Prezentarea probei 1. R.B. Cattell si scala de anxietate Unul dintre marii specialisti care s-a preocupat de problematica personalitatii umane a fost si psihologu! american R.B. Cattell. Acesta s-a nascut in Anglia, in anul 1905, tragandu-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi in Scotia si cu o linie de rudenie indepartata cu McKen Cattell unul dintre p&ringii psihologiei americane din secolul trecut, care, intre altele, a folosit pentru prima data termenul de test mental. La 19 ani, RB. Cattell a obtinut la Universitatea din Londra diploma in fizica si chimie. Spearman si Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, in special pentru masurarea capacitatilor umane. in anul 1937 se stabileste in USA ca cercetitor in subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1945 functioneaza ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat in special de masurarea trasaturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numara si chestionarul de anxietate “C”, 2. Definirea generala a conceptelor utilizate Nevrozismul — Se prezinta ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizicd si psihica fra vreun motiv obiectiy, rigiditate. Anxietetea — Se caracterizeazi printr-o stare permanenté de tensiune psihica, iritabilitate, lipsd de incredere in propria persoand, incapacitate sau rezerve in asumarea unui risc, tremur si alte reactii neuro-vegetative, diverse semne psihosomatice.S-a observat, in general, cd exist o tendin{a la nevrotici (care au o nota ridicata la nevrozism) de a avea o nota crescutd si la anxietate, insd acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o nota foarte ridicaté la anxietate intr-o situatie realmente Provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare si se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emotie penibila de asteptare”, “o teama fara obiect” care se produce in asteptarea unui eveniment, este o traire subiectiva care poate fi supusi controlului voluntar prin dezvoltarea constiingei de sine. 3. Definirea scarilor chestionarului Eul social ideal (Q;) Arata gradul de motivatie in integrarea comportamentului individual in jurul unui sentiment de sine acceptat constient si a standardelor sociale aprobate. Absenta unei asemenea integrari a comportamentului in jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxiet Factorul Q; arat& gradul in care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate. Forta Eului, Emotivitatea (C) Este capacitatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist, deoarece o tensiune anxioasa puternicd poate cauza o anumit regresiune si poate impiedica o crestere normala a forfei Eului.Insecuritate, Tendinta paranoica (L) Reprezinta cota cu care participa lipsa de securitate social la Insecuritate in directia culpabilitatii (O) Culpabilitatea anxioas% depresiva reprezinti o anxietate combinat’ cu auto-acuzare cauzati de presiunile Supracului care genereazd sentimentul de anxietate si depresie. Tensiunea ergicd (Q,) in acest caz, anxietatea apare prin presiunea pe care o exercita pulsiunile trezite si nevoile nesatisfacute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie, teama de o situatie sunt pulsiuni legate de aceasti component&. Nivelul acestei componente se manifesté in inclinarea catre emotivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate. 4. Aplicarea si corectarea inventarului Chestionarul poate fi administrat individual sau colectiv si va fi anuntat subiectilor ca find 0 foaie de autoanaliza. Consemnul de administrare « in aceste foi veti gisi 40 de intrebiri cu privire la greutitile pe care cea mai mare parte dintre oameni le intampind uneori in viata. Pentru a vi putea injelege propriile dumneavoastré reactii este necesar sit dati un raspuns absolut sincer la fiecare punct, marcdind fie DA fie NU fie raspunsul intermediar, astfel incat si puteti arita problemele pe care le puteti avea.incepeti cu cele doud exemple de mai jos pentru a vi putea da seama exact de ceea ce trebuie sé faceti. Dupd cum puteti observa, Fiecare punct este prezentat in realitate sub forma unei fraze. Veti aritta Sfelul in care aceasta se aplicé la dumneavoastra, punnd o cruce, “X”, intr-una din cele 3 céisute care se gasesc la dreapta. Incepeti deci si rezolvati primul exemplu. (se vor da explicatiile necesare celor cu neclaritati astfel incdt sarcina sa fie bine inyeleasd). Observagi c& existit 0 ciisufa la mijloc pentru cazul in care nu ati putea sa raspundeti in mod categoric prin Da sau Nu. Se recomanda sé se utilizeze aceastis cisuti cat mai putin posibil. Rezolvati acum si cel de-al doilea exemplu. Aveti neclarit ceea ce priveste modul de rezolvare a problemelor? (in cazul in care apar neclaritati, se vor da explicatiile necesare). Aproximativ jumiitate din problemele pe care le veti gsi duc la alegerea intre A si B, asa ca in exemplul de mai sus. Retineti ci varianta B este intotdeauna la dreapta si aveti grija la confuzii. Tineti minte ca nu trebuie sé utilizati rdspunsul “intre cele doud “ sau “Nesigur”, decdt daca vi este cu adevaérat imposibil sit alegeti intre A si B. Fiti atengi sé nu sériti nici o problemé, sé rispundeti Ia fiecare problemd printr-un singur réspuns. Raspunsurile dumneavoastré vor fi strict confidentiale, asa incét fiti sinceri in raspunsurile pe care le vefi da. Nu pierdeti timp cu ezitirile. Raspundeti imediat la fiecare intrebare, in functie de ceea ce ganditi chiar in clipa aceea si nicidecum in functie de ceea ce afi gandit in séiptiména trecuta sau de cum ganditi in mod obignuit. Este posibil sé fi rdspuns si altadaté laintrebari asemanitoare; acum rspundeti functie de ceea ce simtiti in momentul de fata. Majoritatea oamenilor termind acest test in 5 minute, unii in maxim 10 minute. Predati foile dumneavoastré imediat ce le-afi completat in totalitate. In cazul in care ati gresit, incercuiti raspunsul eronat $i marcati noul rdspuns in césuta corespunzitoare. Are cineva ceva de intrebat? (se vor da explicatiile necesare) Acum incepeti si lucrati repede. Corectarea Dupa colectarea tuturor foilor de raspuns, se va aplica grila transparent si se vor numara 2, 1 sau 0 puncte pentru fiecare item, functie de cdsuta marcata. Daca se doreste nota partiald, se vor marca, sub fiecare coloand, notele Qs, C, L, O si Q, prin adunarea punctelor 2 si 1, Totalizand notele partiale se poate obtine o nota totala pe care o veti marca in rubrica respectiva de pe foaia de raspunsuri. Extrageti separat notele totale din coloana A si B, raportati-le (“/s) si treceti rezultatul pe foaia de raspunsuri in rubrica destinata acestui scop. Adunand aceste doua note, A si B, se va obtine nota bruta totala. Efectuati (daca este necesar) corectia de varsta si transformati, utilizdnd tabelul 2, nota bruta in not standard. Transpuneti aceasta nota standard in coloana destinata acestui scop, nu inainte de a efectua, daca circumstantele o cer, corectia de varsta si sex. Dupa aceasta, cu ajutorul tabelului 3, etalonati aceste note $i indicati sub fiecare nota brut, nota standard corespunzatoare.Interpretarea notelor Dupa corectarea inventarului, sunt posibile trei note finale: 1. O singurd noté total de anxietate — suma punctelor pentru toti cei 40 de itemi. Este practic suma notelor A si B. 2. O distinctie intre nota A (anxietate voalata, acoperita), care este suma punctelor objinute in coloana I, itemurile 1-20 si nota B (anxietate manifesta, simptomatic4), suma punctelor obfinute in coloana 2, itemurile 21-40. 3. O distincfie intre toate cele 5 note, corespunztoare structurilor care intervin in anxietate. Este suma punctelor obtinute pentru fiecare din cei 5 factori, din ambele coloane (A si B). Este util a se dispune separat itemurile cu “simptoame manifeste”, in primul rand ca indice al anxietitii reale, iar in al doilea rand pentru a indica in ce masura este subiectul constient de problema sa si in sfarsit, de tentativa sa de a exagera simptoamele. Corectarea primelor 20 de intrebari ne di nota A (anxietate voalata), iar corectarea celorlalte 20 de intrebari ne da nota B (anxietate manifesta). O nota standard de la 4 ta 6 indica un grad normal de anxietate. O nota cuprinsa intre 0 si 3, indicd o persoand linistita, flegmatica, tenace, glaciald, distinsa. in cazul in care nota standard este peste 8, se vor extrage si notele componente (Q;, C, L, O, Q,), obtinute din notele brute totale ale acestor factori, din coloanele A si B. Aceste note se transforma apoi in note standard utilizind tabelul 4. Limitele normalitafii se afla situate intre notele standard 4 si 5. Cota maximé va indica factorul implicat cel mai profund in cresterea anxietatii subiectului.Se pot adéuga comentarii calitative si clinice rezultand din observarea subiectului in momentul aplicarii probei, sau date rezultate din anamneza, in scopul crearii unei imagini cat mai clare a problemei sale. In cazul in care notele depasesc valoarea standard de 8, se indica aplicarea unor probe mai performante, cum ar fi spre exemplu proba 16-PF.Tabelul 1 Factorii primari ai personalitatii si numdrul itemilor alocati lor in inventar Nr. itemilor care-1 rezinta in test 1,2, 3, 4,21, 22, 23, 24 Factori primari ai personalitait (Qs - Defect de integrare sau de coeziune a constiinfei de sine. C - Lipsa de forjé a Eului sau nevrovism 2 general, slabiciune a Eului L = Insecuritate paranoica, lips de 3: | securtate social. 4 [892829 © - Sentiment de culpabilitae, depresie |, | 10, 11, 12, 13, 14, 15,30, patologicd, anxietate depresiva. 31, 32, 33,34, 35 5, | Qe- Tensiune ergica, pul-suni yi nevoi] —,) | 16, 17, 18, 19, 20,36, 37, -_| nesatisficute, excitarea apetitului sexual 38, 39,40 6 | 5,6,7,25, 26, 27 Tabelul 2 Etalon Cattell original pentru nota totala Transformarea notelor brute totale in note standard cumulatTabelul 3 Etalon Cattell original pentru note componente Etalonarea notelor brute pentru componentele ‘personalitatii Tabelul 4 ia diferentelor dintre grupele normale si nevrotice Isterie anxioasi Tabelul 5 Corectiile aplicate la notele componentelor ‘personalitatii inainte de a utiliza etalonarea din tabelul 35. Interpretarea psihologica a notelor standard Anxietate foarte puternica Prezinta o net& anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturt sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defaleare a notei totale pe factori. Anxietate puternica Prezinta o neta anxietate nevrotied. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defaleare a not totale pe factori, Nota medie la nevrozism Prezinti o neti anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum gi o defaleare a not totale pe factori. Putin nevrotici In mod esential normali in cea ce priveste anxietatea Anxiosi {in mod esential normali in ceea ce priveste anxietatea. ‘Normali Normal din punct de vedere al anxietifii, bund adaptare. ‘Normal Normal din punet de vedere al anxietifii, bund adaptare. Normali ‘Normal din punet de vedere al anxietitii, bund adaptare. Apati Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. Apatici Tensiuni afective diminuate, persoane linigtite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. Apatici ‘Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. Una dintre primele obligatii ale clinicianului este aceea de a distinge intotdeauna anxietatea normal legatd de o situatie oarecare, de 0 anxietate patologica de origine nevroticd. Experientele arata cd Qs si Qy sunt mai puternic determinate de mediu decét celelalte si ci anumite influenfe constitutionale intra in forfa Eului. Factorul C variazi cel mai puternic cu schimbarile de situatie pe termen scurt, iar factorii O si L ramén constanti.Se poate presupune ci situatiile de stres nu numai c& genereazi o puternicd presiune la pulsiunea Qs, dar in acelasi timp tulbura si slabeste forta Eului, in acest fel putdnd s& apara si boala psihica. 6. Modul de calcul al indicelui T si efectuarea corectiei de varsta Se stabileste nota bruta totala. Se calculeaza diferenta in ani dintre varsta subiectului si varsta de referint& de 27 de ani si 6 luni (media de referinta) Se adauga valoarea acestei diferente la nota brut total in cazul in care subiectul are o varsta mai mare de 27 de ani si 6 luni si se scade in cazul in care varsta subiectului este mai mica de 27 de ani si 6 luni. Observatie: Aceste operatii de adunare sau scidere a valorii diferentei dintre varsta subiectului si varsta de referinté la nota brut& total se fac in ideea c& anxietatea scade odata cu varsta. in general, diferenta este de un punct la cinci ani. Interpretarea va avea in vedere distinctia dintre anxietatea situationala, de moment, care este trecdtoare si este intélnité in mod curent la oamenii sdnatosi gi anxietatea patologica, prezenté ca dezvoltare imbinati dintre un teren constitutional predispozant gi situatiile sociale frustrante si stresante. Aceast distinctie se poate realiza printr-o anamneza si 0 analizd temeinicé a psihicului subiectului. Forma patologica necesit’ psihoterapie de lungé durata si supravegheata atent.n Interpretarea tendintelor ¢ Nota 10 - Anxietate nevroticd foarte puternica, fiind necesara o interventie terapeutica * Nota 9— Anxietate puternica © Nota 8 - Anxietate medie superioara © Nota 7—Nervosi © Nota 6 — Anxiosi de nivel mijlociu © Nota 5-Normali © Nota 4~Normali « Nota 3—Normali * Nota 2 — Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situafiile de criza sau stres * Nota I ~ Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres * Nota 0 — Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres Raportul “/s reprezinta indicele asupra tendintei de a masca sau a accentua anxietatea, A>B — Anxietatea este voalata, ascunsé, mascaté ASB ~ Anxietatea este accentuaté, manifesti A=B ~ Tratarea corecti a probei3 tie , Grila de corec4 Cuprinsul PREZENTAREA PROBEL sen: 1. R.B. CATTELL SISCALA DE ANXIETATE 7 2. DEFINIRFA GENERALA A CONCEPTELOR UTILIZATE. 3. _DEFINIREA SCARILOR CHESTIONARULUT Eul social ideal (Qy) Forta Eului, Emotivitatea (C). Insecuritate, Tending paranoicé (L) Insecuritate in directia culpabilitaqi (O) Tensiunea ergiea (Oy) : 4. APLICAREA $1 CORECTAREA INVENTARULUIL Consemnul de administrare. Corectared.n.n Interpretarea notelor it 5. _ INTERPRETAREA PSIHOLOGICA A NOTELOR STANDARD, 6. MODUL DE CALCUL AL INDICELUIT $1 EFECTUARFA CORECTIEI DE VARSTA INTERPRETAREA TENDINTELOR. GRILA DE CORECTIE ‘CUPRINSU!CAIET DE [NTREBARI CHESTIONAR - “C” * In aveste foi vetigasi 40 de intrebari cu privite la greulaile pe care cea mai mare parte dine oamen le {ntémpina uneori in viata. Pentru a va putes infelege propriite dumneavoasira reactii este necesar si dati un eéspuns absolut sincer la flecare punet, marcand fie Da fie NU fie rspunsulintrmediar, ste! incdts& pte aritaproblemele pe care le putetiavea Incepeti cu cele dows exemple de mai jos pentru a va putea da seama exact de ceca ce trebuie 38 face Dups cum puteti observa, fieeare punt este prezentat ia realtate sub forma unei faze. VeW arta felul in eave aceasta se aplic la durmncavoastra, pundnd o cruce, “X",int-una din cele 3 easufe care se pissc la dreapla, Tncepeti deci sa rezolvati primul exemplu TT place st merg, To TA OCAZH NU Li —L ub Observati cd existd 0 cAsula Ia mil pentru cazul in care nu ati putea st réspundeti in mod categorie prin Da sau Nu, Se recomands si se utlizeze aceasta easy cdl mai putin posibil Recolvati acum gi cel deal doileaexemplu 2 As prefera sh Acdiseutind Aproximativ jumatate din problemele pe care le veti gsi duc la alegerea inte 4 si B, aga a tn exemplul «de mai sus. Retnetic& varianta Beste intotdeauna la dreapta si aveti grit la confuri. Tineti minte ca nu tebule <8 utiliza raspunsul “he cele dowd” sau “Nesigur", decdt daca vi este cu adevaratimposibil st alegeti nt 4 3i B. Fifi atenfi si nu sir nici © problema, s& raspundeti la fieeare problema print-un singur réspuns. ‘Raspunsurile dumneavoasira vor f strict confidentiale, asa incdt fii sinceri fn réspunsurile pe cae le veti da [Nu pierdeti timp cu ezitarile. Raspundetiimediat la flecare intrebare in funetie de ceea ce panditi chiar In clipa aceea si nicidecum in functie de ceea ce ati gindit in stptéména trecutd sau de cum ganditi in mod ‘obisnuit. Este posibil 8 fi raspuns gi altadad la Intrebari asemanatoare: acum réspundeti functie de ceva ce simtti in momentul de fat. “Majortatea oamenilor termina acest test in $ minute, uni in maxim 10 minute Predatifoile dumneavoasra imediat ce le-ati completa in totaitate {in cazul in care ati gresit.inesrouitirdspunsuleronat i marca noulréspuns in cdsuta corespunzatoare. OPRITI-VA ! ASTEPTATI SEMNALUL DE INCEPERE !COLOANA A COLOANA B VARIANTA DE RASPUNS VARIANTA DE RASPUNS, dct majoriats cameron, dome fc foul | 04 voscon: tw as ae ox | cheat de 0 pe oie eH AE | | onncan Pow Mee wf pedi ae cet itxdeana penevtez gu prises inemite eu cae | ox | omnecuw de sentient de glie—| —tneoe | “aaa [wore om | ome | me aoe em | ww ae coal aie de & wins GIR | Peas a os | careaowa Toma | CaeooTA weston | uxton | scooara pa | caréovara | xu —| cazvooara | nansont | wcoonra | apis 3%. oa lar arn iva medal |p wou | ce meal w 40, Ure rsint © sa de este ta Je ae i auc cae mu peopl iereat | sso | ww wine | OPRITI-VA ! VERIFICATI DACA NU ATI OMIS NICI UN ITEM $1 PREDATI FOILE!Foaie de analiza - Anxietate Cattel Numarul Data examinarii Examinator Numele Prenumele__ Sexul Varsta Adresa [Nota“A™ (voalat, acoperit, indirect) Nota "B™ (manifest, simptomatic) Raportul “A"/~B" (Manifest / Voalat) Note brute: ee ee Nota bruta total (A +B): Nota corectata : Note standard: Q: Nota standard totala : Observatii calitative : Rezultatul diagnosticului :FOAIE DE RASPUNSURI - CHESTIONAR “ Dr arco Ne Ber Urea we L 21 De Oarecun Ne Da Chendata Na 2 2. De ‘Oarecum Nw Da Ouran Na 3 23 ‘Uncori Raveor”— Niiogath Br Unser we 4 2, a ‘Nees = Ba near Na 5 25. Da ‘Gaccum Ne Be Uneom Ne 6 2%, Ba ‘Oaresurs Nw De Nesigue We 1 n De ‘Oarecum Ne Ba Te 8 2% x ‘Oarecumr B Da Tinea Ra 9 2, Taran Uneori Bescon a Varaba = 0 7 | 30. ] Thiotdeauna— Beseori Rareor WiciodatsFoene rar Cateodats un. 3h DeseoriUneoni Nino De Ua we 2 2, De Nesigur Na DeseonUneorh Niet hs 3. a ‘Onreeure 3 De Uneor we 4, ou Deseo Rareoed Nica De so Ne Is, 3s De Ciieoiall Ne Deseo Unsari — Nisodatt 16 26. Foartear Cateodaid Devcon De Unser Ne u a Da Cileodati Ne Ds Nese Ta 1s, 38 Da Nesigur 3 Be Unser Ne 9, 3. Rao Nidal Da Nee i 2 40.FOAIE DE RASPUNSURI - CHESTIONAR “ Da Caecum Ne Da Troe Se 1 a Da ‘Oaresum Nar Da_ Chteodais Nar 2 2. Da Oarseum Ne Da Oarecum Ne 3 2 Tneon Rareord Nisiodath Da Uneor We 4 2. ] a Naess 3 De nese Ne 5 2s, Da ‘Onrecum Ne De Unser we 6 2%. Da ‘Oarecum Ne Dar Nascar we 1 n. De Oarecum Nu De Tesigur Wr 8 28 x “Oarecurr B Da Uneon Xa 8 ». Rarean Unsori~ Deseor 2 Varah B 10 30. Tmotdeauna Deseori ‘Rareori ‘Niciodatt Foarte rar Cieodara 4, 3h ‘DeseoriUnoori Nico Da Unear Ta 2, 32 Da Near Na Deseo Uneori Nios 3 33. a ‘Onrecum B Dr Unson We 4 3 Deseon Raveori Nica De TUneor Se 1s, 3s De Coda Nw Descent Uneort —Niiodatr 16, 36. Foutear Cateodata Deseo? m7 Taso Ni n, ” Da Cileodait Ne De Near Ra is 38 De ‘Neue Me Be Troe Ne 19, ». Citeodad— Rareort Nisa Der Nesgur Wa 2 40.Grila - chestionar “C’ Tpanete—_—Tpunet pansies Tpanet 1 2 Tpunet 2 puncte Vpumet 2 puncte 2 | Factor 22. | Factor & @ punct 2 puncte pune 2 puncte 3 | eoema.a |] 23, | Coloma B [ Tpunsie 1 panet panels 1 pune 4 2. ] Zpancie I puner B punete 1 punct 5 2s, Faciomt] 1 punct — 2punce Pastoral] 1 punst 2 puncte 6 c 2. c CColoana_ A Cologna puncte tpunet puncte | pune 1 nl Ey puncte Tpunet 2 pansie 1 punet 8 28 Fasten] Ipunct 2 puncte Fasord] 1 punct 2 puncte 8, L 2. L Coloana A Coloana B purer > puncte T punet 3 puncte 10, 30, 1 punet punct 2 puncte 31 2 puncte panel 2puncie 1 pune 2 Factorat | 32. Factors 0 0 2puncie 1 punet 2punete 1 punet B, Coloana A | 33 Coloaaa B punt Zpuncie punt Tpwacte 14, 34 1 Zpuncte 1 punet 2punete 1 punet Is, 38 pune 1 punet Tpuncle 1 pane 16 36 ea] Frere] 1 punet 2 puncte Upunct 2 puncte 0, rn 37 { Coleus A, puncte — I punet 1 punt 18, 8 Tpunet 2 puncte ‘punct 2 puncte 6 ¥. 2puncte 1 punet 2 puncte 1 punct 26. 0