
completeaz reciproc, se susin pentru a genera fora de persuadare necesar
mplinirii principiului AIDA pn la capt.
Elementul cel mai important al mesajului textual este titlul. Titlul este
primul citit de public i n funcie de acesta, restul textului va mai fi sau nu
parcurs. Funciile titlului sunt:
creeaz condiiile optime pentru realizarea principiului AIDA (atrage

atenia, strnete
interesul Receptorului, marcheaz i motiveaz dorina acestuia de a
achiziiona produsul, l determin s treac la aciune: cumprarea propriuzis);
definete publicul int ( produsul/serviciul se adreseaz brbailor n
general, oferilor, gospodinelor, adolescenilor, tinerelor active i
independente, persoanelor suferind de diferite boli, .a.);
scoate n eviden beneficiul oferit.
Corpul textului reprezint partea cea mai consistent a textului. Aici se
ofer toate detaliile semnificative ale produsului. Sunt produse care au
nevoie de o prezentare minuioas pentru a ctiga ncrederea. Corpul
textului poate sa lipseasc din cadrul unei reclame, acesta fiind cel mai
adesea ntlnit n cazul promovrii unor produse din domeniul farmaceutic
sau cu un grad de implicare mare din partea publicului (achiziionarea unei
maini, efectuarea unui credit la banc).
Sloganul este un element pe care l ntlnim n toate tipurile de reclame, fie
c ne referim la cele print, audio, video sau bannere. Sloganul trebuie s fie

redus n numrul de cuvinte, s fie ingenios, s aduc ceva nou i s fie uor
de reinut.
Trsatura principala a reclamei este persuasiunea. Creatorul textului de
reclam trebuie s anticipeze corect reacia destinatarului si s formuleze
oferta sa astfel ncat ea s vin n ntampinarea necesitailor, dorinelor
receptorului.

III.

Studiu de caz
Analiza din punct de vedere stilistic.
Nivelul stilistic este bogat in figuri de stil elaborate. De exemplu, metafora
bucuriile tale de suflet semnific nevoia material pentru a putea cumpra
tot ce ai visat vreodata. Se remarca accentuarea ideii prin intermediul
anaforei s investesti n bucuriile tale..s investesti in tine . Sloganul
marcheaz o elipsa : 12 ani cu i despre oameni. Acesta are rolul de a
sublinia profesionalismul bancii i faptul ca aceasta este la curent cu
problemele clienilor aratnd ct de mult se implica Volksbank n investiia
sufleteasc a oamenilor. Exclamaia investiie n tine! sugereaz
apropierea emiatorului de receptor i ca acesta i ntelege nevoile i este
alturi de el. O strategie de persuasiune este folosirea persoanei a II-a
plural, care are drept scop apropierea de public, meninerea
ateniei,obinerea ateniei publicului.

IV.

Concluzii
Publiciteatea este peste tot. Aceasta are scopul de a se asigura c oamenii
tiu despre bunurile si serviciile disponibile. Totodata, aceasta joaca un rol
important n stimularea economic.
Companiile nu trebuie s se limiteze la oferirea bunurilor sau serviciilor de
calitate. Ele trebuie s-i informeze pe consumatori n legatura cu avantajele
acestora.
De exemplu, aceasta reclam este bun iar oamenii o vor privii cu interes,
deoarece mesajul iconic este n deplin concordan cu mesajul textual i
are ca scop apropierea de consummator, de publicul int vizat.

I.Argument in favoarea textului publicistic

n istoria culturii limbii literare, stilul publicistic isi face aparitia in
condiiile intemeierii si evolutiei presei in limba romana, ca expresie a
interpretarii pentru public a viatii social-politice si cultural-stiintifice.
Astfel, textul publicistic reprezinta expresia celui mai eficient mijloc de
comunicare in masa, fiind, totodata, si cel mai accesibil marelui public
(comparativ cu textele apartinand celorlalte stiluri functionale).
O caracteristica fundamentala a textului publicistic este data de
multitudinea de varietati stilistice care il defineste:
stirea,reportajul,interviul,ancheta,editorialul,etc.
Acest varietate a formelor corespunde bogaiei de teme abordate;tot ce l
poate interesa la un moment dat pe om, tot ceea ce poate detepta un ecou
n mintea si sufletul acestuia constituie un izvor de creatie pentru
publicistica.Acest aspect reprezinta,de astefel,un factor deosebit de
important in alegerea temei noastre.
Un alt factor decisiv este apropierea acestuie de stilul beletristic.Astel, in
exercitarea functiei sale mediatizante, textul publicistic poate intrebuinta
toate mijloacele de contractare emotionala a receptorului , specifice textului
beletristic:lexic figurat,comparatii sugestive,epitete inedite, expresii si
locutiuni colocviale,perifraza,intonatia exclamativa si
interogatii,digresiuni,inversiuni,enumeratia si repetitia,paralelistul si
antiteza,mijloace ale umorului si satirei,o minunata combinare a stilurilor
vorbirii(stil direct,stil indirect,stil indirect liber), ironia.Mai mult,pot exista
cazuri de abatere de la normele limbii litarare,situatii create
intentionat,pentru a spori valoarea expresiva a enuntului si efectul
impactului dintre articol si publicul inta.

II.

Concepte teoretice
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public;
este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o
anumita directie inlegatura cu evenimentele sociale si politice, economice,
artistice etc. Modalitatile decomunicare sunt: monologul scris (in presa si
publicatii), monologul oral (la radio siteleviziune), dialogul oral
(dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnatescris);
Editorialul, dup cum stim, presupune experiena jurnalistic, miestrie a
limbii, solicitand din partea emitatorului un talent scriitoricesc deosebit si
poarta in sine orientarea ideologica a intregului ziar. Acesta se distinge de
celelalte varietati stilistice ale textului publicistic prin faptul ca nu apeleaza
la elemente de textualitate, nivelul sau lingvistic fiind suficient de bine
motivat pentru a capta atentia receptorului.
Aadar, articolul traieste prin el nsusi, prin fora de sugestie a cuvantului,
iar mesajul ajunge la receptor fara ajutorul fotogarfiilor, imaginilor
incendiare; singura imagine care poate aparea, totusi, este fotografia
editorialistului, insotita de precizarea numelui acestuia.Spunem, deci, ca
editorialul este un text personalizat, intrucat se mentioneaza de fiecare data,
numele emitatorului, spre deosebire de stire, unde numele celui o
redacteaz este, de cele mai multe ori, asimilat ageniei de pres care
servete drept surs de informare.

Editorialul poart amprenta ideologic i de structur a ziarului pe care l

reprezint. De aceea, poate, cititorii se opresc mai nti asupra editorialului,
apoi parcurg restul ziarului, pentru a afla esenialul informaiei. De aceea,
poate, editorialul este scris de editorialist, iar nu orice editorialist este i

jurnalist. De aceea, poate, numele editorialistului se confund cu ziarul n

care i semneaz editorialul.
Ediorialul poate fi un articol scurt sau de mare ntindere, fr zorzoane
intratextuale(supratitlu, subtitlu, apou) i nesusinut de imagini ocante
(precum articolele descandal sau reclamele). Singura imagine care poate
aprea este fotografie editorului, nsoit de precizarea numelui acestuia.
Titlul editorialului este aproape intotdeauna unul lapidar, succint, dar
profund metaforic(in structura lui semantica, el contine conceptele de baza
pe care le va dezvolta articolul). Daca toate celelalte articole de presa sunt
ancorate in prezentul imediat, editorialul prezinta un fapt care s-a petrecut
mai demult. El este, de astfel, singurul articol care nu informeaza, ci
construieste un curent de opinie, o atitudine, o luare de pozitie ( nota
polemica este o trasatura dominanta a acestui tip de text publicistic.)

III.

Studiu de caz

Inimi care chioapt

0
Autor: tefan Mitroi11 Ian 2011 - 18:20

El avea ce nu avea nici unul dintre noi: o sor care nu era ca toi oamenii. Nu era ca nimeni, de fapt.
Ziceai c e fcut din cear amestecat cu pmnt. Cum eram ns obinuii cu pmntul, cci triam
pe el i el ne ddea tuturor de mncare, nu ne speria culoarea din obrajii fetei. Eram obinuii i cu
ceara, nu de la mersul la biseric, fiind copii, ni se ntmpla destul de rar asta, ci de la luna de pe cer.
O vedeam sear de sear deasupra capetelor noastre. Uneori aproape c puteam s-o atingem cu
mna. Dar n-o atingeam de team s nu ne frigem la degete, fiindc ceara din care era luna plmdit
nu putea fi dect fierbinte, mai fierbinte ca lumnrile ce se strduiau s-o imite, ns lumina lor se
termina repede, la fel de repede ca vieile celor crora le sfriau la cpti.
Culoarea sorei lui Stan Brzoc, l chema Stancu urlea, dar noi l strigam dup porecl, nu venea nici
de la lun, nici de la pmnt, ci de la faptul c-avea inima n dreapta. l invidiam pentru un asemenea
noroc. Pe el, nu pe ea, cci sora lui Stan nu prea s aib prea mult de profitat de pe urma unui astfel
de noroc. Respira mai greu dect ceilali i era foarte subiric, de asta nici nu prea se ndeprta de
cas, putea s-o ia vntul oricnd i ai ei s nu mai izbuteasc s-o gseasc. Chiar nainte s sfrim
coala primar, Stan a rmas singur la prini. El, n loc s se bucure, plngea ca prostul. i-am plns
i noi alturi de el. A plns i luna un pic, deoarece nu mai era nimeni care s-i semene ntr-atta pe
pmnt. Poate c-a lcrimat i pmntul, dei nu prea avea motive, pentru c sora lui Stan se dusese
la el.
Pe urm, Stan Brzoc a crescut, ca noi toi, mare. i mai pe urm, prinii lui Stan au plecat s-i
caute fata, dar au trecut anii i ei nu s-au mai ntors acas. Stan se mutase ntre timp la Alexandria,
oraul cel mai apropiat de satul nostru. ntr-o zi s-a pomenit c e luat pe sus de suflul libertii proaspt sosite i dus napoi n sat. La nceput s-a descurcat, bizuindu-se pe ajutorul de omaj i pe
tineree. Numai c bietul Brzoc n-a tiut s fie atent, i-au fugit amndou printre degete. N-a rmas,
ce-i drept, cu minile goale. Au venit imediat srcia i boala. Mai nti, nu l-a mai ascultat piciorul
stng. Doctorii i-au spus c i se macin oasele oldului i c i-ar trebui o protez. Cum unei proteze
nu-i st, nu-i poate sta bine singur, Stan a descoperit anul urmtor c nu-l mai ascult nici dreptul. A
trecut ceva vreme de atunci i el tot ateapt s primeasc, dac nu pe amndou, mcar una dintre
proteze. Un doctor din Alexandria, pe care l cheam Porumb ehei, dac-ar ti dumnealui c Stan a
copilrit la umbra numelui su! , i tot zice s aib rbdare. Stan are, picioarele lui nu prea. Abia se
mai poate sprijini pe ele. Cu toate acestea, el ncearc s se in drept n faa vieii. i chiar n faa
statului care-l minte, l minte mereu c-o s-l ajute s mearg din nou.
l cheam Stancu urlea. Eu i zic mai departe Stan Brzoc. A fost colegul meu de clas. A avut, cnd
era copil, o sor cum puini de pe lumea aceasta au avut. Bine ar fi ca statul romn s aib, mcar ca
sora sa, o inim. Dar n-are deloc, dac ar avea, i-ar aduce aminte c e obligat de crulia aia numit
Constituie s nu-i abandoneze niciodat pe cei ajuni la captul puterilor. Stan Brzoc este un astfel
de om. Auzi tu, statule, ca s nu-mi mai fie ruine atunci cnd i ntind lui Stan cte o bancnot,

ntinde-i tu minile tale de mii de ori mai puternice. Poate c doctorul Porumb din Alexandria nu e
totui lipsit de inim. Stancu urlea din judeul Teleorman, comuna Vitneti, satul Silitea, i mai are
doar pe el i statul pe lumea aceasta. Mai are i nite lacrimi. Nu pentru a-i plnge, cum s-ar putea
crede, disperarea, ci absena de culoarea pmntului amestecat cu cear a celei care i putea fi acum
crj, aa cum i-a fost el ei n copilrie.

Analiz din punct de vedere stilistic.

ntruct n cadrul textului publicistic, n special n ceea ce privete editorialul,
expresivitatea are un grad de importan mai semnificativ dect componenta
informaional, nivelul stilistic al discursului este cel ce definitiveaz autenticitatea
textului. Datorit statutului lui tefan Mitroi de poet, ntregul su editorial este presratcu
diverse figuri de stil, menite s apropie nu numai textul, dar i Emitorul de Receptor.
nc din prima parte a editorialului, putem observa prezna paralelismului, una dintre cele
mai importante figuri de construcie. Autorul creeaz o paralel ntre categoria oamenilor
obisnuii i categoria celor care nu au primit ceea ce i-au dorit de la via Aceast din
urm categorie este reprezentat de Stancu urlea, aa cum reiese din urmtorul citat: El
avea ce nu avea nici unul dintre noi; o sor care nu era ca toi oamenii. Prezena surorii
n viaa lui era amnuntul ce-l deosebea de restul lumii. Acest amnunt l transforma ntro persoan special, ntruct autorul folosete o serie de metafore n alctuirea
descrierilor.
Figurile de construcie sunt cele ce caracterizeaz acest editorial, ntruct putem regsi i
gradaia, tefan Mitroi prezentndu-i subiectul din aproape n aproape, n cercuri
concentrice. Dup cum am menionat, pe msur ce-i dezvolt subiectul, editorialistul
abordeaz n scrierea sa chiar i motivele universale ale lumii, precum luna i pmntul.
Apare astfel i o figur de stil, prin intermediul creia tefan Mitroi i demonstreaz
calitile sale de poet, de scriitor, dar, totodat, aceasta are rolul de a accentua
expresivitatea i de a individualiza emfatic persoana ce ocup un rol central n cadrul
editorialului.

Personificarea, cci despre ea este vorba, umanizeaz fenomenele cosmice, ce par astfel
s participe n mod activ la drama personajului. Una din personificrile cu rol
reprezentativ este ncadrat n enunul: A plns i luna un pic, deoarece nu mai era
nimeni care s-i semene ntr-atta pe pmnt. Aici, editorialistul nzestreaz luna cu
nsuiri omeneti, luna ce pare a suferi de pe urma pierderii surorii lui Stancu urlea.
Boala pe care sora acestuia a trebuit sa o ndure a apropiat-o ntr-o oarecare msur de
acest simbol astral, ntruct dup spusele editorialistului: Ziceai c e facut din cear
amestecat cu pmnt. Aceast personificare se afl n strns legtur cu cea ce o
preced, aducnd n discuie un alt motiv universal, i anume pmntul: Poate c-a
lcrimat i pmntul, dei nu prea avea motive, pentru c sora lui Stan se dusese la el.
Este menionat astfel motivul ciclicitii fiinei umane, fcndu-se legtura cu ideea
conform creia viaa este ireversibil, iar n cele din urm toi ne succedem morii.
Editorialul, fiind articolul ce activeaz prin excelen topos-uri negative- indignare,
insatisfacie, dezacord-, specific este i prezena aluziei. Un bun exemplu de aluzie apare
la nceput, prin adresarea direct a lui tefan Mitroi ctre conductorul statului: Auzi tu,
statule, ca s nu-mi mai fie ruine atunci cnd i ntind lui Stan cte o bancnot, ntinde-i
tu minile tale. Chiar dac adresarea este una direct prin prezena verbelor la imperativ
Auzi i ntinde-i i a pronumelui personal la persoana aII-a, singular tu, substana
mesajului este redat n mod indirect. Editorialistul expune povestea fostului su coleg
de clas, pentru a deschide ochii statului, a crui datorie este s primeze bunstarea
populaiei.
Utiliznd chiar i hiperbola n enunul ntinde-i tu minile tale de mii de ori mai
puternice, autorul intete s impresioneze Receptorul, exagernd n mod intenionat
puterea de care dispune statul, prin intermediul numeralului multiplicativ de mii de ori.
Pentru a potena expresivitatea editorialului, metaforele si epitetele sunt figurile de stil
care, cu ajutorul unei analogii, pun semnul identitii ntre dou obisecte diferite, fie ele
lucruri, fiine, sau persoane, prin numele lor. Epitetul luna plmdit se ncadreaz n
categoria celor cromatice, sugernd culoarea glbuie a lunii, culoare ce intr n asociere
cu pielea ca din cear a surorii lui Stancu urlea. n finalul editorialului, autorul
folosete acelai limbaj sugestiv, accentund faptul c durerea lui Stancu urlea se datora

nu bolii sale ce-l imobiliza la pat, ci pierderii surorii sale, a celei care i putea fi acum
crj, aa cum i-a fost el ei n copilrie.

III.

Studiu de caz
Trebuie mentionat de la inceput ca intregul discurs al lui Crin Antonescu
este unul cu o puternicatentativa de persuadare, de convingere a populatiei
privind viziunile sale si de critica adusa laadresa Presedintelui Romaniei,
Traian Basescu.

Doamnelor si domnilor,
Parlamentul este un loc in care, adeseori, unii au atipit. Probabil ca se mai
intampla si azi. Parlamentul este un loc in care, de multi ani, in care si din
care s-a lipsit, fizic sau spiritual si, probabil, se mai intampla si azi. In
Parlament s-au auzit multe prostii si se vor mai auzi. Multi dintre noi am
facut prea putin din ceea ce era potrivit sa facem in raport cu mandatul
nostru.
Dar eu nu pot sa uit si nu vrea deloc democratie cine uita ca, totusi,
Parlamentul este locul in care, in 1990, o mana de oameni, care era
opozitia, si-au putut face auzita vocea. Nu pot sa uitca Parlamentele acesta,
din carein treacat fie spus -, si actualul Presedinte al Romaniei a facut
parte in cateva randuri, au alcatuit si alte legi decat cea propusa de colegii
democrati si privitoare la taxele pe bere, au alcatuit si au votat legile pe care
institutiile statului roman de drept se asaza, institutiile si masurile prin care
Romania, de la situatia din 1989 si 1990, este, astazi, totusi, o tara membra
a Uniunii Europene, membra a NATO, in randul lumii, cum se spune, legile

si masurile pe care cetatenia romanilor de azi se asaza democratic si dupa

model European. Parlamentarii sunt mai buni sau mai rai, sistemul electoral
este mai bun sau mai rau. Il putem schimba si, probabil, il vom schimba,
dar Parlamentul ramane, ca institutie, esenta sistemului democratic. Asta
este o axioma. Nu exista regim democratic fara Parlament authentic si
respectat ca atare.
Las la o parte faptul ca 70%, circa 70% din actualii parlamentari n-au facut
parte din legislaturile trecute, las la o parte ca un bun numar, cel putin, din
actualii legislatori ai Romaniei au fost binecuvantati ca, citez: boboci, de
insusi presedintele Basescu in discursul inaugural de mandate. Las la o
parte ca procentul de penalitate, adica de a avea dosar penal, la Presedintie
este de 100%, ca avem un titular si cateva dosare penale si la Parlamente
este, pentru Dumnezeu, totusi, mult mai mic. Sunt cativa dintre colegii
nostril care au si cativa carora, poate, pana la ultimele 5 minute, li se vor
mai face dosare, dar suntem, cred, o majoritate fara dosar penal.
Pai, stimate domnule presedinte, Traian Basescu, sa va propun spre atentie
niste cifre. Dintre toti presedintii alesi ai Romaniei dupa 1990, ati fost ales
cu cel mai mic numar de voturi, voturi capete de romani. In 1990, Iliescu
12.232.000 voturi ce baie de multime! Cativa stropi a prins si domnul
Basescu, atunci. 1992, Iliescu 7.393.000 voturi, 1996, Constantinescu
7.057.000 voturi, 2000, Iliescu 6.696.000 voturi, 2004, Traian Basescu
5.126.000 voturi, in turul II, la fel de presedinte ca si ceilalti, dar totusi
Cifrele din turul I, unde domnul Basescu s-a clasat al doilea in preferintele
romanilor, acelorasi romani, ca n-au plecat multi de atunci, 3.545.000
voturi, cele mai putine dintre toti viitorii sau fostii, in cazul nostrum, dar
viitorii referindu-ma la turul I, presedinti ai Romaniei care au castigat
mandatul.

N-am nicio retinere sa-I mai dau un exemplu domnului Presedinte Iliescu
care, desigur, n-are niciun fel de pretuire pentru noi si afirma clar ca nu
avem legitimitate. Nu avem acelasi tip de legitimitate pentru ca nu am fost
alesi direct, dar asta va fi mereu. Este un singur presedinte intr-o republica.
Dar, de ce nu ar putea fi respectate partidele parlamentare, ca, de exemplu,
lista PSD plus PUR are, in 2004, 3.730.000 voturi si domnul Basescu
cum v-am spus 3.546.000 voturi? Cu ce e mai scazuta legitimitatea
partidelor politice, toate, cu cate voturi au in Parlament? Cred ca nu e mai
scazuta si cred ca cine nu accepta aceste lucruri, incearca sa vorbeasca
despre altceva decat despre democratie si, pana la urma, despre romani.
Pretextul, intr-un fel, al discutiei noastre sau obiectul, sa spunem, juridic
este cererea de suspendare si avizul Curtii Constitutionale. Ieri, au iesit la
iveala niste lucruri care, in opinia mea, daca n-am fi avut astazi aceasta
chestiune angajata si prin lege obligatoriu angajata, ar fi trebuit ea in sine sa
faca obiectul discutiei noastre si anume elementele care ne arata cum o
instant precum Curtea Constitutionala, membri ai ei sunt santajati in modul
cel mai politienesc posibil, in anul 2007, in Romania. Acest lucru este de o
gravitate maxima. De acest lucru trebuia sa se ocupe presedintele Traian
Basescu conform prerogativelor constitutionale, si nu sa nege, seara, in fata
milioanelor de romani. Nu discut prea mult despre rusinea de a avea o
instant precum Curtea Constitutionala, care da verdict sub santaj, sub
dosare din fonduri care exista sau nu exista. Nu discut despre ilegalitatea
prin care Presedintele Romaniei recunoaste ca se intereseaza acolo unde nu
are dreptul sa obtina informatii, la CNSAS, despre dosarele unor judecatori
din Curtea Constitutionala. Nu insist asupra acestor lucruri pentru ca
institutia, si in acest caz, a Curtii Constitutionale, trebuie aparata. Dar in
legatura cu avizul Curtii Constitutionale, indifferent cat am putea comenta
si chiar ironic asupra continutului, asupra compunerii care ne descrie
elevul bun al regimului democratic din Romania, Traian Basescu, raman

totusi doua lucruri esentiale si anume acela ca in textul Curtii

Constitutionale se spune limpede ca propunerea se refera la cate citez
si fapte de incalcare a Constitutiei savarsite in exercitiul mandatulu, care
spune Curtea Constitutionala mai departe prin continutul lor si
consecintele lor, nu pot fi calificate drept grave. Discutia despre e grav si
mai putin grav am avut-o si propun citatul dupa domnul Traian Basescu, la
nvestirea actualului Guvern.
Nu despre domnul Traian Basescu vreau sa discut azi pentru ca eu nu admit
sa intru in jocul in care foarte multi incearca sa ne bage si anume a incepe
numaraoarea anilor cu era Basescu. Din punctual de vedere al sustinatorilor
presedintelui, n-a existat nimic bun inainte, totul incepe cu mandatul
domnului Traian Basescu si eu nu pot sa accept acest lucru si cred ca
nimeni intreg la cap si in varsta de mai mult de 2 ani si jumatate nu poate
accepta asta. Dar miza cea mare pe care cred ca o ridica in aceasta dictuei,
verdictul pe care-l vom da, este asa numita intoarcere la popor, cu care ne
ameninta, pe care ne-o cere, pe care o doreste domnul presedinte Basescu
De curand, robul lui Dumnezeu Traian Basescu s-a dus la biserica. In
biserica taci. In biserica nu exista vot, in biserica nu exista presedinte, taci,
te rogi si te gandesti ca nu esti chiar atat de minunat, macar in fata lui
Dumnezeu. In biserica, daca nu esti preot, taci. Robul lui Dumnezeu a tinut
o cuvantare si, in cursul acestei cuvantari, a afirmat ca, ori de cate ori are
indoieli, se va intoarce la popor. Sa intelegem ca vrea sa faca alegeri ori de
cate ori are indoieli? Nu! Domnul Basescu a vorbit, pur si simplu, despre
faptul ca, ori de cate ori are indoieli, frecventeaza locuri animate biserici,
carciumi, nu deosebeste, locuri animate.

E o foarte mare miza pentru dezbaterea noastra de azi si ea nu este

aritmetica, ci pentru opinia publica. Sa intelegem ca, daca dorim pentru
Romania un destin European, trebuie sa distingem intre popor pe care nul poate chema dmonul Basescu la urne si nici noi pentru ca poporul este una
si corpul electoral, foarte mult, poporul inseamna o istorie, poporul
inseamna amintiri, poporul inseamna ca asta intereseaza pe domnul
Basescu si fapturi romanesti fara drept de vot. Daca domnul Basescu
persista in a vorbi despre intoarcerea la popor, despre scoaterea unora si
altora in fata electoratului, o vom face, dar pentru toti cei care nu doresc sa
facem odata pasul acesta- si anume de a iesi din umbra lui Vodahaideti sa
ne intelegem ca, indifferent cate voturi ia sau nu ia cineva, drept de cetate,
drept de exprimare exista si pentru cei care pierd alegerile, si pentru cei
care nu participa la alegeri, si pentru cei care sunt cetateni ai Romaniei. Noi
traim, din pacate si in aceasta perioada a mandatului domnului Basescu
sub umbra lui Voda. Nu s-au spulberat inca aceste umbre. Umbra lui Voda
Carol din memoria recenta, umbra lui Voda Nicolae, umbra lui voda Traian,
acum, fiecare cu Elena lui, fiecare cu poporul luifiecare cu minciunile
lui. In Europa e soare, e soarele cetateniei ei exista atata cetatenie ma vad
silit sa o repet, atata soare cat nu este umbra lui Voda. In umbra lui Voda
creste ceva ce domnul Basescu oa drept popor, creste o vegetatie de boci,
berceni, boureni, saltimbanci ai lui Voda.
Domnul Basescu ne arunca manusa prezentarii la urne si ne ameninta cu
electoratul. Electoratul, cetateanul roman, nu este o sperietoare, nu e o
amenintare. Ne vom prezenta, in aceasta privinta, la urne, ca si in altele. Da,
sunt pregatit. Il astept si il asteptam pe domnul Basescu in fata
electoratului. O doreste. N-o putem face saptamanal, dar este un prilej, va
veni in campania electorala. Va veni, domnilor, cu o casa in plus si cu un
dosar de securitate in minus. Marele barbat, pe care l-au cantat poetii

neamului, de la Boc la Berceanu, va veni iar cu dosarele altora. Il asteptam

pe domnul Traian Basescu pentru ca prin votul nostru de astazi, nu vom
spune doar daca Traian Basescu a incalcat sau nu Constitutia, ci vom spune
ca Romania vrea sa iasa din umbra lui Voda. Categoric, toti mai pierdem si
mai castigam. Domnul Traian Basescu a pierdut, a pierdut oameni, a pierdut
si voturi, o fi castigat alte voturi, dar in ce ne priveste il asiguram ca nu
vrem liniste, ci vrem normalitate. Domnul Traian Basescu ar trebui sa vina
in aceasta campanile sis a spuna clar ce vrea si anume vrea un regim politic
in Romania in care un singur om, adica Domnia Sa, sa detina toata
puterea. Asta nu se poate in Europa de azi si nu se poate in Romania de azi.
Pe mine nu ma intereseaza aritmetica voturilor domnului Traian Basescu.
Pe mine ma intereseaza sensul in care merge Romania, normalitatea
Romaniei, faptul ca in Romania nu oricine castiga niste alegeri isi poate
permite orice. Cred ca domnul Traian Basescu, in acest mandate, cel putin,
a fost ultimul frison al unei boli indelungate, si feudale, si comuniste, si de
tranzitie. Si sper din tot sufletul ca, la 5 minute dupa rezultatul acestui vot,
tranzitia romaneasca sa se incheie .
Va multumesc!

Analiza din punct de vedere stilistic

Sub aspect stilistic, se remarca folosirea anumitor figuri specifice textului

politic. Figurile de constructie reprezinta organizari segmentiale ale unui
discurs, organizari atat de bine gandite in scopul de a crea impresia de
autenticitate, incat ele chiar dau impresia de spontaneitate in discurs. Ca
figura de constructie, este folosit paralelismul, care presupune o echilibrare
a registrului discursiv si a vehementei cu care emitatorul abordeaza tema
respectiva. Discursul lui Crin Antonescu debuteaza intr-o forma acuzatoare,
continua cu reprosuri si lucruri negative si se termina in aceeasi maniera.
Este un discurs dedicat in intregime atacului la imaginea lui Traian
Basescu, avand in vedere contextul in care a fost rostit (dezbaterea pentru
destituirea lui Traian Basescu din functia de Presedinte al Romaniei).
Redactarea este una simetrica, sub aspectul structurii compozitionale.
Textul are acelasi inceput, aceeasi dezvoltarea a corpului de text, aceleasi
amanunte. Aceste similitudini au rolul de a accentua mesajul transmis.
Figurile de gandire sunt acelea care sporesc credibilitatea discursului prin
impresionarea afectiva a receptorului. Scopul utilizarii ei in text este, in
mod evident, persuadarea auditoriului. Poate cea mai intalnita figura de
gandire este preteritiunea, figura prin care emitatorul, pretinde ca, dintr-o
puternica generozitate, vrea sa evite deschiderea unor subiecte delicate
pentru receptor. Emitatorul pretinde ca ar avea o atitudine amiabila fata de
acesta si ca nu il intereseaza aspectul negativ, care ar periclita situatia
receptorului. Preteritiunea este o pretinsa intentie a emitatorului de a pastra
comunicarea intr-o faza amiabila, in relatii bune. In text apar multe astfel de
situatii, printre care: Nu despre Domnul Traian Basescu vreau sa discut
azi..., Nu discut prea mult despre rusinea de a avea o instanta precum
Curtea Constitutionala.... Aceste formulari au olul tocmai de a aduce in
discutie problemele respective si de a trezi interesul publicului cu privire la
ele. In text apar si figuri de cuvinte. Una dintre ele este litota, figura care
micsoreaza imaginea reala, atenueaza impactul nefavorabil al textului cu

interlocutorul. Este o figura a modestiei sau a pseudo-modestiei: N-am de

gand sa contest dreptul DomnieiSale de a fi, inca o data, absent. .
O trasatura importanta a discursului politic este expresivitatea textului. La
aceasta contribuiefigurile de constructie, de cuvinte si de gandire, dar si
prezenta marcilor subiectivitatii: am inceput, sa dau, noi traim, care
denota implicarea afectiva a emitatorului.
Discursul lui Crin Antonescu contine afirmatii ironice atat cu privire la
Traian Basescu, cat si la alti politicieni. Acesta simte nevoia sa ii atraga
atentia lui Ion Iliescu pentru o afirmatie mai veche(N-am nicio retinere saI mai dau un exemplu domnului Presedinte Iliescu care, desigur, n-are
niciun fel de pretuire pentru noi si afirma clar ca nu avem legitimitate.),
dar si colegilor din Parlament, pe care ii acuza ca nu si-au indeplinit
responsabil sarcinile (Parlamentul este un loc in care, adeseori, unii au
atipit. Probabil ca se mai intampla si azi. Parlamentul este un loc in care, de
multi ani, in care si din care s-a lipsit, fizic sau spiritual si, probabil, se mai
intampla si azi. In Parlament s-au auzit multe prostii si se vor mai auzi.
Multi dintre noi am facut prea putin din ceea
ce era potrivit sa facem in raport cu mandatul nostru.).
De remarcat este faptul ca politicianul vine cu argument si cifre exacte
atunci cand face afirmatii cu privire la ceilalti politicieni. Acest lucru are o
mare importanta in procesul de convingere al electoratului, dand impresia
de siguranta si veridicitate. Aruncand o privire in ansamblu asupra textului,
se remarca folosirea unui limbaj ingrijit, fara erori grave de exprimare,
sugerand un anumit grad de cultura al emitatorului. Argumentele sunt
expuse intr-o ordine logica, folosind un limbaj coerent. Aceste lucruri

influenteaza in mod pozitiv auditoriul, facand o impresie buna privind

cultura, inteligenta si competenta celui care vorbeste.

IV.

Concluzii
Obiectivul a fost analizarea unui text politic la nivel stilistic, dar si
scoaterea in evidenta a modalitatilor de redacatare si sustinere a unui
discurs, a temelor abordate, a scopului predominant. Una dintre concluziile
clare este aceea a implicarii afective in redactarea discursului pentru
atingerea scopului de convingere a publicului.

Bibliografie
1.Blnescu, Olga: Redactare de texte, Bucureti,
Editura Ariadna, 98, 2007
2.Blnescu, Olga: Tehnici discursive publicistice i publicitare,Bucureti, Editura
Adriadna, 98, 2003
3.Suportul de curs