Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE

Proiectarea unui filtru numeric presupune parcurgerea urmtoarelor etape :
- Sinteza funciei de transfer H ( z ) ce satisface condiiile impuse;
- Alegerea unei structuri care realizeaz aceast funcie de transfer. Realizarea sa va
presupune cuantizarea coeficienilor la un numr finit de bii si efectuarea
operaiilor aritmetice cu o precizie finit;
- Evaluarea efectelor generate de formatele finite de reprezentare a semnalelor si
coeficienilor ( posibilitatea depirii capacitii registrelor, eliminarea prin scalare
a acestei posibiliti, stabilirea definitiv a formatelor de reprezentare, zgomotul de
cuantizare datorat operaiilor aritmetice, oscilaii datorate formatelor finite de
reprezentare) .

2.1 Sinteza funciei de transfer pentru filtre RFI

2.1.1 Proprieti generale ale filtrelor RFI
Sunt caracterizate printr-o ecuaie cu diferene finite de forma :
y ( n) =

N 1

a k x(n k )

(2.1)

k =0

Rezult o funcie de pondere

h( n) =

N 1

a k (n k )

(2.2)

k =0

deci
a , n 0, N 1
h( n) = n
0 , in rest
Funcia de transfer este prin urmare
H ( z ) = Z{h(n)} =

N 1

ak z k

(2.3)

(2.4)

k =0

Filtrele RFI se caracterizeaz deci printr-o funcie de transfer polinomial, n

z . Se spune c filtrul este de lungime N (lungimea suportului funciei pondere) sau de
ordin N-1.
Ne vom referi n cele ce urmeaz la cazul frecvent ntlnit cnd {an } R
(coeficienii filtrului sunt reali). n acest caz, zerourile funciei H ( z ) vor fi reale, sau
perechi complexe conjugate. Exist un singur pol, de ordinul N-1, n origine, efectul sau
1

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

aprnd numai n ntrzierea introdus de filtru. O consecin imediat este c un filtru

RFI este stabil, oricare ar fi coeficienii a n .
S vedem ce efect are un nul al funciei de transfer asupra caracteristicilor de
frecven.
Vom considera o funcie de transfer cu un singur nul; z 0 = re j , r > 0 ;
z z0
z

H ( z ) = 1 z 0 z 1 =

(2.5)

n domeniul frecven
H (e j ) = H (e j ) e j ( ) = 1 re j ( )

(2.6)

H (e j ) = e j re j = 1 + r 2 2r cos( )

(2.7)

r sin( )
1 r cos( )
Valorile extreme ale modulului sunt :
tg( ( )) =

(2.8)

max H (e j ) = 1 + r

min H (e j ) = 1 r

(2.9)

Se constat existena unui minim, pentru o frecven normat = . Acest minim

este chiar zero, daca nulul se afl pe cercul unitar (r = 1) . Interpretarea geometric a
acestei observaii rezulta din Fig.1.
Im z

ej- z0

z0
r
ej
1

Re z

Fig.1
n general, minimul va fi cu att mai pronunat cu ct nulul se afl mai aproape de cercul
de raz unitate. Existena mai multor zerouri face ca efectele acestora s interacioneze.
Ca urmare, este posibil ca unele zerouri, situate mai aproape de centrul cercului unitar, s
nu mai genereze minime, iar minimele s apar la frecvene diferite de argumentele
nulurilor.

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

1
Se poate simplu arta c efectul unui nul z 0' = e j are asupra caracteristicii
r
j
amplitudine frecven, acelai efect c i nulul z 0 = re , cu excepia unui factor de scar
1
. ntr-adevr,
r
1 + r 2 2r cos( )
1
e j e j =
r
r

(2.10)

O funcie de transfer de tip RFI avnd toate zerourile n interiorul cercului de

raz unitate se numete funcie de faza minim. Pentru a justifica aceast denumire,
putem lua ca exemplu
H ( z ) = 1 + rz 1
H (e j ) = 1 + r cos jr sin
Argumentul (faza) funciei de mai sus rezult din relaiile :
r sin
sin ( ) =
1 + r 2 + 2r cos
1 + r cos
cos ( ) =
1 + r 2 + 2r cos

(2.11)

(2.12)

Se observ ca
1 r 1 , r < 1
=
(2.13)
1 r 1 , r > 1
aa nct ( ) = 0 , pentru r < 1 i ( ) = pentru r > 1 .
Curbele respective sunt date in Fig.2, de unde se vede o variaie in limite mai
largi a fazei in cazul r > 1 (nul n afara cercului unitar) dect in cazul r < 1 .
cos ( ) =

( )

r >1

r <1

Fig.2

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

O funcie de transfer cu toate zerourile in afara cercului de raz unitate se va numi

de faza maxim.
O proprietate remarcabil a filtrelor RFI, nentlnit in cazul filtrelor analogice cu
constante concentrate, const in posibilitatea realizrii unor filtre cu faz absolut liniar.
Dat fiind importana acestui tip de filtre, ne vom concentra atenia asupra lor.

2.1.2. Filtre cu faz liniar

Funcia de transfer poate fi scris sub forma
H (e j ) = H (e j ) e j ( )

(2.14)

Trecerile prin zero ale funciei de transfer conduc la salturi de faz de , aa nct ( )
are discontinuiti in aceste puncte. Din acest motiv vom prefera o alta form:

( )

H (e j ) = H (e j ) e j ( ) = H 0 (e j ) e j ( )

(2.15)

n care H 0 e j este o funcie real, pozitiv sau negativ, numit funcie de faza nul,
iar ( ) este o funcie continu.
Dorim sa realizm un filtru avnd un timp de ntrziere de grup constant n toat
banda de frecvene [ , ] . Sunt posibile dou variante :
A. Caracteristica de faza este liniara, cu trecere prin origine,
( ) =
(2.16)
aa nct timpul de ntrziere de grup normat este
d ( )
t g ( ) =
(2.17)
=
d
Aceasta conduce la
H (e

)=

N 1

h(n) e jn

n =0

= H 0 (e j ) e j

(2.18)

Vom egala prile reale i imaginare :

H 0 sin =
H 0 cos =

N 1

h(n) sin n

n =0

N 1

h(n) cos n

n =0

aa nct

(2.19)

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

tg =

Silviu Ciochina

N 1

N 1

n =0
N 1

n =1

h(n) sin n

h(n) cos n

h(n) sin n

h(0 ) +

N 1

n =0

(2.20)

h(n) cos n
n =1

Dac am impune ca faza s fie nul, = 0 , ar rezulta

N 1

h(n) sin n = 0,

pentru [ , ]

(2.21)

n =1

ceea ce conduce la
h(n) = 0, n = 1,..., N 1

(2.22)

i funcia de transfer s-ar reduce la constanta H ( z ) = h(0) . Excludem deci aceast

situaie si rmne :
N 1

N 1

n =0

n =0

h(n) cos n sin = h(n) sin n cos

(2.23)

sau
N 1

h(n) sin( n) = 0

(2.24)

n =0

Se poate uor verifica faptul ca relaia de mai sus este ndeplinit dac :
=

N 1
2

(2.25)

i
h(n) = h( N 1 n) , n = 0,1,..., N 1
(2.26)
ntr-adevr, izolnd orice pereche de termeni ai sumei (2.24) simetrici n raport cu
centrul sumei, obinem
N 1
N 1

h(n )sin
n + h( N 1 n )sin
N + 1 + n = 0


2
2
Dac N este impar, mai rmne un termen central,
N 1
N 1
h
sin
= 0
2
2
Prima din cele dou condiii, 2.25, arat c pentru un N dat, valoarea timpului de
ntrziere de grup pentru un asemenea filtru este bine determinat. Ea este egal cu un
numr ntreg de perioade de eantionare pentru filtre de lungimi impare, i un numr
ntreg de semiperioade, pentru lungimi pare.
5

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

A doua condiie, 2.26, impune o simetrie a coeficienilor in raport cu centrul

secvenei. n figurile 3 i 4 sunt date exemple pentru N impar i par.
h(n )

axa de simetrie

h(n )

axa de simetrie

N=7

N=6

0 1 2 3 4 5 6 7

0 1

Fig. 3

Fig. 4

B. Caracteristica de faz este o dreapt care nu mai trece prin origine:

( ) =

(2.27)

aa nct i n acest caz timpul de ntrziere de grup normat este constant

t g ( ) =

(2.28)

n mod asemntor ca in cazul A, se poate arta c aceasta implic :

=

, =

N 1
2

h ( n) = h( N 1 n)

(2.29)

Constatm c de aceast dat funcia pondere trebuie s fie antisimetric. Dou

asemenea exemple sunt date n figurile 5 i 6.
h(n )

h(n )

axa de simetrie

axa de simetrie

N=7

0 1

N=6

0 1

Fig.6

Fig.5

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

n consecin, filtrele RFI cu faza liniar se pot clasifica n 4 categorii, dup cum
urmeaz:
1. Funcie de pondere simetric , h(n) = h( N 1 n) , lungime impara, N = 2 P + 1 ;
2. Funcie de pondere simetric, h(n) = h( N 1 n) , lungime par, N = 2 P ;
h(n) = h( N 1 n) , lungime impar,
3. Funcie de pondere antisimetric,
N = 2P + 1;
4. Funcie de pondere antisimetric, h(n) = h( N 1 n) , lungime par, N = 2 P .
Fiecare din aceste 4 tipuri de filtre are caracteristici specifice, care l recomand
sau nu pentru o anumit aplicaie. Este, in consecin, util s analizm separat
funciile de transfer corespunztoare.
Filtre RFI cu faz liniar de tipul 1
n acest caz, N = 2 P + 1 , deci timpul de ntrziere de grup normat este = P i are loc
relaia:
h(n) = h(2 P n),
n = 0,..., P
(2.30)
Funcia de transfer se scrie :
H ( e j ) =

2P

P 1

n =0

n =0

h(n) e jn =

h(n) e jn + h( P) e jP +

2P

h(n) e jn

(2.31)

n = P +1

n ultima sum, pe care o vom nota cu S, facem o schimbare a indicelui de nsumare

care s permit valorificarea relaiei de simetrie : m = 2 P n
Se obine :
S=

P 1

P 1

m =0

n=0

h(2 P m) e j ( 2 P m) = h(n) e j ( 2 P n)

(2.32)

nlocuind i scond in factor termenul de faz liniar ,

P 1
P 1

H (e j ) = e jP h(n) e j ( P n ) + h( P) + h(n) e j ( P n )
n =0
n =0

(2.33)

Se grupeaz cele dou sume i se obine

P 1

H (e j ) = e jP 2h(n) cos( P n) + h( P)
(2.34)
n =0

n aceast relaie se face schimbarea indicelui de nsumare, m = P n i rmne :

P

j
jP

H (e ) = e
h
P
m
m
h
P

+
2
(
)
cos
(
)
(2.35)

m =1

Cantitatea din parantez reprezint evident funcia de faz nul, care poate fi scris mai
compact :
P

H 0 (e j ) = a' (n) cos n

n =0

unde coeficienii a ' (n) sunt dai de relaia :

(2.36)

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

2h( P n) , n = 1,..., P
a ' ( n) =
,n=0
h ( P )
Funcia de transfer n ansamblu este
H (e j ) = e jP H 0 (e j )

(2.37)
(2.38)

Filtre RFI cu faz liniar de tipul 2

Deoarece n acest caz N = 2 P , relaia de simetrie devine h(n) = h(2 P 1 n) ,
1
iar timpul de ntrziere de grup normat este = P
2
Funcia de transfer este:
H ( e j ) =

2 P 1

P 1

2 P 1

n =0

n =0

n= P

h(n) e jn =

h(n) e jn +

h(n) e jn

(2.39)

n ultima sum, pe care o vom nota cu S vom face o schimbare de indice de nsumare
care s permit utilizarea relaiei de simetrie, m = 2 P 1 n
S=

P 1

P 1

m =0

n =0

h(2 P 1 m) e j ( 2 P 1m) = h(n) e j ( 2 P 1n)

(2.40)

nlocuind in expresia funciei de transfer se obin succesiv:

H ( e j ) =

P 1

P 1

h(n) e jn + h(n) e j ( 2 P 1n) =

n =0

=e

1
j ( P )
2

=e

n =0

h( n) e
n =0

P 1

1
j ( n P + )
2

P 1

+ h(n) e

1
j ( n P + )
2

n =0

1
( P ) P 1
2

2h(n) cos( P n 2 )

(2.41)

n =0

Evident, suma reprezint funcia de faz nul si vom mai efectua nc o schimbare de
indice de nsumare, m = P n dup care rezult
P
1
H 0 (e j ) = 2h( P m) cos(m )
(2.42)
2
m =1
sau
P
1
j
(2.43)
H 0 (e ) = b' (n) cos(n )
2
n =1
unde
b' (n) = 2h( P n),
n = 1,..., P
(2.44)
i n final
H (e

)=

1
j ( P )
2 H
e

0 (e

(2.45)

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

Filtre RFI cu faz liniar de tipul 3

n acest caz, N = 2 P + 1 , = P si h(n) = h(2 P n). Procednd asemntor ca

in cazurile precedente, se gsete
P

H 0 (e j ) = c' (n) sin n

(2.46)

c' (n) = 2h( P n), n = 1,..., P

(2.47)

n =1

unde
i
H (e

)=e

jP

2H

0 (e

) = je jP H 0 (e j )

(2.48)

Filtre RFI cu faz liniar de tipul 4

De aceast dat, N = 2 P , aa nct h(n) = h( 2 P 1 n) . Se gsete

P
1
H 0 (e j ) = d ' (n) sin(n )
2
n =1
unde

d ' (n) = 2h( P n), n = 1,..., P

(2.49)
(2.50)

i
H (e

)=

j ( P ) j
2
e
e 2H

0 (e

)=

1
j ( P )
2 H
je

0 (e

(2.51)

Observaii
Restricii privind poziiile zerourilor
Pentru oricare din cele 4 tipuri de filtre putem scrie :
H ( z ) = h(0) + h(1) z 1 + h(2) z 2 + ... + h( N 3) z ( N 3) + h( N 2) z ( N 2) + h( N 1) z ( N 1)
sau innd seama de condiia de simetrie/antisimetrie
H ( z ) = h(0) + h(1) z 1 + h(2) z 2 + ... h( 2) z ( N 3) h(1) z ( N 2) h(0) z ( N 1)
Pe de alt parte, evalund expresia
z ( N 1) H ( z 1 ) = h(0) z ( N 1) + h(1) z ( N 2) + h(2) z ( N 3) + ... h(2) z 2 h(1) z 1 h(0)
constatm c
H ( z ) = z ( N 1) H ( z 1 )
(2.52)
Concluzia imediat este c dac z i este un nul al funciei de transfer, z i1 va fi de
asemenea nul. O consecin imediat o constituie faptul ca filtrele cu faza liniar nu pot fi
n acelai timp filtre de faz minim sau de faz maxim.

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

n cazul frecvent ntlnit al filtrelor cu coeficieni reali, daca z i = ri e ji este un

nul, vor mai fi de asemenea nuluri i :
1
1
z i * = ri e ji ;
z i1 = e ji ;
( z i1 )* = e ji
r
r
(vezi Fig.7).
Existena unui asemenea nul conduce deci la un factor de ordinul 4 n funcia de
transfer, de forma
1
1

1 z 1 ri e ji 1 z 1ri e ji 1 z 1 e ji 1 z 1 e ji
(2.53)
r
r

Im z

)(

(z )

1
i

zi

-1

Re z

zi
z i1

Fig. 7
Apar urmtoarele situaii particulare:
1. Dac ri = 1 , i 0, , nulul se afl pe cercul unitar, z i = e ji . n acest caz va mai
apare un zero, z i* = e ji . Celelalte dou zerouri, obinute prin inversarea primelor dou,

( )

se confund cu acestea : z i1 = e ji = z i* , z i1 = z i (Fig. 8). n consecin, rmn

doar dou nuluri, care genereaz un factor de gradul doi in funcia de transfer :

(1 z

1 j

)(1 z

1 j

(2.54)

( )

z i = z i1 *

)(

1 z 1e ji 1 z 1e ji
z i* = z i1

Fig. 8

10

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

2. Dac i = 0 , deci exist un zero real, z i = ri , va mai exista implicit i ( z i )1 =

1
.
ri

Acetia genereaz de asemenea un factor de ordinul doi in funcia de transfer (Fig. 9).

zi

z i1

1
1 z 1ri 1 z 1
ri

Fig. 9
3. n fine, n cazul ri = 1 si i = 0 sau i = , deci z i = 1 , zeroul este egal i cu
inversul i cu complex conjugatul su. El genereaz un factor de ordinul unu (Fig.10, 11)

zi =

z i1

1 z 1

=1=

( )

= z i = z i

Fig. 10

zi =

z i1

1 + z 1

= 1

( )

= z i = z i

Fig. 11
Restricii in comportarea in domeniul frecven.
In cazul 1 expresia gsit pentru H 0 (e j ) nu presupune restricii speciale privind
comportarea in domeniul frecven, aa nct poate fi utilizat pentru realizarea filtrelor
11

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

trece jos (FTJ), trece sus (FTS), trece band (FTB), oprete band (FOB). Se remarc n
plus c H 0 (e j ) este funcie par.

( )

In cazul 2, se observ imediat ca H e j = 0 , deci funcia de transfer are un nul

la z = e j = 1 . Aceasta nseamn un nul la frecvente nalte, aa nct acest tip de filtru nu
poate fi folosit pentru realizarea FTS, FOB, dar poate fi folosit pentru FTJ si FTB. i n
acest caz H 0 (e j ) este funcie par.
In cazul 3, se constat c
H e j 0 = 0 i H e j = 0 , ceea ce implic zerouri ale lui H(z) pentru z = 1 .
Caracteristica de frecven prezint zerouri att la frecvente joase ( = 0 ) ct si nalte
( = ), deci nu poate fi utilizat pentru FTJ, FTS, FOB. Poate fi utilizat pentru FTB. Se
constat de asemenea c H 0 (e j ) este funcie impar de

( )

( )

( )

Funciile de tipul 4 au evident H e j 0 = 0 , deci z = 1 este un nul al funciei H ( z ) .

Frecvenele joase sunt rejectate, deci acest tip nu poate fi folosit pentru realizarea de FTJ,
FOB. El poate fi utilizat pentru a realiza FTS sau FTB. Si in acest caz, H 0 (e j ) este
funcie impar de .
Paritatea funciei H 0 (e j ) trebuie avut n vedere in realizarea unor categorii de
filtre. De exemplu difereniatorul ideal si transformatorul Hilbert necesit o funcie
H 0 (e j ) impar, ceea ce presupune utilizarea tipurilor 3 sau 4.
2.1.3. Metode de sinteza a funciilor de transfer pentru filtre RFI
Vom prezenta in continuare 4 metode de sintez a funciilor de transfer.
1. Metoda ferestrelor.
2. Metoda eantionrii in domeniul frecven.
3. Metod bazat pe minimizarea erorii maxime.
4. Metod bazat pe minimizarea erorii ptratice (n sensul celor mai mici
ptrate).
2.1.3.1. Metoda ferestrelor
Fie funcia de transfer dorit H d (e j ) . Evident, aceasta trebuie s fie o funcie
periodic in cu perioada 2 i se poate dezvolta intr-o serie Fourier :
H d ( e j ) =
unde hd ( n) =

1
2

hd (n)e jn

n =

H d (e

)e jn d

Pe de alt parte, filtrul numeric RFI are o funcie de transfer de forma

12

(2.55)

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

H ( e j ) =

Silviu Ciochina

N 1

h(n)e jn

(2.56)

n =0

Pornind de la observaia c termenii celor dou sume reprezentnd funcia dorita i

funcia de transfer a filtrului sunt de aceeai form, se poate realiza o identificare a unui
numr finit de termeni,
h(n) = hd ( n), n = 0,..., N 1
(2.57)
Aceasta este echivalent cu o trunchiere a seriei

H d (e j ) pentru a o putea identifica cu

suma finit H (e j ) .
Frecvent, se dorete un filtru cu o caracteristic de faz liniar i cu o
caracteristic amplitudine frecven H d (e j ) impus. Vom presupune dat i lungimea
N (cel puin aproximativ) a filtrului. Decizia asupra tipului de filtru ales se ia avnd n
vedere restriciile prezente mai nainte. ntr-o sintez cu coeficieni reali, H d (e j )
ndeplinete condiia de paritate:
H d ( e j ) = H d ( e j )
(2.58)
n cazurile 1 si 2, H 0 (e j ) este funcie par i se poate lua
H d0 (e j ) = H d (e j ) , [ , ]

(2.59)

care se completeaz cu factorul de faz

H d (e

)=e

N 1

2
H

d0

( e j )

(2.60)

n cazul filtrelor de tip 3 sau 4, H 0 (e j ) este o funcie impar de , aa nct se

poate lua :
H d e j ,
(0, ]

H d 0 e j = H d e j , [ ,0)
(2.61)

0
=0

( )
( )

( )

Evident, opiunea pentru aceste tipuri este justificat numai dac H d (e j 0 ) = 0 . Se

completeaz apoi cu termenul de faz liniar,
H d (e

) = je

N 1

2
H

d0

( e j )

(2.62)

Dup stabilirea lui H d (e j ) se face descompunerea n serie Fourier, avnd ca

rezultat secvena infinit hd (n), n = ,..., . n final, se determin coeficienii
filtrului sintetizat cu
h(n ) = hd (n ), n = 0,L, N 1
(2.63)
Aceast trunchiere a seriei Fourier este echivalent cu o nmulire a seriei cu o fereastr
temporal, w(n ) ,
h(n) = hd (n) w( n)
(2.64)

13

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

cu proprietatea

w( n) = 0, pentru n 0, N 1
(2.65)
Este de ateptat ca trunchierea seriei sa conduc la anumite efecte asupra
caracteristicilor realizate.
Pentru a pune in eviden acest fapt vom introduce transformatele Z
Z{hd (n)} = H d ( z ) i W ( z ) = Z{w(n)}
nmulirea secvenelor are drept efect convoluia in planul Z, deci
z
h(n) = hd (n) w(n)
( H d W )( z ) = H ( z )

Deci funcia de transfer a filtrului obinut este

1
z
H ( z) =
H d (v)W v 1dv

2j C
v

C = v C v = e

ju

(2.66)

(2.67)

Fcnd schimbarea de variabil v = e ju si trecnd pe cercul unitar, z = e j pentru

a obine caracteristicile de frecven obinem
1
H ( e j ) =
H d (e ju ) W (e j ( u ) ) du
(2.68)

2
care evident nu coincide in general cu H d (e j ) .
In cazul sintezei filtrelor cu faz liniar, funcia fereastr va trebui s
ndeplineasc condiia de simetrie
w(n) = w( N 1 n)
(2.69)
deci se poate scrie
W (e

)=e

N 1

W0 ( e j )

(2.70)

W ( e j )

Fig. 11

Aa cum se va vedea in continuare, pentru ferestrele uzuale, caracteristicile

amplitudine frecven au un lob principal, centrat pe = 0 si un numr lobi secundari, cu
o tendin generala de descretere (Fig.11)
14

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

Hd (e j )

H(e j )

Fig. 12

Efectul produs asupra caracteristicii obinute (cunoscut sub numele de efect

Gibbs) se poate constata n special in zonele de tranziie rapid. n figura 12 este luat
exemplul unui filtru trecejos ideal (caracteristica dorit). Se constat apariia a dou
fenomene :
- Apare o band de tranziie de lrgime finit ntre banda de trecere si cea de oprire
(in cazul filtrului ideal, lrgimea acestei benzi era nul). Se poate arta c lrgimea
acestei benzi este cu att mai mare cu ct este mai mare lrgimea lobului principal
al spectrului ferestrei.
- Apar nite ondulaii (ripluri) , att n banda de trecere ct i n cea de oprire, cu
amplitudini mai mari in apropierea tranziiilor. Se poate arta c amplitudinea
acestora i viteza lor de scdere este determinat de amplitudinea i viteza de
scdere a lobilor secundari ai spectrului ferestrei.
n concluzie, pentru a avea o banda de tranziie ct mai mic i ondulaii ct mai
reduse, funcia fereastra utilizat ar trebui sa aib un lob principal ct mai ngust i
lobi secundari ct mai mici. La limit, condiiile acestea ar fi ndeplinite de
W (e j ) = 2 ( ) , ceea ce ar conduce evident la
H d ( e j ) = H ( e j )
Acest rezultat nu are ns valoare practic, deoarece in acest caz w( n) = 1 = const. ,
pentru orice n, deci lipsete fereastra.
Observaiile de mai sus conduc la o modalitate de specificare a gabaritului
impus pentru ctigul sau atenuarea filtrului. Sa consideram tot cazul unui FTJ (Figura
13)
Se pot preciza :
- limita superioar a benzii de trecere, t ;
ondulaia maxim (eroarea) in banda de trecere, t ;
- limita inferioar a benzii de oprire b ;
- ondulaia maxim (eroarea) in banda de oprire (blocare), b .
Evident, acest mod de definire presupune ca :
H (e j ) 1 t pentru [0, t ]

H (e j ) b pentru [ b , ]
15

(2.71)

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

Oricare din aceste ripluri se poate exprima in dB

H(e j )

1+ t
1
1 t

Fig. 13

t b

Se mai poate indica, in loc de t , abaterea maxim a atenurii in banda de trecere :

1+ t
(dB)
at = 20 lg(1 t ) + 20 lg(1 + t ) = 20 lg
(2.72)
1 t
Asemntor, in loc de b se poate specifica atenuarea minim n banda de oprire :
ab = 20 lg b (dB)
(2.73)
Din multitudinea de funcii fereastr propuse n literatur, vom prezenta n
continuare cteva care sunt cele mai frecvent folosite.
Fereastra dreptunghiular
Se definete prin :

1, n 0, N 1
wD ( n ) =
0, in rest
i este reprezentat n figura 14.

(2.74)

wD (n)
1
-2 -1

N-1 N N+1

Fig. 14
Transformata z este :

16

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

WD ( z ) =

Silviu Ciochina

N 1

1 z N

n =0

1 z 1

z n =

(2.75)

iar spectrul e dat de

N

1 e
j
2
W D (e ) =
=e
(2.76)
1
1 e j
sin
2
Cum era de ateptat, avnd in vedere relaia de simetrie wD (n) = wD ( N 1 n) , apare si
aici termenul de faza nul
N
sin
2
W D 0 ( e j ) =
(2.77)
1
sin
2
Modulul spectrului, WD (e j ) este reprezentat, pentru N=8 in Fig. 15
jN

N 1

sin

( )

W D e j

2
N

2
N

Fig. 15
Remarcm urmtoarele puncte caracteristice :
- Pentru = 2k se obin maxime principale egale cu N;
N
2
- Pentru = 2 , deci = r
, dar r mN , se obin anulri;
N
2
- ntre dou zerouri succesive apare cte un maxim secundar; zerourile delimiteaz
lobii secundari;

17

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

S facem o evaluare a amplitudinii primului lob secundar. Vom presupune N

N
1
suficient de mare, aa nct sin variaz mult mai repede dect sin . Maximul
2
2
N
(in modul) se obine cnd sin = 1 . Prima frecven la care este ndeplinit
2
N

3
= + deci =
. S evalum raportul ntre
aceast condiie, este
N
2
2
amplitudinea acestui lob i aceea a lobului principal.
-

W D (e

3
N

2
1
1 1
(2.78)
0
,
2

=
3
5
N 3
W D (e j 0 )
2N
sau -13dB. Aceast valoare s-a obinut pentru N suficient de mare. La valori mici ale lui
N, poate rezulta o valoare ceva mai mare a lobului secundar, dar pe msura ce N crete,
aceasta nu mai depinde de N, nct poate fi considerat practic constant. Valoarea
raportului de mai sus, exprimat n decibeli, este reprezentat n figura 16, pentru N=29.
n caracteristica rezultat a filtrului sintetizat, vor rezulta ondulaii cu amplitudinea
maxim de circa 9% (-21 dB) din amplitudinea tranziiei.

W D ( e j )
W D (e j 0 )

dB

-10

-20

-30

-40

-50

-60

-70

0.05

0.1

0.15

0.2
0.25
0.3
frecventa normata

Fig. 16

18

0.35

0.4

0.45

0.5

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

Ferestrele Hamming
Se definesc prin relaia :
1

2
(1 ) cos N (n + 2 ) ,

wH ( n ) =

0,

n 01, N 1

(2.79)

in rest

Este de fapt o familie de ferestre, cu parametrul . Pentru = 0,54 se obine fereastra

Hamming propriu-zisa, iar pentru = 0,5 se obine fereastra Hann (deseori, in mod
impropriu numit Hanning)
1

wH (n )

0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0

10

15

20

25

30

35

40

45

Fig. 17
Aspectul secvenei wH (n ) este sugerat n Fig 17, pentru N=45. Eantioanele de la
capete (primul si ultimul) au valoarea

wH (0) = wH ( N 1) = (1 ) cos
N
Pentru lungimi N mari ,
wH (0) = wH ( N 1) 2 1
valoare apropiat de 0 pentru 0,5 . Termenul central (dac exist, deci dac N e
impar) are valoarea
N 1
wH
=1
2
Cderea abrupt la extremitile ferestrei este nlocuit cu una mai lent, avnd drept
efecte, pe de o parte lrgimea lobului principal al spectrului, iar pe de alta parte,
reducerea important a lobilor laterali. S justificm printr-un calcul aceste afirmaii.
wH (n) poate fi scris

1 j N j N n
1 j N j N n
wH ( n) = wD ( n)
e e
wD ( n)
e
e
wD ( n )
2
2
Pentru evaluarea spectrului vom utiliza teoremele liniaritii i deplasrii :

19

(2.80)

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

j ( )
j ( + )
j
1 jN
N ) 1 e N W (e
N ) (2.81)
W H (e ) = W D (e )
e W D (e
D
2
2
j
unde W D (e ) este spectrul ferestrei dreptunghiulare:
j

W D (e

)=e

N 1

2 W

D0 (e

),

2
WD0 (e j ) =
1
sin
2

(2.82)

sin

n consecin :
W H (e

) = e

1 j N j
e e

N 1

2 W

N 1
2
( )
2
N W

1 j N j
e
e

D0 (e

D0 (e

N 1
2
( + )
N W
2

j (

D0 (e

2
)
N )

j ( +

(2.83)

2
)
N )

dar
e

N 1
2
( )
N
2

=e

N 1
j
2 e N e j

= e

N 1

j
Ne
2

aa nct
2
2
j ( )
j ( + )
1
1
N
N ) (2.84)
W H (e ) = e
WD0 (e
WD0 (e
)+
W D0 (e ) +

2
2

n faa parantezei s-a obinut termenul de faz liniar, aa nct cantitatea din parantez
reprezint funcia de faz nul
j

N 1

j ( )
j ( + )
1
N ) + 1 W
N )
WH 0 (e ) = WD0 (e ) +
WD0 (e
(2.85)
D0 (e
2
2
Aceasta funcie este reprezentat n Figura 18, cu linie continu. n aceeai figur, sunt
reprezentai cu linie punctat, cei trei termeni ai sumei din relaia 2.85.
Se constat :
j

8
fa de cazul ferestrei dreptunghiulare
N
4
n cazul ferestrei Hamming propriu-zis mai apare o anulare a spectrului ntre
N
6
i
, care face ca principalul lob secundar sa aib o valoare foarte redusa (circa
N

o dublare a limii lobului principal

41dB fa de lobul principal). Spectrul e reprezentat n figura 19, pentru N=29.

Aceasta va conduce la ondulaii ale caracteristicii de amplitudine a filtrului realizat
ce nu depesc -54dB din amplitudinea saltului.

20

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

( )

W H 0 e j
N

2
N

2
N

4
N

6
N

Fig. 18

( )
(e )

W H e j
WH

j0

dB

-10
-20
-30
-40
-50
-60
-70
-80
-90

0.05

0.1

0.15

0.2
0.25
0.3
frecventa normata

Fig. 19

21

0.35

0.4

0.45

0.5

Prelucrarea numeric a semnalelor, Capitolul 2

Silviu Ciochina

n cazul = 0,5 (fereastra Hann), amplitudinea celui mai mare lob secundar este
de circa -31dB din aceea a lobului principal. Spectrul este reprezentat n figura 20,
pentru N=29. Ondulaiile caracteristicii de frecven sunt de circa 44 dB din
amplitudinea tranziiei.

( )
(e )

W H e j
WH

j0

dB

-20

-40

-60

-80

-100

-120

0.05

0.1

0.15

0.2
0.25
0.3
frecventa normata

Fig. 20

22

0.35

0.4

0.45

0.5