CURS 13 BSA

Si

COMPUTERUL DE BORI)
SISTEME DE SIGURANTA AUTO

Computerele de bord au evoluat in decurs de cAtiva ani de la sisteme simple, care estimeaza

numai distanta ce poate

fi

parcursa cu cantitatea de carburant ramasa, pdna la sisteme sofisticate

care ofera informatii cum ar

fi

consumul instantaneu si mediu de carburant, cantitatea de benzina

consumata, vileza medie, cantitatea de benzina ramasa, timpul estimat pAna la destinatie, indicator
asupra duratei de viata a

uleiului si ofera capacitati de diagnostic.

in fata cresterii prefului la benzina, a problemelor privind complexitatea traficului si cererea

crescuta pentru confort, conducatorul unui vehicul doreste informatie mai multa si mai
"inteligenta".
Computerul de bord permite conectarea sensorilor si prelucrarea informatiilor

in orice mod

dorit. Utllizarea tehnologiei electronice avansate asigura conducatorului auto

informatii

suplimentare valoroase, in completarea celor disponibile in mod curent.

Avantaje
Folosirea computerului de bord asigura urmatoarele avantaje:

Cu informatiile furrrizate de computerul de bord, vehiculul poate

fi folosit intr-un

mod mult mai

economic, intruc6t conducatorul auto este informat cu precizie asupra consumului de benzina;

Cu datele fiimizate de computer, siguranta vehiculului si a pasagerilor creste,

conducatorul auto este atentionat in timp

util despre aparitia poleiului, atunci

deoarece

cdnd temperatsra

exterioara oscileaza in jurul valorii de inghet;

Pe baza

informatiilor fumizate de computer, conducatorul auto cunoaste ce autonomie mai

are

automobilul si poate decide cu usurinta cAnd sa opreasca pentru urmatorul plin de carburant;

Informatiile furnizate usureaza sarcinile ce revin conducatorului auto si prin aceasta se creste
siguranta activa.

CONFIGURATIILE DE

AZL ALE SISTEMULUI

Un sistem simplu "distanta pdna la plin" este prezentat in figura 1 El foloseste traductoare

ce

conveftesc distanta si cantitatea de benzina in semnale variabile de tensiune sau curent. Procesarea
electronica opereaza asupra acestor tensiuni sau curenti pentru a produce o estimare a distantei pdna
la plin si o aduce intr-o forma adecyata pentru a

fi

transmisa unui display adecvat.

-1-

lensiune sau cuerfl

propodional cu distaflta

tensiune sau cwent

Froportionsl cu cafltitstes
de heniinfr

Figura

O configuratie debaza pentru computerul de bord, asa cum se prezinta in figura 2, calculeaza,in
plus fata de distanta pAna la plin,

r
r
.

consumul instantaneu de benzina,

consumul mediu
viteza medie de deplasare.

Conducatorul auto poate folosi un buton de selectie secventiala pentru a

citi marimile calculate

pe

display
snmrelR de
la

srnsri

prellrcrae
l:gicH

ntErocffnpr{tts'

Frglura2
3 COMPUTER DE BORD BOSCH

Un computer de bord ce incorporeazamai multe functii, este prezentat la nivel de schema bloc in
figura 3. Conducatorul auto poate introduce informatii in computer la inceputul unei calatorii - cum
ar

fi

de exemplu distanta p6na la destinatie. Pe timpul calatoriei, conducatorul auto poate solicita

informatii specifice.

-2-

ln

cele ce umeaza se prezinta principalele caracteristici ale unui computer de bord produs de

firma Bosch.

prelucrre

semnale de
la

senssi

display

logicH

consum instafitaneu

'E llrL_consum mediu

u riffi-----li- pana
drstanFl

E ll

rE prrn

alimentare cu benzini

mtcro-

camputer

tempersturi erterior
temperaturE irrterior
ora

data
+ronometfu

Figura 3
C OM PO NENTELE

SIS TE MULAI

a) (Jnitatea de afisare (cu etajele de interfata si electronica

de evaluare). Aceasta unitate este

montata pe bordul automobilului si contine patru afisoare de tip 7 segmente, cu un cimp pentru
afisarea unitatilor de masura, precum si display cu cristale lichide (LCD) care indica functia
selectata. in partea inferioara sunt prevazute butoane pentru fixarea ceasului.

b) Tastatura.

Se instaleaza

in centflil

consolei si contine selectorul de functii, butonul pentru

selectia temporara a ceasului, un buton pentru iluminare si butonul de pornire.

c)

Sensorul de temperatura. E ste montat sub bara de protectie din fata, astfel inc6t sa nu fie expus

curentului de aer ce se formeazain timpul deplasarii. Este aparat impotriva caldurii radiate de

motor. Rezistorul, de tip cu coeficient negativ de temperatura, este montat intr-un locas din
material plastic.

d)

Sensorul de debit. Pentru motoarele cu carburator, acesta este montat pe racordul carburatorului
si masoara debitul de benzina.

-3-

FANCTIONARE
Computerul de bord primeste urmatoarele semnale despre marimile masurate:

1.

tensiune de la rezistorul pentru masurarea temperaturii aerului;

2.

un semnal despre benzina consumata. Tipul de semnal difera in functie de tipul sistemului de

formare a amestecului carburant;

3.
4.

tensiune de la un sensor Hall sau de la un sensor inductiv de la vitezometru (vtteza instantanee);

tensiune de la sensorul de nivel al benzinei din rezervor (despre cantitatea de benzina din

rezervor).

Functiile de timp pentru ceas si cronometru sunt generate intern (in computer) si sunt folosite
impreuna cu alte semnale pentru a calcula consumul mediu de benzina, viteza medie si autonomia
de deplasare a vehiculului.

Folosind seleclorul defunctii,

a)

se

pot selecta, una dupa alta, urmatoarele functii:

Temperatura exterioara. Temperatura exterioara este masurata folosind un rezistor cu coeficient

negativ de temperatura. Domeniul de temperaturi masurate este de la

- 40'C

pdna la +70"C.

Afisarea se face in trepte de 0,5"C.

b)

Ora. Ora, folosind un ceas de 24 ore, este afisata c6nd contacful de aprindere este taiat, c6nd
motorul functioneaza, dar nu s-a selectat nici o alta functie specifica sau, daca s-a selectat alta
functie, atunci c6nd se apasa butonul de selectie temporara a ceasului.

c) Cronometrul. Cronometrul poate fi pornit, oprit sau resetat, folosind butonul de pomire.
d) Consumul instantaneu de benzina la 100 /":m. Sensorul pentru debitul de benzina masoara
cantitatea de benzina consumata in unitatea de timp. Microcomputerul foloseste aceasta
informatie pentru a calcula benzina consumata la 100 km.
Observutie :

in cazul sistemului de injectie L-Jetronic, dwata impulsurilor de actionare

este folosita cabaza de calcul. Durata impulsurilor este
aceasta cu cantitatea de benzina injectata.

a electroinjectoarelor

in corespondenta cu durata injectiei si prin

La sistemul K-Jetronic (injectie mecanica), cantitatea de

benzita este determinata in functie de pozitia talerului din debitmetrul de aer.

in cazul motoarelor Diesel se vtllizeaza un

sensor de pozitie montat pe pdrghia de control a

pompei de injectie sau pe tija de control.

Consumul mediu la 100 km.lmprilsurile pentru distanta si cele pentru carburant, contorizate de

la inceputul calatoriei, sunt utilizate ca baza pentru acest calcul. Computerll

raporteaza

consumul la 100 km.

Viteza medie. Aceasta marime este calculata folosind impulsurile pentru deplasare (ca masura a

vitezei) si timpul de deplasare.

-4-

Autonomia. Autonomia automobilului este determinata folosind informatia despre benzina

existenta in rezervor si valoarea calculata a consumului (mediu) de benzina (in
Tensiunea de

1a

litri la

100 km).

sensorul de nivel albenzinei din rezervor este masuratala intervale de timp de 2

secunde. Continutul de benzina din rezervor este calculat folosind rezrtltatele de

la

256

masuratori, tinAnd seama de curba de etalonare a sensorului. Consumul calculat este o marime
derivata, bazata pe depalsarea din

ultimii 25 km. Daca se sesizeaza semnalul "rezervor plin",

noua valoare a autonomiei este afisata imediat.

MICROCOMPUTERUL
Electronica utllizata pentru microcomputer este miniaturizata, prin folosirea circuitelor VLSI,
ceea ce permite ca partea electronica

si afisajul sa se monteze impreuna. Microprocesorul

este

prevazut cu memorii pentru programe specifice, tabele si date.

Microcomputerul folosit in computerul de bord a trebuit sa fie modificat pentru a se adapta la

conditiile de mediu extrem de severe int0lnite la vehiculele cu motor. in programul procesorului

este prevazut un program de autotest. Pentru comunicatiile cu perifericele sunt disponible
de intrare/iesire.

Serrrrrale de introre

m.m.m.m"

Snnsnr nivel
henzinH in

rEzEfvtr

I*

'[-l
V)

Microconrnuter

;
Aprit rtltru

Circ uit de interlalfl

Corrrerrzi

-r,"_

sps
Sensor'
vile=S {_+

Consum de
uurLlrrur rl

Eirturic

-5-

32 canale

Arhitectura si programul (hardware si software) sunt proiectate astfel incdt informatiile sunt
rcact.nlizate si in permanenta gata pentru a

fi

reapelate.

in

acest fel, la selectarea altei functii

se

preiau valorile calculate din memoriile corespunzatoarc si conducatorul auto nu trebuie sa astepte ca

informatiile solicitate sa fie calculate dupa momentul comenzii de selectare.

Pentru comanda afisajului cu cristale lichide sunt utilizate circuite integrate specializate..
Marimile analogice despre temperatura, continutul rezervorului si tensiunea din sistemul electric al
automobilului sunt convertite la forma digitala intr-un convertor A/D, folosind multiplexarea (in
cazul trip-computerului BOSCH seutilizeaza convertor A/D de tip ADC 0809).
Semnalele digitale de

la tastatura, de la sistemul de control al injectiei si de [a sensorul

deplasare sunt furnizate computerului

pe canalele IIO (de intrare -iesire). Toate

de

intrarile

computerului de bord sunt protejate impotriva polaritatii incorecte si a interferentei electrice.

Tehnologia avansata utilizata mentine consumul de curent la o valoare de aproximativ 5 mA,

ceea ce reprezinta

o sarcina foarte mica pentru baterie, chiar in

cazul

in care vehiculul nu este

ulilizat un timp indelungat. Din acest motiv este posibila functionarea continua a ceasului.

Un avantaj suplimentar

il

constituie securitatea datelor si pastrarea starii de buna functionare,

chiar daca tensiunea de alimentare scade sub valoarea de 5 V.

De exemplu,

in

cazul sistemului dezvoltat de BOSCH se utihzeaza microcontrolerul HD 44801

(Hitachi).

Sisteme de securitate auto

Sistemele de securitate pot

fi

active sau pasive qi au cdteva roluri foarte importante: evitarea

eficient[ a coliziunilor; minimizarea efectelor coliziunilor qi evitarea traumatismelor, atdt pentru

pasagerii vehiculului, cAt qi pentru pietonii implica[i in accident.

A.

Sistemele de siguran(i active servesc la prevenirea coliziunilor qi

la

minimizarea

efectelor acestora. Cele mai importante sunt fContinental]:

1.

Sistemul electronic

de

frdnare (Electronic Brake System), care include:

ABS (AntiJocking Brake System) -are rolul de a controla presiunea de fr6nare, pentru

evitarea blocdrii ro{ilor. Proceseaz[ informafiile de

la senzorii care misoari viteza ro[ilor gi

controleazd,motorul pompei hidraulice qi valvele care distribuie fluidul la fr6ne.

Brake Assist - interpreteazdinforma[iile de la senzorii specifici gi corecteazd manevrele de

frAnare ale conducdtorului auto.

-6-

2. Sistemul

electronic de stubilitale (ESP

permanen(E datele misurate de un mare

- Electronic

Stability Program), care evalueazd in

numir de senzori qi compar[ acfiunile qoferului cu

comportarea vehiculului la momentul respectiv. Dacd intervine

cum ar

fi

o situalie de instabilitate,

cea determinat[ de o virare brusc[, sistemul reac\ioneazd

in frac{iuni de secundS,

prin intermediul electronicii motorului qi a sistemului electronic de frAnare qi ajutd la

stabilizarea vehiculului.
Sistemul ESP include mai multe subsisteme complexe:

o
o
o
.

ABS (Anti-locking Brake System);

EBD (Electronic Force Brake Distribution);
TCS (Traction Control System);

AYC (Active Yaw Control).

Instabilitatea poate apdrea datoritl inadapt[rii vitezei, a unor situalii de urgen!5 sau a altor

condilii neprevdzute. Aceste circumstanle pot

fi, in

special, periculoase pentru combina(ia

autotractor/semiremorcf,, unde chiar pirderea momentand a controlului de cltre qofer poate duce la
rf,sturnare sau rotirea semiremorcii peste autotractor.

Sistemul ESP Plus (Volkswagen) transmite un impuls de virare ori de cate ori soseaua

devine alunecoasa.Se aplica

un usor impuls

asupra volanului,

dirijat de

servodirectia

electromecanica, impuls comandat de programul electronic de stabilitate. Aceasta reprezinta ceea ce

are nevoie soferul pentm a initia infuitiv, actiunea corecta: contravirarea

in cursul franarii de

urgenta pe sosele cu coeficienti de frecare diferiti (de exemplu, franze ude sau zapada pe partea
dreapta si suprafata uscata pe partea stanga). In astfel de cazui, contravirarea contribuie la scurtarea

distantei de oprire cu pana la zece la suta. Dar penffu a obtine acest efect, masina necesita de o
directie actionata electronic. Aici intervine sistemul de directie si impulsul de virare transmis de
sistemul ESP Plus.
Pana

in prezent, scenariile in conditii de tipul celor de mai

sus, cu suprafete cu coeficienti de

frecare diferiti (cu diferente intre coeficientii de frecareladerenta pentru rotile de pe stanga si cele de

pe dreapta), s-ar

fi

incheiat -

in

cazrlJ ideal,

in cursul franarii de urgenta cu E,SP, astfel: datorita

sistemului ESP, masina nu derapeaza necontrolat, soferul putand sa-i mentina cursul si sa evite
orice eventuale obstacole. Dar, intrucat efectul de franare trebuie sa actioneze asupra rotii cu cel
mai mic coeficient de frecare pentru a impiedica derapajul necontrolat al vehiculului, rotile nu vor
putea

fi franate la fel

de puternic ca rn cazul franarii pe o suprafata uscata.

Explicatia este: fara contravirare in directia corecta, vehiculul ar derapa necontrolat prin
supra-franarea unei roti, deoarece fortele de franare asimetrice rezultate ar imprima vehiculului o

tendinta de rotire

in directia suprafetei de drum cu tractiune superioara. Dar in

acest moment

intervine impulsul de virare transmis de sistemul ESP. Sistemul ESP determina directia corecta.
-7 -

Acesta detecteaza directia in care trebuie sa contravireze soferul pentru a decelera vehiculul in mod

optim, fara a derapa necontrolat. In acest scop, sistemul comanda senrodirectiei electromecanice

sa

trimita un impuls de virare in directia corecta. Impulsul este sesizat de sofer la nivelul volanului,
acesta urmand

intuitiv semnalul si executand o contravirare clasica. Ca urmare a acestei interventii

de stabilizare, presiunea de franare la nivelul rotilor poate

fi

crescuta, simultan cu asigurarea unei

aderente optime.

Soferul pastreaza controlul integral al vehiculului: impulsul de virare transmis de sistemul

ESP nu preia asupra sa sarcina efectiva de virare. Controlul privind manevrarea vehiculului

ii revine

integral soferului, permanent. Sistemul este cel care ofera doar recomandarea de a vira, chiar daca
este abia perceptibila, avand un cuplu de doar trei newtoni-metru.

Sistemul ESP Scania aduce o contribulie la siguran([ prin monitorizarea parametrilor de

stabilitate qi declanqdnd

in mod automat

comenzile potrivite situaliei. Sistemul este disponibil

pentru toate autotractoarele 4x2 echipate cu frAne disc controlate electronic. Este proiectat si
func[ioneze pe drumuri ude sau alunecoase (scopul
autotractor

in condilii de subvirare

fiind de a preveni rotirea semiremorcii

sau supravirare) qi pe drumuri uscate (unde marele risc este

inclinirii

rdsturnarea ca rezriltat al vitezei excesive sau a

adverse in curbe).

Sistemul are senzori care misoar[ accelera\ia laterald

autovehiculului. Dac[ accelera{ia laterald, dep[qegte
anulat qi sistemul de frAnare
poate

peste

o limit[

centrului de greutate al

predeterminatf,, cuplul motor este

intri in acfiune. in circumstan[e extreme, intreaga for[[ de fr6nare

fi aplicati autotractorului

qi semiremorcii.

Sistemul poate detecta reac[ia goferului prin compararea unghiului de inclinare

ansamblului cu unghiul direc{iei. Dacd acestea nu corespund, cuplul motor este anulat qi sistemul de
frdnare intrd in funcJiune pentru a stabihza autovehiculul. Depinde de natura instabilit[1ii care frAne

vor fi activate (la care roatd gi lacare din axe).

Sistemul poate

fi dezactivat. Acest mod este pentru

autotractoarele care au de obicei centrul

de greutate ridicat atunci cdnd sunt complet inc5rcate, dar foarte cobordt cAnd sunt desc[rcate.
Aceastd caracteristicd

eliminl riscul intrdrii nedorite in funcliune

ESP-ului c6nd autovehiculul este

gol. Cand sistemul ESP intr[ in funcfiune, informalia este stocat[ in memoria acestuia.

Importanta sistemului ESP

Sistemul ESP contribuie semnificativ la stabilitate atunci cand masina negociaza manevre

dificile, optimizand manevrabilitatea prin corijarea efectelor de supravirare sau subvirare. Sistemul
imbunatateste controlul asupra automobilului
derapaj (cand una sau mai multe

in situatiile periculoase, spre exemplu in cazul unui

roti au o turatie diferita si nepotrivita unei anume situatii

de

rulare), comparand constant comportamentul normal al masinii cu valorile nominale indicate

ulterior.

-8-

Atunci cand masina nu raspunde corect comenzilor soferului, programul electronic de

stabilitate actioneaza atat la nivelul franelor cat si la nivelul cuplului motor, corectand astfel
anomaliile in cateva fractiuni de secunda.
3) Sistemul de prevenire a accidentelor, care poate include:

Controlul adaptiv al coliziunilor (Adaptive Cruise Control -Acc),bazatpe senzori radar de

distanle mari. incepdnd cu anul 1999, firma Continental Automotive Systems [Continental]
a introdus sistemele ACC in productia de serie, devenind primul furnizor global de astfel de

sisteme. ACC regleazd automat yrteza vehiculului,

in funcfie situa(ia maqinilor din trafic,

pentru a asigura o distan(d adecvatd fa{i de vehiculul din fa1a. Sistemul radar utilizeazd

principiul impulsuri Doppler pentru mdsurarea independentd a vrtezei gi distanlei.

Distanld redusd de frhnare (Reduced Stopping Distance), bazatd pe un sistem de frAnare

automati in eventualitatea unei coliziuni;

o
.

Avertizare de distanld (Distance Warning);

Stop

&

Go, bazat pe un sistem radar in infraroqu, pentru distanfe mici, destinat asisten(ei

pentru traficul urban sau pentru situa{iile de pornire qi oprire:

Sprijin pentru urmdrirea axului drumului (Line Keeping System), cu camerd CCD
interven{ie activd asupra sistemului de direclie; implic[

un algoritm de

gi

procesare a

imaginilor qi in cazul devierii de la axul drumului, goferul este avertizat printr-o ugoard
mi qcare a vo lanului, pistrAnd ins

o
o

suprem a\ia in manevrarea acestuia;

Controlul global al sasiului (Global Chassis Control);

Reaclie ,,hapticd" de pericol lu nivelal pedalei de acceleralie (Haptic Danger Feedback)

Sistemele senzoriale qi de acJionare care asigurd managementul motorului, asistenla la

frdnare qi controlul stabi[tetii, permit, prin extinderi adecvate, in special in domeniul software-ului,
realizarea altor ac{iuni, impoftante pentru siguran(a qi confortul conducdtorului auto. De exemplu,

momente foarte

dificile apar,in special pentru goferii mai pulin experimenta{i, in cazul pornirii

pe

pante inclinate, a opririlor/pornirilor la semafoare sau in parcdri.

Programul

Hill Start Assisl (HAS)

este destinat asistenlei

qoferul a eliberat fr6na de m6n[, HAS intre]ine

in astfel de situalii:

dup6 ce

in sistemul de fr6nare o presiune care asigurd

mentinerea fermd pe loc a maqinii. Pe parcursul pornirii (accelerdrii), HAS reduce presiunea de
fr6nare,

in corelalie cu creqterea momentului motorului. Controlul presiunii de frdnare se bazeazd

pe: presiunea de fr6nare aplicatd de gofer; informa(ii privind motorul qi transmisia; inclinarea pantei

(m[surat[ de un senzor de accelera[ie longitudinal).

-9-

B- Sisteme de siguranta passive

au rolul de a proteja pasagerii qi pietonii contra accidentelor suferite ?n urma coliziunilor. Aceste
sisteme includ o serie de sisteme de protec(ie:

o
o
o
o
o
o

centuri de siguran{i,
sisteme de tensionare,
mecanisme de blocare,

airbag-uri frontale gi laterale,

protecfie a capului qi genunchilor,
proteclie contra risturnhrii,
Sistemele

includ qi o serie de senzori qi actuatori inteligen{i

senzori pentru anticiparea coliziunilor (detec{ia gi clasificarea pietonilor, sesizarea condiliilor

premergdtoare impactului pentru acfionarea adecvat[ a sistemelor de proteclie),

o
o

senzori pentru sesizarea qi analiza impactului (direcfie, intensitate, tip, posibilitatea rlsturndrii),
senzori pentru detectarea gi clasificarea pasagerilor

Actuatori

o
o
o

airbag-uri inteligente, a cdror expandare depinde de

qi locul de impact,

sisteme reversibile de pretensiolare a centurilor de siguran![,

sisteme pentru optimizarea poziliei scaunelor qi inchiderea automatd a uqilor qi trapelor pentru

minimizar ea efectelor coliziunii,

fo(a

sisteme de protecfie a pietonilor etc.

-10-