CAPITOLUL VIL PROTECTIA JURIDICA A PADURILOR ‘Sectiunea 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 84. Importanta problemei Problemele juridice referitoare la protectia pidurilor, la protectia fondului forestier in general, si mai ales gestiunea durabilé a padurilor, au devenit parte integranti a pol guvernelor dintotdeauna. Aceasta gi datorita faptului ca padurile, ca tuna dintre cele mai importante bogitii naturale ale firii care ocups peste un sfert din suprafata teritoriului, reprezinti nu numai o valoare eeonomici deosebiti, ci indeplinesc anumite functii in apirarea terenurilor agricole impotriva secetei, a surpirilor si alunecizilor de terenuri, in procesul de ameliorare si refacerea calitatilor naturale ale soului, in p necesar viet etc., aviind un rol important in erearea conditiilor naturale pentru stajiunile balneoclimaterice, dezvoltarea in crearea conditillor optime pentru pasunatul animalelor, dezvoltarea vanatului sama, Toate acestea fac ca protectia piidurilor sii capete o insemnatate deosebiti, iar exploatarea lor sit se facd rational, avndu-se in vedere gi prineipiile dezvoltirii durabile 85, Cadrul legis Protectia pidurilor gi-a gisit reglementarea legal in mai multe normative, si anume: + iit Codul silvic, Legea nr-26/1996"; ~ Legea fondului funciar nr.18/1991, ' Publican MOF. nt.93 din 8 mai 1996, * Republica in MOF. din 5 ianwarie 1998, 148= Legea protectiei mediului nr.137/1995'; = Ordonan{a nr.96/1998 a Guvernului Romaniei privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national’, ~ Legea nr.81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul tunor pagube produse fondului forestier, vegetafiei forestiere din afara fondului forestier, situate pe terenurile proprictate publica si privat si economiei vanatului’, cu modificarile ulterioare’; Legea nr.31/2000 privind stab coritraventiilor silvice’, si sancfionarea 86. Notiunea de fond forestier nation: Nofiunea de fond forestier national se incadreazi in cea de cu destinayie forestier’ Din art.1 al Codului si fondul forestier national sunt incluse atit padurile statului, eat si cele ale particularilor. Potrivit aceluiagi articol, ,Pidurile, terenurile destinate impai servese nevoilor de culturi, producti ori administratie silvica, iazurile, albiile paraiclor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, in conditiile legii, constituic, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier national”, Pentru 0 mai bund explicitare, prevederea din textul citat ca “indiferent de natura dreptului de proprietate” se coroboreaz cu prevederile art.2 din Ordonanfanv.96/1998 privind reglementarea regimuluisilvic gi administrarea fondului forestier national, care defineste notiunea de fond forestier nafional dupi forma de proprietate asupra padurilor. » Publica in MOF. nr. 304 17 februarie 2000. * Publican MOF ne 320 din 28 aust 1998, aprobatt prin Legean.141/ 1959. * Publieatdin MOF, 1-295 din 29 noiembrie 1993. © Prin Ondananja Guveenului Ronnie! n¢27/199S (in M.OF, 1-196 din 29 august 1995). * Publica im MOL, aL din 6 apie 2000, in 30 decembrie 1995, republicati in M.OF, nr.70 din 149ia dati in art din Codul silvie notiunii de fond forestier national este fundamentat’ pe prevederile art2 lib din Legea fondului funciar nr.18/1991 care stabileste 8 terenurile cu destinatic sunt cele ,,impidurite sau cele care servese nevoilor de cultur, productic ori administrare silvi ate impiduririlor si cele neproductive ~ stincari, abrupturi, boloviinisuri, ripe, ravene, torent -, dacd sunt cuprinse in amenajamentele silvice”, ste reglementiri cuprinse in cele dou acte normative fundamentale in materie stabilese raportul dintre fondul forestier si fondul funciar. Fondul forestier national mai cuprinde'; ) terenuri in curs de regenerare, cele degradate si poienile stabilite prin amenajamentele silvice si fie impidurite; b) pepinierele, solarile, plantatiie, culturile de riichita si cele cu arbusti ornamental si fructiferi; ©) terenurile destinate asigurarii hranei vnatului si a din dotarea unitafilorsilviee; 4) terenurile date in folosinga temporara personalul 5 ©) terenurile ocupate de constructii si cele aferente acestora, drumuri si cdi ferate forestiere, fazanerii, pistrivarii, crescdtorii de animale, dottri tehnice specifice sectorului forestier. 87. Regimul juridic al fondului forestier Potrivit art.4 alin. din Codul silvie, fondul forestier national este, dupii caz, proprictate publica ori proprietate privata’. Indiferent, ‘nsf, de forma de proprietate, fondul forestier constituie bun de interes national Legea nr.213/1998. privind proprietatea publicé si regimul juridical acesteia enumiri in anexa sa, Ia care face trimitere art.3, ! Potrivie ar.3 din Cul silvie, * in condi sttuluitotalitar, potrivt prevederilor a7 din Constitujia din 1965, pure consti me proprietate exclusiva a statubunurile care alcatuiese domeniul public, mentiondnd printre acestea, Ja pet.d, plidurile gi terenurile destinate impaduriri, cele ce servesc nevoile de culturl, productie si administraie silvic8, iazurile, albiile Paraielor, precum gi terenurile neptoductive incluse in ame- najamentele silvice, care fac parte din fondul forestier nafional si nu sunt proprietate privat. fn art.2 din Ordonanta Guvernului nr.96/1998 _privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului_ forestier nafiona! se stabileste ci, dupa forma de proprietate, ,fondul fore nafional definit in art.1 din Codul sitvic este constituit din: fondul forestier proprietate publica a statuluis fondul forestier proprietate publicd a unitifilor administrativ- teritoriale (comune, orase, municipii); fondul forestier proprietate privati a unitijilor de cult (parohi schituri, minis juridice; fondul forestier proprietate privati indiviza a persoanelor fizi (fosti composesori, mosneni si razesi sau mostenitori al acestora); fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice” Desigur, regimul juridical fondului forestier national este reglementat partial si in Legea fondului funciar nr.18/1991 (modifica), Legea nr.54//1998 privind circulatia juridicd a terenurilor, Legea nr.33/1994 privind exproprieren pentru cauzi de utilitate publica, Legea nr.219/1998 privind regimwul concesiunilor, Legea nr.1/2000 cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere potrivit Legit nr.18/1991 si, desigur, in Legea protectiei mediului nr.137/1995, la care ne vom referi, la nevoie, in cele ce urmeazi 3 Aici mai precizim c, potrivit art.7 din Codul silvie, raporturile juridice privind fondul forestier national, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum si cele privind vegetatia forestier’ de pe terenurile situate in afara fondului forestier national sunt supuse Aispozitiilor Codului silvic, completat cu celelalte dispozitii legale in materie. |, institutiilor de invayiméne sau a altor persoane 15188. Regimul silvie aplicabil Politica in domeniul fondului forestier national si al vegetatiei forestiere din afara acestuia', indiferent de natura proprictijii se elaboreaza de ciitre stat prin autoritatea centralii de specialitate?, Statul exereita controlul asupra modului de gospodérire a fondului forestier $i a Vegetafiei forestiere din afara ace Art.9 din Codul silvic dispune c& fondul forestier national este supus regimului silvic, Regimul silvie constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, ‘exploatarea, protectia si paza acestui fond, avind ca. finalitate asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere®. Rezulti ca, indiferent de titularul dreptului de proprietate forestiera ori de hatura sa, regimul silvic va fi aplicabil, coca ce inseamni ci gospodarirea si exploatarea terenurilor forestiere se fac in regim silvic, ‘borarea sistemului de norme ce constituie regimul silvic Fevine auloritiqii publice centrale care rispunde de silvieulturd (adic ministerului de resort), care exereiti si controlul aplicdrii acestui regim. Regia National a Pidurilor' aplica regimul silvic la fondul forestier pe care il administreazi, * Vegetaia foresticra situatd pe teremuti din afara fondu forestier national supusa prevederilor Codului silvic este consttuitt din: vegetaia Forestiert de pe pagunile Tmpidurite; perdelele forestere de protecjie a terenutilor agricole; plantaile Norestiere de pe terenurile degrade; planaiile foresters gi arberii din zoncle de Drotcefie a luerarlorhidrotehnie gi de imbundtiie fanciare, precum si cel situ de= 8 lungut cursutilor de apa si al canalelor de iigatii; perdeele forestire de protcee $1 arbor situaide-alungut etilor de comunicaie din extravilan; jnepenigurile din zona lpi Gnepdn-pinus montana, aout din familia pinaceclor, rispdndit la nol in zona alpina, unde invadea7& pagunile din golurte de munte, Care este, in pre7ent, Ministerul Agriculturi, Alimentafei gi Palurlor, 3 A se vedea art. alin2 din Codul sivic. Regia Nafionald a Padurilor a fost ereath pein reorganizarea Regiei autonome a Pidusilor .Romsilva” - R.A., prin H.G. nr1.112/1996, publicaté in MOM, nn. 285 din 13 noiembrie 1996. RLN.P. are in subordine 41 de ditetisilvice, 15289, Administrarea fondului forestier Addministrarea fondului forestier inseamn’ aplicarea strategiei najionale in domeniul silviculturii si actionarea pentru apararea, conservarea gi dezvoltarea durabila a fondului forestier. Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului se realizeaza prin Regia National a Piidurilor! Y Regia National a Padurilor aplies, deci, regimul silvic in fondul forestier pe care-l administreaza, presteazit contra cost servi cu specific silvic in pidurile proprietate privati, ale altor detinitori, precum si in vegetatia forestieri din afara fondului forestier’. 90. Gospodiirirea fondului forestier ‘in vederea realizarii cerinfelor legate de fondul forestier, acesta este supus unui regim propriu de gospodirire silvied. Prin gospodirirea fondului forestier se infelege un globale de organizare folosite pentru asigurarea satisfacerit nevoilor detinatorilor, in vederea realizaii unor conditii de vial edt mai bune pentru cei interesati. Gospodirirea fondului forestier se inftiptuieste aviindu-se in vedere functiile pe care le indeplinese pidurile, potrivit 0 stabilite prin amenajamente silvice. Regia National a Pidurilor are ca scop gospodeirirea unitara, in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publict a statului, in vederea cresterii contributiei padurilor Ia imbundititirea condittilor de mediu si la asigurarea economiei najionale eu lemn, cw alte produse ale paidurii si cu servicii’ Amenajamentele silvice constituie temeiul cadastrului forestier si al titlului de proprietate al statului si stabilesc in raport cu ' Potrvit ar din H.G. ar.1.112/1996, 2 A se vedea art.{4 si 15 din Codul silvic si ar. din Regulamentul de organizare gi Aanetionare a Regici Najionale a Pidurilor, proba prin H.G. ne, 1112/1996, A se vedea ar.4 din Regulamentul de organizare gi funefionare a Regiei Na Padurilor. 153obiectivele ecologice si social-economice, felurile de gospoditite si misurile de realizare a acestora, Gospodirirea fondului forestier proprietate public cuprinde: amenajarea fondului forestier; reconstructia ecologicd; regenerarea si ingrijirea pidurilor, protectia pidurilor, paza fondului forestier; gospodirirea produselor specifice fondului forestier si exploatarea masei lemnoase. 91. Nofiunea de pidure Nofiunea de pidure a fost definiti in le noastr pentru prima dati prin Legea nr.204/1947 pentru apirarea patrimoniului forestier. fn art.| din aceasti lege se prevedea c& Se socotese pid toate suprafefele mai mari de 2500 mp, acoperite cu. vegetatie forestierd in limitele lor naturale, independent dact au fost sau nu fnserise ca atare in registrele de mutafiuni imobiliare”. Datoriti larghetei posibilitiii de interpretare oferite, aceasta definitie a general umeroase erori in domeniul proprietdiii funciare, deoarece suprafete {ntinse de piguni impidurite au fost incluse in amenajamentele silvice i considerate ca paduri!. in Codul 1962 nu a mai fost cuprinsi 0 definitic a pidurii, dar in doctring s-au facut referiri la aceasti nofiune, Potrivit art.2 din Codul silvie din 1996, sunt considerate paduri terenurile acoperite cu vegetatie forestierd cu o suprafatai mai mare de 0,25 heetare, Nofiunea de fond forestier nu se nofiunea de pidure, intre acestea ¢ inea de teren forestier nu se identifica cu nofiunea de Pidure, intrucat nu toate terenurile forestiere sunt acoperite cu paiduri. Din totalitatea suprafetelor ce alcituiesc fondul forestier national categoria cea mai important’ o reprezinta pidurile. Acestea jon Machedon, Codul si Bucuresti, 1999, p36, ie (comentat $1 adnotat)Editura ‘Tridona-Oltenia, 154sunt inseparabile de terenurile pe care se afla si alcituiese impreuni categoria terenurilor forestiere. Padurile, in functie de anumite eriterii, se impart in mai multe padurile dupa func impart in ,grupe functionale”, dupa cum urmeazi: 1) grupa I cuprinde piduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, piduri de ocrotire 2 genofondului si ecofondului, precum si pidurile declarate monumente ale naturii si rezervati; b) grupa a I-a cuprinde paduri cu funetii de producti protectie in care se urmireste si se realizeze, in prin lemnoasi de calitate superioard si alte produse ale padurii si, concomitent, protectia calitiii factorilor de mediu”. Importanta acestei clasificari consti in regimul juridic aplicabil fiectrei grupe din care face parte © anumita pidure. Astfel, anun paduri din grupa 1 functional nu pot constitui obiect al unor acte Jjuridice de instriinare, in sensul cit nu se poate reconstitui dreptul de proprietate privati, conform Legii nr.1/2000 privind reconstituirea Areptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere. Includerea inti-o categorie sau alta dupa eriteriul functiei, respectiv al destinatiei padurii serveste, intro mare misura, pentru delimitarea acestor bunuri ca Ricind parte din domeniul public sau privat si, ca urmare, tn functie de rezultatul objinut, caracterele Juridice ale acestora sunt diferite, avand regim juridie diferit. Aceasta clasificare prezinti importanta si pentru determinarea ariilor protejate din fondul forestier, clasificare ce poarté asupr {rit sanefiunilor aplicate de citre instanta de judecati in si'watia savarsirii unor fapte penale la regimul silvic, Mai artim et regirul juridic privind actele de administrare si de gospodirie este diferentiat de la o grup functionala la alta, iar in ceea ce priveste prescriptia achizitiva, aceasta nu poate si opereze asupra pidurilor (bunurilor) ce fac parte din prima rupli, ele fiind impreseriptib 155in doctrina mai veche', pidurile au fost clasificate dupa mportanfa lot economic in piduri de important republicand si piduri de importangi locals. Cele de importanté republicand sau nafionala sunt destinate si asigure material lemnos si alte produse Pentru satisfacerea cerinfelor generale ale economic nationale, iar cele de interes local si satisfaed nevoile locale de interes public. Semnificatia juridici a acestei clasificiri consti in aceca wi se pot afla in administrarea direct a direcfiilorsilvice teritoriale a Regiei Nafionale a Pédurilor numai pidurile de important national, in timp ce piidurile de importanta loeala se pot afla in, administrarea direct a altor persoane juridice sau fizice. Art.15 din Codul silvie stabileste c& Pentru pidurile de importangi locali, respectiv pentru pidurile proprictate privati, ale altor definitori, Regia National a Pidurilor poate presta, la cerere, contra cost, servicii de specialitate, Potrivit art.5 alin.1 din Legea fondului funciar nr.18/1991 coroborat cu art.2 din Codul silvic, padurile ~ terenurile cu vegetatie forestiere — ce apartin statului, fac parte din domeniul public al statului si sunt de uz sau interes public, Legea nr.213/1998 privind proprictatea publicti si regimul juridic al acesteia cuprinde in anexa sa, Ja care face trimitere art.3, 0 enumerare ampli a bunurilor ce alcituiesc domeniul public, printre care mentioneazi In pet gi ~padurile si terenurile destinate impiduririi” ca, de altfel, toate terenurile care fae parte din fondul forestier najional si nu sunt urile sunt susceptibile de apropriere i, in cuitul civil. in mod exceptional, se pot aduce limitari cu privire ta ciccula|ia juridied a acestora atunci, céind titularul dreptului de proprietate asupra padurii este statul. in astfel de cazuri, din considerente de interes national, asupra acestor pliduri se pot exercita drepturi reale, fri insi_a se putea dispune de acestea prin strinare. "Ase Bucur dea | Zinveliv, Legistatia foresters in RS, Romania, Editurn Ceres”, 1971, p30. 156Sectiunea If. PROTECTIA JURIDICA A PADURILOR PROPRIETATE PUBLICA 92, Poluarea pidurilor S-a mai ardtat ca pidurile reprezinti nu numai sursa de materie prima (lemn, fructe de pidure, ciuperci etc.) ci ele au un rol deosebit in reglarea factorilor climatici, in conservarea si protejarea mediului natural si artificial. Padurile se gi n contract direct permanent cu aerul si cu apele. Dack acesti factori naturali sunt poluati, actiunea poluitii piidurilor este rapid care, Ja rindul stu, determin’ modificarea radical a configuratiei ecosistemelor naturale. Cel mai insemnat efect al poluirii acrului asupra piduritor it constituie reducerile considerabile de cresteri, eare pot duce in final la uscarea totali a arborilor, pe ldngi care influenta poluirii se resimte si supra functici recreative si sanitare a pidurilor. Procentul de impidurire oscileazd, in tara noastrd, in jurul valorii de 27%, procent care creste in urma impiidutiilor si descreste ca urmare a defrigirilor. Dupii 1989, severe, a unui control corespunzator si, mai ales, a unei constiinte ecologice au dus la pierderi importante din piduri 93. Misurile de protectia pidurilor publ ce proprietate pi Protectia ji aceasta privingi atat pentru detinitorii padurilor public organele de stat de specialitate $i pentru toli cetzteni Avand in vedere c& in cadrul capitolului V din prezentul curs. ne-am ocupat pe langéi (sau impreund cu) protectia terenurilor agricole 187si cu cea a terenurilor forestiere, in acest capitol ne vom referi strict Ia protectia piidurilor. Cadrul legal al protectiei si dezvoltarii piduritor il cons Codul silvie din 1996, completat cu unele reglementiri sp materie. Reconstrucfia ecologic, regenerarea si ingrijiea plidurilor, asigurarea sini acestora se realizeaza conform amenajamentelor silvice si a studiilor de specialitate de citre Regia Najionali a Pédurilor, care are in administrare sa fondul forestier najional proprietate publics. Aceasti regie are indatorirea de a lua masuri de prevenire si de combatere a diundtorilor si bolilor. Prin sisteme de supraveghere specifice, regia intocmeste anual statistica si prognoza diunitorilor vegetafiei forestiere pentru intregul fond forestier nafional si ia masuri pentru prevenirea si combaterea acestora. Pentru a proteja fauna si flora, in aceasta activitate se aplic& metode biologice si integrate de combatere a bolilor si diunitorilor vegetafiei forestiere, care si sigure echilibrul ecologic. 3 Misurile de prevenire si combatere a diunatorilor si bolilor, care prezinti pericol pentru paduri, se stabilesc de citre Ministerul Alimentatii si Padurilor Sumele de bani necesare acoperirii cheltuielilor legate de protectia pidurilor (in general pentru reconstructia ecologicd, egenerarea si ingrijiea pidurilor) se acoperi dintr-un fond de conservare si regenerare a padurilor', care se utilizeazi pentru impidurirea unor terenuri goale, pentru regenerarea suprafe(elor parcurse de tiicri, gospodarirea cu prioritate a unor piduri cu functii * Acest fond are ea surse: contravaloarea terenutilor scoase definitiv din fondul forestier; contravaloarea pierdcilor de cheresten determinate de exploatarea arborilor inainte de varstaexploatabilitii stabilith prin amenajamentele silvice; despigubirile Pentru daune produse fondului forester, tarifele pentru efectele favorabile determinate ‘de funetile de protecte ale pidurilor; 20-25% din incasrile reaizate din valoifiearea iasei lemtnoase pe picior, provenitl din produse principale gi secundare;alocafi de la Dagecul desta, 158speciale de protectie, acoperirea cheltuielilor ocazionate de eventualele calamiti(i asupra pidurilor ete.!. Persoanele fizice si juridice care desfigoar% activititi ce pot aduce prin poluare prejudicii pidurilor, in general fondului forestier national si vegetafiei forestiere din afara acestui fond sunt obligati si ia misurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate ai acrului, apei si solutui Definatorii cu orice titlu ai pidurilor, vegetatiei forestiere di afara fondului forestier si pajistilor sunt obligati”: a) SA mengind supralata impidurita « vegeta afara fondului forestier, fiind interzisi reducerea acesteia, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege: ') s& exploateze masa lemnoasi numai in limita posibiliti padurilor, stabilita de amenajamentele silvice si aprobate prin leze; ©) si asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tchnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul menfinerii biodiversitifit padurilor si a echilibrului ecologic; d) si respecte regimul silvie pentru impiidutirea suprafetelor exploatate, stabilite de autoritatea central pentru silvicultura, in acord cu conditiile de utilizare durabild a pidurilor, prevaizute de autoritatea centraki pentru protectia mediul ¢) si asigure aplicaren masurilor speciale de conservare pentru pidurile cu functii deosebite de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procest de alunecare si eroziune, pe grohotiguri, stincrii, la limita superioari de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea piiduri: f) sh respecte regimul silvie stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pisunile impidurite care indeplinese functii de protectie a solului sia resurselor de apa, 2) sf asigure exploatarea rafionali, organizarea si amenajarea pajistilor, in funetie de capacitatea de refacere a acestora; ¥ A se vedea art.63 din Cod slvie 4 se veden art. 29-32 din Codul silvic » Potrvit art.$3 din Legea protectiei mediului nt.137/1995,, tian. 159h) si exploateze resursele piidurii, fondul cinegetic gi tele potenfialului de regenerare, potrivit prevederilor le i) si sesizeze autorititile pentru protectia mediul aceidente sau activititi care afecteaza ecosistemele forest asemenea ecosisteme terestte. Detindtorii de paduri gi terenuri cu vegetatie forestier’ mai au obligatia si aplice intocmai misurile de depistare, prevenire gi Combatere a diunitorilor si bolilot, potrivit legii i programelor de acfiuni stabilite si si coreleze tratamentele ce se efectueazi in piduri cu cele ce se aplica la culturile agricole, precum si pe pisuni si fanete. in cadrul misurilor de protectie a pidurilor se vor realiza, in principal, acjiunile de combatere in zonele puternic atacate de daundtori si se va asigura executarea tuturor acjiunilor de igien — inkiturarea arborilor uscati, in curs de uscare, doborifi sau care sunt atacafi de boli si ditunatori, cojirea totala a cioatelor si arborilor taiati sau doboréti etc. ~ atit in perimetrele silvice, et si in afara fondului forestier. in scopul prevenirii pagubelor produse de daunatori si boli, precum si a pericolului permanentizarii si extinderii unor focare ale acestora, organele fn drept vor executa tratamentele necesare pe terenurile cu vegetatie forestiera aparfiniind altor definitori decit cei ce administreazi fondul forestier public, in cazul cind acestia nu le efectueazi de loc sau la timp si in conditii corespunzatoare Cheltuielile ocazionate de executarea unor astfel de lucriri vor fi suportate integral de respectivii definitori de terenuri, deosebit de sanetiunile ce le vor fi aplieate potrivit legii Protectia sanitari a padurilor constituie 0 preocupare fundamental a ministerului de resort. Acesta, prin Regia Nafionalii a Paduritor, ia misuri de lichidare a enclavelor si de corectare a perimetrului pidurilor prin schimburi de terenuri ori prin cumparare, pe bazi de acte autentice. Regia poate cumpira terenuri degradate Proprietate privati sau poate prelua asemenca terenuri, daci ele sunt donate de detingtori, in vederea impaiduririi. Dobindirea unor astfel de terenuri se va face in numele statului, De asemenea, regia preia in 160administrare terenurile degradate proprietate public ineluse in perimetre de ameliorare si previizute a fi impidurite, Reducerea suprafefei pidurilor, in general a fondului forestier proprictate publica este interzisa'. Prin exceptie, se admite ocuparea definitiva a unor terenuri din fondul forestier si folosirea in alte scopuri deci cele silvice cu respectarea cerinfelor legale, pentru: construetii cu destinajie militar, cai ferate, sosele de importanta deosebiti, linii electrive de inalti tensiune, fordri, sonde si echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol ori pentru xerdri de imbunatiiri funciare, de gospodirire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apa. Astfel de ocupsiri de terenuri din fondul forestier se fac, de regula, pe baz de schimb, iar terenurile primite in schimb urmeaza si fie impadurite. in eazul in ‘care terenul ce se scoate definitiv din fondul forestier este acoperit cu vegetatie forestier (cn pidure), valorificarea masei lemnoase se face de ocolul silvic, iar beneficiarul schimbului datoreaza, pe lingi taxa legal pentru scoaterea definitivs din productia silvicd, i contravaloarea pierderii de crestere determinati de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilititii, precum si cheltuielile de instalare a vegetatici forestiere si de intretinere a acesteia pani la incheierea stirii de masiv, stabilite pe bazi de aviz. Beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier, care nu dispune de teren echivalent pentru schimb, va pliti definitorului de teren contravaloarea acestuia’. Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul silvie pentru constructii care deservese activititile silviee, lucriri de imbunatitiri funciare, regularizarea cursurilor de api, realizarea de surse de api potabili i obiective meteorologice nu se datoreazai taxele aritate’. Legea admite si scoaterea temporaria a unor terenuri din fondul forestier proprietate publicd pentru folosirea in alte scopuri decdt productia silvied, cu sau fara defrisarea vegetatiei existente’, Titularul *Povsvit ar. din Codul sive. 2 potivtat.55 din Cod svi, § Potrvit art. alin (6) din Lege fonduluifunear ne. 1/1991, epublica A se-vedea ar 58 din Coda svc. 161tunor astfel de aprobiri va pliti Regiei Nationale a Padurilor chiria pentru terenul respectiv si dupa caz: contravaloarea pierderii de restere ca urmare a tiierii masei lemnoase inainte de varsta exploatab in amenajamentele silvice, cheltuiclile corespunzitoare reinstalirii vegetatiei forestiere gi intrefinerii acesteia pana la realizarea stirii de masiv, precum si valoarea obiectivelor existente care se dezafecteazii ca urmare a transmiterii terenului’ Titularul aprobiirii scoaterii temporare a _unor terenuri din fondul forestier va depune la Regia National a Padurilor, inainte de preluarea terenului, 0 garantie echivalenta cu taxa legal prevazuta pentru scoaterea definitiva de terenuri din circuitul silvic. Dupa plata obligatiilor pentru folosirea temporari a terenului fondului silvie in alte scopuri si repredarea terenului in fondul forestier, titularul aprobatrii va primi inapoi garanfia depust. Folosirea temporari a unor terenuri din fondul forestier pentru interventii cu caracter urgent privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicatii, de transport si distribuire a energiei electrice, la conductele de api, canalizare sau gaze, precum si la alte instalati similare, se aprobi de Regia National a Pidurilor. Perioada pentru care se aproba aceasti scoatere este de cel mult 30 de zile. Valoarea prejudiciilor produse prin astfel de lucriri este stabiliti de unitatea silvicd pe bazii de deviz. si se suport de executantul lucrarilor. Uneori se pune doar schimbarea categoriei de folosinta silviea fra scoaterea terenului din fondul forestier, cu defrisarea paidu seopul executirii de lucriri necesare gospodiiririi fondului forestier, care se aprobii de Ministerul Agriculturii, Alimentajiei si Padurilor. Schimbarea categoriei de folosinji la care ne referim este scutita de plata oricdror taxe’, Tot pentru protejarea pidurilor, la amplasarea de obiective industriale, unitagi comerciale sau de alta natura fa distanje mai mici de un kilometru de liziera pidurii, care prin functionare pot aduce prejudicii acesteia, beneficiarul va trebui si obtini, in prealabil, avizul Regiei Nafionale a Paduril “Idem. 2 Conform art.61 din Codul silvic 16294, Paza pidurilor proprietate publica Un aspect distinct al protectici pidurilor i constituie paza acestora! pe care il wuratd si exercitati de citre Regia National a F ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degraditilor, pasunatului, braconajului si altor fapte pigubitoare si pentru prevenirea si stingerea incendiilor. cfiunile de pazi a paduritor sunt sprijinite de prefectii, consiliile judejene i locale, precum si de unitatile de politie, in mod obligatoriu si in limitele atributiilor ce le revin in temeiul legi Persoanele juridice si cele fizice care desftisoari activitaqi in fondul forestier sau in zonele limitrofe acestuia au obligatia legala si aplice si si respecte reglementirile referitoare la _prevenirea si stingerea incendiilor., instrucfiunile corespunzitoare fiind emise de ministerul de resort. Actiunile de prevenire si stingere a incendi vegetafic forestier sunt sprijinite gi de formatiile ci potrivit atribuiilor lor legale. Persoanele fizice aflate in zonele cu vegetatie forestier in care s-au produs incendii sunt obligate s& participe la stingerea ineen La paza piduritor contribuie si prohibitia legaki spet Fin zonele cu le de pompieri, forestier proprictate public’ a statului, pe terenurile degradate impac in perdelele forestiere de protectie. Ministerul de resort poate aproba, prin exceptie, pasunatul pe durati limitaté in unele perimetre ale fondului forestier proprietate publica a statului, pe baza Propunerilor autorititilor publice locale, cu avizul unitatilor silvice teritoriale, Trecerea animalelor domestice prin pidure spre zonele de pligune, adipat si adipostire se aprobit anual de efitre unititite silvice teritoriale, Nu poate fi autorizat accesul animalelor domestice $i " A se vedea Tilul I, Capitotul 1, Seetiunea a 4-a din Codulpigunatul in arborete in curs dere plantatiile si regeneririle tinere, in pidurile care indeplinese functii speciale de protectie, in perimetrele de ameliorare, precum si in perdelele de protectie, Este permis recoltarea ierbii cu secera din plantatii si paduri, cu excepfia celor cu funetii speciale de protectie. De asemenea, se permite, cu aprobarea organelor silvice, la recomandarea Asociatici Creseatorilor de Albine, amplasarea in mod gratuit a stupilor in vederea valorificarii surselor nectaropolenitere. In parcelele in curs de regenerare, in plantatile si culturile forestiere cu indltimi mai mici de 5 m, in parchetele in curs de exploatare, in zonele de refugiu a vinatului, in rezervatiile naturale gi paduri declarate monumente ale naturii, stiintifice, precum si in parcelele din jurul izvoarelor de api minerala si potabiki, captate pentru exploatare industrial: sau pentru consum distributiv centralizat pe o razi de 100 m accesul este permis numai pentru gospodiirirea si administrarea padurilo Accesul in piidure cu autovehicule si vehicule tractate de animale este permis numai pe drumurile forestiere permanente, in conditile respectirit indicatoarelor de circulatie. Fac exceptie utilajele forestiere, vehiculcle tractate de animale folosite la colectarea Jemnului din parchetele in curs de exploatare, precum si vehiculele care transport stupi, 95, Exploatarea padurilor publice Iemnoase si protectia Reglementirile legale referitoare Ia exploatarea_masei Jemnoase" contribuie, de asemenea, la protectia pidurilor. Exploatarea produselor lemnoase ale padurii se face in conformitate cu amenajamentele silvice si cu instructiunile privind termenele, modalititile si epocile de recoltare, scoatere si transport al materialului lemnos emise de ministerul de resort. * Cuprinse in art 42-49 gin Codd ivi. 164Arborii destinali a fi tiati se vor marca, in prealabil, cu ciocane ilviee de catre personalut silvic. La exploatarea_masei lemnoase ocoalele silvice, agent economici si persoanele fizice autorizate au obligatia si foloseasca tehnologii de recoltare si scoatere a Jemnului din pidure care sii nu 1c degradarea solului si a malurilor apelor, distrugerea sau imarea seminjigului utilizabil, a arborilor nedestinafi exploatirii, peste limitele admise. Pentru parchetele primite spre exploatare, titularii lor riispund pe toati durata exploatirii, de la primire pind la predare, pentru daunele cauzate fondului forestier. in scopul asiguririi fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de eventualele prejudicii, tiularii autorizatiilor de exploatare vor depune la ocolul silvic, anticipat cmiterii autorizatiei de exploatare, 0 garantie cchivalenti cu 5% din valoarea lemnului, stabilita prin contractul de furnizare a masei lemnoase, Masa lemnoasi neexploatatd, rimasa pe picior sau doborét si nescoasi din parchete pind la sfirsitul anului, constituie eu prioritate resursii pentru anul urmator, cu obligatia respectirii posibilititii stabilite prin amenajamentele silviee. Sectiunea HI, PROTEC]IA PADURILOR PROPRIETATE PRIVATA. 96. Con: deratii introductive Potrivit reglementirilor legale in vigoare', unele terenuri cu vegetaic forestier’ au fost restituite fostilor proprictari mostenitorilor acestora si, deci, pe Kingti proprietatea publica, proprietatea priv idurilor. asupra "A se wedea ar. 45 din Legea fondaluifuneine nr. 8/1991 16597.Administrarea pdurilor proprietate pri ) Administrarea padurilor proprietate privatise realizeazi de etre proprictarii elementelor componente ale fondului forestier din aceasta categorie individual sau in asociere', © Proprictarii de piduri si terenurilor din fondul forestier privat au obligatia si le gospodiireasc’ in conformitate cu regimul silvie gi cu regulile privind protectia mediului, in special a paducilor. Modul de gospodirire a fondului forestier privat este stabilit prin amenajamentele silvice, care se de padure si pe ansamblul localiifii, fart a de proprietate. Nerespectarea acestor reguli constituie contraventie sau infractiune, dupa eaz, Cheltuielile aferente intocmirii acestor amenajamente silviee se suporti de la bugetul de stat’ \ Proprietarii fondului forestier privat trebuie si se ingrijeaseat de regenerarea pidurilor (dupi téiere) in cel mult doi ani, cu sprijinul tehnic al Regiei Nationale a Padurilor, dac& acest Iucru se cere. In cazul in care proprictaral nu-si respect’ aceste obligatii din motive imputabile lui, ministerul de resort, dupa somatie, va dispune Regiei Nafionale a Pidurilor executarea, prin ocolul silvie, pe contul proprietarului, a lucrarilor de reimpidurire si intretinere pani la regenerarea definitiva. } Devizul poate fi contestat de proprietar in termen de 30 de zile de fa comunicare Ia judecitoria teritorial competent. “© Devizul avceptat de proprietar constituie titlu execuorin si temei al executirii silite, Pe perioada executtrit lucrarilor de regenerare si pandi ta inchiderea stivii de masiv se interzice folosirea zonei de regenerare. naturale, aetiunea de reimpadurire va ita de Regia Nationaki a Padurilor prin acordarea de material asistenti tehnicd, in mod gratuit. Compozitia, schemele gi sliditor si * Confort art.68 din Codi silvie, Contre a. 66 cin Coal silvi. 166tehnologiile de impidurire aplicabile sunt prevzute in normele tchnice elaborate de ministerul de resort XX _Detinitorii de piduri proprietate privat au obligatia sii le 1 sf execute la timp lucririle de igien’, precum si cele de protectie, cu sprijinul tehnic al Regie’ Nationale a Padurilor. Ei vor semnala ocolului silvie, imediat ce constati, aparitia de boli si diundtori si vor executa lueriirile de combatere cu mijloace proprii sau prin unitii specializate, contra cost’ © Detinitorii de piduri proprietate privati au obligatia si asigure paza acestora impotriva tiierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semin{e, incendiilor, furturilor, pasunatului neautorizat, precum si a altor fapte pigubitoare, Regia Nationala a Padurilor, prin unititile gi subunititile sale, are obligatia si asigure serviciul de pazi a padurilor proprietate privati, daci asociatiile de proprietari sau proprietarit individuali care defin paduri ce au cel putin o limita comuna cu pidurile aflate in paza regiei autonome solicit acest lucru. in astfel de cazuri, se incheie contracte cu solicitantii respectivi, in care se stabilese conditiile in care Regia Nationalai a Padurilor va asigura paza padurilor proprietate Privat, precum si obligatiile parilor contractante, negociate cu Fespectarea normelor legale in vigoare in acest domeniu. Tarifele se stabilese in conformitate cu reglementirile legale in vigoare’, 98, Atributiile organclor de stat competente privind protectia padurilor proprietate privati Defindtorii de piiduri proprietate privatd vor fi sprijinite in actiunile lor de pazita pidurilor si stingerca incendiilor de padure de care organele silvice, prefectii, consilile judefene si locale, unitayile * Potrivit art. 67 din Codul silve, ® Potrivit art. 69 din Coda silvic A se veden ar.70 alin.3 din Codul silvic si Ordinul nr.397/19%6 al ministrul Apelor, pidurilor si protcctiei mediului cu privire Ia asigurarea pazei padurilor (MOF ni.193 din 19 august 1996), 167de politie, unitiyile si formatiunile de pompieri, unitaile Ministerului Aptirarii Nationale, potrivit atribupilor ce le revin prin lege. Cu scopul de a proteja direct pidurile, legea interzice pasunatul in arboretele in curs de regenerare si in piidurile cu funcfii speciale de protectie, precum si in semintiguri si plantafii cu vairste mai mici de 10 ani si eu indltime sub 3 m, in paduri de plopi si saloie sub varsta de S ani! in Controlul asupra modului in care se aplici regimul piidurile proprietate privatise organizeaza de Ministeral Agricultu Alimentatici si Pidurilor, care constati faptele ce contravin acestui regim si aplici, potrivit legii, sanetiuni ori sesizeazi, dupa caz, organele de urmarire penala’. Definitorii de paduri proprietate pri persoanele juric sau fizice care executi exploatarea masei lemnoase sunt obligate si recolteze numai_ arbor! i de personalul silvic, si respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase si cele referitoare la circulagia materialului lemnos previzzute de lege, Marcarea gi evaluarea arboritor destinati teri se fac, la cerere, de eiitre personalul silvic autorizat, O dati cu plata acestor prestati, proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea si transportul materialului lemnos respeeti. Organele competente ale statului sau misuri preventive pentra ipiedicarea reducerii suprafetei piidurilor proprietate privati, aceasta find interzisi, cu exceptia situatiilor admise de lege (pentru constructii cu destinatii militare, cdi ferate, sosele de importants deosebiti etc.). Este interzisi si defrigarea lenta, prin secuiri de arbori ori alte procedee care due la reducerea treptata a consistentet ptidurii, ce trebuie, de asemenea, controlati de organele silvice competente. A se vedea a7 din Coal svi, 24 sve a2 in acca cod 168,