CURS MATRICEA CITOPLASMATICA

ACTINA
A fost izolata la inceput (l942) din celulele musculare in care constituie cca 2o%
din totalul proteinelor structurale.Initial s-a crezut ca actina este singura proteina
cu proprietati contractile avind rol in contractia musculara.In prezent ,insa se
cunoaste ca este intilnita in toate celulele eucariote,unde reprezinta cca 5-10%
din totalul proteinelor structurale.La mamifere exista 6 tipuri diferite de actina-4
actine alfa,o actina beta si o actina gamma.Primele patru(actinele alfa) sunt
intilnite in celulele musculare,iar celelalte doua in celulele nemusculare.Toate
cele sase tipuri de actina sunt similare in secventa de aminoacizi si sunt inalt
conservate,de-alungul evolutiei celulelor eucariote.
Structura tridimensionala a monomerului de actina G ,precum si actinei F
(filamentoase) a fost identificata in 1990 de catre Kenneth Holmes si Wolfgang
Kabsch et.col.,
Monomerul de actina globulara G are 375 reziduuri de aminoacizi si
greutate moleculara 43.000 daltoni.Fiecare monomer de actina G globulara
prezinta situsuri de legare ,ce mediaza interactiunea cap-coada cu alti 2
monomeri,asa incit este posibila polimerizarea si formarea de actina
F(polimerizata,filamentoasa).Fiecare monomer este rotat 166 grade in cadrul
filamentului,acesta fiind motivul pentru care actina F Se constituie ca un dublu
helix.Deoarece toti monomerii sunt orientati in aceeasi directie,filamentul de
actina are o polaritate distincta si doua capete plus(+) si minus(-),sunt diferite
unul de celalalt.Aceasta polaritate a filamentelor de actina este importanta atit in
asamblarea cit si stabilirea unei directii unice a miscarii relative a miozinei in
raport cu actina.
Studiul asamblarii monomerilor de actina este facut in solutii de
concentartii ionice diferite .In solutii cu nivel ionic scazut actina F se
depolimerizeaza in monomeri.Apoi actina G polimerizeaza spontan,daca nivelul
ionic creste la nivelul fiziologic.
Prima treapta a polimerizarii actinei este numita nucleatie,consta in
formarea unor agregate mici formate din trei monomeri de actina G.Filamentele
de actina pot in urmatoarea etapa sa creasca prin additie reversibila de monomeri
la ambele capete(+,-).Monomerii de actina leaga deasemenea Atp-ul,care este
hidrolizat la ADP,urmind asamblarea filamentelor.Cu toate ca polimerizarea nu
solicita ATP,monomerii de actina care leaga Atp polimerizeaza mult mai
repede,decit aceia care leaga ADP..Cum am discutat anterior ATP-ul legat este
hidrolizat si joaca rol cheie in reglarea asamblarii si in comportamentul dinamic
al filamentelor de actina.
Deoarece polimerizarea este reversibila,filamentele se pot scurta prin
disocierea subunitatilor de actina,sa se depolimerizeze,atunci cind este necesar.
De aceea exista un aparent echilibru intre forma G si forma F de actina,care
depinde de concentratia monomerilor liberi.Rata cu care monomerii de actina

sunt incorporati in filamentele de actina este proportionala cu concentratia lor la

nivelul citosolului.Se vorbeste de o concentratie critica de monomeri de actina la
care rata de polimerizare in filamente este egala cu rata de disociere.La aceasta
concentratie critica monomerii si filamentele sunt aparent in echilibru.
Cele doua capete ale filamentelor de actina cresc cu rate
diferite:monomerii de actina sunt fixati mai rapid la capatul + 10/5 decit la
capatul -.Deoarece actina legata de ATP disociaza mai lent decit actina legata de
ADP,aceasta duce la o diferenta de concentratii critice de monomeri necesari
pentru polimerizarea la ambele capete.Aceasta diferenta este exprimata in
fenomenul de Treadmillig, si ilustreaza dinamica filamentelor de actina.Aceasta
face asocierea monomerilor sa se faca mai rapid la capatul + cu crestere mai
rapida la acest capatDeoarece ADP-actina disociaza mai rapid din filamentul de
actina decit ATP- actina,cocentratia critica a monomerilor de actina este mai
mare pentru additia la capatul decit la capatul +.Fenomenul de treadmilling are
loc la concentratii intermediare a monomerilor,intre concentratiile critice pentru
capatul + si capatul -.In aceste conditii exista o disociere neta de monomeri lega
ti de ADP de la capatul balansat de o additie de monomeri ATP la capatul
+.Pentru ca sistemul sa functioneze ceoncentratia monomerilor de actina trebuie
sa fie intermediara intre concentratia critica ceruta de polimerizarea la capatul +
si cea ceruta de capatul -.In aceste conditii,exista o pierdere neta de monomeri
de la capatul ce se balanseaza de o additie la capatul +.Acest fenomen de
treadmilling(polimerizare depolimerizare) necesita ATP.Rolul fenomenului nu
este clar,poate reflecta dinamica asamblarii si dezasamblarii,filamentelor de
actina,necesara miscarii celulelor, si mentinerii formei celulelor>
Sunt de notat deasemenea citeva droguri care sunt utilizate experimental
care se leaga de actina si afecteaza polimerizarea:ex CITOCHALAZINA se
leaga la capatul + al filamentului de actina si-I blocheaza elongarea,aceasta
ducind la modificari de forma celulara si inhibarea unor miscari
celulare:mitoza,indicind ca polimerizarea actinei este responsabila de aceste
procese.
Un alt drog PHALLOIDINA se leaga strins la filamentul de actina si
previne disocierea in molecule individuale.Phalloidina marcata cu o substanta
fluorescenta este frecvent utilizata pentru vizualizarea filamentelor de actina
prin microscopia cu fluorescenta.
In celula atit asamblarea cit si dezasamblarea filamentelor de actina sunt
influentatede proteinele asociate actinei,ce actioneaza fie prin legarea fie prin
separarea monomerilor de actina,de aceea previne incorporarea lor in filamente
sau se pot lega la capetele filamentului de actina prevenind additia de monomeri.
Reglarea polimerizarii actinei de catre aceste proteine,permit mentinerea
Unui pool de actina nepolimerizata(ioo micromolar)
Dintre proteinele asociate actinei mentionam:
TYMIOZINA GM= 5Kd,este pricipala responsabila de separarea
monomerilor de actina si previne asamblarea lor in filamentul de actina.

PROFILINA se leaga de monomerii de actina si similar tymiozinei

previne polimerizarea(incorporarea monomerilor in filamentul de actina F).In
acelasi timp,poate promova incorporarea monomerilor in filamente prin
transformarea ADP in ATP.Aceasta transformare duce la formarea ATPmonomerilor,care se incorporeaza rapid la capatul + al filamentului de
actina.Profilina se poate asocia fosfolipidelor din membrana celulara(fosfatidil
inozitolul),implicate in semnalizarea celulara,sugerindu-se cva profilina ,poate
servi drept reglator molecular ce controleaza polimerizarea actinei,producind
schimbari in citocheletul celular ca raspuns la semnalele externe extracelulare.
PROTEINELE DE LA CAPETE se leaga la capetele filamentelor de
actina prevenind pierderea sau additia de monomeri.
GELSOLINA,face parte din categoria proteinelor ce promoveaza
deplasarea filamentelor de actina.Ea fragmenteaza filamentele de actina si
ramine apoi legata de capetele +,servind ca o proteina ce blocheaza cresterea
filamentului.Gelsolina este activata de Ca++ si de aceea poate fi stimulata de
semnale extracelulare ce tranzitoriu pot creste concentratia intracelulara a Ca ++
Ca si profilina ,gelsolina se leaga de fosfatidilinozitol.Reglarea gelsolinei de
catre ionii de calciu si fosfolipidele membranare arata legatura dintre semnalele
extracelulare si citoscheletul de actina.
ORGANIZAREA FILAMENTELOR DE ACTINA
Se pot organiza individual in:
-Bandelete
-retea
ce joaca roluri diferite la nivelul celulei.
In cadrul bandeletelor ,filamentele de actina sunt asezate in pachete de
filamente paralele.In retele sunt asezate in toate directiile,formind retele
tridimensionale cu proprietatea de gel semisolid.Formarea acestor structuri este
guvernata de o serie de proteine asociate actinei ce realizeaza crosslicari ale
filamentelor de actina.
Toate proteinele inplicate in legarea filamentelor de actina, contin doua
domenii de legare la actina,permitind ca o melecula sa lege doua filamente de
actina.Modalitatea de legare in bandelete sau in retea ,depinde de natura si
marimea proteinei de croslincare.
Proteinele ce crosslinkeaza filamentele de actina in bandelete(numite
proteine asociate bandeletelor)uzual sunt proteine cu molecule mici si rigide ce
forteaza filamentele de actina sa se aseze regulat,paralel intre ele.In
contrast,proteinele ce intervin in organizarea filamentelor in retea
sunt,mari,flexibile si faciliteaza formarea unei retele tridimensionale.Aceste
proteine de croslinkare apar sa moduleze citocheletul.
Sunt doua tipuri structurale fi functionale de bandelete realizate de
proteinele asociate actinei:

I-contine filamente de actina paralele distantate la mici spatii intre ele,

brineisustinind proiectiile digitiforme ale membranei plasmatice(microvilii).In
aceste bandelete toate filamentele au aceeasi polaritate cu capatul + spre
membrana plasmatica.Un exemplu de proteina implicata in formarea acestor
bandelete este
FIMBRINA, ce a fost la inceput izolata din microvilii intestinali,iar apoi a fost
gasita in proiectiile digitiforme ale membranei in diferite tipuri celulare.
II-.al doilea tip de bandelete de actina este compus din filamente ce sunt
dispuse paralel ,dar la distante mai mari, si sunt capabile de contractie(exbandeletele de actina din inelul de contractie ce divide celulele in
telofaza.Structura laxa a acestor bandelete numite bandelete contractile,reflecat
proprietatile alfa-actininei, o proteina de crosslinkare a actinei.Opus
fimbrinei,alfa actinina formeaza dimeri pentru a lega doua filamente diferite
de actina.In cadrul dimerilor de alfa-actinina,fiecare subunitate are o greutate
moleculara de 102 Kd si contine un singur situs de legare la actina.Filamentele
De actina crosslikate sunt mult mai distantate decit in situatia in care erau legate
prin fimbrina.Cresterea spatiului dintre filamentele de actina permite miozinei sa
interactioneze cu bandeletele de actina, facindu-le capabile sa se contracte.
Reteaua de filamente de actina este generata si mentinuta de o molecula
proteica mare-FILAMINA-ABP-280-actina-binding protein.,care este
prezenta in forma dimerica , fiecare dimer,fiind alcatuit din doua subunitati
,fiecare cu greutate moleculara de 280Kd.Domeniul de legare la actina se
gaseste opus domeniului de dimerizare, asa incit dimerul de filamina este o
molecula flexibila in forma de V ce leaga la ambele capete ale V-ului actina,
realizind o retea tridimensionala.Aceasta retea tridimensionala se leaga la
membrana plasmatica si sustine suprafata celulara.Aceasta retea tridimensionala
se numeste cortexul celular si este responsabil de forma celulara si deasemenea
este implicat intr- serie de miscari de suprafat inclusiv miscarea.
In studiul citoscheletului ca de altfel si in studiul membranei celulare au
fost folosite hematiile.Avantajul este ca aceste celule nu au nucleu si nici
organite celulare,asa incit membrana lor plasmatica ca si proteinele asociate pot
fi izolate fara a fi contaminate de alte variate endomembrane.in plus
citoscheletul eritrocitelor este format numai din filamente de actina, lipsind
microtubulii si filamentele intermediare.Citoscheletul cortical de actina este deci
responsabil de forma de disc biconcav.
Proteina majoritara ce formeaza baza citoscheletului cortical este o
proteina asociata actinei numitaspectrina( ce corespunde filaminei)
Spectrina eritrocitara este un tetramer alcatuit din s lanturi polipeptidice
,alfa si beta cu greutate moleculara(240Kd si respectiv 22oKd).Lantul Beta are
un singur domeniu de legare a actinei la capatul aminoterminal.Lanturile alfa si
beta se pot asocia pentru a forma dimeri care apoi se pun cap la cap pentru a
forma tetrameri cu 2 domenii separate de legare ale actinei si avind lungimi de
200 nm.Capetele filamentelor de spectrina se asociaza cu filamentele scurte de
actina formindu-se in acest mod reteaua de spectrina si actina., ce formeaza

citoscheletul cortical al hematiei..Aceasta retea actina- spectrina se leaga de

membrana plasmatica prin ankirina,ce se leaga tit de spectrina cit si de
domeniul intracelular al proteinei benzii 3 .O legatura additionala intre reteaua
de spectrina actina si membrana plasmatica poate fi realizata prin proteina benzii
4.1 ce se leaga si de domeniul intracelular al glicoforinei si proteinei benzii 3.
In alte tipuri celulare decit hematie. Legarea citoscheletului cortical de
membrana celulara este similara celei din eritrocite,prin proteine spectrinlike(spectrine nonetritroide)..Acestea sunt reprezentate de:
-fodrine
-filamina
-disforina.
Disforina este codificata de genele responsabile de doua tipuri de distrofii
musculare:Duchenne si Becker.A doua este mai putin severa, mai rara si poate
sa nu fie letala.Distrofiile musculare sunt un grup de boli genetice caracterizate
prin pierderea progresiva a celulelor musculare.Maladia Duchenne este cea mai
comuna si severea forma de distrofie ce afecteaza 1/3500 din copii de sex
masculin.Copii nu sunt afectati pina la 3-5 ani, dupa care se observa prima data
oboseala muscuylara,urmata de o scadere progresiva a masei musculare, la 12
ani merge in scaun cu rotile , si se moare prin insuficienta respiratorie pe la 2o
ani.Cauza este afectata gena de pe cromozomul sexual X ce codifica o proteina
cu greutate moleculara 427 Kd numita Disforina( spectrina din
hem,atii).Disforina se leaga de membrana plasmatica a fibrei musculare striate
printr-un
complex
de
proteine
transmembranare.Aceste
proteine
transmembranare la rindul lor se leaga de componente ale matricei
extracelulare.Deci disforina joaca un rol important in ancorarea citoscheletului
muscular la matricea extracelulara.Acest ancoraj este necesar stabilizarii
membranei plasmatice in timpul contractiei .Boala sus amintita se datoreaza
lipsei disforinei sau inlocuirea ei cu o proteina anormala.
In contrast cu suprafata uniforma a eritrocitelor,cele mai multe celule au
pe membrana plasmatica specializari ce formeaza contacte cu celulele adiacente,
cu componentele tisulare sau cu alte substraturi(suprafata mediului de cultura.
Aceste regiuni deasemenea servesc ca situsuri de ancorare ale
bandeletelor de actina,ce ancoreaza citoscheletul la aria de contact.Acest
atasament particular al filamentelor de actina este in mod particular evidentiat in
cuturi de fibroblasti-Jonctiunile focale.
Jontiunile focale Sunt modalitati de atasare la mediul de cultura sau la
componente ale matricei extracelulare,si se realizeaza prin integrine.Jonctiunile
focale servesc drept loc de atasare a bandeletelor de actina numite fibre de
stress.
Fibrele de stress sunt bandelete de actina crosslinkate de alfa actinina ce
ancoreaza celula si exercita tensiune asupra substratului.Ele sunt atasate la
jonctiunile focale ale membranei celulare prin intercatiune cu integrina.Aceasta
asocire care este complexa si nu foarte bine cunoscuta poate fi mediata de alte
citeva proteine:talina

-vinculina
-tensina
Atit talina cit si alfa actinina se pot lega la domeniul citoplasmatic al
integrinei.Talina se leaga deasemenea de vinculina ce la rindul ei poate
interactiona cu alfa actinina si tensina( care la rindul ei se leaga si de actina)
S-au mai izolat si alte proteine in cadrul jonctiunilor focale.
Citoscheletul de actina realizeaza ancorarea la jonctiunile de
adezivitate(zonula adherens).In cadrul zonulei adherens,benzile contractile de
actina se leaga la membrana plasmatica,Contactul dintre celule este mediat de
proteine transmembranare numite cadherine.Acestea se leaga de un complex
proteic ,alfa , beta si gamma catenine.Beta si gamma cateninele se leaga la
domeniul citoplasmatica al cadherinei si la alfa catenina.Alfa catenina se leaga
la vinculina, care va servi apoi ca ptoteina de likaj la citoschelet.
Protruziile suprafetei celulare
Cele mai multe celule au protruzii sau extensii ale membranei plasmatice,
implicate in miscarea celulara, fagocitoza sau functii specializate ca
absorbtia.Cele mai multe protruzii au in structura lor filamente de actina(fie
permanente fie care se pot rapid rearanja in bandetele sau retele)
Cei mai bine caracterizati sunt microvilii care sunt prelungiri in deget de
manusa ale membranei plasmatice, urmate de prelungiri citoplasmatice, sunt
foarte abundenti pe suprafata celulelor implicate in absorbtie.(enterocite
,nefrocite) unde formeaza marginea in perie si platoul striat.Sunt mii de microvii
per celula.Stereocilii sunt forme specializate de microvili, ai celulelor auditive
sunt respomsabili de auz prin detectarea vibratiilor sonore.
Structura microvilului:In axul microvilului se gaseste un fascicul (o
bandelete de 20-3o filamente de actina, legate intre ele de fimbrina.Oricum
proteina specializata pentru linkarea filamentelor de actina din axul microvilului
este vilina prezenta exclusiv in microvilii enterocitelor si nefrocitelor.De-alungul
microvilului,filamentele de actina sunt atasate de membrana plasmatica prin
brate laterale formate din calmodulina si miozina I implicate in miscarea
membranei microvilului de-alungul bandeletei de filamente de actina.La baza
microvilului filamentele de actina sunt ancorate intr-o regiune bogata in
spectrina a citoscheletului cortical numita reteaua terminala ce leaga si
stabilizeaza microvilii.
In contrast cu microvilii multe protruzii ale suprafetei celulare sunt
tranzitorii, si apar ca raspuns la o serie de semnale extracelulare.Cele mai multe
sunt implicate in miscare.
Pseudopodele sunt extrensii moderate ondulate ,avind in structura lor
filamente de actina legate intr=o retea tridimensionala, responsabile de
fagocitoza si miscarea amoeboidala.
Lamelipodiile sunt prelungiri care au aspect de foi de hirtie si au in
structura lor o retea tridimensionala de fibre de actina.Sunt prezente la fibro-

blaste.
Microspinii(Filopodiile) sunt prelungiri sustinute bandelete de actina.
Formarea si retractia acestor prelungiri este bazata pe asamblarea si
dezasamblarea regulata a filamentelor de actina.
ACTINA SI MIOZINA
MISCAREA CELULARA
Filamentele de actina se asociaza cu miozina, si aceasta asocire este
respomsabila de numeroasele miscari.
MIOZINA
Este prototipul unui motor molecular ce transforma energia chimica a
ATP-ului in energie mecanica, de aceea genereaza forta si energie.Contrcatia
musculara are la baza aceasta interactiune chimica.Aceasta interactiune este
responsabila de variatele miscari prezente la celulele nemusculare, inclusiv
diviziunea celulara.Aceasta interactiune joaca rol important in bilogia celulara.
CONTRACTIA MUSCULARA
Exista trei tipuri de celule musculare:fibre musculare scheletice,cardiace
si netede.Elementele contractile,miofibrilele sunt organizate in striatii
transversale.
Muschiul scheletic este format din bandelete de fibre musculare .Fibra
musculara are diametrul de 5o microni si lungimea de citiva cm,formate prin
fuzionarea multor celule individuale in timpul dezvoltarii.cea mai mare parte a
citoplasmei este alcatuita din miofibrile ce sunt bandelete cilindrice alcatuite din
doua tipuri de filamente:
-filamente groase de miozina cu diamterul 15 microni
-filamnete subtiri de actina cu diametrul de 7 microni
Fiecare miofibrila este organizata din unitati contractile numite
sarcomere, ce sunt responsabile de striatiile transversale.sarcomerele au cca 2
microni lungime, contin mai multe regiuni distincte, decelate de microscopul
electronic.la capetele unui sarcomer fiind definite membranele Z.in fiecare
sarcomer , banda intunecata =discul anizotrop= se dispune intre doua jumatati
de discuri clare=discuri izotrope=.Aceste benzi clare corespund absentei
filamenteleor de miozina.Banda I contine numai filamente subtiri de actina,in
timp ce banda A contine filamnete de miozina si de actina.Filamnetele de actina
si de miozina alterneaza in regiunea periferica a discului A,in timp ce in partea
centrala se gaseste zona H unde exista numai filamente de miozina.Filamentele
de actina sunt atasate cu capetele + la membranele Z ce include si alfa
actinina,proteina de linkare. Filamentele de miozina sunt legate de membranele
M din mijlocul zonei H luminoase.Mai exista doua proteine additionale:titina si
Nebulina care contribuie deasemenea la formarea si stabilizarea sarcomerului.

Titina este o proteina cu molecula foarte mare 3000 Kd si o singura

molecula se extinde de la membrana M la membrana Z.(membrana M
stabilizeaza filamentele de miozina.Nebulina este asociata actinei ,stabilizind
lungimea filamentului de actina.
In timpul contractiei, fiecare sarcomer se scurteaza, apropiindu-se intre
ele membranele Z..Nu excista nici o modificare a discului A.Datorita scurtarii
atit discurile I cit si zona h aproape dispar, si aceasta se datoreste alunecarii
filamentelor de actina printre cele de miozina.Mecanismul molecular al
interactiunii este legarea miozinei de filamentele de actina, permitind miozinei
sa functioneze ca motor al alunecarii filamentelor.Tipul de miozina prezent in
muschi este miozina II .
Miozina este o proteina cu greutatea moleculara 500 Kd si este alcatuita
din 2 lanturi grele identice,fiecare avind 200Kd si 4 lanturi usoare fiecare avind
16-2o.Kd.Fiecare lanti greu are cite o portiune globulara si o portiune alfa
helicoidala.Portiunea alfa helicoidala a unui lant greu se spiralizeaza in jurul
portiuni alfa helicoidale a celuilalt lant greu si dau nastere unui dimerce
formeaza bastonasul moleculei de miozina.Cele doua capete globulare ale
moleculei de miozina au fiecare atasat cite doua lanturi usoare.Filamentul gros
de miozina este format din citeva sute de molecule de miozina.Capetele
globulare ale moleculei de miozina formeaza puntile de legatura intre
filamentele groase si cele subtiri.Orientarea moleculelor de miozina in cadrul
filamentului gros este este cu capetele alfa helicoidale catre membrana Msi cu
capetele globulare de-alungul filamentelor de actina in directia capatului +.
Odata cu legarea filamntelor de actina, molecula de miozina lega si hidrolizeaza
ATP-ul , ce faciliteaza alunecarea filamentelor.
PROTEINELE REGALTOARE
Sunt tropomiozina
-troponina
Tropomiozina este o proteina fibroasa ce se dispune de-alungul
filamentelor de actina.In fibra musculara striata fiecare molecula de
tropomiozina leaga o molecula de troponina.
Troponina este un complex de 3 polipeptide:
-troponina G(cheleaza calciul)
-troponina I(inhibitor)
-Troponina T(ce se leaga la tropomiozina)
Cind concentratia de Ca++ citoplasmatic este scazuta, complexul
tropomiozina-troponina blocheaza interactiunea actina miozina, si deci muschiul
nu se contracta,In schimb la concentratii crescute de Ca ++ ,acesta se leaga la
tropinina C, troponina C se leaga de troponina T si aceasta la tropomiozina care
la rindul ei se leaga de actina, deci se va produce contractia.

INTERACTIUNEA
NEMUSCULARE

ACTINA

MIOZINA

IN

CELULELE

Filamentele de actina se interdigiteaza cu filamentele de miozina bipolare

formate fin 15-20 molecule de miozina II, ce produc contractia prin alunecarea
filametelor de actina.Filamentele de actina in benzile contractile sunt asociate
deasemenea cu tropomiozina ce faciliteaza interactiunea lor la miozina II.
Exista doua modalitati de ansable contractile in celulele
nemusculare:fibrele de stress si zonulele adherens
Contractia fibrelor de stress produce tensiunea de-alungul
celulelor,mentinind celula pe suortul pe care este ancorata.
Contractia zonulei adherens altereaza forma celulelor epiteliale de
acoperire.Acest proces este important in timpul dezvoltarii embrionare.Dar cel
mai dramatic exemplu este citochineza=separarea celor doua celule fiice la
sfirsitul diviziunii.Inelul contractil este format din filamente de actina si miozina
II chiar sub membrana plasmatica.
In celula nemusculara contractia este reglata de fosforilarea primara a
unuia din lanturile usoare,(lanturi reglatoare).Fosforilarea lantului usor de
miozina in aceste celule are in final doua efecte:
-promovarea asamblarii miozinei la filamnetele de actina
-crestrea actiunii catalitice a miozinei
Fosforilarea este catalizata de miozin-kinaza ce este la rindul ei reglata de
calmodulina fixatoare de calciu.Cresterea concentratiei de Ca++ promoveaza
legarea calmodulinei de kinaza si fosforilarea miozinei.
MIOZINELE NECONTRACTILE
Nu sunt organizate in filamente si de aceea nu sunt implicate in contractie
Pot fi implicate in alte tipuri de transport:transport de vezicule si
organite,miscari celulare.
Cele mai cunoscute miozine sunt membrii familiei miozinei I.
Miozina I contine un capat globular ce actioneaza ca motor molecular la fel ca in
miozina II.Membrii acestei familii sunt mult mai scurti(GM=11oKd), nu au
coada lunga ca miozina II si nu formeaza dimeri.Cozile se pot lega spontan de
alte structuri ,ca organite, vezicule.Miscarea miozinei I de-alungul filamentelor
de actina poate transporta particola sau vezicula pe care a atasat-o.O functie a
miozinei I discutata deja este aceea de a forma brate laterale ce leaga bandelete
de actina de membrana plasmatica a microvilului.S-au mai identificat alte 7
clase de miozine:III,-X.Multe dintre ele s-au identificat in aceeasi celula, iar
functia lor ramine de identificat.Un exemplu de miozina este miozina V
identificata in creierul uman,are rol de caraus de vezicule de-alungul
filamentelor de actina.

10

FILAMENTELE INTERMEDIARE
Au un diametru de 1o nm(diametru intermediar intre filamentele de actina
care au 7 nm si microtubuli cu 25 nm)Spre deosebire de microfilamentele de
actina si microtubuli,filamentele intermediare nu sunt implicate in miscarea
celulara.Ele sunt cele mai stabile structuri ce joaca rol structural.
PROTEINELE FILAMENTELOR INTERMEDIARE.
In timp ce filamentele de actina si microtubulii sunt polimeri ai aceluiasi
tip de proteina(actina si tubulina) filamentele intermediare sunt alcatuite dintr-o
varietate de proteine ce se exprima in diferite tipuri de celule.Mai mult de 50 de
tipuri de filamente intermediare si proteine au fost identificate si au fost
clasificate in 6 grupuri,bazate pe similaritati intre secventele de aminoacizi.
Tipurile I si II sunt doua tipuri de keratine,fiecare continind 15 proteine
diferite ce se exprima in celulele epiteliale.Fiecare tip de celula epiteliala
sintetizeaza un tip de keratina din categoria I(acida) si un tip de proteina din
categoria II( neutra/bazica), ambele copolimerizind pentru a forma un filament.
Citeva din proteinele din categoriile I si II se numesc jeratine dure si sunt
utilizate pentru productia unghiilor si a firelor de par.Alte tipuri de keratine se
numesc keratine moi si sunt abundente in celulele epidermului.
Tipul III de proteine ale filamentelor intermediare include:vimentina
,desmina,proteine fibrilare gliale acide, periferina.Vimentina se intilneste in
fibroblaste , celule musculare netede, leucocite.Desmina este intilnita in fibrele
musculare striate. Se prinde de membranele Z.Proteinele gliale fibrilare acide se
exprima in celule gliale, iar periferina se exprima in neuronii sistemului nervos
periferic.
Tipul IV cuprinde proteinele din neurofilamente:1.NF-L,2.NF-M,3.NF-H
prezente in neuronii motori ai sistemului nervos central, 4.alfa-internexina care
se exprima in neuroni in stadiile initiale de dezvoltare embrionara.
Tipul V cuprinde lamininele nucleare ce sunt intilnite in cele din mai
multe celule eucariote.Sunt componente ale anvelopei nucleare.Se asambleaza
intr-o retea ortogonala sub membrana nucleara.
TipulVI. Cuprinde nestina prezenta in celulele stem ale SNC.
Filamentele intermediare au o organizare structurala comuna.Toate
proteinele filamentelor intermediare au o portiune centrala alfa-helicoidala de
aproximativ 310 aminoacizi( 35o aminoacizi in laminina nucleara).Partea
centrala este flancata de capetele amino si carboxiterminale ce variaza ca
dimensiuni.Domeniul alfa helicoidal joaca un rol central in asamblarea
filamentelor in timp ce capetele sau cozile determina functii specifice.Capul
este reprezentat de capatul amino terminal,iar coada de capatul carboxiterminal.

11

ASAMBLAREA FILAMENTELOR INTERMEDIARE

Primul stadiu in formarea filamentelor intermediare este formarea
dimerilor in care partea centrala este formata din doua lanturi polipeptidice
rasucite helicoidal.Dimerii se pot asocia doi cite doi dispusi paralel.Capatul
aminoterminal in dreptul capatului carboxiterminal ducind la formare de tetraMeri ce se pot atasa cap la cap formind protofilamente.In final un filament
intermediar contine 8 protofilamente asezate circular ce formeaza o structura
cilindrica.Aceste bastonase nu au polaritate.Filamentele intermediare sunt in
general mult mai stabile decit filamentele de actina sau microtubulii. Proteinele
din filamentele intermediare sunt modificate frecvent prin fosforilare ce poate
regla asmablarea si deplasarea lor in celula. Cel mai clar exemplu este
foforilarea lamininei nulceare , cea ce duce la dezasamblarea lamininei
nucleare,distrugerea invelisului nuclear in timpul mitozei.Filamentele de
vimentina deasemenea pot fi dezasamblate in mitoza.
ORGANIZAREA
INTRACELULARA
A
FILAMENTELOR INTERMEDIARE
Formeaza o reta elaborata in citoplasma celor mai multe din celule,
extinzindu-se de la invelisul nuclear
catre membrana plasmatica.Atit
filamentele de cheratina cit si cele de vimentina se ataseaza la anvelopa
nucleara, aparent servind la pozitionarea si ancorarea nucleului in celula. In
acelasi timp vimentina se poate atsa de membrana plasmatica, legindu-se de
anchirina.Reteaua de filamente intermediare este sustinuta si asociata microtuBulilor.Exista o serie de droguri care dezasambleaza microtubulii , ele facind ca
filamentele de vimentina sa se colapseze in jurul nucleului.Filamentele de
cheratina ale celulei epiteliale sunt strins ancorate la membranma plasmatica la
zone specializate intervenind in formarea desmozomilor si hemidesmozomilor
MICROTUBULII
A treia componenta principala a citoscheletului este reprezentata de
formatiuni cilindrice cu diametrul de 25 nm numite microtubuli.Ca si
filamentele de actina , microtubulii sunt structuri dinamice , ce se asambleaza si
se dezasambleaza continuu la nivelul celulei. Au rol in mentinerea formei
celulare, in determinismul unor miscaricum ar fi: locomotia celulara, transportul
intracelular de organite, separarea cromozomilor in mitoza.
Structura, asamblare, dinamica si instabilitatea microtubulilor
Microtubulii sunt alcatuiti
dintr-un singur tip de proteina
numita_tubulina.Tubullina este un dimer alcatuit din doua subunitati :alfa
tubulina si beta tubulina de 55KD fiecare.Ca si actina este codificata de o
familie mica de gene.Se cunoaste si gamma tubulina localizata in special in
centrozom, unde joaca un rol important in initierea asamblarii microtubulilor.

12

Dimerii de tubulina vor polimeriza pentru a forma microtubulii care in

general sunt alcatuiti din 13 protofilamente asamblate in jurul unui spatiu
central.Protofilamentele ce sunt alcatuite dintr-un aranjament cap-coada al
dimerilor de tubulina sunt sunt disouse paralel la nivelul microtubulilor.La fel ca
filametele de actina sunt structuri polare cu doua capete distincte:capatul +cu o
crestre rapida si capatul- cu o crestere incetinita.Polaritatea este importanta in
determinarea directiei de miscare de-alungul microtubulului,exact cum
polaritatea filametului de actina determina directia de miscare a miozinei. Dimerii de tubulina se pot depolimeriza la fel de repede cum se pot polimeriza, iar
microtubulii pot avea cicluri rapide de asamblare si dezasamblare.
Atit alfa cit si beta tubulina leaga GTP-ul, care functioneaza analog ATPului,legat de actina reglind polimerizarea.In particular GTP-ul legat de beta
tubulina este hidrolizat la GDP urmind polimerizarea
Aceasta hidroliza a GTP-ului stabileste afinitatea de legare a tubulinei
fata de alte molecule,de aceea favorizeaza depolimerizarea si duce la
comportamente dinamice. Se poate vorbi de acelasi comportament de tread
milling( de asamblare si dezasamblare in care moleculele legate de GTP sunt
permanent pierdute de la capetele si sunt inlocuite prin additie de molecule de
tubulina legate de GTP la capatul +, in acelasi microtubul.Turnoverul de
reinnoire este rapid de citeva minute si este foarte important pentru remodelarea
citoscheletului din timpul mitozei.Din cauza rolului central al microtubulilor in
mitoza , drogurile ce afecteaza asamblarea microtubulilor sunt utilizate in
tratamentul cancerului-Colchicina, calcemidul se leaga de tubulina si inhiba
polimerizarea tubulinei, deci blocheaza mitoza. Vincristina , vinblastina inhiba
selectiv diviziunea celulelor tumorale si metastazarea prin inhibitia miscarii.
Taxolul stabilizeaza microtubulii,blocind diviziunea.
CENTRII DE ORGANIZARE AI MICROTUBULILOR
Microtubulii se extind in celula din centrii de organizare ai microtubulilor
in care sunt ancorati cu capetele -. In marea majoritate a celulelor centrul de
organizare este Centrozomul care este localizat in apropierea nucleului.In timpul
mitozei microtubulii se extind din centrul celular duplicat pentru a forma fusul
de diviziune, ce ste responsabil de separarea si distributia cromozomilor in
celulele fiice.Centrozomul serveste de situs initial de asamblare al
microtubulilor, care cresc apoi catre periferie de la nivelul centrozomului.Acest
lucru stabileste si polaritatea microtubulilor in celula.Capatul-este la nivelul
centrozomului ,iar capatul + este catre citoplasma celulara.Centrozomii sunt
formati dintr-o pereche de centrioli perpendiculari unul pe celalalt,inconjurati de
o masa amorfa numit material pericentriolar.
Centriolii sunt structuri cilindrice ce sunt alcatuite din 9 triplete de
microtubuli,similar corpusculului bazal al cililului si flagelului.Oricum centriolii
sunt precursorii corpusculilor bazali.Microtubulii ce emana din centrozom se
termina la periferia materialului pericentriolar, deci nu centriolii, ci materialul

13

pericentriolar initiaza asamblarea microtubulilor. Un numar mare de prteine

asociate cu centrozomul au fost identificate, dar nu a fost precizat rolul lorin
asamblarea microtubulilor.
REORGANIZAREA MICROTUBULILOR IN TIMPUL MITOZEI
Aranjamentul microtubulilor prezent in interfaza se dezasambleaza in
subunuitati libere de tubulina,care sunt responsabile de formarea fusului de
diviziune,care la rindul lui este responsabil de separarea cromozomilor.
In primul moment are loc duplicarea centrozomului pentru a forma 2 centrii de
organizare separati , si care se dispun la polii opusi ai celulei.Centriolii si
celelalte componente ale centrozomului se duplica in interfaza, dar ramin
impreuna de-o parte a nucleului pina incepe mitoza.Cei doi centrozomi apoi se
separa si se muta de-o parte si de alta a nucleului,formind cei doi poli ai fusului
de diviziune.Cum celula intra in mitoza, asamblarea si dezasamblarea dinamica
au loc, mai intii rata de dezasamblare creste de lo ori. Numarul de microtubuli ce
emana din centrii de organizare creste de 5-1o ori.Are loc o dezasamblare a
micortubulilor interfazici si creste formarea de microtubuli scurti emanati din
centrozom.In 1926 Marc Kirschner si Tim Mitchison au aratat ca formarea
fusului de diviziune implica o stabilizare selectiva a unor mictorubuli ce emana
de la nivelul centrozomului.Microtubulii care formeaza fusul de diviziune sunt
de trei tipuri:
a.Microtubulii kinetocorocentriolari , sunt asociati cu proteine specifice pentru a
forma kinetocorii. Atasarea microtubulilor la kinetocorii cromozomiali
satbilizeaza microtubulii.Acesti microtubuli joaca un rol important in separarea
cromozomilor mitotici.
b.microtubulii polari care sunt atasati la cromozomi si se intrepatrund cu
microtubulii de la polul opus in partea centrala a celulei.
c.Microtubulii astrali ,care emerg radiar in jurul centrozomilor, au liber capatul +
ca si cei care formeaza fusul, deci sunt polari.
Deplasarea cromozomilor de-alungul fusului de diviziune, catre polii
celulei in anafaza diviziunii mitotice este mediata de o proteina motor asociata
fusului.
Asamblarea si dezasamblarea dinamica a microtubulilor este reglata de o
varietate de proteine asociate microtubulilor(MAP s), care au fost izolate, fifind
de mai multe tipuri si avind functii diferite.Cele mai bine caracterizate au fost
MAPs izolate din creierul uman al unor mamifere( MAP s-1, MAPs-2 si
proteinele Tau. Aceste proteine se leaga de microtubuli si inhiba disocierea
subunitatilor de tubulina.In additie pentru stabilizarea microtubulilor ele pot
media asocirea lor cu alte elemente ale citoscheletului(cum ar fi filamentele
intermediare). Un bun exemplu pentru rolul microtubulilor stabili in
determinarea polaritatii este neuronul care are doua tipuri distincte de
procese(dendritele si axonii).Atit axonii cit si dendritele sunt sustinute de
microtubuli stabili ,impreuna cu neurofilamenmte.

14

Oricum microtubulii din axoni si dendrite sunt diferit organizati si se

asociaza cu MAPs distincte
In axoni,toti microtubulii sunt orientati cu capetele + catre butonii
terminali si capetele catre corpul celular.Acest capat nu este ancorat _ nu este
ancorat in centrozom. Ambele capete se termina in citoplasma axonului. In
dendrite microtubulii sunt paraleli intre ei dar unii au capatul + si altii capatul
catre corpul celular.Proteinele asociate microtubulilor in axon sunt proteinele tau
,iar in dendrite MAPs-2.
MOTORUL MICROTUBULILOR SI MISCARILE
Microtubulii sunt responsabili de diferite tipuri de miscari,
incluzind:transportul celular,pozitionarea membranelor veziculare si a
organitelor, separarea cromozomilor in mitoza, bataia cililor si flagelilor.
Miscarea de-alungul microtubulilor este bazata pe existenta unei proteine
motor ce utilizeaza energia derivata din hidroliza ATP-ului.
Exista doua familii de astfel de proteine:
1.kinezinele
2.dineinele
Kinezina si dineina sunt proteine distincte ce se misca de-alungul
microtubulilor in directii opuse:kinezina de la capatul la capatul +
Dinenina de la capatul + la capatul
Prima identificata a fost dineina de catre Ian Gibbons in 1965.Purificarea
acestei forme de dineina(numita dineina axonemala) a fost facilitatea de
cantitatea mare de proteina existenta in cili.Kinezina a fost purificata in 1985 in
axoni.
Kinezina de deplaseaza dinspre catre +. Capatul + este dispus ctare
butonul terminal si deci kinezina are rolul de a transporta veziculele si organitele
celulare dinspre corpul celular.Dar s-a observat ca acestea se deplaseaza la loc in
corpul celular, de unde s-a tras concluzia si apoi s-a izolt o proteina asociata
Maps-1 care se misca de la + catre si este respomsabila de intoarcerea
organitelor in corpul celular. Studiile au aratat ca Maps-1 este echivalenta
dineinei din cili.
Kinezina este o proteina cu GM=36o Kd, avind lanturi grele(110 Kd) si 2
lanturi usoare (60-70kd).Lanturile grele realizeaza un domeniu lung
helicoidal.Capetele N-terminale globulare reprezinta motorul moleculei.Se leaga
atit de ATP cit si de microtubuli.Hidroliza ATP-ului furnizeaza energie pentru
deplasare.Domeniul motor-globular al kinezinei are 34o aa , este mai mic decit
al miozinei(850 aa).Cristalografia cu raze X indica ca ,kinezina si miozina au
domeniile cu rol de motor similare,sugerind ca atit kinezina si miozina utilizeaza
mecanisme moleculare identice pentru a cupla si a hidroliza ATP-ul.Coada
moleculei de kinezina este alcatuita din lanturile usoare in asociatie cu capetele
carboxil ale lanturilor grele.Portiunea responsabila de legarea altor componente

15

celulare(vezicule, organite) ce sunt transportate de-alungul microtubulilor , este

capatul moleculei cu rol de motor.
Dineina are molecula foarte grea 2000Kd si are 2-3 lanturi grele(5oo kd)
complexate cu un numar variabil de polipeptide usoare si medii(14-120kd).
Identic cu kinezina ,lanturile grele formeaza domenii globulare ce leaga ATP-ul
si sunt responsabile de deplasarea de-alungul microtubulilor. Portiunea bazala a
moleculei este formata din lanturile medii si usoare si se leaga de organitele
celulare
CILII SI FLAGELII
Sunt prelungiri ale celulelor eucariote, ce au in structura lor microtubuli.
Multe bacterii au flageli , dar sunt diferiti de cei ai eucariotelor.
Cilii si flagelii celulelor eucariote sunt foarte similari in structura, avind
diametrul 0,25microni si lungimea pentru cil=10microni iar pentru
flagel=200microni.
Structura fundamentala de baza a cililor si flagelilor este axonema,
alcatuita din microtubuli si proteinele lor asociate.Microtubulii au un aranjament
caracteristic 9+2(un dublet inconjurat de 9 dublete periferice)In cadul dubletelor
Periferice exista un microtubul complet format din 13 protofilamente si un
microtubul incomplet format din 10-11 protofilamente.Acest microtubuli
periferici sunt legati de perechea centrala prin legaturi radiare alcatuite din
nexina.In additie exista 2 brate de dineina care sunt atasate la fiecare microtubul
A,iar activitatea de motor a dineinei determina bataia cililor si flagelilor.Capatul
al microtubulilor din cili sau flageli este ancorat in corpusculul bazal,ce este
similar ca structura centriolului avind triplete de microtubuli.Corpusculii bazali
oricum joaca un rol clar in organizarea axonemei.Ei initiaza formarea si
cresterea microtubulilor prezenti in axonema si ancorarea lor la suprafata
celulara.
Miscarea cililor si a flagelilor reprezinta alunecarea relativa a dubletelor
de microtubuli unele fata de altele sub actiunea dineinei.Baza moleculei de
dineina se leaga ce subfibra A a dubletului,in timp ce capetele globulare de leaga
de subfibra B din dubletul adiacent.
Miscarea capetelor de dineina in directia + catre - ,determina ca
microtubulul dintr-un dublet sa alunece spre capatul bazal al microtubulului B
adiacent.deoarece dubletele de microtubuli in axonema sunt conectate prin
nexina,alunecarea unui dublet in raport cu altul determina inclinarea , indoirea
lor.