RENATEREA ARTISTIC.

Arhitectura

Caracteristicile artei
Renaterii

Artitii intr n serviciul oraelor, principilor,

papilor, devenii destinatarii artei
Temele de inspiraie aparin vieii cotidiene
Arta capt un caracter realist, depind
cadrul religios
Personajele principale provin din istoria
cretinismului i Antichitate
Artitii pun n valoare natura i corpul uman

Arhitectura:
constructiile capata noi dimensiuni si sunt
mult mai indraznete
arhitectura civil a depit-o pentru prima dat
ca importan pe cea religioas;
arhitectura civil este reprezentat de palate
(Palatul Dogilor din Veneia, Palatul Strozzi din
Florena), castele (pe Valea Loarei), primrii, vile
etc.;
palatul este construcia tipic a acestei
perioade;
cel mai important monument este Catedrala
Sfntul Petru din Roma;
arhiteci: Bramante, Brunelleschi, Michelangelo

01/28/15

Arhitectura
Inovaii arcul rotunjit
- adoptarea perspectivei
- bolta semicilindric
Domin coloanele, cupolele, sub influena
Antichitii
Arhitectur civil i religioas (piee
publice, palate ,primrii, catedrale )

Florenta

Florenta era acumcapitala artisticaa lumii mediteraneene

sicentrul culturalal intregului continent.

In aceasta epoca orasul se transforma: vechile locuinte
medievale, fortificate se transforma in cateva zeci de ani
infrumoase palate, impunatoare si elegante, apartinand celor
mai bogati dintre florentini.
Palateleaveau 3 , 4 sau 5 nivele, cuziduri groasesi fatade
dinblocuri de piatra. Conceptul constructiei de forma cubicaera
reprezentativ. In centrul palatului se afla curtea interioara cortiledelimitata de arcade. Interiorul acestora era impodobit cu fresce,
sculpturi si reliefuri la fel ca in epoca antica. Fatadele aveau etajele
separate de profiluri orizonatele, iar ultimul nivel era incheiat cu
streasina cornisei, puternic proiectata in exterior si imbogatita cu
elemente decorative. De altfel,cornisae unul dintre elementele
tipice unui palat florentin.Ferestrele dublede la etaje
aveauarcedeasupra care usurau din masivitatea constructiilor.

Palazzo Medici (Ricardi)

arhitectMichelozzo
Michelozzi

Palazzo Strozzi
arhitectBenedetto da
Majano- 1489 -1536

Palazzo Pitti
ArhitectFilippo
Brunelleschi

Arcul rotunjit

Bruneleschi

Filippo Brunelleschi(Filippo di ser Brunellesco Lapi ), (n.1377,Florena - d.1446

) a fost unbijutier,inginerconstructor,arhitectisculptor florentin , dintre creatorii
Renaterii italiene timpurii . Activitatea de arhitect [modificare |modificare surs ]
Interesul su pentru i studiul monumentelor antice i ndreapt paii spre arhitectur.
Interesat nc din 1409 de catedrala florentin Santa Maria del Fioreaflat n
construcie, l preocup problema cupolei i la concursul din 1418 prezint un model cu
care ctig din nou concursul, ex-aequo cu Ghiberti. Calitile soluiei tehnice propuse
de el i sunt recunoscute abea n 1423 cnd i este ncredinat n totalitate
responsabilitatea lucrrilor. Realizarea cupolei prezenta numeroase probleme i anume
faptul de a fi foarte ampl i la mare nlime, date care nu permiteau folosirea
tencuielii. Brunelleschi folosete o structur mural constituit din crmizi dispuse n
form de spinare de pete care permitea nlarea fr a mai fi nevoie de elemente
susintoare. De asemenea d cupolei form perfect de arc, ntreaga suprafa find
mprit n opt poriuni. n naltul cupolei se afl candelabrul circular, care reprezint
elementul central al catedralei.
Cu aceast lucrare, Brunelleschi pune bazele arhitecturii renascentiste: a fost iniiatorul
noii tehnici, nvat din studiul monumentelor antice, care i-a permis s ridice
maiestuoasa cupol fr a fi nevoie de armturi dar, mai ales, a fost iniiatorul unei noi
ideologii.

Bruneleschi 1377-1446

Unul dintre cei mai mari arhitecti ai Renasterii timpurii.

A studiat monumentele antice care i-au influentat pe multi
arhitecti si oameni de stiinta ai vremii.
Cea mai renumita lucrare a acestuia este cupola bisericii Santa
Maria del Fiore = mare realizare inginereasca; tehnici romane.
A intocmit planul palatului Pitti, cea mai mare cladire civila din
Italia dupa cea a Vaticanului.
A fost cel care a enuntat pentru prima data legile perspectivei
(=desenarea unei scene pe o suprafata plana, astfel incat
desenul sa para a avea adancime, prin indepartarea graduala de
prim-plan.
vVitruviu:
In lucarea 'De Arhitectura' - stabileste regulile arhitecturii clasice

Bolta semicilindric

Domul din
Florena

Brunelleschi

Brunelleschi, cupola Domului

din Milano

Bramante1444-1514
Donato di Pascuccio d'Antonio, cunoscut sub numele deBramante, (n.1444,
Monte Asdrualdo - d.11 martie1514,Roma), a fost un pictor i arhitect italian,
considerat, alturi deMichelangeloiRafael, una dintre cele mai mari personaliti
artistice aleRenaterii italiene.

Arhitectur

Cel mai cunoscut arhitect al sec. XV.

A dat o noua dimensiune, clasica, cladirilor simetrice (cladirea Tempietto din

Roma).

A proiectat biserica Sfantul Petru, in care a fost implicat si Michelangelo.

Realizari :Galeria acoperit a Mnstirii della Pace-Napoli

Palatul cardinalului Adriano da Corneto-Borgo Nuovo

Palat-San Biagio sul Tevere

Tempieto-biserica Sf. Petru-Montorio

Curtea principal a palatului Vatican

Reconstrucia Bazilicii Sf. Petru

Catedrala Sfntul Petru din Roma

Cupola catedralei, nalt de 123
metri, a fost proiectat de
Michelangelo

Donato Bramante
a nceput
construcia bazilicii
San Pietro din
Roma

Bramante, Santa Maria delle

Grazie, Milano

Tempieto-biserica Sf. PetruMontorio

Michelangelo Buonarroti

Michelangelo Buonarroti(n.6 martie 1475,Caprese ,Provincia Arezzo - d.18 februarie

1564,Roma) a fost, alturi deLeonardo da Vinci , cel mai important artist n perioada de
vrf aRenaterii italiene. Geniul su universal este deopotriv oglindit de pictur ,desen,
sculptur iarhitectur . A scris i poezii, n special n genulsonetului imadrigalului .
Arhitectur
n anul1535lui Michelangelo i se acord titlul de arhitect, sculptor i pictor de frunte al palatului
papal. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numr: Capela familiei de Medici i
Biblioteca Laurentin dinFlorena , Palatul Farnese, cupola Catedralei Sfntul PetrudinRoma, dup
modelul cupolei Domului din Florena realizat de arhitectulFilippo Brunelleschii biserica Santa Maria
degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicat pe locul uneia dintre slile aparinnd Bilor lui Diocletian.
Michelangelo a fcut primii pai ca arhitect la Florena. Aici, pe lng alte sarcini despre care s-a vorbt
deja, artistul a avut o comand important de laPapa Clement al VII-lea Medici, respectiv proiectarea
Bibliotecii lui Lorenzo, tot n complexul San Lorenzo.
S-a ocupat de acest proiect ncepnd cu anul 1524, dar lucrrile au rmas neterminate. Datorit
utilizrii, n interior, a unor elemente de exterior, cum ar fi ferestrele i coloanele, impresia pe care o
ddea era aceea a unei curi interioare nconjurate de faadele a patru palate. O mare importan o
are monumentala scar din centrul intrrii, realizat mai apoi de ctreBartolomeo Ammannatidup
un proiect al aceluiai Michelangelo.

Michelangelo 1475-1564

A incheiat, ca si in sculptura, evolutia arhitecturii Renasterii si a

orientat-o spre Baroc.
A construit Capela Medici in bisericaSan Lorenzo, propunandu-si
sa uneasca arhitectura, sculptura si pictura intr-o constructie
inchinata gloriei familiei Medici.
A fost insarcinat cu sistematizarea pietei Capitoliului, intocmind
schitele celor trei palate monumentale care incadreaza piata.
Si-a incheiat cariera de arhitect cu proiectul cupolei Bazilicii
Sfantului Petru. Arhitectura lui Michelangelo reflecta tensiunea
care se produce la mijlocul sec. XVI intre stilul clasic, caracterizat
prin ordine si claritate, prin proportii armonioase, prin forme
geometrice regulate si prin maretia ansamblului, si intre stilul
baroc, amator de contraste violente si de efecte pitoresti.

Michelangelo, catedrala Sf.

Petru din Roma

RomaPortaPiaFacciataIntern
a

Michelangelo Buonarroti
Piazza Campidoglio

Palatul Dogilor din Veneia

01/28/15

24

Catedrala Santa Maria delle

Grazie, Milano

Catedrala Sfntul Petru din Roma

01/28/15

26

Castele de pe Valea
Loarei
Principalele castele de pe
Valea Loarei

n Frana, regii i nobilii

descoper Renaterea cu
ocazia rzboaielor din
Italia, ei aduc artiti
italieni, opere i sunt
foarte influenai de
aceast form nou de
art.

Castel al regilor Franei

Alte castele

Castelul Amboise de pe Valea Loarei

01/28/15

28

Castelul Blois de pe Valea Loarei

01/28/15

29

Castelul Serrant de pe Valea Loarei

01/28/15

30

Castelul Talcy de pe Valea Loarei

01/28/15

31

Castelul Castelnaud, Evul mediu

Castelul din Chambord, Renatere

Palatul Luvru, aripa lui Pierre Lescot

Manifestri in spatiul
romanesc

Biserica de la Curtea de Arge

Biserica Mnstirii Sucevia

Judecata de Apoi Mnstirea Vorone

"Paftaua" de la