Grafosfera si videosfera in Romania

R. Debray identific prea sumarpotrivit criticilor si trei mari perioade articulate n jurul
tehnicilor decomunicare: n primul rnd, logosfera, legat de scris,caracterizat prin domnia
divinului (Biblia, scrieri sfinte); n al doilea rnd, grafosfera,nscut n epoca tiparului, n care
prevaleaz idealul de cunoatere motenit din Iluminism; a treia perioad, videosfera, rezultat
al evoluiei audiovizualului,este dominat de goana dup plceri imediate i se nchin cultului
starului.
Grafosfera este pentru Regis Debray epoca tipografiei, lumea n
care imaginea este subordonata textului, etapa aparitiei autorului cel care ndeparteaza textul
prin paradoxul signaturii.
Grafosfera are n centru concepera scrierii drept criptografie pentru ca scrisul si asuma acum o
alta capacitate de difuzare, si pierde sensul transcendent, elitist si inaugureaza o paradigma ce va
constitui unul dintre reperele modernitatii: institutia autorului.
Grafosfera e o lume n care se pastreaza centralitatea, o lume organizata, care functioneaza dupa
regula adevarului. Un adevar girat de un autor si, chiar daca vorbim nca despre un autor
omniscient, capacitatea sa de acoperire se restrnge la opera, devine
deci partiala. Astfel, n coerenta grafosferei apar fisuri. Dumnezeu - autorul nu mai
creeaza dupa reguli permanente, el nu mai este generator de logos sub forma
cuvntului ce instaureaza realitatea, ci ramne doar un generator de lumi fictionale, pe care le
stapneste omniscient.
Daca ar trebui sa folosim un limbaj aristotelic, am spune ca grafosfera e o lume meta-fizica, n
sensul ca ea succede logosul n calitatea sa de limbaj ce are capacitatea de a se constitui fizic ca
existenta. Grafosfera se afla astfel dupa (grecescul meta) - fizica pentru ca autorul nu instituie
prezenta fizica ci o construieste lumi ntr-un univers fictional. Autorul nseamna tocmai
disparitia transcendentei din text,nlocuirea ei cu semnatura, cea care desemneaza posibilitatea
disparitiei creatorului, posibilitatea mortii lui. Semnatura, spre deosebire de caracterul nesemnat,
implicit, al textelor sacre, trimite la posibilitatea evacuarii fizice a autorului din text, la
posibilitatea limbajului de a-si ucide tatal.
Cartile in limba romana sunt primite cu rezerva atat de credinciosi cat si de preoti, tematori ca
ele sa nu cuprinda erezii. Se stia ca numai cartile luterane si calvine se tipareau romaneste, pentru
propaganda si conform traditiei cartile dreptei credinte ortodoxe nu puteau fi tiparite decat in
limba slava. Pentru a risipi neincrederea, Coresi traduce si tipareste in 1577 Psaltirea slavoromana, dandu-le o dovada ca nu numai carti eretice dar si cartile dreptei credinte ortodoxe pot fi
tiparite in limba romana si dovada putea fi data de textul slavon tiparit in paralel. Atat textul
romanesc din Psaltirea aceasta cat si al Psaltirii din 1570 sunt reproduse dupa textele traduse in
Maramures.

In 1580 tipareste si un Tetraevanghel bilingv, slavo-roman, care are pe frontispiciu stema Tarii
Romanesti, cartea fiind tiparita pentru Tara Romaneasca la cererea Domnilor Tarii Romanesti
Alexandru si Mihnea si a mitropolitilor Eftimie si Serafim, carora Coresi le mai tiparise cateva
carti de slujba in limba slavona.

Incununarea activitatii lui Coresi o constituie Cazania sau Evanghelia cu invatatura in limba
romana tiparita in 1581. Este o talcuire, o explicare a Evangheliilor din duminicile si sarbatorile
de peste tot anul, incepand cu Duminica Vamesului si a Fariseului pana la Duminica a 32-a dupa
Rusalii. Lipsesc Cazaniile la Duminica Ortodoxiei si inca cinci duminici.
Textele evangheliilor sunt cele tiparite in Tetraevanghelul din 1561. Talcuirea textelor
evanghelice s-au facut de doi preoti ortodocsi de la biserica Sf. Nicolae Schei din Brasov, Iane si
Mihai.
Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda
limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand
regionalismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi,
rotacizant.
Coresi contribuie si la indreptarea ortografiei limbii romane, prin faptul ca stabileste si
introduce reguli de despartire a cuvintelor, facand scrisul mai inteles si mai usor de raspandit, nu
numai prin carti dar si prin acte si documente atat de necesare, mai ales in cancelariile domnesti.
Un alt text din Vechiul Testament este Palia de la Orastie din 1582. Palia cuprinde primele doua
carti din Vechiul Testament : Geneza si Exodul. Initiatorul acestei traduceri este episcopul calvin
Mihail Tordas care urmareste intensificarea propagandei calvine printre romani. Tiparirea Paliei
inceputa inca din 1581 si terminata in 1582, s-a facut de Serban, fiul lui Coresi.
Videosfera e vrsta electronului, etapa n care vizibilul are efect de autoritate fiind cel care se
instituie prin simulacrum. Scrisul nu dispare definitiv, dar se accentueaza dominanta vizualului.
nca din epoca tipografiei, imaginea ncepea sa domine scrisul prin faptul ca semnul scris era
asimilat ca imagine. Acum nsa vizibilitatea si asuma ntreaga autoritate devenind criteriul de
consacrare al adevarului.
n videosfera e adevarat ceea ce vedem, spre deosebire de logosfera,unde e adevarat ceea ce nu
se vede, adica transcendentul, divinul. La fel, n grafosfera adevarul e dincolo, n lumea
fictionala, garantat de un autor absent, semnalat doar de numele de pe coperta.n videosfera nsa,
lumea traieste testimonial (ceea ce scade probabil intensitatea adevarurilor, a juramintelor, a
afirmatiilor ntr-o erodare a constructiilor morale). Si ntr-un univers testimonial, fragmentul de
realitate e transformat n reprezentare care la rndul ei se transforma n adevar.
Videosfera e vrsta electronului, a ciberneticii, a sondajului de opinie prin care grupul social se
hraneste vampiric cu propria sa imagine. Sintetizata prin rating sau cota de piata, aceasta lume
capitalizeazaexact ceea ce nu se poate capitaliza: simulacrumul.

n aceasta perspectiva, Jean Baudrillard vorbeste despre natura hiperreala a lumii noastre, natura
ce goleste obiectul de consistenta, lasnd doar suprafata, ecranul, sa semnifice.
Videosfera ar corespunde astfel notiunii de simulacru pe care o introduce Baudrillard,
anulnd perspectivele autoritatii tactile, auditive, ce corespund unor lumi depasite deja.
n interiorul acestor trei cicluri ale comunicarii, mediologia structureaza o serie de concepte care
formeaza de fapt, definitia perioadelor .
In grafosfera ,tipologia individuala se refera la toti (autorul pluralitatea adevarurilor), in
videosfera,tipologia este reprezentata de fiecare (adevar individual, simultan acreditat prin
contact vizual).
In grafosfera ,mediul este marea(fluiditatea auctoriala ncare adevarul poate fi construit),in
videosfera este aerul (prezenta ntruncontinuu absolut,posibilitatea de conectare a adevarurilor
relative ca prezenta, vezi transmisiunile n direct).
Varsta canonica in grafosfera este adultul (autorul, creatorul,constructor al unui timp posibil),in
videosfera este copilul (credulitate, capacitate de a se conecta).
Prima proiectie cinematografica din Romania a avut loc pe 27 mai 1896 prin prezentarea filmelor
Lumiere in birourile editoriale ale ziarului de limba franceza "L'Independence Roumaine" din
Bucuresti; in mai 1897 au fost produse primele jurnale romanesti si in 1912 a fost prezentat
primul film artistic Independenta Romaniei/Romania's Independence.
Filmul romnesc nu a fost scutit de influena din partea clasei politice aflat la putere ( Perioada
filmului socialist).
Se remarc n prezent o diminuare a filmului de art din cauza unor costuri ridicate de produc ie,
n favoarea filmelor de divertisment, aventur, porno, SF, uor de realizat att artistic, ct i
material.
Cu toate acestea, cele dou tendine de realizare a unui film, de art sau divertisment,
convieuiesc i fiecare se afirm n modul su de exprimare.
n Romnia se in o serie de manifestri pentru promovarea filmului cum sunt: Festivalul
Internaional de film Transilvania, la Cluj-Napoca, un altul cu produciile noilor, mai bine spus
anonimilor regizori ai celei de-a aptea art din lumea larg, organizat de cine alt cineva dect de
Fundaia Anonimul n localitatea Sfntu Gheorghe, din Delta Dunrii, judeul Tulcea i Festivalul
de film internaional DaKino la Bucureti, festivalul de asemeni al tinerilor realizatori.Cu
prilejul acestor festivaluri sunt reliefate mesajul filmului adresat publicului, arta interpretativ a
unor actori, scenariul i scenaristul, tehnici folosite n exprimare, regizorul filmului.
Videosfera a luat amploare dupa anii 1989 in Romania,dar scrisul nu dispare definitiv,se
accentueaza dominanta vizualului. Este o ar n care sectorul comunicaiilor cunoate o cretere
accelerat dup Revoluia din 1989. Televiziunea public (Televiziunea Romn), postul de radio
public (Societatea Romn de Radiodifuziune) i agenia de pres Rompres sunt singurele
companii de stat din acest domeniu, care este coordonat de Ministerul Comunicaiilor i
Tehnologiei Informaiei. Televiziunea prin cablu este disponibil aproape far excepie pe ntreg
teritoriul rii. n anul 2005 funcionau 11,35 de milioane de televizoare.

Primii pasi pentru introducerea internetului in Politehnica au fost facuti de Paul Cristea,
Trandafir Moisa, Nicolae Popovici.
n 1993, Romnia se conecteaz pentru prima dat la internet. Tot atunci, domeniul .ro este
recunoscut la nivel mondial.

Bibliografie:
www.wikipedia.ro
"Noi discipline, noi abordari si noi tehnologii n societatea informationala" - Dr. Alexandra
Craciun