Unirea

Principatelor
Romne
Alexandru Ioan
Cuza a fost unul
dintre conductorii
cei mai importani ai
romnilor

Vasile Alexandru Pauli - Lugoj

Harta Europei n timpul lui Cuza

Trupe ruseti au naintat prin Moldova i ara Romneasc

spre Turcia 1853 1854 avnd pretext eliberarea Locurilor
Sfinte (Ierusalim i Bethleem)
Teatrul de lupt
dunrean

Teatrul de lupt
caucazian

Imperiul Rus
Imperiul
Austriac
Contraatac n
Marea Baltic

Imperiul
Otoman

Armatele Turciei,
Angliei, Franei i
Sardiniei au
contraatacat,
declannd
rzboiul numit
Rzboiul
Crimeii
1853 - 1855

n acest rzboi au fost utilizate arme i

tehnici de lupt moderne, deosebit de
distructive, la care s-a adugat i clima
deosebit de aspr.

Rzboiul Crimeii( 1853-1854) a fost un rezultat al contradic iilor dintre

Marile puteri i a avut importante consecin e pe plan european:

nfrngerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent;

problema romneasc a fost tratat ca o problem european.

Prin Tratatul de pace ncheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele

Romne erau situate sub garania colectiv a Puterilor semnatare ale actului
internaional.

Frana susinea nfptuirea Unirii sub un principe strin;

pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia;

Anglia nu s-a pronuntat, problema rmnnd deschis.

mpotriva Unirii au fost de la nceput, Turcia si Austria, pentru c fiecare avea

sub stpnire teritorii romneti.

Atnci s-a hotrt ca romnii s hotrasc

soarta uinirii rilor lor prin vot

nfaptuirea unirii:

1857 se convoac divanurile ad-hoc la Iai si Bucureti, prin care se cere opinia
poporului romn n legatur cu unirea;

1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman) s-au
reunit la Paris pentru a analiza cererile rom nilor i au hotrt s accepte o unire
formal a arilor Romne, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei si
Valahiei;

1859 - s-au organizat alegeri in Tarile Romane :

- la 5 ianuarie, la Iai, a fost ales domn al Moldovei
colonelul Alexandru Ioan Cuza;
- la 24 ianuarie, la Bucureti, a fost ales
domn tot Alexandru I.oan Cuza.

La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Ia i i Bucureti

romnii au infaptuit o unire adevarata si nu una formal , aa cum voiau marile puteri.

Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I)

- n. 20 martie 1820 n Galai/Brlad -Romnia
- d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania,
fondatorul Romniei moderne,
domnul Unirii,
primul domn al Romniei (1859 - 1866).

Graniele Principatelor
Unite

Cuza a purtat tratative foarte dificile pentru

recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, timp de 2 ani;

Noul stat national s-a numit Romania, avand capitala la

Bucuresti(1862);

A realizat numeroase reforme:

reforma agrara(1864), prin care aproape 500 000 de
tarani au primit cate o bucata de pamant in proprietate;

S-a dat legea invatamantului care prevedea ca

invatamantul primar devenea gratuit si obligatoriu in
Romania;

S-au infiintat primele universitati : la Iasi(1860), la

Bucuresti(1864);

Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a

armatei, la buna gospodarire a finantelor tarii , la
modernizarea activitatii judecatoresti ;

1866 Cuza a fost nevoit sa abdice, plecand din tara si

murind departe de ea(1873). In prezent, osemintele lui
Cuza odihnesc in biserica Trei ierarhi din Iasi.

n prezent Alexandru
Ioan Cuza i-a gsit
somnul de veci n
biserica Trei Ierarhi din
Iai

Alexandru Ioan Cuza i soia sa Elena

Cuza

Hora
Vasile
Alexandri
HaiUnirii
s dm mna cu mna Amndoi suntem de-o mama
Cei cu inima romna,
Sa-nvrtim hora fratiei
Pe pamntul Romniei!

De-o faptura si de-o sama,

Ca doi brazi ntr-o tulpina
Ca doi ochi ntr-o lumina.

Iarba rea din holde piara!

Piara dusmania-n tara!
ntre noi sa nu mai fie
Dect flori si armonie!

Amndoi avem un nume,

Amndoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,
n noi doi un suflet bate!

Mai muntene, mai vecine

Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire
Si la moarte cu-nfratire!

Vin' la Milcov cu grabire

Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Unde-i unul nu-i putere

La nevoi si la durere
Unde-s doi puterea creste
Si dusmnaul nu sporeste!

Si sa vada sfntul soare

ntr-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe cmpia romneasca!