BIROUL PENTRU OBSERVAREA PIETEI MUNCII SI A CALITATII

LOCURILOR DE MUNCA
BLOCUL NATIONAL SINDICAL

Piata fortei de munca din Romania in

context european
Evaluare indicatori
2014

Agenda Europa 2020

Agenda Europa 2020 reprezinta strategia de crestere economica a Uniunii
Europene si continua Strategia Lisabona, documentul de pozitie al UE care
a reprezentat strategia pentru perioada 2000 2010. Daca Strategia
Lisabona a stabilit, din pacate, tinte care s-au dovedit imposibil de atins,
Agenda Europa 2020 se dovedeste la fel de ambitioasa. Aceasta nu pentru
ca expertii Uniunii ar fi nerealisti, pentru ca este evident ca acestia stiu cat
de greu este ca tari atat de diferite ca nivel de performanta economica sa
ajunga la un numitor comun. Prin insasi constructia sa, Uniunea
Europeana trebuie sa reprezinte insa acel spatiu in care la beneficiile
dezvoltarii sa ajunga la intreaga populatie, nu doar cei care traiesc in tarile
in prezent dezvoltate. In sensul acesta, UE este o constructie comuna, iar
tintele stabilite de Agenda Europa 2020 sunt tinte comune pentru toate
statele membre.
Prioritatile Agendei Europa 2020 se impart in trei mari directii, numite
crestere inteligenta, crestere durabila si crestere favorabila incluziunii.

Cresterea inteligenta presupune asadar strategii de crestere in domeniile: educatie

(incurajarea procesului de invatare si de imbunatatire a competentelor), cercetare si
inovare (crearea de produse si servicii care sa genereze crestere economica si noi locuri
de munca) si societatea digitala (utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicarii).
Cresterea durabila este definita in documentele Uniunii ca reprezentand construirea
unei economii competitive, durabile si eficiente din punctul de vedere al utilizarii
resurselor. Se urmareste dezvoltarea de noi procese si tehnologii care sa consolideze
dezvoltarea de retele inteligente, care folosesc tehnologia informatiei si comunicarii,
pentru consolidarea avantajului competitiv al UE. Domeniile in care tarile UE ar trebui
sa actioneze din perspectiva cresterii durabile sunt: competitivitate, combaterea
schimbarilor climatice, energie curata si eficienta.
Cresterea favorabila incluziunii presupune o economie cu o rata ridicata a ocuparii
fortei de munca, asigurand coeziunea economica, sociala si teritoriala. Este vizata
asigurarea autonomiei cetatenilor prin rate ridicate ale ocuparii fortei de munca,
investirea in dezvoltarea competentelor, combaterea saraciei si modernizarea
sistemelor de formare profesionala si de asistenta sociala. Un obiectiv major este acela
ca beneficiile Uniunii sa fie accesibile in toate zonele acesteia, chiar daca in prezent sunt
mai slab dezvoltate economic.

BIROUL PENTRU OBSERVAREA PIETEI MUNCII SI A CALITATII LOCURILOR DE MUNCA

INDICATORII EUROPENI CE DEFINESC CRESTEREA

FAVORABILA INCLUZIUNII SOCIALE

Rata ocuparii pentru grupa de varsta 20 - 64 ani

69.9
69.1

66.6

70.3

69
68.3
66.9

66.7

67

67.4

63.3

63.7

63.5

70

69

68

64.8

64.4

75

68.5

68.6

64.4

63.6

63.5

63.3

68.5

68.5

63.8

63.9

62.8

Sursa datelor:
Eurostat, prelucrari
BNS
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

EU (27 countries)

2008

2009

2010

2011

2012

2013

TARGET

Romania

Obiectivul declarat al Uniunii Europene este ca, pana in 2020, 75% din populatia cu
varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani sa fie angajata. Romania si-a asumat o rata a
angajarii de doar 70% pana in 2020.

 Dupa cum se poate observa, criza economica a avut un impact notabil atat la
nivelul UE 27 cat si pentru Romania. Romania nu a reusit sa recupereze pana in
2013 pierderea in ocupare suferita in timpul crizei, 63,9% - rata ocuparii din 2013
este semnificativ mai mica fata de cea din 2008. Trebuie mentionat si faptul ca
Romania detine o cota importanta din populatie ocupata in agricultura de
subzistenta aproape 30% din populatia cu varsta de munca. Daca nu se va gasi o
solutie pentru aceasta categorie de populatie atunci nu vom putea vorbi de o
crestere sustenabila pe termen lung care sa conduca la atingerea tintei asumate
de Romania pentru 2020.
Transferul populatiei si fortei de munca din agricultura de subzistenta presupune
investitii majore in aceasta ramura si in mediul rural in general, in vederea
cresterii randamentului factorilor de productie si obtinerii unor venituri sigure si
stabile. Structura ocuparii in Romania impiedica atingerea obiectivelor Strategiei
2020, daca avem in vedere ca ponderea populatiei ocupate in agricultura are o
corelatie negativa cu nivelul total al ocuparii.
In prezent doar 33,9% din totalul populatiei ocupate in mediul rural activeaza in
sectoarele nonagricole. Provocarea principala pentru Romania o reprezinta
tranzitia populatiei ocupate in mediul rural in agricultura spre sectoarele
nonagricole.

Prsirea timpurie a colii, evoluie Romnia i UE, 2000 2013

EU (27 countries)

Romania

25
23

23

22.9

22.5

21.7

21

22.4

19.6

19
17

17.6

17.2

17.9
17

16.5

16.1

15

15.8

15.5

18.4
17.5

17.3
15

15.9
14.8

17.4

16.6
14.3

14

13

13.5

12.8

12

Sursa datelor:
Eurostat,
prelucrari BNS

11
9

17.3

11.3
10

7
5
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

TARGET

Obiectivul UE, declarat prin Agenda Europa 2020 este ca procentul tinerilor care parasesc timpuriu scoala sa fie sub 10%.
Dupa cum se observa din graficul de mai sus, procentul tinerilor care parasesc timpuriu scoala a fost in scadere in UE 27,
chiar si in perioada crizei economice. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa in Romania, unde criza economica a marcat o
crestere cu 2,5% a celor care au parasit timpuriu scoala. Chiar si in 2013 nivelul a ramas foarte ridicat, facand aproape
imposibila atingerea tintei de 11,3, chiar si in conditiile in care aceasta tinta este mai putin ambitioasa decat cea la nivel
european.
Conditiile economice sunt principalul motiv pentru care fenomenul parasirii timpurii a scoli este atat de accentuat in
Romania. Grupurile vulnerabile sunt, in principal, comunitatea roma si populatia din mediul rural.

Populaie cu risc de srcie sau excluziune, evoluie Romnia

EU (27 countries)

45.9

24.4

44.2

23.7

43.1

23.2

Romania

41.4

40.3

24.3

23.7

41.7

24.7

Sursa datelor:
Eurostat,
prelucrari BNS
2007

2008

2009

2010

2011

2012

In privinta reducerii numarului de persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala pana in 2020 fata de 2008,
Uniunea Europeana are ca obiectiv reducerea cu 20 de milioane (25%) a numarului acestor persoane. Obiectivul Romaniei
este similar, de reducere a riscului de saracie fata de 2008 cu 25%.
Asa cum se poate observa peste 41,7% din populatia Romaniei se afla in risc de saracie in 2012, fata de doar 24,7%
reprezentand media UE 27. In 2012 Romania si-a redus populatia aflata in risc de saracie cu 5% fata de nivelul existent in
2008.
Desi acest indicator a cunoscut o imbunatatire in 2010 fata de 2009 de remarcat este trendul crescator reluat in 2012.

Procentul celor care au absolvit nvmntul teriar, evoluie Romnia i UE

EU (27 countries)

Romania

40

Sursa datelor:
Eurostat,
prelucrari BNS
26.9
22.4

22.8

23.5

28

28.9

30

31

32.2

33.5

34.6

26.7

16

8.9

2000

8.8

2001

2002

36.8

25
20.4

9.1

35.8

8.9

2003

10.3

2004

11.4

2005

12.4

2006

16.8

21.8

22.8

18.1

13.9

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

TARGET

Acest indicator prezentat in graficul de mai sus prezinta procentul populatiei cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 de ani care
a absolvit cu succes o facultate. Obiectivul UE este acela ca minim 40% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 44
de ani sa fie absolventi de facultate. Dupa cum se observa, Romania este cu mult in urma mediei tarilor UE la acest
capitol, avand un procent de absolventi din grupa de varsa mentionata de doar 22,8% in 2013, fata de 36,8% media UE.
Cauzele sunt, de asemenea, economice costurile mari ale intretinerii unui tanar intr-un centru universitar si
necesitatea pentru familii ca tinerii care au terminat invatamantul primar sau secundar sa contribuie la bugetul familiei,
angajandu-se sau desfasurand activitati familiale neremunerate munca la camp, de exemplu, in agricultura de
subzistenta.

BIROUL PENTRU OBSERVAREA PIETEI MUNCII SI A CALITATII LOCURILOR DE MUNCA

FATA REALA A ROMANIEI!

Numrul tinerilor salariai a sczut dramatic n ultimii zece ani i va continua s
se reduc, adulii trec masiv n inactivitate dup ce termin omajul, aproximativ
30% din populaie se confrunt cu lipsuri majore i aproape 42% dintre romni se
afl n risc de srcie sau de excluziune. Aa arat Romnia real, cea de dincolo
de o rat oficial a omajului de 7,2% i de declaraii politice care vorbesc despre
cretere economic i nivel de trai mbuntit.

Avnd la baz date statistice publicate periodic de Institului Naional pentru Statistic precum
i date furnizate de instituii europene de profil, Blocul Naional Sindical a realizat o analiz
detaliat a pieei muncii din Romnia care prezint situaia exact din punct de vedere al ocuprii
i al nivelului de trai, care arat n ce msur Codul Muncii adoptat n 2011 i Legea dialogului
social au influenat relaiile de munc i nivelul salarial, care vorbete despre nivelul de educaie i
prsirea timpurie a colii, care prezint situaia real a omajului de lung durat i care plaseaz
Romnia inclusiv n contextul ndeplinirii indicatorilor pe care i i-a asumat n raport cu Uniunea
European.
Adevrul din spatele unei rate a omajului de circa 7% este c o mare parte din populaia apt
de munc a ieit din catastifele ageniilor de ocupare i a migrat ctre zona de inactivitate, acolo
unde formula de calcul a omajului nu ajunge, unde persoanele apte de munc sunt nevoite s
triasc din alte forme de ajutoare de stat sau din veniturile aduse de celelalte persoane din
gospodrie, acolo unde contactul cu piaa forei de munc este rupt total i unde nu ajung
politicile i strategiile de ocupare elaborate de Guvern.
Liberalizarea pieei muncii fcut prin adoptarea Codului Muncii n urm cu trei ani i
prin modificarea legislaiei care reglementeaz dialogul social nu numai c nu a influenat pozitiv
piaa forei de munc n nicio form i la niciun nivel, ci chiar a condus la o precarizare a condiiilor
de munc i la o scdere a nivelului de trai. Aceasta este una dintre concluziile importante ale
studiului elaborat de Blocul Naional Sindical, studiu care arat cu cifre clare, imposibil de
combtut, c n locul unei creteri substaniale a ocuprii cu timp parial sau a ocuprii pe
perioad determinat Romnia se confrunt cu un fenomen de migrare a populaiei apte de
munc din zona ocuprii n zona de inactivitate sau de glisare din zona de ocupare cu statut de
salariat nspre ocupare neremunerat sau ocupare pe cont propriu.

Potrivit cifrelor analizate de BNS, reforma relaiilor de munc

nu a reuit s impulsioneze piaa muncii i s conduc la o
cretere semnificativ a numrului de contracte cu timp parial
sau pe perioad eterminat, nici raportat la anii anteriori i nici
raportat la nivelul Uniunii Europene.
n anul 2013, sub 2% dintre contracte erau pe perioad
determinat n Romnia, comparativ cu o medie european de
aproximativ 14%. O uoar tendin de cretere a fost constatat
la noi n anii 2011 i 2012 comparativ cu 2010, ns creterea nu a
fost una cauzat de noi locuri de munc, ci mai degrab de
transformarea unor contracte pe perioad nedeterminat n
contracte pe perioada determinata. n ceea ce privete
contractele part-time, acestea sunt folosite n aproximativ 10%
din cazuri, n condiiile n care media la nivelul Uniunii Europene
trece de 20%.

Salariati cu contract de munca pe perioada determinata (media anuala)

%din numarul total de salariati

Sursa datelor:
EUROSTAT,
prelucrari BNS

Persoane ocupate cu timp partial total

% din total persoane ocupate

Sursa datelor:
EUROSTAT,
prelucrari BNS

Care sunt totusi efectele reformei in

piata muncii?
1. Modificari majore in structura populatiei prin cresterea populatiei inactive
2. Lipsa de interes a celor din categoria persoanelor inactive de a reintra in piata
muncii. In masura covarsitoare aceste persoane nu cauta un loc de munca si nici
nu sunt disponibile sa inceapa munca daca ar gasi un loc de munca.
3. Precarizarea conditiilor de ocupare pentru cei care s-au mentinut cu statut de
populatie ocupata prin reducerea ponderii salariatilor in favoarea lucratorilor
neremunerati sau a lucratorilor pe cont propriu.
4. O cronicizare a somajului de lunga durata. O pondere insemnata a somerilor nu
au lucrat niciodata sau nu au lucrat niciodata in ultimii 8 ani, iar aceasta situatie
nu este valabila doar in cazul grupei de varsta 18-24 ani.

Circa 20% dintre tinerii cu vrste ntre 15 i 24 de ani se afl n situaie de

inactivitate, adic nu figureaz ca omeri, nu primesc nici un fel de asisten
pentru integrare n munc i nu sunt vizai de politicile active. Mai grav dect
att este faptul c 94,3% dintre tinerii aflai n inactivitate nu caut un loc de
munc i nu ar fi dispui s nceap lucrul dac li s-ar oferi un loc de munc.
Pentru categoriile de vrst cuprinse ntre 25-50 de ani situaia este mai
mult dect ngrijortoare, iar punctul culminant este atins pentru categoria 5065 de ani, cu 19% omeri i 30% inactivi la nivelul anului 2012.
Dac pentru vrstnici pot fi identificate uor cauzele trecerii n inactivitate,
pentru grupa de vrst 25-34 de ani, cea apt de munc, cu experien i cu
posibiliti de a se adapta rapid la tendinele pieei muncii, devine greu de
explicat o scdere a ocuprii de la 77% n 1996 la 72% n 2012, concomitent cu
o cretere a trecerii n inactivitate de la 15% n 1996 la 19% n anul 2012.
ocant este i faptul c 83% dintre persoanele inactive declar c nu caut un
loc de munc i nu sunt disponibile s nceap lucrul nici dac li s-ar oferi un
post.
Tendina este similar i pentru grupa de vrst 35-49 ani, unde se constat o
scdere a ocuprii de la 82% la nivelul anului 1996 la 78% la nivelul anului
2012 i o cretere a trecerii spre inacitivitate de la 14% n anul 1996 la 18% n
2012.

Pentru grupa de varsta 15-24 ani se poate observa o reducere drastica a ponderii populatiei ocupate in total
populatie pe acest segment de varsta. In 1996 - 37% din tinerii din grupa de varsta 15-24 erau ocupati si doar
35% din ei erau prinsi in sistemul de educatie. In 2012 - 49% din tineri sunt in sistemul de educatie si doar 24%
din tineri sunt ocupati.

Structura populatiei pentru grupa de varsta 15 -24 ani

100%

80%

9%

19%

8%

21%

8%

22%

8%

22%

8%

7%

8%

6%

8%

6%

7%

6%

6%

6%

7%

7%

7%

18%

17%

15%

19%

15%

18%

17%

14%

16%

17%

17%

19%

20%

50%

52%

55%

54%

52%

52%

49%

49%

26%

25%

25%

25%

25%

25%

24%

24%

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS
60%
35%

35%

36%

37%

41%

43%

46%

47%

49%

40%

20%

37%

36%

35%

34%

33%

33%

31%

28%

29%

0%
1996

1997

1998

1999

populatie ocupata

2000

2001

2002

2003

2004

populatie in sistem de educatie

2005

2006

2007

2008

2009

populatie aflata in alte sit de inactivit

2010

2011

someri

2012

In 1996 - 60% din populatia ocupata era formata din salariati, in timp ce in anul 2012 aceasta
categorie mai detinea doar 53% din populatia ocupata. Reducerea ponderii salariatilor s-a realizat in
favoarea lucratorilor familiali neremunerati, categorie care a crescut in 2012 fata de 1997 de la 32%
la 37%.

Structura populatiei ocupate pentru grupa de varsta 15 - 24 ani

100%
95%
90%
85%

32%

80%

35%

36%

36%

31%
38%

30%

29%

30%

31%

28%

26%

29%

38%

33%

34%

35%

37%

75%
70%
65%

7%

60%

8%
7%

7%

7%

55%

7%

9%

7%

Sursa
datelor:
8%
9%
9%
INS, prelucrari
BNS

11%

11%

11%
12%

10%

10%

9%

50%

Membru al unei
societati agricole
sau al unei
cooperatii
Lucrator familial
neremunerat

45%

Lucrator pe cont
propriu

40%
35%

30%
Patron

25%
20%
15%

Salariat

10%
5%

60%

57%

57%

56%

53%

55%

61%

61%

63%

61%

60%

61%

62%

60%

54%

56%

55%

53%

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

T III
2013

0%

Pentru grupa de varsta 25 -34 constatam un transfer dinspre populatie ocupata, care s-a redus in 2012 fata de
1996 de la 77 la 72%, catre inactivitate, ponderea persoanelor inactive a crescut in 2012 fata de 1996 de la 15% la
19%.
Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

2012

Structura populatiei pentru grupa de varsta 25 - 34 ani

72%

2%

19%

6%

2011

73%

3%

18%

6%

2010

73%

3%

18%

6%

2009

73%

2008

73%

5%

17%

4%

2007

73%

5%

16%

5%

2006

73%

4%

2005

73%

4%

2004

73%

3%

2003

74%

2002

73%

2001

5%

17%

16%

6%

17%

6%

17%

3%

7%

17%

3%

72%

5%

6%

17%

3%

7%

20%

6%

2000

73%

2%

18%

6%

1999

74%

2%

18%

6%

1998

75%

2%

18%

5%

1997

77%

2%

16%

5%

1996

77%

2%

15%

6%

0%

10%

20%
populatie ocupata

30%

40%

50%

populatie in sistem de educatie

60%

70%

populatie aflate in sit de inactivit

80%

90%
someri

100%

Si in cazul acestei grupe de varsta putem constata o reducere a ponderii salariatilor in total populatie
ocupata, de data aceasta in favoarea categoriei lucratori pe cont propriu, categorie a carei pondere a
crescut de la 9% in 1996 la 12% in 2013.

Structura populatiei ocupate pe grupa de varsta 25 - 34 ani

Salariat

Patron

Lucrator pe cont propriu

Lucrator familial neremunerat

Membru al unei societati agricole sau al unei cooperatii

100%
95% 11%

12%

90%
85% 9%
80%

9%

14%

10%

16%

11%

75%

16%

13%

17%

13%

14%

12%

13%

12%

11%

10%

10%

13%

13%

13%

12%

13%

12%

12%

13%

11%

12%

12%

12%

13%

11%

11%

12%

76%

75%

2012

T III 2013

13%

70%
65%
60%
55%
50%

73%

72%

74%

73%

74%

75%

77%

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS 76%
77%

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

45%
40% 79%
35%

77%

75%

72%

70%

69%

1998

1999

2000

2001

75%

30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
1996

1997

2010

2011

Ca si in cazul grupei de varsta anterioara si pentru aceasta grupa constatam o reducere a ponderii populatiei ocupate
in total populatie, de la 82% in 1996 la 78% in 2012, in timp ce populatia aflata in diverse situatii de inactivitate a
crescut de la 14% in 1996 la 18% in 2012. Daca in cazul grupei de varsta 15-24 inactivitatea era justificata intr-o
masura substantiala de continuarea studiilor, in cazul ultimelor 2 grupe de varsta inactivitatea se poate justifica pe de
o parte prin renuntarea celor ce si-au pierdut un loc de munca in a mai cauta sa se angajeze si pe de alta parte prin
cresterea numarului de persoane ce au decis sa plece la munca in afara tarii.
Structura populatiei pe grupa de varsta 35 - 49 ani
Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

78%

18%

4%

77%

18%

5%

2010

78%

17%

5%

2009

77%

18%

5%

2008

78%

18%

4%

2007

79%

17%

4%

2006

79%

16%

5%

2012
2011

2005

76%

19%

5%

2004

76%

19%

5%

2003

76%

19%

5%

2002

76%

18%

6%

2001

79%

16%

5%

2000

79%

16%

5%

1999

80%

16%

5%

1998

81%

15%

4%

1997

83%

14%

3%

1996

82%

14%

4%

0%

20%
populatie ocupata

40%

60%

populatie in sistem de educatie

80%
populatie aflate in sit de inactivit

100%
someri

120%

Grupa de varsta 35 49 ani este grupa care a cunoscut cea mai mare crestere a ponderii lucratorilor pe cont
propriu in total populatie ocupata pe acest segment de varsta.
Desi antreprenoriatul este o activitate benefica in special in randul tinerilor, aceasta situatie nu poate fi
considerata una pozitiva daca avem in vedere considerentele mai sus mentionate.

Structura populatiei ocupate in grupa de varsta 35 - 49 ani

Salariat

Patron

Lucrator pe cont propriu

Lucrator familial neremunerat

Membru al unei societati agricole sau al unei cooperatii

100%
95% 8%

9%

9%

11%

12%

10%

10%

10%

14%

15%

16%

8%

8%

7%

8%

7%

7%

7%

7%

8%

16%

16%

14%

15%

15%

16%

15%

16%

17%

8%

90%
85% 12%
80%

16%

17%

17%

75%
70%
65%
60%
55%

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

50%
45%
40% 78%

78%

76%

74%

73%

72%

74%

74%

76%

74%

75%

75%

76%

75%

73%

74%

74%

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012 T III 2013

35%

74%

30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
1996

Pentru grupa de varsta 50 - 64 se poate remarca o reducere consistenta a ponderii populatiei ocupate in total, pe aceasta
grupa existand un transfer de peste 8 puncte procentuale inspre populatie inactiva. Locurile de munca extrem de putine
care se adreseaza acestei categorii dar si lipsa unor politici adecvate pentru aceasta grupa de varsta au condus la situatia
actuala, pensionarea anticipata fiind singura optiune pentru unii lucratori carora piata muncii nu le mai oferea nici o sansa.

Structura populatiei pentru grupa de varsta 50 - 64 ani

100%
21%

19%

20%

22%

23%

22%

23%

21%

25%

21%

24%

21%

21%

18%

16%

19%

20%

20%

19%

29%

30%

31%

30%

90%
80%
22%

21%

21%

31%

24%
28%

70%

30%
29%

28%

31%

32%

60%
57%
50%

59%
57%
57%
Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

56%

55%
47%

48%

47%

2002

2003

2004

49%

51%

51%

52%

51%

50%

49%

51%

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

40%
30%
20%
10%
0%
1996

1997

1998

1999

populatie ocupata

2000

2001

populatie in sistem de educatie

2005

populatie aflate in sit de inactivit

someri

Efectele intrarii in vigoare a legii 19/2000 si ale cresterii varstei de pensionare sunt vizibile in acest grafic.
In plus constatam ca lipsa asigurarilor pentru pensie sau in sistemul de sanatate pentru alte categorii
decat salariatii este un determinant puternic pentru ca aceasta grupa de varsta sa ramana cu statut de
salariat.

Structura populatiei ocupate pe grupa de varsta 50 - 64 ani

Salariat

Patron

Lucrator pe cont propriu

Lucrator familial neremunerat

Membru al unei societati agricole sau al unei cooperatii

100%
95%
90%
85%

23%

24%

24%

25%

25%

24%

19%

18%

16%

16%

14%

14%

13%

13%

13%

27%

27%

27%

27%

27%

11%

80%

75%
70%

28%

65%
60%
55%

37%
37%

37%

38%

38%

39%

29%

26%

25%

26%

35%

40%

50%
45%

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

40%
35%
30%
25%
20% 38%

37%

36%

36%

35%

34%

1997

1998

1999

2000

2001

15%

42%

45%

2002

2003

53%

53%

2004

2005

57%

57%

58%

59%

59%

60%

61%

62%

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

T III
2013

10%
5%
0%
1996

Structura populatiei inactive in grupa de varsta 15

- 24 in anul 2013

Structura populatiei inactive pentru grupa de varsta

25 - 34 ani in anul 2013

5.7%
17%
persoane ce nu cauta un
loc de munca si nu sunt
disponibie sa inceapa
lucrul

persoane ce nu cauta un
loc de munca si nu sunt
disponibie sa inceapa
lucrul

persoane ce nu cauta un
loc de munca dar sunt
disponibie sa inceapa
lucrul

persoane ce nu cauta un
loc de munca dar sunt
disponibie sa inceapa
lucrul

94.3%
83%

Structura populatiei inactive in grupa de varsta 35 - 44 ani in

anul 2013

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

17%
persoane ce nu cauta un loc
de munca si nu sunt
disponibie sa inceapa lucrul
persoane ce nu cauta un loc
de munca dar sunt
disponibie sa inceapa lucrul
83%

Structura populatiei inactive pentru grupa de varsta 55 64 ani pentru anul 2013

Structura populatiei inactive pentru grupa de varsta

45 - 54 pentru anul 2013

2%
12%

98%

persoane ce nu cauta un
loc de munca si nu sunt
disponibie sa inceapa
lucrul

persoane ce nu cauta
un loc de munca si nu
sunt disponibie sa
inceapa lucrul

persoane ce nu cauta un
loc de munca dar sunt
disponibie sa inceapa
lucrul

persoane ce nu cauta
un loc de munca dar
sunt disponibie sa
inceapa lucrul

88%

In proportie covarsitoare populatia aflata in inactivitate nu intentioneaza sa-si caute un loc

de munca si nici nu este disponibila in acest sens. 93% din populatia inactiva pe grupa de
varsta 15 24, 83% din populatia inactiva in grupa de varsta 25 34 si grupa 35 49, sau
88% la pentru grupa de varsta 50 65.

Someri BIM care au incetat sa lucreze de cel putin 8 ani sau nu au lucrat niciodata
60%
50%
40%
30%
someri BIM care au incetat sa lucreze de cel putin 8 ani

20%

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

10%

0%
2009

2010

2011

2012

2013

Potrivit datelor statistice furnizate de INS, n trimestrul III al anului trecut Romnia a avut o rat a omajului de 7,2%
calculat conform definiiei Biroului Internaional al Muncii omeri BIM = persoane n vrst de 15-74 ani care
ndeplinesc simultan trei condiii: nu au un loc de munc, sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele dou
sptmni, s-au aflat n cutare activ a unui loc de munc, oricnd n decursul ultimelor patru sptmni.
Aparent decent, aceast rat a omajului nu dezvluie faptul c Romnia are o problem major n a aplica politici
care s stimuleze ocuparea i care s opreasc transferul persoanelor apte de munc spre zona de inactivitate.
Analiza BNS indic faptul c peste 35% dintre romnii nregistrai ca omeri la nivelul anului 2013 nu au lucrat
niciodat, procent completat de cel al omerilor care nu au lucrat de cel puin 8 ani.
367.017 persoane, reprezentand peste 50% din somerii BIM inregistrati in Romania nu au lucrat de cel putin 8 ani
sau nu au lucrat niciodata. Peste 35% din somerii BIM din 2013 nu au lucrat niciodata. In 2013 someri in grupa de
varsta 15 24 ani erau 194.804 persoane respectiv 27% din toti somerii din Romania, ceea ce inseamna ca sunt
persoane somer din alte categorii de varsta decat 15 24 care nu au lucrat niciodata sau care nu au lucrat in ultimii 8
ani.

n ceea ce privete incidena omajului de lung durat, studiul BNS relev o cretere rapid pentru
zona urban de la puin peste 30% la nivelul anului 2009 la peste 50% n anul 2013.
n cazul tinerilor, incidena omajului de lung durat este de aproximativ 70% pentru mediul urban
i de puin peste 60% n mediul rural, ambele categorii pornind de la un nivel de 50% n anul 2009.
80

70

60

50

40

30

incidenta somajului BIM de lunga durata la tineri - urban

incidenta somajului BIM de lunga durata la tineri - rural

20

10

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

incidenta somajului BIM de lunga durata - urban

incidenta somajului BIM de lunga durata - rural

0
2009

2010

2011
ani

2012

2013

Reforma pietei muncii nu a reusit sa stopeze tendinta de precarizare a conditiilor de munca si transferul
populatiei ocupate din statutul de salariat in statut de lucrator pe cont propriu sau lucrator
neremunerat.
Vorbim de precarizare pentru ca asa cum se poate observa din graficul de mai jos veniturile obtinute de
lucratorii pe cont propriu sunt mult mai volatile in cazul acestei categorii decat in cazul salariilor, fiind in
mod vizibil si consistent afectate de criza. In plus, mentionam si faptul ca veniturile obtinute, asa cum
se poate observa, se situeaza incepand din 2010 sub nivelul salariului minim pe economie. Aproximativ
60% din persoanele incluse in aceasta categorie sunt in fapt relatii de munca mascate, respectiv:
lucratori independenti, agricultori, persoane cu contracte /conventii civile sau persoane care obtin
venituri din drepturi de proprietate intelectuala.

Evolutia venitului brut si a impozitului platit de lucratorii pe cont propriu

900

impozit platit/persoana/luna

800

venit brut/persoana/luna

700
600
lei

500
400
300
200
100

Sursa datelor: ANAF

si INS, prelucrari BNS

0
2009

2010

2011

2012

2013

Varful perioadei de criza in Romania a aratat fragilitatea situatiei in piata muncii pentru persoanele incadrate ca lucratori pe
cont propriu. Nu numai ca veniturile lor lunare au scazut dramatic ajungand in 2011 la nivelul indicatorului social de referinta ,
ci , mai mult, acestia s-au confruntat cu pierderea sursei de venit sau cu trecerea in economia subterana.
Daca mai avem in vedere si asigurarea acestora in sistemul de sanatate atunci situatia devine si mai relevanta. Doar 20% din
lucratorii pe cont propriu raportati de INS erau inregistrati la un medic de familie ca fiind persoane asigurate.a

Lucrator pe cont propriu cf INS

lucratori pe cont proprii care platesc contributii cf ANAF

lucratori pe cont proprii asigurati la sanatate

1,786,111

1,877,808

2,000,000

1,730,518

1,754,507

1,717,189

1,800,000
1,600,000

1,244,202

persoane

1,400,000

1,216,854

1,138,828

1,127,616

1,239,197

1,200,000
1,000,000

398,671

800,000

387,904

392,886

445,866

360,291

600,000
400,000
200,000
0

2009

2010

2011

2012

2013

Sursa datelor: ANAF,

INS si CNAS,
prelucrari BNS

Analiza datelor furnizate de ANAF si CNAS, la solicitarea BNS, reflecta diferente uriase in
unii ani in ceea ce priveste salariatii care platesc contributii de sanatate si cei aflati in
evidenta medicilor de familie si care beneficiaza gratuit de asistenta medicala.
nr salariati cf baza de date ANAF

nr salariati asigurati in sistemul de sanatate cf CNAS

6,831,457

6,646,821
6,590,264

6,619,723
6,560,467
6,507,141

Sursa datelor: ANAF

si CNAS, prelucrari
BNS
6,553,447
6,483,600

6,417,699

6,204,818

2009

2010

2011

2012

2013

In categoria salariatilor, in datele ANAF sunt incluse si persoanele care obtin venituri din salarii din strainatate dar care desfasoara
activitati in Romania precum si personalul angajat al misiunilor diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania.

Totui, reforma pieei muncii fcut

prin modificrile aduse Codului
Muncii i legii dialogului social a
avut un efect
n timp ce efectele pozitive ale modificrii Codului Muncii se las ateptate, la pol
opus Romnia se confrunt cu o dereglementare la nivel de drepturi, efect negativ
direct al legislaiei ce reglementeaz dialogul social. Pentru c s-a redus semnificativ
protecia oferit de sistemul de negociere colectiv bazat pe coordonare i centralizare,
Romnia are la momentul actual un numr mare de lucrtori ocupai cu salarii mici.

BIROUL PENTRU OBSERVAREA PIETEI MUNCII SI A CALITATII LOCURILOR DE MUNCA

Regimul negocierilor colective in 2005

Nivel

Coordonare
ridicat mediu scazut n

Centralizat
Intermediar
descentralizat

Sursa datelor: ICTWSS, prelucrari EUROFOUND

Regimul negocierilor colective in 2012

Nivel

Coordonare
ridicat mediu scazut n

Centralizat
Intermediar
descentralizat

Sursa datelor: ICTWSS, prelucrari EUROFOUND

Salariati aflati sub acoperirea contractelor colective si cei aflati sub incidenta salariilor
mici

Proportia lucratorilor acoperiti de contracte

colective de munca (%)

Sursa datelor:
AMECO, prelucrari
EUROFOUND

Ponderea lucratorilor slab platiti (%)

Graficul anterior reflecta pozitionarea Romaniei in functie de

doua coordonate gradul de acoperire a lucratorilor prin contracte
colective pe de parte si incidenta salariilor mici pe de late parte.
Concluzia: Exista o corelatie directa intre nivelul ridicat al
salariatilor care nu sunt aparati de contracte colective si nivelul
salarial al acestor persoane. Peste 40% dintre lucratorii romni nu
sunt acoperii de contracte colective de munca, aproape dublu fa
de media european, cifr strns legat de numrul lucrtorilor cu
salarii mici.

Studiul BNS arat o cretere a sarcinii fiscale pe costul muncii,

cretere constant ncepnd cu anul 2008, care a adus Romnia la
nivelul de fiscalitate din anul 2003. Fiscalitatea excesiv i face pe
lucrtorii romni s evite creterea volumului de munc, iar indicatorul
capcana salariului mic arat c salariaii care sunt unicii ntreintori de
familie i au 2 copii sunt cel mai puin motivai s lucreze n plus. Din
cauza fiscalitii, cu ct acetia muncesc mai mult, cu att ponderea
salariului net n salariul brut se reduce.
Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca reprezinta
proportia tuturor retinerilor (contributii sociale si impozit)
suportate de angajat si de angajator in totalul costului
fortei de munca.

Capcana salariului mic permite evaluarea consecintelor financiare in cazul in

care o persoana salariata isi mareste efortul de munca depus si implicit,
nivelul salariului castigat, adica, masoara proportia sumelor retinute din
castigul brut ca efect al impozitarii, platii contributiilor de asigurari, protectie
sociala si orice alte reduceri sau sistari ale beneficiilor sociale, in conditiile in
care are loc o crestere a castigului brut. Indicatorul reprezinta ponderea
diferentei dintre cresterea castigului brut si cea a venitului net (cresteri
determinate de marirea efortului de munca) in cresterea castigului brut.

Capcana somajului permite evaluarea consecintelor financiare in cazul transferului din somaj in campul muncii. Indicatorul masoara
proportia sumelor retinute din castigul brut ca efect al impozitarii si platii contributiilor de asigurari si protectie sociala si sistarea
indemnizatiei de somaj si a altor beneficii sociale, in conditiile in care o persoana iese din somaj si intra in campul muncii.
Indicatorul reprezinta ponderea diferentei dintre castigul brut si cresterea venitului net (cand iese din somaj si intra in campul muncii)
in castigul brut.

Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca

46
45.2
45

44.6

44
43.4
43.1

42.9

43

42.4

43.3

43.3

43.5

42.2
41.8

42

41
41
Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

40

39

38
2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Introducerea cotei unice si lipsa indexarii deducerilor personale prevazute de codul fiscal pentru cei cu salarii
mici sau pentru cei cu persoane in intretinere a determinat o crestere a sarcinii fiscale asupra costului
muncii, in special pentru cei cu salarii sub salariul mediu, situatie reflectata si de evolutia capcanei salariului
mic. De exemplu o persoana cu un salariu brut de 2895 lei pe luna care are 2 copii in intretinere primeste o
reducere de impozit pe salariu de doar 16 lei fata de o persoana fara deduceri personale si fara persoane in
intretinere. Acest tip de tratament fiscal inhiba intentia de a munci mai mult pentru cei cu salarii mici.

Capcana salariului mic

40

35

30

25

20
persoana necasatorita, fara
copii

15

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

10

5
cuplu casatorit, cu doi copii,
din care un singur parinte
lucreaza

0
2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Capcana somajului
80
70

76.1

70.5
65.4

60
61.2

62.8

73.4

70.9
67.3

70.6
63.6

60.5

63.2

50
40
Capcana somajului
30
20
10
0
2001

Sursa2002
datelor: 2003
INS, prelucrari
BNS

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Desi din 2010 capcana somajului a inregistrat o tendinta de scadere nivelul acestui indicator este inca foarte
ridicat, acest lucru semnifica faptul ca o persoana in somaj nu este stimulata sa intre in campul muncii .
Acest lucru se intampla nu datorita faptului ca nivelul indemnizatiei de somaj este prea mare, pentru ca asa
cum am vazut somerii sunt cea mai expusa categorie la riscul de saracie . Explicatia sta in faptul ca
reintrarea in piata muncii a somerilor de regula se face la salariul minim iar nivelul inca redus al acestui
indicator determina o retinere in randul somerilor pentru a reintra in piata muncii.

10%

0%
ianuarie 2000
martie 2000
mai 2000
iulie 2000
septembrie 2000
noiembrie 2000
ianuarie 2001
martie 2001
mai 2001
iulie 2001
septembrie 2001
noiembrie 2001
ianuarie 2002
martie 2002
mai 2002
iulie 2002
septembrie 2002
noiembrie 2002
ianuarie 2003
martie 2003
mai 2003
iulie 2003
septembrie 2003
noiembrie 2003
ianuarie 2004
martie 2004
mai 2004
iulie 2004
septembrie 2004
noiembrie 2004
ianuarie 2005
martie 2005
mai 2005
iulie 2005
septembrie 2005
noiembrie 2005
ianuarie 2006
martie 2006
mai 2006
iulie 2006
septembrie 2006
noiembrie 2006
ianuarie 2007
martie 2007
mai 2007
iulie 2007
septembrie 2007
noiembrie 2007
ianuarie 2008
martie 2008
mai 2008
iulie 2008
septembrie 2008
noiembrie 2008
ianuarie 2009
martie 2009
mai 2009
iulie 2009
septembrie 2009
noiembrie 2009
ianuarie 2010
martie 2010
mai 2010
iulie 2010
septembrie 2010
noiembrie 2010
ianuarie 2011
martie 2011
mai 2011
iulie 2011
septembrie 2011
noiembrie 2011
ianuarie 2012
martie 2012
mai 2012
iulie 2012
septembrie 2012
noiembrie 2012
ianuarie 2013
martie 2013
mai 2013
iulie 2013
septembrie 2013
noiembrie 2013
ianuarie 2014
tinta

raport salariu minim/salariu mediu

60%

50%

40%

30%

20%

Sursa datelor:
INS si Min
Muncii,
prelucrari BNS
raport salariu

Asa cum am mentionat salariul minim, desi a crescut in ultimii ani, se afla inca la un nivel mult prea redus.
Pentru a face fata cheltuielilor cosului minim de consum, valoarea salariului minim trebuia sa fie la nivelul lunii
decembrie 2013 de 998 lei, departe de nivelul de 850 existent la 01 ianuarie 2014. De altfel constatam ca
Romania este departe de tinta din Carta Sociala Europeana conforma careia raportul intre salariul mediu si
salariul minim ar trebui sa fie de 50%. De altfel graficul urmator arata ca in ultimii ani cresterea castigului
salarial mediu este din ce in ce mai mica masura influentat de cresterea salariului minim, diferenta intre
cresterea salariului mediu si cea a salariului minim s-a majorat de la an la an.

0
ianuarie 2000
aprilie 2000
iulie 2000
octombrie 2000
ianuarie 2001
aprilie 2001
iulie 2001
octombrie 2001
ianuarie 2002
aprilie 2002
iulie 2002
octombrie 2002
ianuarie 2003
aprilie 2003
iulie 2003
octombrie 2003
ianuarie 2004
aprilie 2004
iulie 2004
octombrie 2004
ianuarie 2005
aprilie 2005
iulie 2005
octombrie 2005
ianuarie 2006
aprilie 2006
iulie 2006
octombrie 2006
ianuarie 2007
aprilie 2007
iulie 2007
octombrie 2007
ianuarie 2008
aprilie 2008
iulie 2008
octombrie 2008
ianuarie 2009
aprilie 2009
iulie 2009
octombrie 2009
ianuarie 2010
aprilie 2010
iulie 2010
octombrie 2010
ianuarie 2011
aprilie 2011
iulie 2011
octombrie 2011
ianuarie 2012
aprilie 2012
iulie 2012
octombrie 2012
ianuarie 2013
aprilie 2013
iulie 2013
octombrie 2013
ianuarie 2014

lei

Evolutia castigului salarial mediu brut si a salariului minim

2500

1000

500

Sursa datelor:
INS si Min
Muncii,
prelucrari BNS

2000

1500

castig salarial mediu

salariu minim

Situatia sistemului educational si de

formare profesionala continua
Ce se intampla cu tinerii?
n mediul rural prsesc coala. Conform datelor analizate
de experii BNS, Romnia are o rat imens de prsire a
sistemului educaional aferent zonei rurale, de
aproximativ 28%, cu mult mai mare dect cea din mediul
urban, care se situeaz n jurul valorii de 7%. Tot n jurul
valorii de 7% se situeaz i procentul persoanelor cu vrste
ntre 30-34 de ani care au studii superioare i care
activeaz n mediul rural, extrem de puin dac ne
raportm la faptul c aproape 30% din populaia cu vrst
de munc este ocupat n agricultura de subzisten.
BIROUL PENTRU OBSERVAREA PIETEI MUNCII SI A CALITATII LOCURILOR DE MUNCA

An de an, parasirea timpurie a sistemului educational s-a accentuat, urcand

dramatic pana la 18,4% in anul 2010. Totusi, in anul 2013, rata parasirii timpurie a
sistemului educational a coborat usor, spre 17,3%. Nu exista insa suficiente
elemente ca anul 2010 ar reprezenta un punct de inflexiune. Lipsa unui grad
adecvat de educatie are un efect puternic asupra somajului similar cu cel al lipsei
de experienta. Pentru unele sectoare si pentru anumite locuri de munca,
experienta are mai multa valoare decat educatia, dar in alte domenii este invers.
Persoanele cu un nivel scazut de educatie au o tendinta mai puternica spre lipsa de
ocupare, ceea ce pe termen lung, va conduce la o durata largita a somajului in
acest segment.
In mediul rural situatia este una dramatica, in 2013 aprox 28% din tineri au
parasit timpuriu sistemul de invatamant ceea ce va afecta capacitatatea acestora
de a se integra in piata muncii. Lipsa experientei va fi dublata in acest caz de o lipsa
de pregatire consistenta, aceste doua componente reduc simtitor sansele tinerilor
din mediul rural de a-si gasi locuri de munca decente.
Criza economica si nivelul redus de trai in special in mediul rural au condus la
imprimarea unei tendinte de crestere a ratei abandonului scolar atat in mediul
rural cat si in mediul urban, in special in cazul invatamantului liceal si profesional
dar si in cazul invatamantului postliceal si de maistri. Daca privim cifrele cumulate
din 2007 pana in 2012 rata abandonului scolar in cazul invatamantului primar si
gimnazial a crescut cu aprox 9%, in cazul invatamantului liceal cu aprox 19% iar in
cazul invatamntului postliceal si de maistri rata abandonului a crescut cu aprox
28%.

35

32.3
30

29.1

28.8

28.3

25
urban
rural
20
%

19.5
Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

15

10

7.5

7.6

7.8

7.4

7.6

Rata de parasire timpurie a sistemului educational de catre tineri 1 8 - 24 ani

0
2009

2010

2011

Ani

2012

2013

Rata abandonului scolar in invatamantul liceal si

profesional

2.5

Rata abandonului scolar in invatamantul

primar si gimnazial

2.0

4
%

RURAL

RURAL
URBAN

1.0

URBAN
1

0.5

0
2007/
2008

2008/
2009

2009/
2010

2010/
2011

0.0

2011/
2012

2007/
2008

2008/
2009

2009/
2010

2010/
2011

2011/
2012

Rata de abandon scolar in invatamantul postliceal si de maistri

20

RURAL

15

URBAN

Sursa datelor: INS,

prelucrari BNS

10
%

1.5

5
0
-5
-10

2007/
2008

2008/
2009

2009/
2010

2010/
2011

2011/
2012

Sursa datelor:
INS, prelucrari
BNS

100

90

80

70

60

50

tineri cu varsta 20-24 cel putin cu studii medii - urban

tineri cu varsta 20-24 cel putin cu studii medii - rural

ponderea persoanelor 30 - 34 ani cu studii superioare - urban

ponderea persoanelor 30 - 34 ani cu studii superioare - rural

40

30

20

10

0
2009

2010

2011
ani

2012

2013

Evolutia nivelului de trai in Romania

Cifrele analizate de BNS indic faptul c aproximativ 19% dintre persoanele
care dein un loc de munc n Romnia sunt expuse riscului de srcie, n timp
ce media european este de aproximativ 9%. Nici mcar Grecia nu ne depete
la acest capitol, iar dac se raporteaz la ntreaga populaie i nu doar la
persoanele care dein un loc de munc, se constat c aproape 41,7% dintre
romni se afl n risc de srcie sau excluziune, procent n cretere n anul 2012
fa de 2011.
Srcia afecteaz toate categoriile sociale i este strns legat de nivelul de
ocupare, de calitatea locurilor de munc i de nivelul salarial. Analiza BNS indic
faptul c din anul 1996 ncoace populaia apt de munc migreaz din sfera
ocuprii cu statut de salariat ctre inactivitate sau ocupare neremunerat, ceea
ce se traduce prin precaritate la nivelul veniturilor i prin risc de srcie.
BIROUL PENTRU OBSERVAREA PIETEI MUNCII SI A CALITATII LOCURILOR DE MUNCA

Una dintre cele mai afectate categorii este cea a tinerilor cu vrste cuprinse ntre 15-24 ani unde
ocuparea a sczut de la 37% n anul 1996 la 33% n anul 2000 i la 24% n anul 2012. Muli dintre tineri au
preferat s prelungeasc pe ct posibil intrarea n piaa muncii i au rmas n sistemul de educaie (49% n
anul 2012 fa de 41% n anul 2000), muli dintre cei ocupai au trecut de la categoria de salariat
la cea de lucrtor familial neremunerat (circa 37% dintre tinerii ocupai erau n anul 2012 lucrtori
neremunerai i erau socotii ocupai dei nu aveau venituri) iar procentul salariailor a sczut de la 60%
n 1996 la 53% n 2012 pentru aceast grup de vrst.
Asa cum se poate observa categoriile aflate sub incidenta cea mai mare a riscului de saracie sunt
persoanele ocupate, altele decat cele cu statut de salariat, pe de o parte si somerii pe de alta parte. In
cazul acestor categorii riscul de saracie este de aproximativ 70%, chiar mai mare in cazul somerilor

Alte persoane inactive aflate in risc de saracie

60.0

54.7

51.7

50.0
41.8

41.1

60.0

50.4
40.8

49.1
41.2

49.1
42.4

53.9
43.6

44.4

20.0

10.0

10.0

0.0

0.0
2008

2009

25.8

2007
2010

2011

2012

24.4

2008

UE 27

Romania

41.7
36.9

30.0

20.0

Romani
a

48.4

50.0
40.0

30.0

2007

UE 27

54.4

40.0

Pensionari aflati in risc de saracie

Sursa datelor:
Eurostat, prelucrari
BNS

2009

22.5

2010

20.6

2011

20.9

2012

37.7

20.0

Populatie ocupata in risc de saracie (18ani si peste)

35.2

40.0

34.8

Salariati aflati in risc de saracie

25.0

34.6

33.9

34.0

34.2

21.5

21.6

UE 27
20.0

30.0
%

15.0
20.0
12.6

10.0

Romania

12.6

12.3

12.3

12.9

10.1

10.0

10.6

UE 27

11.4

Romania

5.0

13.6

0.0

0.0
2007

2008

2009

2010
2010

2011

2011
2012

2012

Alte categorii de populatie ocupata (cu exceptia

salariatilor) aflati in risc de saracie
66.5

70.0

67.8

64.8

Someri aflati in risc de saracie

80.0

67.9

60.0

75.0

50.0

71.6

71.8

72.2

73.3

75.5
73.0

70.0

40.0
30.0

24.9

25.3

20.0

65.0

UE 27

26.8

26.5Romania

10.0

64.1

64.5

63.5

66.9

65.5

64.3

60.0
55.0

0.0

2007

2009

2010

2011

2012

Sursa datelor:
Eurostat, prelucrari
BNS

2008

2009

2010

2011

2012

UE 27
Romania

100.0

Copii in varsta de sub 18 ani aflati in risc de saracie, dupa nivelul de pregatire al parintilor

90.0

80.0
70.0

nivel de pregatire primar si secundar redus

UE (27 )

60.0

nivel de pregatire primar si secundar redus

(levels 0-2) Romania

50.0

nivel de pregatire secundar si postliceal

(nivel 3 si 4) UE (27 )

40.0

nivel de pregatire secundar si postliceal

(nivel 3 si 4) Romania

30.0

primul si al doilea stadiu de pregatire tertiara

(nivel 5 si 6) UE(27)

20.0

primul si al doilea stadiu de pregatire tertiara

(nivel 5 si 6) Romania

10.0
0.0
2007

2008

2009

2010

2011

2012

Sursa datelor:
Eurostat, prelucrari
BNS

Copiii reprezinta o categorie extrem de afectata de riscul de saracie, aceasta situatie fiind in mod
definitoriu influentata de nivelul de pregatire al parintilor. Asa cum se poate observa, riscul de
saracie al copiilor care au parinti cu studii primare este de aproape 90%. Ne confruntam in fapt cu
un cerc vicios daca avem in vedere faptul ca riscul de saracie atrage dupa sine abandonul scolar ,
care, asa cum am vazut, are tendinta de crestere. La randul lor, copiii care azi parasesc scoala vor
deveni adulti ce vor avea copii expusi in mod covarsitor riscului de saracie.

Populatie aflata in risc de saracie dupa efectuarea transferurilor sociale - %

EU (27 countries)

Romania

Sursa datelor:
Eurostat,
prelucrari BNS

24.8

23.4
22.4

22.2

22.6

21.1

16.5

2007

16.5

2008

16.4

2009

16.4

2010

16.9

2011

16.9

2012

Lipsa capacitatii de a-si acoperi nevoile curente este vizibila si atunci cand analizam riscul de saracie pentru populatia din
Romania. De mentionat ar fi si faptul ca politica sociala practicata de Romania nu schimba foarte mult lucrurile astfel ca
rata riscului de saracie dupa transferurile sociale a fost de aprox 22,5%, in 2012 doar Grecia depasea Romania la acest
indicator, media europeana fiind de aprox 17,5%.

Populatia care se confrunta cu lipsuri majore - %

EU (27 countries)

Romania

Sursa datelor:
Eurostat,
prelucrari BNS

36.5
32.9

9.1

2007

8.5

2008

32.2

8.2

2009

31

8.4

2010

29.4

8.8

2011

29.9

9.9

2012

Populatie care se confrunta cu riscuri majore inseamna ca nu isi pot permite cel putin patru dintre urmatoarele situatii:
- achitarea la timp, fara restante, a unor utilitati si a altor obligatii curente;
- plata unei vacante de o saptamana pe an, departe de casa;
- consumul de carne, pui, peste (sau alt echivalent de proteina) cel putin o data la doua zile;
- posibilitatea de a face fata, cu resursele proprii, unor cheltuieli neprevazute (echivalente cu 1/12 din valoarea pragului national de
saracie):
- detinerea unui telefon fix sau mobil;
- detinerea unui televizor color;
- detinerea unei masini de spalat;
- detinerea unui autoturism personal;
- asigurarea platii unei incalziri adecvate a locuintei.

Rata riscului de saracie pentru populatia ocupata in grupa de varsta 18-24 ani
35.0

Sursa datelor:
Eurostat, prelucrari
BNS

30.0

31.8
30.7

24.9
25.0
23.1

23.3

23.2
European Union (27 countries)
Bulgaria

20.0

Hungary

Poland
Romania
15.0

10.0

10.1

10.5

10.9

2007

2008

2009

11.0

11.2

2010

2011

11.9

5.0

0.0
ani

2012

Stadiul convergentei Romaniei

sintetizat intr-un grafic
Eficienta utilizarii resurselor in cazul Romaniei se poate rezuma cu ajutorul
indicatorului productivitatea resurselor care reprezinta valoarea adaugata in euro
pentru fiecare kg de materie prima/materiale consumate .
Concluzia: Dupa momentul integrarii, Romania nu a reusit sa faca nici un singur pas
pentru a se apropia de competitivitatea economica a tarilor europene.
Cu un kg de materie prima/materiale consumate Romania adauga valoare de 0,21
euro centi in timp ce la nivel european la fiecare kg consumat se adauga valoare de
1. 58 euro, adica de peste 7 ori mai mare decat in cazul Romaniei.
Aceasta este esenta evolutiei economiei romanesti si a strategiilor de dezvoltare
aplicate.

BIROUL PENTRU OBSERVAREA PIETEI MUNCII SI A CALITATII LOCURILOR DE MUNCA

Productivitatea resurselor (PIB/consumul intern de materiale) (euro/kg)

EU (27 countries)

Romania

1.62
1.55

1.33

1.36

1.39

1.42

1.39

1.39

1.41

1.43

1.58

1.44

Sursa datelor:
Eurostat,
prelucrari BNS

0.35
0.23

2000

2001

0.26

2002

0.25

2003

0.25

2004

0.24

2005

0.24

2006

0.21

2007

0.18

2008

0.21

2009

0.23

2010

0.21

2011

Concluzia: Faa real a Romniei este cea n care aproape 42% dintre ceteni se afl n risc de
srcie i de excluziune, cea n care o treime din populaie nu i permite s plteasc la timp utilitile i
facturile, s consume carne mcar o dat la dou zile, s plece o sptmn pe an n vacan i s aib i o
main n acelai timp. Ceea ce pentru alte ri europene reprezint pragul de jos al unui trai mediu sau
chiar nivel de srcie, n Romnia este echivalentul unei aspiraii nalte, pragul n care romnul se consider
realizat i pe care l atinge ntr-o via de munc mpreun cu familia.

Concluzia desprins din analiza efectuat de BNS este c

Romnia se afl departe de intele asumate prin strategia Europa
2020 i c spoiala cu care defileaz autoritile n declaraii publice
este departe de realitatea social i economic.
Adevrata fa a Romniei este una zbrcit de srcie,
mutilat de locuri de munc prost pltite, nnegrit de absena
perspectivelor de dezvoltare pe termen lung, ncovoiat de
fiscalitate excesiv i cu fracturi severe ale normalitii la toate
nivelurile.