Chlamydia

Chlamydia
Definiie: chlamidiile sunt mici bacterii
cocoide, parazite energetic, total
dependente de ATP-ul oferit de celula
gazd, dei sunt capabile i de sinteze
proprii.
Nu cultiv pe medii arificiale.
Au un ciclu particular de reproducere.

Ciclu reproductiv (1)

Se reproduc dup un ciclu complex n

care identificm: forma infectiv
extracelular, corpul elementar (CE) cu
diametrul de 200-300 nm i cu perete gros
(rigid, multilaminat);
CE este endocitat de celula gazd unde
se tranform n form vegetativ,
neinfectioasa, corpul reticulat (CR)
perete mai fin, 0.8 1.5 m diametru.

Ciclu reproductiv (2)

CR crete pn la diametrul de 600 - 1000
nm i se divide repetat formnd microcolonii sau incluzii citoplasmatice n care CR
se matureaz n noi CE eliberai prin liza
celulei gazd.
Anterior lizei celulei gazd, practic, se
formeaz un corpuscul intermediar, care
rezult din condensarea CR.
Un ciclu dureaza 24 48 ore.

Ciclul reproductiv

Ciclu replicativ (CR rosu; CE verde)

Endocitoza CE (i); dupa 3 ore unii CE se

diferentiaza (ii); MC inconjoara CE (iii)

Dupa 9 ore: 1 CR rezultat dintr-un CE; ds - sept de divizune; e

membrana endosomala; m membrana celulei gazda
cm-membrana citoplasmatica

C. psittaci atasarea CR la
membrana incluziilor

Dupa 18- 22 ore: CR incep sa se

diferentieze in CE

Dupa 40 ore: N la periferie; CE negri; CR mari, gri

(produc CE)

Incluzii mature dupa 40 de ore (aspect de cometa)

Chlamydia ciclu replicativ

C. trachomatis - coloratie Giemsa

CE imagine prin IF

Chlamydophila pneumoniae

Consecinte ale parazitismului strict

intracelular
Patogenetic: infectia cronica latenta
coexista cu fenomene de hipersensibilizare (de tip IV).
Diagnostic: chlamidiile cultiva numai in
sacul vitelin al OE de gaina sau in CC.
Terapeutic: antibiotice cu buna
penetrabilitate intracelulara.

Structura antigenica
LPS-ul chlamidiilor = Ag fixator de C
(comun pentru toate speciile).
Proteina majora a membranei externe
contine antigene cu specificitate de specie
si serovar.

Clasificare
Familia Chlamydiaceae are 2 genuri cu 4
specii, dintre care 3 de interes medical:
Genul Chlamydia:
- Chlamydia trachomatis
Genul Chlamydophila:
- Chlamydophila pneumoniae
- Chlamydophila psittaci

Chlamydia trachomatis

Habitat: gazduita de
Om
Soareci
Porci

Caractere microscopice
Preparate colorate cu Lugol- metoda putin
sensibila
Coloratia Giemsa: incluziile tinere (mai
ales CR) albastre; incluziile mature (CE
predominanti) rosii.
Alte coloratii: Machiavello, IF

Incluzii tinere (albastre - CR)

Incluzii CE (frotiu Giemsa)

Cultivare
Embrioni de gaina (sac vitelin)
Culturi de celule (fragmente trompa lui
Fallope)
Apar incluzii citoplasmatice

Incluzii citoplasmatice

Rezistenta in mediu
Corpusculii elementari, dupa desicare,
raman infectiosi perioade lungi de timp.
Inactivate rapid de:
- saruri cuaternare de amoniu,
- eter (30 min),
- fenol solutie 0.5% (24 ore),
- caldura umeda la 60 C 10 min.

Structura antigenica
In functie de bolile pe care le determina,
serovarurile umane se impart in 3 grupe:
- Serovarurile A, B, Ba si C (trahom)
- Serovarurile D-K (cervicita, conjunctivita
cu incluzii)
- Serovarurile L1 L3 (limfogranulomatoza
inghinala veneriana).

Factori de virulenta
Proteinele hsps (heat shock proteins)
de invelis:
- patrunderea CE in celule
- stimuleaza raspunsul imun celular
(fenome inflamatorii din focar)
Lipoproteina MIP (Macrophage Infectivity
Potentiator protein)
- Rol probabil in virulenta (Ac specifici au
efect redus asupra infectivitatii).

Patogenie

Patogenie
Serovarurile A, B, Ba, C
(trahomul)
Conjunctivita foliculara cronicizare
formarea de panus (capilarele invadeaza
corneea, prelungindu-se cu cele din
reteaua conjunctivala).
Sechelele produse de acestea (ex.
pierderea vederii) sunt produse de fibroza
si procesul determinat de refacerea
tesutului lezat prin inflamatie

Trahom

Patogenie
Serovarurile D-K
Frecevent, transmiterea este sexuala.
Barbati: uretrita muco-purulenta
epididimita (in absenta tratamentului) sau
sindrom Reiter (artrita + conjunctivita +
uretrita).
Femei: inaparent sau cervicita;
complicatii: endometrita, salpingita,
perihepatita; infertilitate sau sarcina
ectopica (secundar cicatricilor tubare).

Patogenie
Serovarurile D-K
Ambele sexe: conjunctivita foliculara (prin
autoinoculare); se vindeca fara sechele.
Nou - nascut: conjunctivita foliculara
benigna (contaminare la nastere) sau
pneumonie interstitiala (incubatie mai
lunga).

Patogenie
Serovaruri L1 L3
Limfogranulomatoza veneriana inghinala (LGV)

Transmitere sexuala
Incubatie: 10 15 zile
Microsancru poliadenopatie inghinala
fistulizare (uneori extensie si la ggl iliaci).
Fara tratament: cronicizare cu leziuni
scleroinflamatorii: stricturi rectale,
elefantiazisul penisului, scrotului sau
vulvei (obstruarea limfaticelor).

Imunitate
Ac: IgM, IgG, IgA nu previn reinfectia
Rolul IC - imprecis

Diagnostic
(a) Infectii superficiala: tampon
endouretral, din endocol sau raclat
conjunctival
Infectii la nn: tampon NF
LGV: aspirat ganglionar, puroi din fistula.

Diagnostic depistarea chlamidiilor

Tehnici rapide
Microscopie directa
IF incluzii intracelulare;
Giemsa sens si specif mediocra;
Lugol (sens redusa si specif mare) doar
in tari subdezvoltate
- PCR sau sonde DNA
Izolare: imersie in mediu de transport - CC

Frotiu colorat Giemsa

Frotiu cito-vaginal

Frotiu cervico-vaginal (Chlamydia sp.)

Incluzii Chlamydia frotiu Papanicolau

Diagnostic
(b) Infectii profunde (epididimite, salpingite,
pneumopatie):
serodiagnostic (microimunfluorescenta)
titruri semnificative > 64;
ELISA
Serodiagnosticul stabileste specia
infectanta prin evidentierea Ac specifici.

Evidentierea de antigen direct in

proba (Micro Trak Chlamydia Ag)

Terapie

Tetracicline
Macrolide
Fluorochinolone
Durata 7 zile
Pentru infectiile genitale: 3 saptamani (se
trateaza si partenerul/partenera).

Epidemiologie
Trahomul hiperendemic in Asia, Africa si
bazinul Mediteranei.
Transmitere: obiecte contaminate
In alte regiuni evolutie sporadica
Anual 400 mil cazuri pe an pe glob (20
mil orbire).

Epidemiologie
Uretrita, cervicita, conjunctivita cu incluzii
si infectiile neonatale endemice in
zonele subdezvoltate, cu promiscuitate
sexuala.
Rezervor: persoanele cu infectie genitala
manifesta sau subclinica.
Important: transmiterea concomitenta cu
alti agenti infectioasi (T. pallidum, N.
gonorrhoeae, VHS, etc.)

Chimioprofilaxia trahomului
Azitromicina oral

Genul Chlamydophila
C. pneumoniae
C. psittaci

Chlamydophila pneumoniae
Gazde naturale: om si cai; tropism pentru
aparatul respirator
Infectii: majoritatea asimptomatice
Simptomatice: faringite, sinuzite, otite medii,
traheobronsite, pneumonie atipica; probabil
implicata in exacerbarea astmului.
Incubatie: 21 zile
Posibil implicata in etiopatogenia aterosclerozei
(evidentierea bacteriei in placile de aterom).

Patogenia
infectiilor
respiratorii

Cresc nivelurile de IgG si IgA anti C.

pneumoniae in paralel cu evidentierea in placile
de aterom

Diagnostic
PP: exsudat faringian.
IF (sensibilitate redusa)
Izolare in sacul vitelin (OE) sau pe CC
(HeLa, culturi de celule de maimuta
-cultiva dificil); dupa incubare 3 zile la
35C se identifica prin IF (cu Ac
monoclonali specific de grup sau specie).
Micro IF mai sensibila.

Diagnostic indirect

Seroconversia 3 saptamani de la debut.

Titru semnificativ
pentru IgM : 16
pentru IgG: 512
RCF specificitate de grup.

Terapie
Tetracicline
Macrolide
Fluorochinolone

Epidemiologie

Rezervor: uman
Transmitere: aerogena
Receptivitatea: generala; rara la copii;
Izbucniri epidemice in Scandinavia, in
unitati militare si colectivitati de studenti.

Chlamydophila psittaci
Gazde naturale: pasari salbatice
(pescarusi, egrete), de agrement
(papagali, porumbei, canari), domestice
(curcani, rate, gaini), mamifere ( ovine,
bovine, pisici).
Omul: infectat accidental mai ales cu
tulpini aviare.
Psitacoza sursa papagal
Ornitoza sursa pasari de curte

Patogenie
Transmitere: respiratorie
Multiplicare in pulmoni; uneori ajunge in
sange.
Evolutie variata: infectii inaparente, forma
gripala sau pneumonie atipica severa cu
posibile localizari sistemice (endocardite).

Clinic
Incubaia: 10 zile.
Tabloul clinic variaz de la un sindrom
"influenza-like" (oboseal, febr, anoroxie,
dureri faringiene, cefalee, fotofobie) la cel de
boal sever, cu starea tific, delir i
pneumonie caracterizat prin prezena a
numeroase arii bine delimitate de
consolidare pulmonar;

Clinic
boal sever: acest form poate fi
asemntoare cu bronhopneumonia cu
desosebirea c bronhiolele i bronhiile
mari sunt afectate secundar iar sputa este
redus cantitativ.

Evolutie
diseminare hematogen cu localizri
secundare ale infeciei care determin:
meningoencefalit, artrit, pericardit sau
miocardit ;
evoluia cu stare tific: hepatomegalie,
rash asemntor celul din febra tifoid.
s-au descris i cazuri de endocardit
subacut asemntoare celei din febra Q.

Diagnostic
PP: sputa, exsudat nasofaringian, sange, tesut
pulmonar (deces).
Transportul probelor se face n mediu protector
adiionat cu streptomicin, vancomicin i
nistatin pentru a preveni contaminarea
bacterian sau fungic.
Microscopia directa si cultivarea: dificile.
ELISA: sens 70-80%; specificitate foarte buna.
PCR: foarte utila

Diagnostic serologic

RFC:
specificitate de grup;
titru seminficativ pe proba unica 32;
certitudinea: dinamica semnificativa.
Serul II se recolteaza la 10 zile sau la 20
40 de zile pentru pacientii aflati sub
tratament.
IF Ac specifici de specie

Terapie
Tetracicline (doxicilina adult)
Macrolide (eritromicina copii)
Fluorochinolone

Epidemiologie
Transmitere: aeriana (inhalarea pulberilor
contaminate cu fecale provenite de la
pasari bolnave).
Transmiterea interumana exeptionala.
Serviciul veterinar: dezinfectie in focar.