Legea rezonantei

- Noi gndim ncontinuu, fie c vrem sau nu. Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de
gnduri pe zi.
Iar toate aceste gnduri produc consecine, pentru c fiecare gnd este, de fapt, o energie pe care o
lansm n Univers i nu doar n direcia dorit, ci n toate direciile.
Energia emis de gndurile noastre i caut apoi, n drumul ei, o alt energie cu care s vibreze
la unison, dup principiul ceea ce se aseamn se adun.
Fiecare gnd, indiferent c este bun sau ru, declaneaz un proces de rezonan. Tot ceea ce va vibra
la unison cu energia gndurilor noastre, va fi atras automat n viaa noastr.
Gndurile tale secrete, felul n care i judeci pe ceilali, vorbria interminabil a minii totul
formeaz un fel de intenie.
Aadar, prin gndurile noastre, noi emitem permanent energie ctre exterior, fapt care
influeneaz, ntr-o mare msur, ceea ce atragem n viaa noastr. De aceea, o scanare atent a
propriilor gnduri, mai ales a celor despre noi nine, ne ajut s contentizm ce anume avem de schimbat.
tii ce este minunat aici?Faptul c st n puterea noastr s ne alegem gndurile.Precum la un televizor,
putem comuta pe diferite programe, iar dac v-ai sturat de emisiunea Sunt un prost. Nu fac nimic cum
trebuie, apsai butonul i alegeiDragostea lui Dumnezeu m nconjoar i m susine, n fiecare clip a
vieii. Vei simi diferena.
1. n crearea realitii noastre, nu doar gndul este implicat. Mai este i altceva
Pn nu demult, oamenii de tiin au crezut c doar prin gndurile noastre emitem energie ctre
exterior i c cel mai puternic emitor energetic din corpul nostru ar fi creierul, cu impulsurile sale
electromagnetice.
Dar trupul nostru dispune de un emitor i mai puternic INIMA care genereaz un cmp
electric mult mai mare dect cel al creierului. Aceasta este una dintre cele importante descoperiri ale
secolului al XX-lea: faptul c inima omeneasc are un rol mult mai important dect acela de a pompa snge
n corpul uman.
Responsabil pentru aceast descoperire este Institutul de Cradiologie din California , care a realizat
un studiu aprofundat al inimii. Astfel s-a descoperit faptul c acest organ uman este nzestrat cu ceea ce
numim inteligena inimii i c influenele acesteia sunt foarte profunde pentru noi.
Msurtorile realizate au artat cinima generaz un cmp electric care se extinde cu mult n
afara corpului nostru. Acest cmp electric are o anumit form, aratnd ca un inel lat mprejurul trupului,
cu o raz de aproximativ 2-3 metri.
Institutul de Cardiologie a mai descoperit c inima interacioneaz att cu trupul, ct i cu mediul
exterior, prin cmpurile electromagnetice pe care le genereaz. Avem motive s credem c acest cmp
generat de inim are influen la muli kilometri n afara corpului nostru, pornind de la locaia fizic a inimii.
Cum poate inima s fac aceasta? n ce fel comunic ea? Cum sunt transmise informaiile?
n primul rnd prin EMOII.
tiina ne spune catunci cnd simim o emoie, ea este transpus n energii electrice i
magnetice corespunztoare, care interacioneaz cu celulele corpului nostru i cu atomii lumii
nconjurtoare, pentru a produce acele efecte formidabile de care vorbesc toate tradiiile spirituale autentice.
Ele tiu cum s orienteze atenia aspirantului ctre inim, pe cnd noi o orientm ctre raiune, crend astfel o
societate foarte mental, bazat doar pe logic.
Alte studii asupra inimii au artat c aceste cmpuri electromagnetice, generate de inim, au i o alt
cauz la fel de important i anume, CONVINGERILE noastre, toate acele lucruri pe care le credem cu
trie i n jurul crora ne modelm vieile.
Deci nu numai emoiile noastre sunt emise n afar, ci mai ales convingerile i credinele noastre. Iar

inima este un fel de interfa care transform toate emoiile i convingerile noastre,n energii
electromagnetice.
Deci, prin sentimentele noastre, prin iubire, iertare, compasiune, dar i prin mnie, ur, suprare, noi
putem produce modificri att n trupul nostru, ct i la muli kilometri n afara noastr.
Trgnd linie, este bine s reinem urmtorul aspect: dei creierul emite i el cmpuri
electromagnetice, oamenii de tiin au artat c undele electrice produse de inim sunt de o sut de ori
mai puternice, iar undele magnetice sunt de 5.000 de ori mai puternice, dect cele generate de creier.
Astfel se explicde ce vindecarea se obine mai repede printr-o susinere afectiv, dect doar
printr-un proces de gndire, pentru c noi emitem mai mult energie prin intermediul inimii, dect prin
intermediul creierului.
2. ADN-ul uman are o influen direct asupra lumii nconjurtoare
Exist nc o descoperire tiinific important, care ne arat cum influenm realitatea n care trim.
tim, teoretic, c totul este interconectat i, n mod tainic, interdependent. Dar s vedem cum se traduce
aceast lege, la nivelul micro-universului nostru.
Studiile de laborator au artat c ADN-ul uman influeneaz direct particulele elementare
responsabile pentru toate fenomenele electromagnetice, numitefotoni (fotonul fiind denumit i cuant de
lumin).
Fizicianul rus Vladimir Poponin a realizat nite experimente faimoase la nceputul anilor 90. El a
pus ntr-o eprubet nchis ADN uman i fotoni, dorind s afle ce influen are ADN-ul uman asupra
fotonilor. Dintr-una dintre eprubete s-a extras tot aerul, pentru a obine vid (vidul este un termen care
induce n eroare, deoarece el nu este un spaiu gol, ci este plin de informaii i energie). ntr-un astfel de
spaiu exist fotoni care pot fi msurai destul de exact cu unele aparate specifice.
n experimentul lui Poponin, aceti fotoni s-au distribuit, aa cum era de ateptat, n mod
dezordonat, fr s respecte o anumit ordine.
Apoi a fost introdus ADN uman n aceast eprubet vidat. i acum s-a produs un lucru foarte
surprinztor. ADN-ul uman avea o influen direct asupra fotonilor: printr-o for misterioas, el
ordona fotonii n forme regulate.
Acest aspect este foarte, foarte profund, deoarece arat c substana din care suntem creai, adic
ADN-ul, are o influen direct asupra particulelor din care este creat lumea nconjurtoare, adic fotonii
atomilor. Este prima dat cnd tiina occidental a demonstrat ceea ce tradiiile spirituale strvechi au spus
cu mult timp n urm: suntem parte integrant din aceast lume i o influenm n permanen.
Iar experimentul nu se oprete aici Cnd ADN-ul uman a fost extras din eprubet, fotonii s-au
comportat ca i cum ADN-ul era nc prezent acolo. i-au pstrat poziia lor ordonat. Fotonii i ADNul uman nc mai pstrau legtura, dei fuseser separai fizic. Prea c un anume cmp subtil nc le inea
conectate.
Concluzia experimentului lui Poponin a fost aceea c exist un cmp cuantic care ne unete cu tot
ceea ce exist n jurul nostru. Prin intermediul acestui cmp, suntem mereu n legtur cu toi i cu toate,
fie c suntem contieni sau nu de aceasta.
3. ADN-ul uman este influenat, la rndul su, de sentimente
Senimentele umane care izvorsc din inim, avnd n spate convingerile noastre puternice,modific
efectiv forma ADN-ului, iar acesta influeneaz atomii, dup cum am vzut.
S-au testat efectele sentimentelor pure asupra ADN-ului. Pentru aceasta a fost izolat ADN de la
diferite persoane n cte o eprubet. Aceste eprubete cu ADN au fost supuse unor puternice cmpuri
emoionale. Pentru aceasta, subiecii experimentului au folosit diferite tehnici emoionale i spirituale.
S-a observat un lucru care, protrivit vechilor legi ale fizicii, nu ar fi trebuit s se petreac. n timp ce
participantul emitea un cmp emoional puternic, au putut fi msurate reacii electrice la nivelul
ADN-ului. Persoanele care au participat la acest test puteau influena molecula de ADN din eprubet doar
prin intermediul emoiilor lor puternice.
Cnd subiecii experimentului emiteau stri de iubire, recunotin, molecula de ADN se dilata,
lanurile ADN-ului se deschideau, se mreau.

Cnd subiecii respectivi triau stri de furie, frustrare, stres, molecula de ADN se micora i
bloca astfel multe din codurile sale, rspunznd emoiilor negative printr-o evident contracie.
S-a observat astfel, n mod empiric, cum emoiile, convingerile, sentimentele noastre pot modifica structura
moleculei de ADN, precum i ordonarea acesteia n celule.
Mai mult chiar, oamenii de tiin au remarcat c aceast blocare a codurilor ADN putea fi anulat
dendat ce experimentatorii emiteau din nou stri de recunotin, iubire i fericire.
Aceste descoperiri, care au artat c genele ADN-ului sunt modificate de energiile din exterior, stau
la baza ntemeierii unei noi tiine, denumit Epigenetic. Creierul este un centru de comand care
interpreteaz evenimentele din exterior i apoi trimite n trup semnale corespunztoare. Printre aceste
semnale se numr attreaciile biochimice, ct i undele electromagnetice. Aceste semnale influeneaz
n mod direct celulele i produc astfel modificri ale codurilor lor genetice.
Cu ajutorul unui ceas atomic foarte precis,s-a msurat diferena de timp dintre emiterea unei
emoii i reacia ADN-ului. S-a observat c reacia ADN-ului avea loc ntotdeauna simultan.
Tot ceea ce gndim i simim, ADN-ul nostru percepe n mai puin de o nanosecund
(0,000000001 secunde), iar aceasta indiferent dac mostra de ADN se afl lng noi sau pe cealalt parte a
Pmntului.
Concluzia?
Gndurile i sentimentele noastre pot modifica ADN-ul, iar ADN-ul modific n mod direct
materia din care este structurat lumea.
Atunci cnd trim anumite stri, cum ar fi, de exemplu, compasiune, iertare, dragoste, dar i stri
negative, ca de exemplu mnie ur, suprare, gelozie, noi influenm direct structura ADN-ului nostru, iar
aceste modificri se propag n trupul nostru, ct i n afara noastr pe distane extraordinar de mari, datorit
cmpului cuantic, influennd tot ceea ce exist n aceast lume.
FILMUL Legea rezonanei : http://youtu.be/MDo8dO6hnjo
n documentar apar oamenii de stiinta: Dr. Bruce H. Lipton, Gregg Braden, dr. Rupert Sheldrake,
Prof. Dr. Dr. Ervin Laszlo, Prof. Dr. Fritz A. Popp, Lynn McTaggart Brbel Mohr, Prof. Dr. James Hurtak,
Dr. Masaru Emoto, dr. Eric Pearl, prof. dr. Hans-Peter Drr, Dr. James L. Oschman, Dr. John Hinwood,
Dr. James M. Sigafoose, Patricia Atanas, Dr. Peter Bancel, Rene Coltson, dr. Desiree Hurtak, Anna
Rocker, Isabelle de Fallois, Michaela Merten, Julia Franckh, Fantuzzi, Lionel Wharton si Max Alberti.

CORPUL DURERE
Corpul-durere vrea s supravieuiasc, precum orice alt entitate vie, i nu poate supravieui decat
dac v determin v identificai incontient cu el. Atunci se poate ridica, poate pune stpanire pe dvs., "sa
devina dvs" (s v determine s v
identificai cu el), si poate tri prin dvs. Are nevoie s-i procure hrana" prin dvs. Se hrnete cu
orice experien ce rezoneaz cu propriul su fel de energie, cu orice lucru ce creeaz o durere nou,
indiferent sub ce form: furie, dorin de a distruge, ur, pierdere, dram emoional, violen i chiar boal.
Astfel, corpul-durere, in momentul in care a preluat conducerea, v va pune intr-o situaie de via
care s reflecte propria sa frecven energetic din care s se hrneasc Durerea se poate hrni doar
din durere. Durerea nu se poate alimenta din bucurie. O gsete cu
totul indigest. Odat ce corpul-durere a pus stpanire pe dvs., dorii i mai mult durere. Devenii o
victim sau un agresor. Nu este o diferen prea mare intre cele dou .Desigur, nu suntei contient de acest
aspect i vei susine cu vehemen c nu dorii durerea. Dar examinai-v cu atenie i vei descoperi c
gandirea i comportamentul v sunt proiectate in aa fel incat s fac durerea s continue, atat in ceea ce v
privete pe dvs., cat i pe alii. Dac ai fi intr-adevr contient de acest lucru, tiparul s-ar dizolva, pentru c a
dori mai mult durere este o nebunie i nimeni nu este nebun in mod contient sau voit. Corpul-durere, care
este umbra intunecat, proiectat de ego(sinele fals), se teme in realitate de lumina contiinei. Se teme s nu
fie descoperit. Supravieuirea sa depinde de identificarea dvs. incontient cu el, ca i de frica incontient de
a infrunta durerea ce triete in dvs. Dar, dac nu o infruntai, dac nu o aducei la lumina contiinei, vei fi
forat s o retrii de nenumrate ori. Corpul-durere vi se poate prea un monstru periculos, la care nu
suportai s v uitai, dar eu v asigur c este o fantom lipsit de substan, care nu poate invinge puterea
prezenei dvs.
Unele invturi spirituale afirm c orice durere este in ultim instan o iluzie i au
dreptate. Aadar, corpul-durere nu vrea s fie observat direct i s fie vzut aa cum este. In momentul in care
il observai, ii simii campul energetic in interiorul dvs. i v indreptai atenia asupra lui, se rupe
identificarea cu el.
Se instaleaz o dimensiune superioar a contiinei. Eu o numesc prezen. Suntei acummartorul sau
observatorul corpului-durere.
Aceasta inseamn c el nu v mai poate folosi de acum inainte, pretinzand c v reprezint, i nu se
mai poate alimenta prin dvs. V-ai descoperit puterea interioar. Ai dobandit accesul la puterea clipei de
acum.
Aa cum nu putei lupta cu intunericul, tot aa nu putei lupta cu corpul-durere.
Incercarea de a face acest lucru, ar crea un conflict interior, i astfel i mai mult durere.
Observarea este suficient. Urmarirea lui implic acceptarea lui ca parte a ceea ce este in momentul
dat.
Corpul-durere const din energia vital blocat, care s-a separat de campul energetic total i a devenit
temporar autonom prin procesul artificial de identificare cu mintea.
S-a rsturnat i a devenit anti-via, ca un animal care incearc s-i devoreze singur coada.
Cand vei incepe s v detaai de identificarea cu el i s devenii un observator, corpul-durereva
continua s funcioneze un timp i va incerca s v pcleasc s v identificai din nou cu el.
Dei nu il mai alimentai cu energie prin identificare, i-a mai rmas un impuls, o inerie, ca in cazul
volantului sau a titirezului ce continu s se invart, dei nu mai este acionat de nimic.
In acest stadiu, el poate crea dureri in diferite pri ale corpului, dar acestea nu vor dura.
Rmanei prezent, rmanei contient. Fii paznicul mereu vigilent al spaiului interior.
Trebuie s fii suficient de prezent incat s putei urmri corpul-durere i s ii simii energia.Atunci el
nu v va mai putea controla gandirea.
In momentul in care gandirea dvs. se aliniaz cu campul energetic al corpului-durere, deja vaiidentificat cu acesta i il alimentai din nou cu propriile ganduri.

Atenia contient i susinut rupe legtura dintre corpul-durere i procesele gandirii, duce laapariia
procesului de transmutare.
Este ca i cum durerea ar deveni combustibilul flcrii contiinei dvs., care incepe s ard astfel mai
puternic.
Acesta este inelesul ezoteric al vechii arte a alchimiei: transmutarea metalului obinuit in aur sau a
suferinei in contiin.
Ruptura interioar se vindec i devenii din nou un intreg.
Recunoatei corpul-durere. Acceptai c se afl acolo.
Nu v gandii la el nu lsai sentimentul s se transforme in gandire. Nu il judecai i nu il
analizai. Nu facei din el o identitate proprie.
Contientizai nu numai durerea emoional, ci i pe dvs. ca persoana care observ", observatorul
tcut. Aceasta este puterea clipei de acum, puterea prezenei contiente. Urmrii ce se intampl in
continuare."
Eckhart Tolle

Filtrul Triplu al lui Socrate

In Grecia Antica, Socrate era renumit pentru respectul cu care isi trata prietenii. Intr-o zi o cunostinta l-a
intalnit pe marele filosof si l-a intrebat:
"Stii ce-am auzit despre prietenul tau?"
"Stai putin", a replicat Socrate."Inainte de a-mi spune ceva as dori sa facem un test. Se numeste testul
Filtrului Triplu."
"Filtrul Triplu....?"
"Exact", a continuat Socrate."Inainte de a vorbi cu tine despre prietenul meu , ar fi o idee buna sa stam un pic
si sa filtram ceea ce vei spune.
Acesta este motivul pentru care il numesc testul Triplului Filtru.
Primul filtru este Adevarul.
Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?"
"Nu", spuse omul. "De fapt doar am auzit despre asta si......"
"In regula", a spus Socrate."Deci nu stii daca este adevarat sau nu. Acum hai sa incercam si al doilea
filtru, filtrul Bunatatii:
Ceea ce vrei sa-mi spui despre prietenul meu este ceva bun?"
"Nu, din contra........."
"Deci," A continuat Socrate, "Vrei sa-mi spui ceva rau despre el dar nu esti sigur ca este adevarat.
Totusi poti sa treci testul, deoarece mai este un filtru: filtrul Utilitatii. Ceea ce vrei sa-mi spui despre
prietenul meu imi va fi de folos?"
"Nu, nu chiar."
"Bine", a concluzionat Socrate, "Daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici adevarat, nici bun, nici chiar
folositor, de ce mai trebuie sa-mi spui ceea ce vrei sa-mi spui?"

15 trasaturi ale oamenilor aflati in varful PIRAMIDEI LUI Maslow

Una dintre cele mai cunoscute teorii citate in stiintele sociale este Ierarhia trebuintelor, elaborata de
catre psihologul Abraham Maslow. La baza piramidei se afla nevoile primare ale oamenilor: confort, hrana,
odihna, grija. Ce se afla in varful piramidei? Cine sunt acei oameni echilibrati si frumosi, care reusesc sa isi
traiasca viata dupa un set de valori profunde?
Miza pentru fiecare dintre noi in aceasta viata ar trebui sa fie, in opinia psihologului Abraham
Maslow, atingerea unei ultime trepte a dezvoltarii individuale, aceea unde fiecare putem sa fim stapani pe noi
insine si pe propria viata.
Ierarhia gandita de Maslow nu implica faptul ca cei care se concentreaza acum pe "nevoile
superioare" ar fi in vreun fel mai "buni" decat cei care se concentreaza pe nevoile inferioare. Nu este vorba
despre o astfel de ierarhie. Este o ierarhie care priveste evolutia noastra interioara, in timpul activitatilor si
interactiunilor de zi cu zi. Nevoile superioare nu apar daca nu sunt satisfacute nevoile inferioare.
Maslow considera ca teoriile despre personalitate si motivatie trebuie sa accentueze dezvoltarea
santoasa, normala. Astfel, Maslow a creat o teorie a autorealizarii, pe care o expune, pe scurt, Brenda
Schaeffer in cartea ei Dragoste sau dependenta, cum sa recunosti iubirea sanatoasa.
Aceasta este piramida trebuinetelor umane, gandita de Maslow. Pentru Maslow, experientele de
varf, ale oamenilor autorealizati, viziunile mistice si autocrearea sunt aspecte naturale ale celor mai
inalte preocupari omenesti.
Cele 15 trasaturi ale oamenilor aflati aproape de autorealizare
1. Accepta realitatea.
2. Se accepta pe sine, pe ceilalti si lumea asa cum sunt ele.
3. Sunt spontani.
4. Se concentreaza pe solutionarea problemelor si nu asupra propriei persoane.
5. Au un aer detasat si simt nevoia de intimitate.
6. Sunt autonomi si independenti.
7. Au o perspectiva vie asupra oamenilor si lucrurilor, nu una stereotipa.
8. Cei mai multi dintre ei au trait experiente mistice sau spirituale intense, desi nu neaparat de natura
religioasa.
9. Se identifica cu umanitatea.
10. Relatiile lor intime cu cativa oameni iubiti si speciali din viata lor, tind sa fie profunde si intens
emotionale, nu superficiale.
11. Au valori si atitudini democratice.
12. Nu confunda scopurile cu mijloacele.
13. Au un simt al umorului mai mult filosofic decat ostil.
14. Se opun conformismului cultural.
15. In loc de a se adapta pur si simplu la mediu, il transcend.
Maslow dinstinge intre doua tipuri de persoane care se
autorealizeaza: nontranscendentii sitranscendentii. Primii sunt practici, realisti, cu picioarele pe pamant,
capabili si lumesti, reformatori sanatosi ai vietii, dar lipsiti de experienta extazului spiritual. Pe de alta parte,
transcendentii sunt cei care au cunoscut iluminari sau revelatii care i-au motivat sa-si transforme propriile
vieti ca si pe cele ale celorlalti. Ei sunt aceia care au simtul destinului, care cauta adevarul si nu judeca, care
considera durerea, chiar si in relatiile de iubire, drept o oportunitate de dezvoltare.

In mod normal, in timp ce latura noastra umana se concentreaza asupra supravietuirii si securitatii,
latura noastra spirituala cauta cresterea personala si fuziunea cu ceilalti, spune Brenda Schaeffer. Pentru ca
acest proces nu este un demers asumat de auto-descoperire si auto-echilibrare, ni se intampla adesea sa
confundam unele sentimente, cum ar fi iubirea sau atasamentul fata de o alta persoana, drept acel ceva care
ne-ar duce pe calea autorealizarii. Daca insa persoana cu care ne contopim este dependenta si imatura, ea va
deveni o piedica in calea autorealizarii noastre, spune Schaeffer. Nu trebuie sa confundam iubirea obsesiva
fata de o persoana cu adevarata iubire, cea care rezida din interior, care este bazata pe autostima si maturitate.
Daca vei scoate la iveala ceea ce salasuieste in tine, ceea ce vei arata lumii te va salva. Daca nu, ceea ce vei
ascunde te va distruge. Evanghelia dupa Toma
"Telul suprem al oricarui terapeut este acela de a insufla clientilor sai credinta ca solutia la
problemele lor trebuie sa vina din ei insisi si de la a le pune apoi la indemana instrumentele necesare care sa
ii ajute sa descopere singuri aceste puternice intrebari launtrice"- Brenda Schaeffer.

Antrenarea creierului. Modaliti de a obine sntatea fizic, mental i spiritual

(Andrew Newberg si Mark Robert Waldman)
"Cscai. Rdei dac vrei (dei ai face mai bine creierului dac ai zmbi), dar dup prerea mea
profesional, cscatul este unul dintre cele mai stranic pstrate secrete n neurotiin. Chiar i colegii mei,
care fac la alte universiti cercetri asupra meditaiei, relaxrii i reducerii stresului, au trecut cu vederea
aceast puternic unealt de intensificare neuronal. Cscatul a fost folosit de multe decenii n terapia vocii,
ca un mijloc eficient de reducere a hipertensiunii din gt i a anxietii.
Cteva studii recente bazate pe scanarea creierului au artat cum cscatul induce o activitate
neuronal unic n zonele creierului care sunt direct legate de generarea contiinei sociale i crearea
sentimentelor de empatie. Una dintre aceste zone este precuneusul, o mic structur ascuns n cutele lobului
parietal. Conform cercettorilor de la Institutul de Neurologie din Londra, precuneusul pare s joace un rol
central n contiin, autoreflecie i refacerea memoriei. Precuneusul este stimulat de respiraia yoga, fapt
care ajut la explicarea motivului pentru care diferite forme de meditaie contribuie la un sentiment sporit de
contiin de sine. Este de asemenea una dintre zonele cele mai atinse de afeciunile btrneii i problemele
de deficit de atenie, deci este posibil ca dac vom csca deliberat s ntrim aceast parte important a
creierului.
Din aceste motive credem c simplul cscat trebuie integrat n exerciii i programe de reducere a
stresului, antrenamente de intensificare a memoriei, psihoterapie i practici spirituale contemplative. i
deoarece precuneusul a fost asociat recent cu sistemul neuron-oglind din creier (care ne permite s rezonm
la sentimentele i comportamentele altora), cscatul ar putea chiar s ajute la intensificarea contiinei
sociale, compasiunii i comunicrii eficiente cu alii.
Cscatul este att de eficient i de important pentru funcionarea creierului, nct v voi cere s citii
cele treizeci i patru de studii legate de cscat pe care le-am citat la note (putei citi rezumatul i cteva
articole accesnd pubmed.gov). De ce sunt att de insistent? Pentru c dac v-a cere s punei jos aceast
carte chiar acum i s cscai de zece ori ca s experimentai aceast tehnic fabuloas, probabil c n-o vei
face. Chiar i la seminare, dup prezentarea cantitii copleitoare de dovezi, cnd ceream oamenilor cate,
jumtate din audien ezita. Trebuia s i conving pentru ca s simt efectele relaxante imediate. Exist o
prejudecat de neneles n societatea noastr, care sugereaz c este nepoliticos s cati i cei mai muli
dintre noi am fost nvai aceasta cnd eram mici.
Ca tnr student la Medicin, am fost prins odat cscnd i am fost mutruluit de profesor. A spus c
nu se cade s apar obosit n faa pacienilor, chiar dac stteam pe hol, nu n salon. ntr-adevr, cscatul se
intensific atunci cnd suntei obosit i ar putea fi modalitatea blnd prin care creierul v spune c ar fi
necesar un mic somn de regenerare. Pe de alt parte i expunerea la lumin v poate face s cscai, sugernd
c aceasta este o parte a procesului de trezire.
Cscatul nu numai c v relaxeaz - v aduce cu rapiditate ntr-o stare de contiin cognitiv.
Studenii casc la curs, nu pentru c profesorul este plictisitor (dei i acest lucru v poate face s cscai,
ncercnd s rmnei concentrat la discursul monoton), ci pentru c scap creierul de somnolen, ajutnduv s stai concentrat asupra unor concepte i idei importante. El regleaz contiina i sentimentul de sine i
ne ajut s devenim mai introspectivi i mai contieni de sine. Desigur, dac se ntmpl s v trezii n faa
unui profesor monoton, plictisitor, cscatul v va ajuta s v meninei treaz.
Cscatul v va relaxa i v va aduce ntr-o stare de veghe alert mai repede dect orice alt tehnic de
meditaie cunosc i, deoarece este neurologic contagios, este foarte uor de nvat n grup. Una dintre fostele
mele studente folosea cscatul pentru a readuce la atenie consiliul directorilor n mai puin de aizeci de
secunde. De ce? Pentru c ajut oamenii s i sincronizeze comportamentul cu alii.
Cscatul, ca mecanism de alertare, apare n primele douzeci de sptmni de la natere. El ajut la
reglarea ritmurilor circadiene ale nou-nscuilor i, deci, cscatul ar trebui s ajute petrecreul de pn n

zori i reseteze ceasul intern al creierului. Cscatul ar putea de asemenea s uureze disconfortul provocat
de altitudinile mari.
Deci ce anume se afl napoia mecanismului care face din cscat o unealt att de esenial? Pe lng
activarea precuneusului, regleaz temperatura i metabolismul creierului. [...]
Numeroase neurochimicale sunt implicate n experiena cscatului, inclusiv dopamina, care activeaz
producerea de oxitocin n hipotalamus i hipocamp, zone eseniale pentru activarea memoriei, controlul
voluntar i reglarea temperaturii. Aceti neurotransmitori regleaz plcerea, senzualitatea i relaiile dintre
indivizi, deci dac vrei v sporii intimitatea i s stai mpreun cu partenerul dumneavoastr, atunci
cscai mpreun. Alte neurochimicale i molecule implicate n cscat sunt acetilcolina, oxidul nitric,
glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MSH, hormonii sexuali i peptidele. De fapt, este greu s gsim o
alt activitate care s influeneze att de multe funcii ale creierului.
Sfatul nostru este simplu. Cscai ct de mult putei ntr-o zi: cnd v confruntai cu o problem
dificil la lucru, cnd v pregtii s mergei la culcare i ori de cte ori simii mnie, anxietate sau stres.
Cscai nainte s avei o discuie important, cscai nainte s dai un test i cscai n timp ce meditai sau
v rugai pentru c v va intensifica experiena spiritual.
Cscatul contient are nevoie de puin practic i disciplin pentru a trece de inhibiiile sociale
incontiente, dar oamenii vin adesea cu trei scuze ca s nu cate: "Nu-mi vine", "Nu sunt obosit" i, preferatul
meu, "Nu pot". Sigur c putei. Tot ceea ce trebuie s facei ca s declanai un cscat adnc este s l mimai
de ase sau apte ori. ncercai asta acum i vei descoperi pn la al cincilea cscat fals c se va produce unul
real. Dar nu v oprii aici, pentru c pn la al zecelea sau al doisprezecelea cscat vei simi puterea acestui
mic truc seductor. Ochii poate v vor lcrima, s-ar putea s nceap s v curg nasul, dar v vei simi i
foarte prezent, incredibil de relaxat i foarte alert. Nu e ru pentru ceva ce nu ia mai mult de un minut.
n concluzie:
12 Motive eseniale s cscai: 1.Stimuleaz starea de alert i concentrarea
2.Optimizeaz activitatea creierului i metabolismul
3. mbuntete funcia cognitiv
4. mbuntete memoria
5. Sporete contiina i introspecia
6. Scade stresul
7. Relaxeaz fiecare parte a corpului
8. mbuntete controlul muscular voluntar
9. Intensific abilitile atletice
10. Regleaz simul timpului
11. Crete empatia i contiina social
12. Sporete plcerea i senzualitatea
Despre autori:
Andrew Newberg este doctor n medicin, profesor asociat la Departamentul de Radiologie i
Psihiatrie al Spitalului Universitii Pennsylvania i profesor adjunct la Departamentul de Studii Religioase.
Este fondatorul i directorul Centrului pentru Spiritualitate i Minte i directorul Centrului pentru Studii
Integrate de Spiritualitate i Neurotiin al Universitii Pennsylvania. Este board-certified n medicin
intern, medicin nuclear i cardiologie nuclear. A publicat pe ste o suta de articole, eseuri, capitole de
cri, lucrri. O prezentare general a lucrrilor sale poate fi vzut lahttp://www.andrewnewberg.com/.
Mark Robert Waldman este cercettor asociat al Centrului pentru Spiritualitate i Minte,
Universitatea Pennsylvania, autor a nou cri i antologii n domeniile psihologiei i creativitii i a unor
lucrri profesionale publicate n jurnale din ntraga lume. Deine specializri n dinamici de cuplu i terapii
bazate pe contien. O prezentare general a cercetrii i workshop-urilor sale poate fi vzut
lahttp://www.markrobertwaldman.com/.

15 convingeri puternice care te vor elibera de negativitate

Nu este deloc usor sa ne pastram mintea limpede atunci cand suntem inconjurati de negativitate.
Pe de alta parte, ceea ce multi dintre noi uitam este ca detinem controlul asupra lucrurilor pe care
alegem sa le credem.
Poate ca cele mai puternice instrumente impotriva negativitatii sunt credintele noastre sanatoase
despre viata.
In randurile urmatoare, veti gasi 15 convingeri puternice care va vor elibera (macar partial) de
negativitate.
1. Ceea ce gandesc ceilalti despre mine este in totalitate problema lor, nu a mea.
2. Sunt liber(a) sa fiu eu.
3. Viata nu este perfecta, dar cu siguranta este frumoasa.
4. Este in regula sa am zile proaste.
5. Chiar daca am probleme in prezent, tot gasesc motive pentru care sa fiu recunoscator.
6. Fiecare experienta este o alta lectie de viata.
7. Lucrurile nu sunt permanente, iar eu trebuie sa le iau ca atare.
8. Cateodata, alegerile gresite ne conduc in locurile potrivite.
9. Nu este nevoie sa port cu mine experientele care m-au impovarat.
10. Dispozitia mea de astazi este rezultatul gandurilor mele.
11. Timpul pe care il petrec cu mine insami conteaza cu adevarat.
12. Criticile si judecata ingusteaza cararea spre fericire.
13. Pot face din lume un loc mai bun atat timp cat incep cu propria persoana.
14. Merita sa muncesc din greu pentru indeplinirea dorintelor mele.
15. Am dreptul sa ma exprim asa cum sunt.

45 de intrebari care te vor pune pe ganduri

Se spune ca uneori este de ajuns sa adresam diferite intrebari pentru a da nastere raspunsurilor de care
avem nevoie.
In randurile urmatoare, vom gasi 45 de intrebari despre viata si moarte, despre decizii si regrete,
despre fericire si melancolie.
45 de intrebari carora este posibil sa le fi auzit glasul, dar care nu au iesit niciodata din spatiul intim al
sufletului nostru.
Va invitam sa va acordati timpul necesar pentru a reflecta la intrebarile urmatoare si sa raspundeti cu
sinceritatea pe care acestea o cer:
1. Conform modalitatii in care privesti viata, care ar fi varsta ta daca nu ai sti cati ani ai?
2. Ce este mai rau: sa esuezi sau sa nu incerci deloc?
3. Desi viata este atat de scurta, de ce facem atatea lucruri care nu ne plac si de ce ne plac atatea lucruri pe
care nu le facem?
4. Care ar fi singurul lucru pe care l-ai schimba in lume daca ai avea aceasta posibilitate?
5. Daca fericirea ar fi moneda nationala a oamenilor, care ar fi munca pe care acestia ar trebui sa o
indeplineasca?
6. In prezent, actionezi conform credintelor tale sau astepti sa se intample ceva care sa te determine sa te
porti astfel?
7. Daca te-ai pensiona la 40 de ani, cum ti-ai petrece timpul?
8. Cat de mult ai avut controlul asupra vietii tale pana acum?
9. Iti doresti mai mult sa faci lucrurile cum trebuie sau sa faci lucrurile pe care trebuie sa le faci?
10. Sa presupunem ca iei pranzul alaturi de alti 3 prieteni pe care ii respecti si ii admiri. Ei incep sa critice
un alt prieten de-al tau, fara sa stie ca acesta este o persoana foarte apropiata tie. Judecatile lor te ranesc
deoarece sunt nedrepte. Cum reactionezi?
11. Daca ai putea sa oferi unui copil un singur sfat, care ar fi acela?
12. Ai incalca legea pentru a salva o persoana iubita?
13. Ai asociat vreodata creativitatea si nebunia?
14. Care este trasatura care te diferentiaza de ceilalti oameni?
15. Cum se face ca lucrurile care te fac fericit nu ii fac si pe ceilalti fericiti?
16. Care este lucrul pe care nu l-ai facut si pe care ti-ai dori sa-l faci din tot sufletul? Ce te opreste?
17. Te agati de ceva/ cineva pe care ar trebui sa-l eliberezi?
18. Daca ai avea posibilitatea sa te muti intr-o alta tara, care ar fi aceea si de ce?
19. Apesi butonul liftului de mai multe ori? Chiar crezi ca acest lucru va determina liftul sa vina mai
repede?
20. Ai prefea sa fii un geniu plin de griji sau un naiv vesel?
21. Esti genul de prieten pe care ti l-ai dori ca prieten?
22. Ce este mai rau: momentul in care un prieten bun pleaca departe sau pierderea legaturii cu un prieten
care locuieste aproape?
23. Care este lucrul pentru care esti cel mai recunoscator?
24. Crezi ca este posibil sa cunosti adevarul inainte de a experimenta o anumita situatie?
25. Pana acum, frica ta cea mai mare a devenit realitate?
26. Iti amintesti vreun moment de acum 5 ani in care ai fost foarte suparat(a)? Cum ti se pare acel moment
acum?
27. Care este cel mai fericit moment din copilaria ta? Ce il face atat de special?
28. Care a fost cea mai recenta situatie in care ai simtit ca traiesti cu adevarat?
29. Daca nu acum, atunci cand?

30. Ce ai de pierdut daca incerci?

31. Ti s-a intamplat vreodata sa nu-i spui nimic persoanei de langa tine, dar sa plecati amandoi cu
sentimentul ca ati avut cea mai frumoasa conversatie?
32. De ce religiile care vorbesc despre iubire produc foarte multe razboaie?
33. Este oare posibil sa cunoastem binele si raul, fara a avea nici cea mai mica indoiala?
34. Daca ai castiga un milion de dolari, ai renunta la jobl tau?
35. Ti-ar placea sa ai mai putin sau mai mult de munca decat ai in prezent?
36. Simti ca ai mai trait aceasta zi de cel putin o suta de ori?
37. Daca toate persoanele pe care le iubesti ar muri maine, care ar fi prima pe care ai vizita-o si de ce?
38. Ai fi dispus sa-ti reduci viata cu 10 ani in schimbul atractivitatii si faimei?
39. Care este diferenta intre a trai si a fi viu?
40. Cand vine timpul sa te opresti din a calcula riscurile si castigurile din viata ta si sa incepi sa traiesti?
41. Daca invatam din greselile noastre, atunci de ce ne temem atat de mult ca o sa gresim?
42. Ce ai face daca ai sti ca nimeni nu te va judeca?
43. Cand ai constientizat pentru ultima oara procesul respiratiei tale?
44. Ce iubesti cu adevarat? Ai facut ceva recent care a exprimat aceasta iubire?
45. Deciziile se iau intotdeauna la timpul prezent. Intrebarea este: iei aceste decizii pentru tine sau ii lasi pe
altii sa decida in locul tau?

Bronnie Ware - Cele mai importante cinci regrete atunci cand murim
Oamenii se schimba si se dezvolta foarte mult atunci cand se confrunta cu propria mortalitate. Am
invatat astfel sa nu subestimez capacitatea oamenilor de schimbare si dezvoltare. Cateva schimbari sunt insa
fenomenale. Fiecare dintre ei au experimentat o varietate de emotii, cum era de asteptat, negatii, frica, furie,
remuscari, din nou negatii si in final acceptare. Fiecare pacient si-a gasit in final pacea si linistea interioara
inainte de a pleca definitiv.
Cand au fost intrebati despre regretele pe care le au sau ce ar fi facut diferit in viata lor, raspunsurile au
convers catre aceleasi teme:
1. As fi dorit sa am curajul sa traiesc viata asa cum mi-am dorit eu si nu viata pe care altii au
asteptat-o de la mine.
Acesta este unul dintre cele mai comune regrete. Cand oamenii realizeaza ca viata lor este pe sfarsite, se uita
in urma si descopera cate vise si dorinte personale raman neimplinite. Majoritatea oamenilor nu au atins nici
macar jumatate din visele si dorintele lor si vor pleca din aceasta viata stiind foarte bine ca a fost numai
alegerea lor.
Este foarte important sa incerci sa iti implinesti cateva dintre visele pe care le ai. Pentru ca in momentul in
care iti vei pierde sanatatea va fi prea tarziu. Sanatatea aduce libertate si majoritatea realizeaza acest lucru
doar atunci cand nu o mai au.
2. As fi vrut sa nu muncesc atat de mult.
Acest regret vine de la fiecare barbat pe care l-am asistat. Barbatii pierd perioada copilariei alaturi de copii si
in compania sotiei. Femeile mentioneaza si ele acest regret, desi majoritatea, fiind din generatii varstnice, nu
erau pilonii principali de intretinere ai familiei. Toti barbatii pe care i-am asistat au regretat enorm ca au
petrecut majoritatea timpului lor muncind.
Simplificandu-ti viata si facand alegeri constiente este posibil sa realizezi ca nu ai nevoie de veniturile
curente si de stilul de viata de care crezi ca esti dependent. Oferindu-ti mai mult spatiu in propria viata, vei
deveni mai fericit si mai deschis catre noi oportunitati, unele care se vor potrivi mai bine cu noul stil de viata.
3. As fi vrut sa am curajul sa imi exprim convingerile.
Multi oameni isi reprima convingerile pentru a metine confortul cu ceilalti. In consecinta ei se multumesc cu
o existenta cuminte, de mijloc, si nu devin ceea ce ar fi fost capabili sa devina. Multi dezvolta boli legate de
amaraciunea si resentimentele pe care le traiesc.
Nu putem controla reactiile celorlalti. Totusi, chiar daca oamenii vor reactiona diferit atunci cand ne vom
exprima onest convingerile, relatia se va aseza pe un nivel corect si sanatos. Iar daca acest lucru nu se va
intampla, cel putin veti elimina relatiile nesanatoase din viata voastra. In ambele cazuri sunteti castigatori.
4. As fi vrut sa pastrez legaturile cu prietenii.
De multe ori oameni nu realizeaza beneficiile pe care prieteniile adevarate si de lunga durata le au asupra lor
decat atunci cand este prea tarziu. Multi dintre ei au devenit atat de prinsi in propriile vieti incat lasa
prieteniile de aur sa adoarma cu anii. Sunt atat de multe regrete despre lipsa de timp si implicare pentru
intretinerea prieteniilor. In ultimele clipe de viata toti simt lipsa prietenilor.
Este deja comun ca toti cei care au o viata agitata si ocupata sa lasa prieteniile sa adoarma. Dar cand te
confrunti cu finalul vietii, detaliile materiale ale vietii nu mai conteaza. Oamenii isi doresc sa isi lase in
ordine situatiile financiare pe cat posibil. Dar nu bani sau statutul sunt ceea ce-i preocupa cu adevarat. Ei vor
sa lase lucrurile in ordine pentru cei pe care ii iubesc cu adevarat. De multe ori insa ei sunt prea bolnavi ca sa
mai indeplineasca si aceste ultime sarcini. In final totul se rezuma la dragoste si la relatii si este tot ce mai
ramane in ultimele saptamani de viata.
5. As fi vrut sa imi permit sa fiu mai fericit.
Surprinzator, acest regret este unul comun. Foarte multi nu realizeaza decat la sfarsit ca fericirea este o
chestiune de alegere personala. Ei au ramas ancorati in tabieturi si obiceiuri invechite. Asa numitul confort

al familiaritatii le-a inundat propriile emotii si viata materiala. Frica de schimbare i-a facut sa se prefaca fata
de altii si fata de ei insisi ca sunt fericiti.Dar in sufletele lor si-ar fi dorit sa rada mai mult si sa isi traiasca
viata cu adevarat.
Cand esti pe patul de moarte ceea ce cred altii despre tine este departe de a mai fi o preocupare. Cat de
frumos trebuie sa fie sa poti sa te schimbi si sa fii fericit cu mult inainte de moarte.

Copilarie ranita
Atunci cand mama imi facea un compliment, il spunea mereu dupa o rautate. Nici nu puteam sa ma
bucur, iar ceea ce mi-a ramas in minte de-a lungul anilor este doar un sir de critici, marturiseste D., 46 de
ani.
Parintii, care ar trebui sa ne protejeze, sa ne ofere tot sprijinul, de la care invatam sa ne
autoadministram iubirea de sine, pot fi chiar cei care ne denigreaza.
Desigur, educatia joaca un rol important in aceasta tendinta de autoflagelare, ea participand la
edificarea unui supraeu mai mult sau mai putin sever. Daca am avut parinti prea exigenti sau rauvoitori, vom
avea tendinta sa le adoptam punctul de vedere si stilul critic, prin identificare.
Circumstantele mai pot influenta stima de sine, fara existenta unor vorbe devalorizante cel mai bun
exemplu este copilul care se crede responsabil de divortul parintilor pentru ca nu a fost suficient de cuminte,
de bun. O credinta eronata, cu serioase repercusiuni in viitor.
O spirala nefasta
In mod cert, gandurile negative ne duc spre angoasa, ne deprima si sunt la originea multor conduite
de esec. Cel care crede ceea ce i s-a spus despre sine in copilarie, nu va inceta sa verifice acest lucru
multiplicandu-si comportamentele care vor naste respingerea, aratandu-si ca are dreptate sa nu se iubeasca.
Este spirala infernala a credintelor autoverificate.
La fel, persoanele care cred ca, fiind dure cu ele insele, vor reusi sa progreseze, sunt identic expuse.
Nefiind capabile de blandete sau empatie cu sine, ele nu indraznesc sa se lanseze in provocari noi, de teama
ca nu vor putea face fata unui eventual esec. Rezultatul: pasi timizi pe drumul vietii sau o reala brutalitate
autocauzata, pentru a evita situatiile vulnerabile, ce au potentialul unei expuneri emotionale.
Blandetea contagioasa
Dupa o serioasa analiza a ceea ce se intampla in timpul unei sedinte de meditatie, specialistii ne
propun sa vizualizam cum gandurile negative trec pe langa noi, aluneca, fara sa ni se ataseze de corp, deci
fara sa le integram.
Pe de alta parte, intrarea in relatie cu gandurile parazite reprezinta un instrument esential pentru
acceptarea vulnerabilitatii, devenind astfel mai binevoitori cu noi insine. Nu este vorba despre repetarea
frenetica a unor fraze sau propozitii motivationale, dimineata, in oglinda, ci de a ne ingriji acel copil interior
ranit, cu blandete si tandrete, exact asa cum ar face mama.
Accept sa simt suferinta, chiar si fata de ceea ce nu imi place la mine, intrucat dorinta mea febrila de a
fi fara defecte nu face altceva decat sa imi dauneze si mai mult. Dar, atentie la autocompasiune, care nu ofera
satisfactie, ci reprezinta doar un mic pansament pus pe rani, cu eficienta scurta, pe o perioada determinata de
timp.
Acestea fiind spuse, prin bunavointa fata de sine se subintelege, in mod evident, o dorinta intacta de
viata. Caci, daca nucleul autodistructiv inconstient este prea puternic, va fi foarte dificil de actionat doar la
nivel constient, incat numai un efort analitic va putea sa rezolve problema si sa elibereze energia necesara
acestei bunavointe.
In final, nu stim care sens este cel corect: drumul spre sine ne conduce si spre ceilalti sau a avea
compasiune pentru cei din anturaj este cel mai simplu mod de a intelege cum functioneaza bunavointa si
pentru sine? Oricum ar fi, in orice forma s-ar prezenta, important este sa existe, pentru ca, speram noi, nimic
nu e mai contagios decat bunavointa!
Autocritica, specific feminina
Pe divanul psihoterapeutilor, terapia multor doamne incepe printr-un proces complex de restaurare a
respectului de sine. Indiferent de clasele sociale, de nivelul cultural, de frumusetea fizica, in general, femeile
au tendinta de a se autocritica. Barbatii, in schimb, sunt mai putin inclinati spre autocritica.

Fac asta numai daca viata a fost foarte dura cu ei, au trecut sau trec prin experiente extrem de grele.
De unde aceasta diferenta? Din educatie! Barbatii sunt inca crescuti precum niste regi in miniatura, in timp ce
fetele se dezvolta adesea intr-o ambianta ceva mai critica, pe care nu o contesta si o perpetueaza la
maturitate.
De unde si submisivitatea la serviciu, inegalitatea in ceea ce priveste salariile, teama de a cere o
marire de salariu sau acceptarea unor relatii toxice, abuzive, in cadrul carora nu se pot dezvolta personal, ca
identitate feminina, si sunt tratate constant ca fiind inferioare.
6 EXERCITII BINEVOITOARE
Autocompasiunea nu aboleste durerea, ci o imbraca intr-o cuvertura blanda, spune Kristin Neff,
profesor asociat de psihologie la Universitatea din Austin (Texas), care ne dezvaluie sase exercitii prin care
sa devenim mai atenti si binevoitori cu noi insine.
1 Imbratiseaza-te singura. La fel cum ai lua in brate un bebelus pentru a-l mangaia. Strange-te in
brate cat poti de mult, mangaie-ti bratele, leagana-te incet. Poate suna nefiresc sau chiar ridicol, dar acest
contact fizic elibereaza oxitocina, hormonul linistirii si al atasamentului.
2 Concentreaza-te pe senzatiile pe care le simti. Observa impactul pe care gandurile negative le au
asupra corpului tau, mai degraba decat continutul formal al mesajului. Unde se localizeaza aceasta senzatie
dureroasa? Defineste-o mental, apoi gandeste-te la un mesaj de sustinere: Este foarte dificil prin ce treci
acum, este normal sa iti fie greu si sa nu te simti bine fizic.
3 Gaseste-ti mantra de consolare. Sa ai mereu la dispozitie o fraza de sustinere pentru situatiile mai
putin placute, de exemplu: Sunt in acord cu mine insami, ma sustin emotional, stiu ca va trece, altii se
confrunta cu situatii asemanatoare, poate chiar mai rele. Doar de tine depinde sa gasesti formula care ti se
potriveste.
4 Refugiaza-te intr-un loc primitor. Gaseste-ti refugiu intr-un loc care te linisteste, real pe cat
posibil sau imaginar. Sa stai langa un semineu, acasa; la soare, pe o terasa; la munte, intr-o poiana descrie
locul cat mai precis posibil. La un moment dat, cortizolul, hormonul stresului, va scadea, la fel ca si
agresivitatea fata de propria persoana.
5 Vorbeste-ti ca unui prieten. Ce ii spui unui prieten care nu a facut o alegere potrivita: Esti
imbecil?. Sau mai degraba il ajuti sa isi analizeze greseala, ce l-a determinat sa o faca? Sa obtii ceva
constructiv? De fiecare data cand te denigrezi, gandeste-te la acest prieten, la ceea ce i-ai spune.
6 Fii blanda cu corpul tau. Trateaza-ti corpul cu respect, fara sa-l neglijezi ori sa il supui unor
standarde aberante de perfectionism. Sa ai grija de corpul tau este o forma de bunavointa fata de tine insati.

Emotiile reprezinta modalitatea prin care suntem informati ca in interiorul nostru avem parte de anumite
experiente carora ar trebui sa le acordam atentia necesara.
De exemplu, in momentul in care ne confruntam cu o stare de anxietate, emotiile sunt cele care ne pot
atrage atentia asupra unor posibile pericole din mediul exterior.
Astfel, o emotie considerara negativa asa cum este anxietatea ne poate fi de folos in diferite situatii de viata.
Un alt aspect pe care ar trebui sa-l mentionam despre emotiile noastre este faptul ca atunci cand incercam sa
le ascundem, ele ies la suprafata intr-o modalitate mai evidenta si poate chiar mai zgomotoasa.
De asemenea, tot emotiile sunt cele care ne ghideaza comportamentul.
Noi avem tendinta de a ne indeparta de lucrurile pe care le experimentam ca fiind rele si de a ne indrepta
catre lucrurile pe care le vedem ca fiind bune.
Un alt rol pe care emotiile il indeplinesc este acela de a ajuta oamenii sa-si identifice nevoile. In acest sens,
putem lua exemplul foamei.
Procesele fiziologice au implicatii profunde, declansand diferite reactii corporale, dar si psihologice.
Senzatia de foame este foarte eficienta in mobilizarea actiunilor adecvate de cautare a hranei.
In mod similar, anxietatea pare sa activeze constiinta pericolului si nevoia de a actiona pentru a obtine
siguranta.
Gandire si emotie
Cu totii suntem familiarizati cu experienta conflictuala de tipul Inima imi spune da, mintea nu.
Psihologii Padesky & Mooney folosesc terminologia minte experientiala si inima analitica pentru a
se referi la expresia de mai sus. Aceste minti pot lucra atat impreuna, cat si in opozitie una fata de cealalta.
Folosirea anumitor strategii cognitive ne poate ajuta sa accesam partea analitica a mintii in momentul in care
suntem coplesiti de emotiile noastre.
In astfel de momente, ne pot fi de folos intrebari de tipul celor care urmeaza:
Pot numi ceea ce simt?
Ce ganduri apar o data cu aceste sentimente?
Ce pare sa imi spuna aceasta emotie?
Unde pot simti in corpul meu aceasta emotie?
Acest sentiment imi aminteste de ceva anume?
Ce se intampla cu sentimentul pe masura ce il observ? Se schimba? Se amplifica? Se calmeaza?
Emotiile pot fi privite din ipostaze diferite.
De exemplu, o persoana poate fi intr-o zi trista din cauza pierderii unei persoane dragi pentru ca in cateva
zile, sa manifeste compulsii suicidale.
Astfel, emotia a trecut de la stadiul adaptativ la cel maladaptativ.
De asemenea, este important de stiut faptul ca furia apare ca o emotie secundara, disimuland o emotie
primara de durere sau tristete.
Pe de alta parte, emotiile pot fi instrumentale, ceea ce inseamna ca accentueaza in mod indirect o nevoie,
ca atunci cand oamenii plang pentru a-I determina pe ceilalti sa le ofere mai multa atentie.
De asemenea, putem cataloga emotiile in emotii sanatoase si emotii nesanatoase.
Emotiile sanatoase pot fi negative, insa au tendinta de a aduce o nota de noutate si prospetime.
Ele sunt mai putin legate de lucrurile din trecut si par sa fie clar exprimate, impingandu-ne intr-o anumita
directie.
Pe de alta pare, emotiile nesanatoase sunt negative, vechi si familiare, referindu-se la antecedentele de
viata. Ele sunt stabile si sunt deseori exprimate fara claritate.
Mai mult decat atat, emotiile negative prezinta efecte distructive, impiedicandu-ne sa primim ajutorul de
care am avea nevoie.
Indiferent in ce categorie am include emotiile noastre, poate ca unul dintre cele mai dificile, dar si sanatoase
aspecte in acelasi timp este acela de a ramane o perioada cu ele pentru a le imbratisa si pentru a facilita drumul spre
propria vindecare.

Resurse: Psihoterapie&consiliere cognitiv comportamentala, Frank Wills, Editura Herald

Dac nu ai fericire trimite dup ea! Universul va fi cel care livreaz. Dar nu ceri. D comanda tiind c i se
va livra cu siguran. Toate lucrurile se rezolv ntr-un final, iar fericirea nu necesit mai mult dect schimbarea
atitudinii. Aa c zmbete!
Care dintre noi n-a avut vreodata un moment de mare durere?
Cine n-a simtit in vreun moment al vietii dorinta de a renunta?
Cine inca nu s-a simtit singur, extrem de singur si a avut senzatia de a fi pierdut sensul sperantei?
Nici oamenii faimosi, bogati, importanti nu sunt scutiti de a avea momentele lor de singuratate si de adanca
amaraciune. La fel i s-a intamplat unuia din recunoscutii compozitori ai tuturor timpurilor, Ludwig Van Beethoven,
nascut in anul 1770, in Bonn, Germania, care a murit in anul 1827, in Viena, Austria.
Beethoven traia una din aceste zile triste, fara stralucire si fara lumina. Era foarte abatut din cauza mortii unui
principe al Germaniei care fusese ca un tata pentru el.
Tanarul compozitor suferea de o mare lipsa de afectivitate. Tatal sau era alcoolic inrait si il batea. A murit pe strada
din cauza betiei. Mama sa a murit foarte tanara. Fratele sau de sange nu l-a ajutat niciodata cu nimic si la toate astea
se adauga agravarea bolii sale. Simptomele de surzenie incepeau sa-l tulbure, gata sa-l lase nervos si iritat.
Beethoven putea sa auda doar folosind un fel de trombon ( palnie ) acustic in ureche. Lua cu sine totdeauna o hartie
si un caiet pentru ca oamenii sa-si scrie ideile si asa sa poata comunica, insa nu toti aveau rabdare pentru asta, nici ca
sa-le citeasca de pe buze.
Dar cum niciun fiu al lui Dumnezeu nu este uitat, sosi ajutorul spiritual, prin intermediul unei fete oarbe, care locuia in
aceeasi modesta pensiune, unde se mutase Beethoven, si care ii spuse aproape strigand Eu as da totul ca sa pot
vedea o noapte cu clar de luna.
Auzind-o, Beethoven se emotiona pana la lacrimi. La urma urmei, el putea vedea! El isi putea pune maiestria in
compozitiile sale.
Pofta de viata ii reveni si atunci compuse una din piesele cele mai frumoase ale umanitatii: Sonata Clar de luna.
n tema sa, melodia imita pasii lenti ai unor persoane, probabil ai sai sau ai altora, care duceau sicriul mortuar al
principelui, protectorul sau.
Privind la cerul argintat de clarul de luna si amintindu-si de tanara oarba, ca si cand s-ar intreba de cauza mortii unui
mecena atat de iubit, el se lasa cufundat intr-un moment de adanca meditatie transcendentala.
Unii specialisti in muzica spun ca cele trei note, care se repeta insistent in tema primei parti a Sonatei, sunt cele trei
silabe ale cuvantului why? (de ce?) sau ale altui cuvant sinonim, in germana.
Dupa ani de la depasirea suferintei, va veni incomparabila Oda a bucuriei, ultima parte din Simfonia a IX-a, care
incununeaza misiunea acestui compozitor, deja cu totul surd.
Oda bucuriei exprima recunostinta sa adusa vietii, pentru faptul de a nu se fi sinucis.
Totul datorita acelei fete oarbe, care i-a inspirat dorinta de a transpune in note muzicale o noapte cu luna.
Cu sensibilitatea sa, Beethoven a descris, prin melodie, frumusetea unei nopti scaldate de clarul de luna , pentru
cineva care nu putea vedea cu propriii sai ochi.
http://www.youtube.com/watch?v=-NxbnCCXw9M&feature=related