Sunteți pe pagina 1din 73

CERCETARIASUPRADENSITATII,CONTRAGERII

$I UMIDITATII LEIINULUI Dtr FAG, PRECUM$I


ASUPRAFORIf.A,TIIINIIII{IMII RO$II
LA ACEASTASPECIE
. de Dr. E. VINTILA
Ing. subinspector silvic
I. Introducere.
-II. Mersul Cercetlrilor:
1. Materialul lemnos lolosit.
2. Td,ierearondelelor si scoatereaprobelor.
3. Determinarea umiditilii lemnului.
4. Determinarea volumului probelor de lernn.
6. Deferminarea contragerii lemnului.
6. Stabilirea cantit[lii tle aer existent in lemnul verale.
III.

'

Rezultatele cercetlrilor:
1. Densitatea lemnului de lag:
.4/ Varialia densitdfii (R) a lemnului yre direc{ia longitudinald a arborelui. ;
BJ Yarialia densit[lii (R) a lemnu]ui pe tlireclia transversa]i, a arborelui :
C,) Curbe de frecven{i ;i valoarea mijlocie a densiti,{ii lemnului de tag.
2. Contragerealemnului tle fag.
3- Repartitia apei Ei aorului in lcmnul verde de fag:
-4l Reparti{ia pc direclia transversald,a tmnchiului :
B/ Iiepartilia pe profilul longitudinal a, arborelrri.
4. Umiditatea lennului in raport cu greutater absolut uscnf[ /(i u r).
5. Forrnaliunea inimii ro;ii la {ag:
-4,) Generalita{i;
B,) Inirna roqie la arborii cercetafi.
6. Formaliunea inimii rogii la fag, din punct dc vedero forestier.

I. II{TRODUCERE
Cercetdrilede fa!i, au fost efectuatein decursulanilor 1941$i 1942.
0 prim[ orientareasuprainsugirilor
Ele au avut de scops5,stabileasch,
sApunl
ale lemnului de lag din lara noastr[ gi totdeodath,
technologice
problema
inimii
rogii.
in
inceput
de
cercetare
baza unui
7'D

Lemnul de fag constitue pentru lara noastr[,, lipsiti din ce in ce


mai muit de stejar, speranlade m6,ineca material de lucru. Importanla
lemnului de fag este qi mai mare dat fiind cil are insuryiriprelioase,
care-lfae apt pentru fcarte multe qi variateutilizflri, precum9i datoritil
faptului cd, ocupi, o suprafa!5,atdt de mare in comparalie cu celelalte specii.
estede a producein viitor c0t mai mult
de cd,petenie
Preocuparea
lemn de calitate superioar5,in pldurile noastre de fag gi cu cflt mai
pulini, inimi, ropie.Inima rogie constitueun inconvenientpentru rnulte
din intrebuinld,rilelemnului de fag, deoareceintre altele' nu poate fi
impregnatd,.
Cu primele rezultate oblinute pe baza acestorcerceth,ri,am scris
un articol in limba german5,,care urma sH,apard,in revista Holz als
-Werkstoff,
ca ocaziacomemori,riiprofesorului R. TrendelenRoh-und
1).
din anul 1943,n'a putut apare
burg Din cauzabombardamentelor
atunci gi n'a mai ap[rut nici ulterior.
Lucrarea a fost completati gi l5rgiti,, d6,ndposibilitatea de a fi
Ele pot
rezultatelela caream ajunspe bazaacestorcercet5,ri.
cunoscute
in aceastl
fi folositeca punetede plecarepentrueventualealte cercetd,ri
direclie.
pe aceast6,
caleSociet[lii forestiere
IJn cuvfl,ntde mullumire adresez
pentru inlesnirilepe care mi le-a acordatla lucrdrile
Lomap-Moroeni,
de teren de pe Valea Ialomicioareide Est, precumgi Societh{iiMundus
gi Borlova-Armeniq,
pentru aceleade pe Valea Sebegului.

II. }TERSULCERCETARILOR
7. Materiahtl lemnos folosit
Pentru cercetd,rile
de fa{5,au fost folosi}i 8 fagi (Fagussilv;r,ticaL)
proveninddin urm[toarele arborete:
de Est, situat
a) TJnarboretpur de fag, de pe Valea,Ialomicioarei
Ia cca 800 m altitudine. Din acestarboret, in vdrsti, de aproximativ
200 de ani, cei mai mulli dintre arborii b[trflni fuseserlextraqicu 50'
de ani inainte, r[,mflnAndnumai puline exemplarebfltrdne dintre care
face parte gi fagul nr. 1. Acestacrescusepe nn versant cu expozi{ie
sud-estic5,.
r') Rei,nhardTrendelenbu.rg.'
Ein Beitrag zur Geschichteder biologischenHolz'
forschung. Holz als R,oh-und Werkstotf, caietul 3, Martic 1943, pag. ?3.

76

La cca500 m dep5,rtarede fagul nr. 1 s'a doborit fagul nr. 2, crescut


pe un versantnord-estic,in carearboretulera foarfe tare r6rit. Arborele se gd,seaintr'o stare rea de vegetaJie.
situat pe Valea
b) Un arboretpur de fag din p[durea Groppoare]e,
a
altitudine,
cdrui"vflrstd,
m
era de aproxiTeleajenului,la cca 1.200
gi
mativ 250 ani. Arboret inchis,cu arbori mari frumo,si,din cari s'au
doborit fagii nr. 3, 4 gi 5. PAdureasegisea pentruPrimaoarE
in exploatare.La acegti arbori
s'au fd,sut numai mi,surltori de
inimd roqie.
c) Un arboret pur de fag
- p[de pe Valea Sebequiui
durea Borlova Armeniq - la
cca 1100m altitudine. Din acest
arboret, in vA,rst5,de 170-200
ani, situat pe un versant vestic Ai sud-vestic,s'au doborit
a,rborii nr. 6, ? gi 8. Arboretul
nu fusese exploatat niciodat5'
(fig.1).
Primele dou5,arborete sunt
situate in zona Carpalilor Meridionali, cu o climE, in general
aspr5,,
totugimai dulcecaceacare
predomin5,in Carpa{ii de Est.
Cel de al treilea este situat
Arboret de fag de pe Valea
a, Ranatului,
Sobegului(Banat).
in zona muntoa'sH
fagul
ocup6 60o/o
regiunein care
in zona sa optiml de
din suprafalaph,durii,qi in care el se gS,segte
vegetalie1).
La alegereaarborilorpentru cercet[ri s'au c5,utatarbori de diferite
grosimi gi cu coronamentede mbrimi variate. S'a linut seamadeasemeneaqi de expozilia arboretului.
Inainte de a dobori arborii s'a trasat po trunchiu cu o grif[ dirtcliuneaNordului,spre a putea ounoagteorientareafa,t[ de punotele
cardinale,in func{ie do care s'au ficut determinirile gi m5sur[torile.
r) Dup6 Petcul gi Crel,oius'ar gisi aci qi varietatoa moosiaca (Fagus moe'
siaca).
od
tt

5rr-

FS$
KACS
!.e

6\

EEH: S;

n E sE F E
g s
*E
i .E
E e
!
.\

3 . E#

' E4oX. C
CA

|
s

-. rB.s
':

E
8 _S $
F*

;<

e
R
\*

i:

<63

ss
\r3
-

z.^

sS

.B
N

FX

CG

sf Ff

oi

U2

<6

X
lq'

HO

6!

\,\

iE
,l
kt

.a

<ito)tao

E H At

:i .c
'8
-i

1.5

I c.i

Ea
s
,= .s rrQ

*1 '3
F's

,\

ad

F.i

,c6

aA

6n

r*
t
u1

)<B

oo
dh

d63

>.9
'r

:B

tr.
F

o
a

It
H

Arborii nr. 1 gi 2 au fost doborifi in luna Septembrie(1g41),fagii


nr. 3, 4 pi 5 in luna August(1942),iar nr. 6, 7 gi 8 in Decembrie(1ga2).
Date mai ambnun{ite asupra arborilor se gdsescin tabloul nr. 1.
2'. Tdierearondelelor,giscoaterea
probelor
Dupb doborireaarborilor, trunchiurile air fost sec{ionatela anumite
distanJe,variabile dupd caz, sco!6,ndu-se
rondele.
Distanlelela care s'au fh,cutacesteseclioniri se vfld din profilele
longitudinalealo arborilor, ard,tatein fig. 2?, 28 qi 29.
Rondeleleau fost insemnatecu numd,rulde ordine al arboreluigi
cu numdrul curent al rondelei,pentru ca sd,se poat6 stabili pozilia tor
in trunchin.La anumi{i arbori, cum estefagul nr. 1 pi 2, au fost scoase
de fiecaredat[ cdte 2 rondeleperechi,in puncteleunde s,aufi,cut sectiondri. o serie din acesterondelea servit pentru scoatbreaproboror
necesaredeterminirii umiditdlii lemnului verde, operaliunecare s'a
fi,cut pe loc, in pidure, iar cealalt[ series'a trimis la laboratorpentru
celelalte determindri gi md,surd,tori.Scoatereaprobelor pentru determinareaumiditb{ii s'a desfI,guratastfel: imediat dupd,retezareaunei
rondelesetrasa cu un creionchimic un diametrupe direclia Nord-Sud
gi unul pe direclia E-V, gi se conturauprobelecare trebuiau scoase.
Aceste probe erau scoase0u ajutorul unor d[l{i bine ascufite, prin
despicare,
opera$iunea
care se efectuiazi,relativ upor la fag. Probele,
careaveauo 15,!ime
de circa 4 cm, se succedaupe celepatru direcliuni
ale razelor,dela periferie spre centrul rondelei,primind in afara num6rului de ordine al arborelui gi al rondeleigi un num5,rcare aratd,pozilia
probeiin rondeli. Aceeagimetodd,a fost folositbpi cu prilejul unei eercetS,rianterioareasupraumiditd,Jiilemnului de stcjar (Vintild, 1g43)unde
ea estepe larg descrisd.CflntH*ireaacestorprobe s'a ficut instr pe loc
in pI,dure, nu la laborator, Pentru aceastas'a transportat la locul
cercet5,rilor
o balantE,demontabild,,
cares'a instalat in cantonulcel mai
apropiat. Probele se scoteaula locul doboririi arborelui,se puneau
intr'un vas acoperitgi se transportauin incd,perea
unde se fi,ceacd,ntdrirea. Toate operatiunile,incepflnd.ou retezarearondelelorgi sfdrqind
cu cdntlrirea probelorla balanlX,se fbceaucu mare rcpeziciunegi cu
toatc precauliunilenecesare
sprea nu se producepierderide umezeald,
prin uscare.
La desenarea
probelors'a avut in vedere ca, zonade alburl sh fie
luatl totdeaunaseparatde inima ropie.Probelenu au avut un numir
determinatdc inele anuale,acesteafiind in generalgreu de numXrat
in pfi,dure.Din aceastl cauzbs'a ch,utatsd,se ia probe cu aproximativ
79

: .

.,

..

.r..:

F,g. 2. -

l: r'

.r ':r,',j.

.r

Fagul Nr

gi,.

\
f.ii

::i::ll:.:ral'ii

::i,

K*ffi

Fig. 3. - Fagul Nr. 1, rondela II (1,60'n dela sol).

Fig. 1. -- Fagul Nr. 1. rontlela III (9,90 rn delr sol).

1. rondela IV (6,40 m dela sol)

aceeasilungime pe direc{ia radiali, in func{ie, bineinleles, de lalimca


inimii rogii sau de alte eventualeneregularitifi de crepteresau de conformare a rondelei. La alte specii forestiere,inelele anuale fiind mai
ugor vizibile, numdrareainelelor se poate face repedegi deci so pot
scoateprobe cu acela;inumflr de inele anuale,ceeace prezint[ un avantaj in valorificarearezultatelor. In cazul de fa![ operaliuneaar fi durat
prea mult, ceeace ar fi avut ca urmare pierderi de umezealb,prin evaporarea apei din rondelH,.
cea de a doua serie de rondele,scoasi exact la aceleagiin6l{imi din
trunchiu, a servit la facereamfi,surltorilor de inimd,ropie,la numirarea
inelelor anuale gi md,surareadiametrelor necesareintocmirii profilelor
sprea putea
longitudinale.Acesterondeleau fost in parte qi fotogra,fiate
ayea o imagine a inimii rogii pe secliuniletransversaleale trunchiului"
La unii arbori, rondeleleacesteaau {ost debitate gi ele in probe,pentru
determinareadensitfilii gi contrageriilemnului. Schemascoateriiacestor
probe, care au dimensiunilede 2x2x3 cm (dimensiuneacea mare
iiind paraleld,cu tibrele),sepoatevedeadin unelefotografii alerondelelor
(fig. nr. 2.,.'1). Ele se succedin mod regulat din centrul rondeleispre
luat separatde inima rogie,ca gi in
periferie,alburnul fiind deasemenea
10
este ardtat cum s'au scosaceste
cazul precedent.In fotografianr.
probe. Toate acestoopera{iunis'au efectuat la lobarator, cu ajutorul
uneltelorde caredispuneatelierulde confeclionatprobe.
La arbotii la care s'au ftreut numai determin5,ride umiditate, sau
numai determinSride densitate9i contrageri,nu s'a luat decd,to singurE serie de rondelc, din care s'au confeclionatprobelerespective.
La unii din arborii cercetali s'au fflcut numai nrisurS,toride inimi,
rogie,in care caznu s'a mai confeclionatniciun fel cleprobe.Mdsur6torile s'au efectuat direct pe sec{iunile transvcrsaleale arborilor in
p5dure, rezultatelefiind trecute intr'un carnet. cu ajutorul acestor
date s'au desenatprofilelelongitudinaleale arborilor,pe carese poate
vedea cum variazil lfitimea inimii rogii.
3. Determinareaumid'itdlii lemnul'ui
Aga cum s'a ar5,tatmai inainte, probele care au servit la determinarea umidit[lii au fost debitate in p[dure, imediat dupl doborirea
arborelgi. cfi,nt[rirea acestoras'a f[cut cu o llalan{fi, semi-automati,,
previzut[ cu anrortizarecu ulei, carepermite o ca,ntfirirerelativ repede!'racliunile de gram se puteau citi pe un cadran. Precizia c6nt6ririi
probelor.
era cle0,5 gr, suficientdfa{d de nrX,rimea
82

Fig. 6. .' Fagul Nr. 2. rondela II (2,00 m ilela sol).

I'ig. 7. -

Fagul Nr. 2, rondela V (9,60 m dela sol),

8:J

'll'.lll':'.:l':'.''.......l',.::',.:'l,..'

Fagul Nr. 5, rotdela IIi (?,00rn dela sol).

Fic. 9.

Fagul Nr:. 8. rontlela III (2,90 n dela sol).

La determin5,rile
de pe Valea Ialomicioareide ltrst, balanla a fost
instalatd,intr'un canton de cale feratd,ingusti, care se afla in imediata
apropierede locul unde au fost dobori{i arborii.
La cercetdriledela Borlova-fumeniq,care s'au flcut in timpritr
iernei, probeles'au scosdin rondelein pd,duregi s'au transportat o
rlistan![ considerabili,
pind,la casade add,post
in care s'au fd,cntc6nth.
ririle. Spre a evita pierderilede greutateprin evaporare,tot timpul
transportului ele au fost linute intr'un vas acoperit. Temperatnra
aerului fiind in acelagitimp destul de seoborit[,,probele nu au purur
si se usuce.Pentru cA,ntH,rire
se aduceauin inch,pere
un numdr rcstr.6,ns
de Fohe, care sr)lineau la fel aeoperite,pflnd la efectuareacAnti'iririi,
tlup[ caro se introduceaua]telegi a;a mai departc.
La efectuarcaacestorcd,ntiriri nu au fost intrebuintate vase tlc
sticl5,incirise- aga denumitefiole de cdntilrire- in cir,resil,fie puse
lrrotrclein timpul cfi,ntX,ririi.
Operaliuneaaceastaar fi fost anevoioasl,
necesitflndo cflntirire prealabili a vasului qi un calcul in plus pentru
oblincreagreutdlii nete a probei. Ea nici nu ela necesard,deoarece
cdntrririlc se efectuaudestul de repedegi preciziaacestorc&ntdriri-fati de posibilitdlile balanlei, gi de mirimea probelor---nu reclama
aceastd,
rnisur6.
Ceadc a douacdntbrirea probelor,dup[ uscare,s'af5,cut]a laborator.
Pentruaceasta
probeleau fost transportatela Bucureptigi au fost linute
in etuvede uscarela 1050C,
pflni ce au ajuns si, aibd,greutateaconstant5. Pentru aceastas'au folosit cunoscuteleetuve electriceHeraeus,
cu reglareautornattide temperatur5,.
Probele,trvfl,nddirnensiunirelativ
mari (circa ? cnr pe direclia paraleld,cu fibrele), au trebuit sL steaB-4
zile in etuvi,,pfln[ Ia.uscarea,
lor conipletir.Dup[ rdcireaprobelor,care
s'a fi,cut in exicatotlrecu elorurd,de calciq, ele au fost c6,ntirito cLr
aceeagibalan![, ca la inceput.Difcreula dintre cele doui cAntlriri ale
probeiorrepreziuti,cantitateade ap[ allatd in probeleile lemn in momentul doboririi arborilor. Aceastdcantitate d.e apd s'a exprimat in
douil feluri:
fl] dupl fornrula, ==q--9. 100, in care <r(Jr estc grcutateir
g
lernnuluivcrtle, qi <g r grentatealui dupd,uscarc.
[2] duph,formula n

Q-q

. 100, in carc rV , este yolumul

probei de lemn ln stare verde. Iliferenla G -- g poate fi considerati,in


cazul de fa![,, egal5,rsicu volumul apei (in cm3),aflat in proba de lemn
v etdc.
DD

Prima formul6 este frecvent intrebuin{atd,in toate cercetirile dc


umiditate. Ea are a,vantajulcd,poatefi ugor oblinutd,,necesitdndnumai
sur:rrsiveale probelor.Ceade a doua insd,,redflndcandoutrc6,nt[,r-,ri
titatea dc apil ra['crtat6 la volumul de lemn verde, este folosith,in
deosebila calculul volumului de aer aflat in lemnul verde,agacum'sc
va vedeamai departe.Pentru acestmotiv esteintrebuinlatd'in deosebi
la cercetdrilecu catacterbiologicasupralemnului.Pentru aplicareaei
estenecesars[ se determineins[ qi volumul probelorde lemn in stare
probelenu au o formd,
verde,operaliunein generalmai dificil[, deoarece
geometric[regulati.
4. Determinareauolumului prohelorde lemn
Probelede lemn pentru umiditate, scoasein pldure, aga cum s'a
ar5,tatmai inaintc, prin despicarearondelelorcu ajutorul unor dilli,
nu au putut avea o formh geometric[ regulat5,.Pentru aflareavolumului lor a fost necesarsb se apliee o metodd,bazatd,po principiul dislocuirii apei. In acestscops'a amenajato balan{i,in felul urmitor: I)e
unul din talere s'a suspendatun ac, cu ajutorul unui dispozitivspecial
de prinderegi sub el s'a aqezatun vas cu ap[. Proba de lemn se agald,
probE,se odnt[reaapoi
de acestac gi se atd,rnhapoi de taler. Aceastd,
odatb deasupraapei gi a doua oarh,scufundat5,complet in ap[. S'4,
realizat astfel nn fel de balan{I hidrostaticE.Balan{a folosit5,a fost
tle tipul aceleiadescriseanterior,cu precizieinsH,mai mare (0,02gr).
tocmaivolumul
l)iferenladintre celedouh,cd,;rthririale probeireprezintd,
probei, exprimat5,in cmt in cazul c0,ndcAnt5,ririle
se'fXceatt
in grame.
dupl
Pentrudeterminarea
volumuluiprobelorin starcverde,acestea,
ce au fost aduscdela pi,dure,au fost puseimediatin apd,gi linute timp
dc cca IA zile. S'a urmirit sE,se obfini prin aceastao imbibare c6,tmai
completf, a lemnului, pentru ca in timpul cd,ntd,ririiprobelor in api,,
acesteas5,nu rnai absoarbl ap[, cceace ar fi caazat0 eroarcin detcrminarea volumului. La prima c0,ntdrire,fd,cutl deasupraapei, probele au
fost qtersede apa liberb aflat[ pe probe,cu ajutorul unei cflrpeumedc.
Probelein momentul acesteic6nt5,ririnu trebuesE,aibh,picbturi liberc
dc ap6 - in afar5,de apa de adeziunedela suprafa{d,- deoareceele ar
influenla qreutateaprobelor. Operaliuneade gtergerenu trebue insl
s5,provoaceo uscareprea accentuati a probelor, ceea ce ar ciluza
deasemenea
o eroarein aflareagrcut[lii. Sprea aveao orientareasupra
m5,suriiin care trebue fircut5,aceastE,
opera{ie,s'a f6,cuturmH,toarea
experien{X:S'a fasonat,din lcmnul de fag verde,un cub a cbrui volum
sir poati fi cu precizie stabrlit prin misurare directi pi care a fost
86

supusrqiunei determinXride v0lum pe caleaarh,tatd,


mai sus,cu ajutorul
balan{eihidrostatice.Operaliuneas'a tepetat de mai multe oriistabilindu-secum trebuescgterseprobeloinainte de a efectuaprima cAntirire, pentru ca eroareasil fie cd,tmai mictr. S'a constatatastfcl ci, opcra{iuneatrebue s[ fie flcut[ cu o cdrpti bine umezitd,,iar suprafala
probclorsi, rd,mflnidup[ gtergere,
cevamai umedi,dec6,tar plrea necesar,
droarecepA,nd,
la terminareacA,nt[ririi,probelemai pierd gi prin evaporareo parte din apa aflatd,la suprafalE.Cel ce facecAntdririleajunge
in cur6,ndla o indemdnarecare ii asigurflo suficienti precizie.Eroa.rca
pe care am constatat-o la determinareavolumelor, lu6,nd aceste
precauliuni,a avut in mod practic o valoaremijlociede f 0,5)'1,din
volumul probei.Aceastderoareera cu atdt mai micd,cu cdt probele
erau mai mari.
Dupi, determinareavolumului probelor in stare verde acesteaau
fost uscate.Uscareas'a fd,cuttreptat: la inceputin aerliber sprea pierde
cea mai mare parte din apa con,tinutdqi apoi in etuve electricecu reglare automat6 de temperaturd,,aga cum s'a arX,tatmai inainte. In
etuv6 s'a procedatla o urcare treptat[ de temperatur[,sprea evita
crlpareaprobelor.Dup[ uscares'a determinatgreutateaprobelorabsolut
lrscate,care a servit la calculareaumiditE,tii relative a lemnului, duph,
formuleleardtatein capitolulprecedent.S'a procedatapoi la determinareavolumului acestorprobeqi in stareauscat6,cu ajutorul aceluiaqi
procedeu,bazat pe principiul lui Arhimede.In acestscop s'a ales un
lichid cares[ nu provoaceo umflarea lemnuluipi cares[ indeplineascl
qi celelalte condiliuni de lucru. S'a folosit petrolul obignuit, a,flat in
comerJ,a cdreidensitateestede cca0,810.Seputeaintrebuinlain acest
scop ,sibenzina.Aceastaeste insd,mai volatili gi cu o densitatemai
nric[, ceeace face ca eroriles5,fie mai mari.
la fel ca in cazil deterbalanld,procedd,ndu-se
S'a lucrat cu aceeapi
yerde.
yolumului
probeleau fost
fnainte
de
cfi,ntilrire
]cmnului
min[rii
linute in petrol timp indelungatsprea seimbiba cu acesta.Sprea gr5,bi
p[trunderea petrolului, vasul cu petrol gi probe a fost pus sub un elopot
de sticlI din care s'a scosaerul cu o pomp[ de vid. Cfi,ntdliriles'au
precautiunisprc a ayeaerori cA,tmai mici. Experienla
tl,cut cu aceleagi
cu un cub de lemn s'a repctat gi de data aceasta.Ltifcrcnladintre ccle
dou5,c6,nti,riri,odati in aer ;i odatXin pctrol s'a impirlit apoi cu densitatea petrolului, oblinflndu-sevolumul probelor de lemn in stare
complet uscat[.
Trebue menlionat c[ la acest procedeu,baza! pe dislocareaunui
lichid. in care scopprobeletrebuesccffntIrite odati, in aer 9i odath in
87

lichid, probele nu trebue sd prezinte er[p6turi. In acestecr[plturi


lichidul p[trunzdnd face ca la cff,ntdriresil se adaugein greutate,falqiticflnrirezultatele.De;i uscareaprobelors'a fd,cuttreptat, uneleprobe,
in specialdintre cele ce cuprindeaucentrul rondelelor,au prezentat
ilselnenea
cri,pd,turiradiale.
Procedeulfolosit pentru determinareavolumului probelorin stare
verdegi uscatd,descrismai sus,a fost folosit cu deplin sllccesgi la alte
cerceti,ri,cu probe foarte mici (Vintil[ 1939).
ii lemnului
5. Determinarea contrager
Pentru a stabili contragorealemnului pe cele trei direcliuni anatomice- tangenlial, radial gi longitudinal- s'au folosit probe de
2 x 2 x 3 crn, careau fost scoasedin rondelelegi restul materialului lernnos adusla laborator.Probele au fost mlsurate cu qublerede precizie,
pe cele3 direcliuni ard,tatemai sus,atd,tin stareverde cAt ;i in stare
Preciziamdsuritorilor a fost de 0,1 mm.
eompletuscatd,.
Contragereadela stareaverde la stareauscati s'a oblinut fi,cdnd
diferenla dimensiunilorprobelor in acestedou[ st[,ri, $ raportdnd-o
'^3100
(<D,>
la rlimensiunile
in stare verde, dupd,formula: cr:
D
probeiin stare verdeiar <d r dimensiuneaacereprezintd,
dimensiunea
leiagiprobe in stare uscat[).
Astfel s'a calculat contragerea pe direcliunea tangentialfl (ar),
radiali (a") ;i longitudinalI (a). Cu ajutorul acestorvalori s'a oblinut
in voluml):
;i contragerea
.xe-: dtf

:rrf

A"t . q.7

Cl-

100

Probeleau fost totodatd cflntdrite qi in stare absolut uscat[,


valoareadensit5,liilemnului < -Ru. dup[ formula:
calculflndu-se

R: -L

1) Formula exactd,este
dp:

o , t J o ( r + 6'q- a t '

c t '- a M ' l - q d l
+ "l' "'' ry .
100 100 100 x 100

100

Ultimii trei termeni, avAnd o valoare foarte mio6, se renun!6 in mod practic
la ei.

88

in care <g r este greutateaprobelorcomplet uscate (umiditatealemnului a: 0o/o),iar < 7,r volumulprobelorin stareverde, sau la punctul
de -qaturatieal fibrei.
6, Stabilirea cant'itd,liid,eaer eristenr,6n lem,nuluerde
Stahilireacantiid{ii de aer existcnt in lemnul verde, ca gi aceeaa
apei,prezint5,o deosebitde mareimportan!fl pentru cercet[,rilebioiogice

Fig. 10. -- Schema scoaterii probelor de lernn de 2 x 2 x 3 cm.

ale lemnului. Ea a {[cut posibild clarilicarea multora din problomele


pusein acestdomeuiu,ca aceeaa circulaliei apei in arbori (Hartig 1883)'
a rezistenleicontra atacului lemnului verde de c[tre ciuperci (Miinch)'
a formaJ,iuniiinimii ude dela brad (Michels1941),ete.
Volumul de api gi aer aflat in lemnul verde a fost determinat ln
lucrarea de fa![ pentru a servi Ia cercetareaformaliunii inimii ropii
la fag. Determinarea cantitd,lii de ap6, raportatil,Ia volumul do lemn
89

rerde, s'a f5,cut,aga cum s'a arf;,tatmai inainte, cu ajutorul probelor


c6nt[ritc in p5,dure.Pentru a putea calculavolumul de aer pe care-l
c,onlinacesteprobe,raportat deasemenea
la volumul de lemn verde,a
fost necesarsh,se cunoasclgi densitatea< E r a acestora.Ca"lcululei
s'a fX,cutdup5,formula arb,tatl mai inainte, cunoscA,nd
atd,t greutatea
acestorprobe in stare completuscatd,cdt yi volumul lor verde.Densitatea < R tr, care reprezinth,in fond cantitatea de materie lemnoas*
(lipsith,completde ap6) existenth,in unitatea de volum verde (cmt),
estefrecvent folositS,in cercetIriletehnologiceale lemnului1).
Importan{a ei pentru cercetH,riletehnologice ale lemnului a fost
relevat5,in Europa in deosebide Tr6ndelenburg(193?),care a fdcut
numeroaseasemenea
determintrrila r5,ginoase.
Prin imptrr{irea densitEtii ( .E> cu greutatea specific5 a materiei
lemnoasecomplet uscat5,(considerath,fbr5, spalii goale), se obline
volumul materiei lemnoaselipsite de pori gi completuscattr,la anitatea
de volum verde.Pentru facereaacestuicalcul,s'a consideratgreutatea
specifici a rnateriei lemnoaseegalh,cu 1,5 gr/cma (valoareaei exact5,
fiind J,46 sau 1,53)2).
Volumul aeruluiexistentin lemnul verdese ob,tineastfel: Se adunb
volumul de apd gi volumul de materielemnoasilipsitd de pori, aflat
in lemnul verde,iar suma se scadedin 100, obfindndu-seprocentual
volumul aerului.
Yaloareacontragcrii in volum reprezintdaproximativ cantitatea
de apd care se glseqtein perelii celularia).
Calculul contrageriiin volum s'a putut deasemenea
face, av6,nd
determinat, la acesteprobe, atd,t volunul lemnului in stare verde o6,t
gi in stare uscatd,.
Volumul apei libere care existd in lemnul verde, s'a ob,tinut prin
scd,derea
volumului de ap6 legat6, din volumul total de ap5,aflat in
r) Ia estein mod curent folositd gi do americani pentru a exprima densitatea
lemnului. Hartig (1883) a utilizat-o de asemenea,denumind-o I cantitatea da
materie uscatS,Ia unitatea de volum verde r.
t) Greutatea speoificd,a materiei lemnoaseeste egali, la toate speciilo.,gfanur
Eansen
(193?) au siabilit, cu ajutorul apei, valoarea de 1,53, iar cu Helium
Ei
1,46 grlcmo. Slamrr (1938) a ar-atat ci, valoarea ile 1,53 nu poate fi lolosit6
dectt pentru lemnul care a atins sau a depd,git punctul cle saturalio al fibrei.
s) Aceasti, apd, estc denumitl, qi api c legatS,n, spre deosebirede apa liberl,
din caviti,tile interioare ale lemnului. Stamm (193b) a ar[tat cd,, in general, la
contragerese produce qi o ugoar6,creqterea volumului porilor, care conduce Ia
o micgorare corespunzitoare a contragorii exterioaro a lemriului.

90

lemn. Iar volumul porilor s'a oblinut mai departefi,cAndsuma volumului de apb,IiberE,qi a volumului de aer aflat in lemnul verde.Apa
liberh,aflat5 in ]emn s'a exprimat ,siin procentefa![ de volumul total
aI porilor.
0alculeleardtate mai sns, pentru detcrminareavolumului de aer,
ap[ gi materielemnoas[,raportat ]a unitatca de volum de lemn verde,
s'au flcut la toate rondelelefagului nr. 1 gi numai la cfitevadin rondelclefagilor nr. 6, 7 gi 8. Rezuliateieoblinutepentru o parte din aceste
rondele,au fost date in tabloui nr. 5. Pentru a putea urmi,ri cu
uqurinli,varialiunile acestorvalori au fost intocmite cu ele diagramcle
nr. |i:...22.

III. REZULTATBLE CERCETARILOR


I. Densitatealemnului d,elag
pe di(R) a le mnului
de nsitXtii
A) Varia{ia
a arbore 1ui.
reo!ia IongitudinalS,
Pentru multe scopuripracticein materiede lemn, precumpi pentru
cercetiri cn caractergtiin{ific, in deosebipentrn aceleacare stabilesc
cantitateade ap6,gi aer aflath,in lemnul verde,estenccesarcunoa;tcrea
densitatc,
densit5,{iilemnului, raportat[ Ia voluntul vcrde (R). AceastS,
lemnului
cu
volumul
aceea
stabile,ste
in
raport
carc se
spredeosebirede
(
,r,
complet uscat, gi pe care o notd,min mod obignuitcu ro poate fi
gi mai exact determinati,.Aceastadin cauz[ c[, volumul unei probe
dup6 uscarenu mai poate fi exact determinatprin mdsurare.Prohele
de 2 x 2 X 3 cm, care au servit la determinareadensitIlii gi contragerii, au fost iasonatein stare verde qi prin mlsurarealor s'a determinat volumul. Dupi uscare, probele suferS,o oaroearedclorrnare
-. contragerea,dupii cum gtim, se face inegal pe diferite direclii ceeaceconducela stabilirea unui t'olum mai pufin exact ca in cazul
precedcnt.In tabloul nr. 2 este arltatfl valoareamijlocie a densitS,li
r R r la fagul nr. 1 ;i 2 qi valoareamijlocie a densitdlii <ro 'r oblinut5,
prin calcul1), cu ajutorul contrageriiin volum au.
Varialiunile densitS,liiin lungul arborelui, dela bazX,spre vflrf, se
pot urmdli pe diagramanr. 11. Au fost intocmite cAte 3 curbe care
reprezintH,varia{ia densitIlii lemnului la cca 2 cm, 4 cm gi 6 cm
depfirtaredela peiiferiatrunchiuluispre interior. Valorile folosite s'au
r) Formula folositd, este urm[toar ea: ro :-

J166.
lOU-ap

91

TABLOUL Nr. 2-'ZAHLENTAtr'DL Nr. 2


I)ensitatealemnului B (g/cms)Valori mijlocii din 4 probe
Raumilichtezahl
R (glcm') Mittelwerteaus tl Proben

Rodela Nr.
(Sckeibe Nr.)

InElfimea
in trunchiu
(Hbhe int,
Stamm) m

Distanla in cm dela,perilerie
spre centrul rondelei
(Abstand in an uon aussennach innen
i,n Qnerrichlung
)

Fagul 1 (Buche 1)

I
II
IIl
IV

v
VI
VII
VIII
iX
X
XI
XII

0,50
1,50
3,90
6,40
8,85
11,30
14,20
17,00
19,30
21,60
22,60
24,60

0,551
0,523
0,515
0,628
0,519
0,b24
0,633
0,532
0,544
0,566
0,663
0,570

0,539
0,521
0,618
0,625
0,518
0,528
0,636
0,632
0,558
0,665
0,558
0,559

0,544
0,630
0,521
0,532
0,628
0,534
0,541
4,652
0,56?
0,580
0,663
0,5?3

0,60
2,00
4,50
?,00
9,60
72,70
14,60
r6,20
1?,60
18,80

0,609
0,499
0,492
0,498
0,490
0,494
0,509
0,504
0,490
0,509

0,611
0,498
0,498
0,491
0,495
0,480
0,488
0,606
0,603
0,60?

0,539
0,621
0,514
0,504
0,61.1
0,516
0,b27
0,533
0,627
0,612

Fagul 2 (Buche 2)

I.
II .
III .
IV.

v.
vI .
VII .
VIII .
IX

x.

ob,tinut f5,c6,ndmedia a si'fu 4 probe pentru fiecare rondeld,,corespunzd,toarccelor 4 puncte cardinale.


Din mersulacestorcurbe se pot face urm5,toarele
constatd,ri:Densitatea lemnului scadefoarte mult dela baza arboreluipdni, la circa
2 m delasol, iar dupb aceeamai moderatpfi,nd,la aproximativ 6 m
dela bazd,.La fagul nr. 1, la care mersul curbelorestein gneralmai
regulat, densitateaincepes[ creasci dela circa I m dela sol, continu0nd pdn[ Ia 21 m, unde se producadin nou o schimbare.
92

La fagul nr. 2 rnersulcurbelorestemai neregulat,totupi so noate


rreclcaci densitateacregtela fel in partea superioar5,
a trunchiului,
intr'o mEsur5insl mai redusl dccAL]a fagul nr. 1..
Densitatealemnului ajunge in partea superioarEa trunchiului, la
dela baza arborclui,explitagul nr.1, la valori superioarcdensitir,fii

Z
0t,60

,10ticnr Q600
6n
t0
+0
Z0
0tZ0
(
lernnulu
R
1ensttatea
)
F i g . 1 1 .- Variafiadensitl{ii lemnrtluiin lungul arbore]ui'
80

0J00

La fagul
trlbil in parte prin mfirimeaconsiderabilda cOronalnentului.
nu
au detrunchiului
a,
superioari,
partea
in
nr. 2, valorile dcnsitxlii
trunchiului'
la
baza
p5git, cu o singuri exceplie,valorile avute
Aceastaestein generalvarialia densitllii pe direclia longitudinal5,
a arborelui, pe o zond,de alburn de circa 6 cm 15,!imedela periferia
irrrnchiului. Nu s'a putut urm[ri va.rialia 9i mai aproapede centrul
deoareceprobelemai spre interior au avut densit5,linai
rondelQlor,
neregulate.Din acest motiv nici nu au mai fost trasate curbclerespective.
9:i

In generalmersul acestorcurbe gi,septemultfi asemlnare cu acela


stabilit de Griissler (1939) la 4 fagi cresculi in regiunea nuntoas[ a
Bavariei. Se deosebeqte
ins6 de rezultatelegisite de Schleicher(lggb),
la care densitateascadein mod continuu de sus in jos.
$i la alte rpecii de foioasedensitateaprezintbo varialic asem6n[toare. Astfel la anin - dup5, Raunecker(1940),pi la stejar, dup6
Trendelenburg(1939), care a prelucrat valorile stabilite de Hartig
(1888),densitatealemnului scadeaproapebrusc dela tulpin5,in sus,
in zona inferioari a trunchiului, pentru ca in partea superioaib s[
ereasci,p6,nX,
Ia coronament,intr'un mod instr,mai lent.
B) Varia!ia
densit[!ii
(R) a lemnului
pe direc!ia transversalil
a arborelui.
Pentru a avea o imagine mai clard,asupra modului cum variazfl
densitatealemnului gi pe direcliunoatransversalba arborelui, adicb
dela centrulrondelelorspre periferie,B'a intocmit diagramanr. 12, in
care s'au trecut valorile dela 4 din rondelelefagului nr. 1. S,au luat
2 rondeledin partea inferioarx a trunchiului gi 2 din partea superioard,.
Pe abscisaacesteidiagramesunt reprezentatediametrelerondelelor,
iar pe ordonat5,densitatea.
Din mersulcurbelorse vedecE,la rondelaII gi \rI, corespunz[toare
inil$imilor de 1,5 m gi 11,3 m dela sol, densitateascatle,ln general,
dela centrul rondelelor spre exterior. Hartig (1888) pi Grtissler(1ggg)
t[cuserE,aceleagiconstatiri gi in cercetdrilelor asupra densit[lii lemnului de fag. Densitateaseadein cazul de fa!6 numai pf,,r[ la aproximativ jumi,tatearazei rondelei,unde cregtedin nou pfl,n[ aproapede
periferie (cu unele ueregularit[li), corcspunzand
epocii in caro arborele a avut mai multd,lumind,(ultimii b0 de ani).
La rondelelenr. IX pi X, corespunzd,toare
in5lfimilor de 19,8bm
gi 21,60 m, se constatd,cb, densitateaare valoareacea mai ridicat*
la aproximativ mijlocul distantelor ce unesc centrur rondelelor cu
scoarfa.Dela acestpunct ea scadeatd,t spre centrul rondelelorcflt ,;i
spre exterior.
Mersul acesta al densitd,liilemnului pe direclie longitudinali qi
transversalfia arborelui,nu poatefi examinatmai precisfd,r[ a se
{ine
seamade relaliunile, destul de complexe,care exist[ intre crensitate,
pe deopartegi ldfimeainelului anual,propor{iade vasepe cmz, desvoltarea coronamentului
gi a., pe de alta. Acesterelaliuni au fost eviden{iate deja de Hartig (18B8),care a studiat mai ami,nun{it lemnulde
fag. In deosebi fa,gul crescut in pd,durielenecultivate dela munte,
care, dupd ce a triit uneori mai multe dcceniiin stare dominatd,gi a
94

r-

eE.
t-c

N \*

s*

iG

::a

-::
'
h

Sss
\'='

:
:

i\

:'=

trs
5):

/'I

(l
cd

5-'-. .

sS,/ )j

t.
|
"..
'..t

t'..

\:
\:
-_...1 !'

s
N
x

d
6
ts
q

cq'
d

q
H

-f

q)

F
R

=
\

../
\

i
t.N

E
--- R\.=

/'\

S*

SE
F
s

tr

ai

\a

j\

rd

tI

+?.
6
h
6

.)

I
t
6j
bb
h

I
I

E
s'

=NRR\

q(s
s'

s'

** s"

tu/6 U) tnlnuaalealerysua7
95

fost pus deodatbin completd,lumin6, prezint6prin aceastadeosebiri


uari de megteregi urmirirea acestorcorelaliuniestepi mai grea.Langenkamp (1931)constatd cd, densitatealemnului de fag prezintdin
general numeroase varialiuni neregulatein trunchiul arborelui, un
fel dc centrede valoaremaximl gi minim5,cari sesuccedla nici intervale, in mod cu tctul neregulat.Din aceast5,
cauzi el este de p[rere
cE la fag nici nu sc poateurm[ri cu uqurin!5,influenlape careo exercitE asupradensit5fii lemnului zona de vegetafie,stafiunea,sau opsratiunile culturale. O cauzXa acesteineregulariti,liin densitatealemnului de fag trebuegtegdsit[ qi in influenla cr[cilor groasg,creseute
pe trunchi la diferite in5,l{imi,precum qi in forma{iunealemnului de
trac{iune, carc sc dresvoltd,,
in anunite zone,sub influenla solicitH,rilor
la care este supus arborcle,in decursuldesvoltXriilui.
fuii cu inele anuale regulategi mbrunte,crescu{iin pldurile virgine dela munte, unde pot ajungela dimensiunimari, au un lemn - bun pentru derulareqi care
atnnci cflnd aeestaeste inc6,s6n5,tos
se prelucreazS,
ugor. I)in contri,, arborii cu inele anualelate, crescu$i
la altitudini mai mici, au un lemn mai densgi mai greu de prelucrat
manual.Hartig (1883)a ar5.tatin mod clar cH,lafag densitateacreqte
cu lilimea inelului anual. Aceeagiconstatareo face gi Griissler(1g3g)
la fagii cercetalide cl. Odat5,cu densitateacregtein generalpi rezistenta lemnului.In cadrnl cercetflrilorde fa![ nu ne-am ocupat insd
de aceastdchestiune.
C) Curl.le dc f recvenld, ;i valoarea rnijlocie ir
densitXtii
lemnului
de f ag.
Cu va,loriledensitifii (R) stabilitela fagul nr_ 1 gi 2,, s'au intocmit
curbele de frecventi, cuprinsein diagrama nr. 13. S'a alcd,tuitcu
probele de alburn cd,teo eurb5,de frec.renld,pentru fiecare arbore
separat,iar cu celede inimd,ro;ie, o curbi comund.Pe acestediagrame
tlu fost trecute gi valorile mijlocii ale densiti,lilor.Din examinarea
acestorsurbe sc constatd,urmd,toarele:
Fagul nr. L are o densitatein generalmai mare dec6tfagul nr. 2.
Imprd,gtierea
valorilor este aproapeegali la cei doi fagi.
l)ensitateamijlocie a lemnului de alburn este de_0,b36 la fagul
nr. 1 qi 0.507la fagul nr. 2.
lnima, rogie a ayut o densitatemijlocie, caleulat5,pentru ambii
fagi la un loc, de 0,534,adicE,mai mare dec6,ta lemnului de alburn
a, fagului nr. 2 ,siaproapeegalH,
cu a fagului nr. 1. Luate separat,probele clc duramenau fost in generalmai grele decAtcele de alburn. Si
alti cereetitori,ca Schwapach(189?-1898),Gr0ssler(1939),au ajuns
96

la aceiagiconstatare.Este astizi in generalcunoscutc[ duramenul,


fie el normal sau de provenienli patologic[,_ adicd,un duramen
falq - are de- regul5,o densitate mai mare decat alburnul aceluiagi
trunchiu. Intrucdt insd,,gi firi, o duraminificare, p6r{ile dela mijloc
ale trunchiului sunt de sele mai multe ori mai grele decat pdrlile exterioare, se pune intrebarea:in ce mlsurr duraminificareaconiribueIa
mlrirea acesteigreutdli? chestiuneaaceastanu a putut fi cercetatd
insi, mai indeaproape
aci.
Din valorile stabilitepentru cei doi fagi se constat5,,
in comparalle
cu arborii studiali de Griissler,a ciror densitate a fost cuprinsfl,,ca

40
E

fagutI l/loarcanl7de 0:il6


qfl.
'?
lnnonsry Ft. f 2
0.$l

?
JO
I

)(
I
I

?
I

t,

II
;t

ra1ut I
lt3{y&.)

,\ il\
lr t

.+
\rl

++f+

\ ii

2
t0
I

0/,a

il

?t

i,

:i0

il

t0

a0

90 0500t0 20 fr
?Pnsttalpa

lemnutu

t0 50 60

490

I R)

Fig. 13.- Densitatsa


lemnului
defag.Curbedefrecvenf[.
valoare mijlocie,intre 0,532 gi 0,5?0,cii ace$tiaau avut o densitate
mai mic5,.Din cei patru fagi ai lui Grdssler,cel cu densitateamai micd,
avcaaproximativ aceeaqidensitatoca cel mai greu dintre fagii noqtri,
fagul nr. 1. Totugi, deosebirilede densitateintre fagii cercetali de
Grtisslerqi fagii nogtri, nu e$te mare. Trendelenburg
(1ggg),compar.^,ntlrezultatcledifcrililor cercctXtoricare s'au ocupat cu densitatea
lemnului de fag, a ajuns la concluziaci la fag, spre deoscbiredo llte
97

speciiforestiere,nu ne putem apteptala diferen{eprea mari de densitate in functie de zona de vegetalie gi de staliune'
lui Mayer-Wegelin'$iBerkel (1940) asupra lui Fagus
Cercetd,rile
orientalisLipsky, ne dau posibilitateade a compararezultatelenoastre
pi cu aceast6varietate.
Densitateastabilitd,de acegtiala lemnul cle fag oriental, crescut
are urmatoarele valori:
in regiuneaMunlilor Pontici (Asia 1VIic6,),
pare
s[ iie cea mijlocie' Com0,531
care
0,493-0,531--'0,561,dintro
carpalii
noqtri,constat[m
din
parandaceastilvaloarecu aceeaa fagilor
cu deosebirima'ri.
cI nu avem de afacedeasemenea
compara{ie,
Nu avemdate sufiecintespre a putea realizao perfect5,
ca
o indicanumai
pot
fi
considerate
constatate
ccle
cauz6
din care
(1901),
,5i
Hartig
de
gi
stabilite
cu
cele
totugi
liune. Aceastaconcord[,
influen{atd,
prea
pulin
fag
este
care afirm[ cd,greutatealemnului de
de clim[.
lemnului de lag
2. Contragerea
Yalorile mijlocii ale contragerii lemnului pe cele trei direcJiuni
anatomice(a1,u, qi al), ca gi cea volumetrici (au), stabilite la fagul
nr. 1 gi 2, sunt ard'tatein tabloul nr. 3. Contragerilelemnului de alburn
sunt ard,tateseparatla cei doi fagi, in timp ce la inima rogies'a trecut
ambilor arbori.
valoareamijlocie corespunzi,toare
Aqa cum se vede din acesttablou, contragereainimii roqii estein
nu sunt ins[ preamari"
generalmai maredec6,ta alburnului.Deosebirile
intr'unul
din cazuri, la
ropii
a
fost
inimii
Oontrhgereatangenjial[ a
dec6,t
micZr,
mai
iar
longitudinalfl
cea
fagul nr. 1, egal6cu a alburnului,
ambii
la
itr volum a fost ins6
a alburnuluila fagul nr. 2. Contragerea
fagi, mai mare la inima rogie,docdt la alburn.
tangenfialdgi cearadiald,a fost cuprins
Raportuldintre contragerea
gi
2,07.
intre 1,83
Meyer-Wegelingi Berkel (1940) au g[sit la X'agusorientalis urm[: r:10,5; ae:.5,0; ar :0,5;gi au:15,4
t o a r e l c o n t r a g e rmi i j l o c i i a
(15,6).Acestevalori coincidaproapecu celestabilitede noi.Constatarea aceastaca gi eea athtathanterior,cn privire la densitatealemnului, ne face sb,presupunemcd,nu pot exista dcosebirimari de insupiri
tehnologiceintre acestedoui varietd,{ide fag.
ajungemgi cu privire la fagul crescut
La o concluzieasemH,n[toare
valorile g[site de noi cu cele stabilite
in Bavaria, dac6 comparS,m
de Griissler(oo- 11,3i h -- 5,6; al :0,47; 9i cru:16'?).
98

rlo

3{_

cF t 6i

al

l*

slo

,c
,c
F{]

EIR

'tt

.c
c6

aa

.iE
'?,
s
h.i

-.

% t +

':l:

*l

dt----=-*

\N

E:

as

o,
d

+is

:Fa
NI
.t
I

rbD
.d

s9
..

,a

s{i

=:-

3'E
bn

* F :

-S

^:-:\
F< .S
\
)c

'Ca
o-i-

.t!

: sx

,53

>4\

C{
L>e

Faa
S!

^9

za
is

99

e!

Q
I

*
U

iaR eF
_s
a_F
,EH
\-

o a

\
(/.D) anpA 4 ea,tetulrnj

t00

Contragerealemnului poate fi in general mai bine apreciati dae6


esteprivitd in raport pi cu densitatealemnului. In acestscops'au calculat rapoartele:
dt

dr

&v

NRR
care au fost trecuto in tabloul nr. 2.
Raportul
.R
I

a fost oblinut gi pe calegraficb (fig. 14),reprezent6nd

intr'o diagramE,valorile contragerii probelor in funclie de densitatea


lor. (Cflteva din acestevalori au trebuit sd,fie neglijate, deoareceau
c[zut mult in afara cfi,mpului de impr5,gtierenormald a valorilor).
a,
Valoarearaportului
-n

stabiliti pe aceastE,
cale graficd,,a fost eeva

rnai micl dec6,tcea oblinutd, prin ealcul aritmetic. In aceastE diagrami, fiind trecute Ia un loc probolede alburn ryicele de inimfl rogie,
valoarearaportului
'n
?:

UO,stabiliti astfel, poate fi consideratfl

valabili. ln general pentru ambele cazuri.


'Wilson
Newlin gi
(1919) au ajuns, in urma cercetdrilorldcute cu
numeroase
gi foioaseamericane,si stabileascd
speciide rd,ginoase
urm6toarea relalie intre contrageregi densitate:av :28 R. Ea esteconsiderat5,azi ca vlabild pi pentru majoritateaspeciiloreuropene(Trentlelenbury 1939). Raportulll

reprezintd, in acelagi timp cantitatea

de t-r,pilconlinut* de lemn la punctul de saturalie al fibrei. Ea variazd


cu specia.Fagul este consideratca o specielemnoas[,cu o contragere
relativ maregi o umiditatela punctul de saturalieal fibrei, tleasemenea
rnare (Trend;lenburg1939).
Contragerea tangenliald, (o,) qi cea radial[ (a") au fost deasenlenea raportate la densitate. Pentru contragereatangenlial[, valoarea raportului a fost cuprins intre 20,3 qi 20,4 iar pentru cea.
radiald,,intre 9,? qi 11,0. $i aceste valori sunt mai mari decflt
rnle stabilite de Nervlin qi Wilson la speciile americane(ut : I7,0 R
gi a, : 9,5 B).
Din valorile date de Gr0ssler,s'a obtinut prin calcul: a', :30,8 R
la alburn gi ac : 30,1 B Ia duramen.
Acesterelaliuni sunt foarte apropiatede ale noastre.

101

Calculfi'ndacestraport gi la cercet[rile lui Mayer-'Wegelin;i Berkel.


oblinem pentru lemnul de n'agusorientalis o valoare cu pulin mai
micX decflt la fagul nostru:

I :2s,2
Pentru a putea mai ugor comparavalorile rezultatedin cercet[rile
lui Grtissler,Mayer Wegelin gi Berkel, cu cele de fa!d,, s'a intocmit
tabloul nr. 4.
3. Beparti,tiaapei gi aeruhd f,n lemnul aud,ed,elag
Determinareacantit[lii de apil pi aer aflatE,in lemnul vordc de fag.
s'a f5,cutla fagul nr. 1 pentru arboreleintreg, iar la fagii nr. 6, 7 gi
8, numai la un numi,r redusde rondele.
Cu valorile ob{inute, care in parte sunt cuprinsein tabloul nr. 5.
s'au oblinut diagramele
nr. 15...22, din carese poatevedeacum este
distribuitH,materia lemnoasd,apa liberX,,apa legat[ precum qi aerul,
pe direcliunealongitudinal5 qi transversalda trunchiului. Valorile sunt
exprimatein procentein raport cu volumul lenrnuluiverde.
Pe acestediagrames'a delimitat punctat inima rogie, pentru a
puteavedeavarialia cantitillii de ap[, gi aerin leglturd cu formaliunea
rnlmlr r0s[.
A) Reparti{ia

pe

direcfia

transversalir

a
trunchiului.
Diagramelesunt astfelintocmitesprea seputeaurm[ri varialiunile
in volum ale materieilemnoase,apei qi aerului,dela centrul rondelelor
spre periferie.S'a reprezentat,la toate acestediagrame,numai o singurE,direclie (Nord-Sud),suficient[ pcntru a putea vedeacum se face
aceast5,repartilie. Aga cum sc vede din acestediagrame,cantitatca
tle ap5,legatd,variazd,in mod regulat <lup[ cum variazi, gi cantitatea
de matcrie lemnoasd,ceeacese explic6 prin faptul c5, ea reprezintir
tocmai eantitateade apX aflat6 in massalemnului.
Apa liberi are o altb distribulie. Cea mai mare cantitate se aflX,
in zona exterioarS,a rondelelor,spre periferia lor, iar cea mai micir,
se afld,la centrul rondelelor.
ScS,derea
volumului de apil dela periferie spre centrul rondelelor
seface,a$acum sevede,in mod treptat, accentufl,ndu-se
intr'o oarecare
m5,suri,acolo unde incepeinima roqie.Nu esteinsd,o trecereapa de
bruscd,,cum se constat5,de exemplula unele r5,ginoase,
in duramen.
Astfel la pino s'a stabilit, in cadrul unor cercetiri anterioare(Vintild,
102

Oli
c6lco

.13

t!)co

rc
U)

s@

6r

6!()

I!:

*il

ilil

I
tl

6
qC

L!

(/)

"e
.c
.r3

6n
r(il@lo

F{

il;lH
.ll

C)

a i a l z '

>S

'a--==
!

\6$

-=\

F ^ =

m
r()

-*

9E

tl

co

-* c i-#=N

ws

:]+Fa

<g

=oo
; ? =yt- !

8'd s
, *.tr st
.a-:r

' d

E E.i^:
?'E Ji"*

* ipts
N>

A!
tso

d-

<?

4a

i.

!r6

liE
?

LFS
.':

.<
i
-z';E
''

r?'e

,t r* E
- *. ; E
-E
tr d
=<d -

cd

c'll

XN
L6l
"-l
vd

> t'jn
;F
Ze'r-Sa;

-i,6(5
A.k

e,e

ra

ar

6l

.,

;,c3
.lq
rFk
v N

?o-.

bo

==do

O^=L

d e =

'::o:-

^o>-

2Z't

-Yi ':t is

=-.-^

: $

. r H

J-a

' = q
p a

m
o
,cd
h

qP

F.{

d=.:

+E=
E JE.i
^9E

':

d.=
-

--

-=: =
; -=:

lai3
-!

-}'

ll# r
ir.3=

r2

=
o-9
5

bo
k

(5

:s

: i

rtt

'f,

-.3 >.

. : F

: : : H

btt
3.
-d ?, .f
E.i*l

o!

3r

'!

-=

H>

103

L939), cH apa liberh, scadeaproapecomplet in duramen, scd,derea


f[cd,ndu-se
dintr'o datb la punctul unde incepeduramenul. (In duramen
nu a putut fi g6sitfl decflt cantitatea de ap5, legattr de lemn prin
higroscopicit
ate).
La foioasein schimb, duramentul con{ine inci o cantitato destul
do inare de api, liber6. In cazul de falb, aqa cum se vede din dia-

_T
I

sR
t

\
F
=*
I

II

t
- -tt
I
I
I

>

ss

r udl

20

=--

ti

x
I
I

10'

Atbun
=#fri

:t

5 t

Tuif
,;;'-

t0

15

I
__L

20 cn ?5 r Nord

Aib$n------1

Fig. 16.* Repartiliamaterieilemnoase,


a apeigi aeruluila fagulNr. 1,
rondela
II (1,60m delasol).
gramelegi tablourile respective,s'a constatatcH,la mijlocul rondelelor
inima ropie conline totdeauna cel pu.tin 15o/, pflnd \a 26fo apk
liber6. In zona exterioari de alburn, volumul apei libere g[site
reprezintE,cftca 3b-45% din volumul total al lemnului verde.
Yaria,tia cantitH,lii do aer aflat[, in lemnul verde se face tocmai
inversca aceeaa apeilibere.Aceastaesteexpl.cabilprin faptul ci aerul
ocupd spaliile din lemn pe care le lasH,libere apa. Acolo unde exist[
104

olcantitate mare de api, aerul nu poate p5,trunde,spaliile fiind ocupateAstfel, cea mai mare cantitate de aer, stabiliti la rondelelede fag, a
fost la centrul acestora,aproapede m[duv[, unde ea ajungeIa 25-351,
iar cea mai scoborit5,,
la periferie,in zona de alburn, unde ea ocuph
deabia 5-10% din volumul lemnului verde.
Repartilia aceastaa apei gi a aerului pe direc{iuneatransversal["
a tmnchiului arborelui trebueptepus[ in legtrturd direct[ cu circula]ia

'00t

r--]-__-.---__-l-

bA i
:"1
i --r-::-1
'ol- ^----l-|l r
: -/7//7.13 I

-rs

\
\
q,

l {

ir

.l

//t.

,l

E
5

\s

;l

0
A
15
101
.t
9udr20
5
',---ltnrr--1*lnina
flst
|
|
oianetrul iondelei

I
|

10

-L15 cn 20 lNord
A/bufll---*)
|

a apeigi aeruluila fagulNr. 1,


Fig. L6.- Repartifiamaterieilemnoase,
VI (11,30
m delasol).
rondela
seveiin arbore.Zoneleexterioarede alburn servescla circulalia seveicele urmiltoare, mai spre interior, bogate inc6 in apd,,constituescun
fel de <rezervoru de ap[, aga cum il numegteHartig (1882).Miinclt
(L927)constat5,,
ci la o ramuri de fag de 9,6 ani, numai
dupH,'Wielner,
3,6 inele anuale serveaula circulalia sevei. Inelele anuale de lemn
cele mai noui, aflate la periferiatrunchiului,principial nu trebue sl
conlind deloc bule de aer, deoareceacesteaingreuiazh,circulalia eevei1.05

Privind in acestediagramedistribulia apei qi aerului in raport cu


formaliuneainimii rogii, se pot face urmltoarele constatlri:
Inima roqie ocup6 totdeaunap[,r{ile cele mai uscateqi bogatc in
aer dintr'o rondelfl.La fagul nr. 1, la toate rondelele,inima roqiese
afld numai in zonelein care lemnul are peste20o/oaer Chiar qi la ceilalli fpgi (nr. 6, 7 ,si8), la rondelelecare au fost cercetate,inima rogie
nu se g5,segte
niciodath,in porliunile in careaerulestesub 20o/o.
t00

-f

o/
/o

t
I

I
I
I
I

90

\
\
\
\

s
II

q)

II

l\ a a

I
a

- -^II

\
\

I
I

a)

.\-.'

40

S{

t_

Et

F.

S,

sI
I
I
II

J
I

_l_

l0 cm 15 Nord

l-Alburn

llburn.-i
.l

7iametrUt
rbndeler
Fig. 17. ,

106

Repartifia materiei lemnoase,a apei gi aerului la fagul


Nr. 1, rondela IX (19,35m dela sol).

-.J-

ru
K,hi:
,ru

Rs-

-\
\

F\

70

s
II

aJ

I
I

b60

I
f

t
-l-

:50
E40
qJ

K-N

I
I
I
I
I

cb

s
s

cr

:ic

N
N

x-

C\

Sru

s
21,60
I rondelal inaltirpea

0iarnetrulrondelei
Fig. 18. - Repartifia materiei lemnoase, a apei qi aerului la lagul
Nr. 1, rondela X (21,60 m dela sol)-

107

La fagul nr. 1, * rondelanr. 9 gi 10 -,la carecantitateade aerla


mijlocul rondelelor este de circa 20a/o,nu existd, deloc inim5, roqie.
$i la rondela dela 0,5 m dela sol, a fagului nr.7, 7a carc cantitatea
de aer Ia centru, aproape de md,duvi,, era numai cu pulin peste
20o/o,nu s?aputut constata delocinimfl rogie,degi acestarbore prezenta,incepd,nd
dela1 m delasol, aceasti,formaliune.La o altd rondeltr,

-T-

tt:

tAer

II
I
It

II

(.:
:
ta . .
\
S,'

\
(

Sr

q,

E
aJ

s
tr
a

'fagul

6 rondela I/ iniiltmea 10,90rn

Fig. 19. - Repartilia materiei lemnoase, a apei gi aerului la fagul


Nr. 6, rondela IV (10,90 m tlela sol).

a aceluiagiarbore,dela8 m inillime dela sol, s'a constatatdeasemenea


cd inima rogieocupd,numai zonadelamijloc, cu peste 20o/oaer.
D;n toate acesteconstat6,ri,rezulti, cd un volum de 20o/oaer iir
putea fi eonsideratea o limiti inferioar5,pentru prezenfainimii ropii.
La fagul nr. 1, rondelaVI gi fagul nr. 6, rondela IV, aceast6,
limitfl
se situeazichiar cevamai sus,la 25-30o/oaer.Aceastd,
din urm[ cons108

I
,

Aer

II

Un/'

-F

', , '',7

aJ

sR
N

\
s

.!\

7n
I

7,,r/',iI
i

.- 50

I
-{-

. /t'/

\OU

N^N NN

II
I

<

=s

ar

l\

st'

\30

s\

a
\

s
I indlhnea,45m
0
Eud

ii

ro

tocmtS

0rametrulnondelel
Fig. 20, - Repartilia materiei lemnoase,a apei 6i aerului la lagul Nr. ?,
rondelal-(0,6 m delasol).

109

- -lII

.l

I
I
I

\
\
\

ss

q)

II

II

l60

_T
I

f,
\r,

50

II

II

;40

i-

R
F

5
N
JU
N

s.>;

9,

!*

\20

R
s
s
i

Sud /5

5l

t<- A/bufn --+1+--,r,rU rot,, --,+I


|
|
oiarnetrul rondetpt

t|cn

f I -uorl-

/ lfitrn -J I

Fig, 21, -- Repartifia matoriei lemnoase,a apei',qiaerului la lagul


Nr. 7, rondelaV (8,0m delasol).
tatare ne-ar conduce la stabilirea unei limite mijlocii intre 20 \Si Zbo/o
aer, pentru formaliunea inimii rogii. Trendelenburg (1939) stabilegte
la un fag din regiunea Starenberg (Bavaria), cd, lemnul cu inimb, rogie
prezentain stare verde un volum de 25-33r/" aer. Acelagicercetd,torgd-

110

se$te,prelucrd,nddatelelui Mayer-Wegelin(1932-1938), cL in zonainterioard, colorati, a lemnului de 'fag, aerul ocupa cel pu,tin 2lo/o din
volumul lemnului verde. Toate acestedate concordl in linii mari cu
celestabilite de noi gi int6rescsupozifiac[ circa 20o/oaerpoatefi consideratxca o limitd in formaliuneainimii rogii. Asupra acesteiches-

-f
I
I
I
I

:
\

s
I

-t
II

:l

t
:

c-

:i
!
I
I
I

Sudr ?0
l---

tt
t0
4lDurn -

Fig. 22. -

t0
lJ tLn ?0
tt
0
t
Aitiut'nn
- l,+ ltilfftdt,usle -1Utarnetrul r'onde/et
F,epartifia matoriei lemnoase,a lapei qi aerului la fagul
Nr. 8, rondela III (2,90 m dela sol).

U,;il

tiuni von reveni insd,rnai cleparte,in capitolulin care ne Yom 00upa


chestiune.
in specialde aceastH,
Tabloul nr. 5 con{ineintr'una din coloanevaloarea cantitd,lii de
apb calculati ;i in rraport cu volumul porilor din lemnul verde. Din
aeestevalori se vedc c5,in zoneleexterioarede alburn ale rondelelor,
111

70-90% din volumul porilor esto ooupat de apa liber6, in timp ce


spro centrul rondelelor, in zonele cu inimd roqie, numai 20-41o/o
este ocupati, de aceasta. La rondelele f5,rE,inimd rogie, in aceastl
zoni centrali, din jurul md,duvoi, apa liberfl variazd, intro 42*
59o/odin volumul total al porilor. Din acestoconstatX,riso poato
vedea cd, o limitd, analoag5,pentru formaliunea iniryii rogii poato fi
trasat6 intre 42 qi 47o/o,in ceeaceprivegteipa liber6;,sau 53 qi 58"/o
in ceeaceprivegteaerul,in raport cu volumul total al porilor. Prima ar
putoa fi consideratd,ca un fel de limit5, superioar6pentru cantitatoa
de ap6 aflati in spaliile interioare din lemn, iar eea do a doua ca o
limiti inferioarl pentru aerul aflat in acestespalii.
B. Reparti{ia

pe profilul
longit,udinal
a,rborelui

al

Pentru a alea o privire generalfrasupra repartifiei apei gi aerului


at&t pc direcliunea transversald,
cat gi pe cea longitudinald,a arborelui,
s'a folosit un profil oblinut prin mbsurareadiaruetrelorrondelor
qi a inelelar anuale, aga cum se obignuegteln studiul cregterilor
Asemeneaprofile longitudinale ale arborilor sunt frecvent intrebuinlatein cercet[rilebiologiceale lemnului,pentru a putea reprezenta
varialia diferitelorinsuryiri{izicegi mecaniceale lemnuluipe toatElungimea unui arboro.Aceastbreprezentareare arantajul si fac5,posibil[
urm[rirea insugirilor technologico ale lemnului paralel cu mersul
cregterilorgi cu diieritele formafiuni caracteristice ale lemnului din
interiorul trunchiului, cnm este,in eazul de fa!6, inima roqie.
Pe un asemeneaprofil, luat po jumd,tate,corespunzdtor
direcfiei
s'a
reprezentat
nordice,
schematic,sub form5,de zone,repartilia apoi
qi aeruluila {agul nr. 1. (S'au cuprinsin acestezonegi valorile care
au clzut r[zle! in interiorul lor).
Din dispunereaacestor zone (fig. nr. 23), se constat[, urm[toarele:
l. Zona exterioari a trunchiului, oonstituitd, aproximativ din
ultimile 25 inele anualede alburn, contineceamai mare cantitateade
aph,in generalcca.500/odin volumul lemnului verde.In cadrul accstei
zone se deosebegie
o porfiune,situatfi intre 10-24 m gi una la circa
1,50m de la sol, in careapa era ceva mai mare,in timp ce in rest ea
era numaidc cca50%.
2. Zona urmd,toarede alburn, aflat[ mai spre interior, conline
aproximativ 40o/"ap[. Ea este, aga dar, incb,foarte bogatil in ap[.
112

3- zona interioarr a trunchiului, ocupati de inima rogie,


este cea
mai uscati, conlind,nd gb*'40% ap[. pe o mici porliune aflatd
spre
mijlocul acesteizone, cantitatea de api, era ctriar suU el[.
Acestevalori se referH,ra stareaarborelui in toamnh,,ra daia c6nd a
fost doborit. Knuchel (193b)a ariitat ed,cea mai mare cantitate
de ap*
din alburn, la un arborede fag, se gdseptein timpul iernci,cdnd zona
de inimtr, dela mijlocul trunchiului, conlineceamai mici cantitate
de
apx fa{6 de celelalteanotimpuri. Avdnd in vederc acesteconstat[ri,
rezultd, c[ valorile ghsite de noi nu reprezinti, incd,valorile maxime
gi minime ce pot fi atinsc de ap6 intr'*n fag, in raport cu anotimpul.
FAOUL'
*w-

(N

il)

pqaffi,u*l

v*rM**)
tm

ts-sz
Wnz
Nryr
@

a-ut

w"ogo

Nlm.r.r

tt

76aur
mw
@ a-ytr
Nl rz-a, rara
@ n.rt
F\al pr

i@

Mthta aapti a* n rcportcuw&nwlwdaehmfut


d *botelui
eepdiMlmgttudind

23.- fiepartilia apei gi aerului pe prolilul longitudinal al arborelui,

I\[odu]cum sunt dispusezonelede umiditatepe profilul longitudinalal


arborelui este asemrnhtorcu acela stabilit de Knuchel la arborele
cercetatde acesta,degicl a reprezentatumiditateain raport cu greutatea lemnului uscat (<ru,r)iar nu in raport cu volumul lemnului verde,
ea in cazul de fa,tb.
Repartilia aerului pe profilul longitudinal al arborelui se faee in
zonedispusetocmai inversca in cazulapci. Zonelehogatein aer cores8

113

pund zonelorcelor mai uscatedin lemnul verde gi vice versa. Astfel,


zonade alburn, delaperiferiatrunchiului, care cuprindeultimele 25 inele
anuale,conline: la inflllimeaae tO-Z+ m dela sol, sub 10]o aer,iar in
rest, pdn[ Ia 15%. Este zona oea mai bogatfl in apd'9i oeamai s5{ao5'
zonl; in deosebiin ineleleanualede intensd ciroirla{ic
in aer. In aceastd,
a seeeidela periferia trunchiului, aerul trebuie s6 fie in mod normal in
cantitate gi mai micd,,;tiind cd,bulele de aer constituescun obstacol
pentru aceasti,circulalie.
cea de a doua zon[ de alburn, mai spre interiorul trunchiului, contrnc 1?-200/, aer, iar zonade inimb ro,sie,20-30%, din volumul
lemnului verde. Partea cea mai uscatfl de inimf, roqie dela mijlocu]
trunchiului, are eeamai ritlicata cantitate de aer, in generalpeste30o/o,
putind ajungep6nd,Ia 35o/o.

4. tlmiditatea lemnului tn raport cu r'teutateaaisolut


uscatd'(<at),
Knuchel (1935),aga cum am amintit in capitoleleprecedente,a
fdcut cercetiri intinse asupra umiditdlii lemnului do fag, pentru a
stabili cum variaz6aceastafa!X,cu anotimpul.Pentru aceastael a calculat valoareaumidit[,lii <ru I a lemnului, in raport cu greutatealemnului uscat,stabilind urmd,toarele:In pdrlile exterioareale trunchiultti,
cea mai mare cantitate de ap[.(98'2%) sc gilseqteiarna, iar cea mai
toamna.fn zonadelamijlocultrunchiului,in apropierede
micd,(90,4o/o),
m5duvd,,situatia estetocmai invers5,:cantitatezturaxirn[ de ap[ este
vara (?1,0)gi cea minimd,,iarna (64,4%).
'a
numeropi fagi cercetati de cl,
Mayer-Wegelin(1932) a gd,sit
este cuprinsd,intre 60arborelui
la
tulpina
umiditatea
lemnului
c[
80o/o,iar la 9 m inh,llime, int're 7A-95o/*
Trendelenburg(1939)constat[, in aceastbpririn!5,, cd, valorile gX,site de Hartig (1888),pentru umiditatealemnului verdede fag, sunt in
genetalprea mici. In zonele exterioarede alburn, Hartig a stablit c6,
exist[, ?0-?5o/o apY.,iar in celedela mijlocul trunchiului, 50--609/0Intre acestedou6,zones'ar gisi o alta intermediarf,in care umiditatea
ar aveao valoaredc 60-?0%. Este vorba de un arborein vflrstE,de 59
ani gi care fusesedoborit in luna Februarie.
de fa!5 s'a determinat valoareaunriditllii
In cadrul cercetX,rilor
<u ,>la toate rondclelefagului nr 1, doborit toamna pi la c6,tevarontleleale fagilor nr 6, ? qi 8, dobori{iiarna.
714

valorile gHsitesunt in parte cuprinsein tabloul nr 5. cu acestea


s'au intocmai gi diagramelenr. 24. , .26.
Aqacum se yededin acestetablouri gi diagrame,umiditatealem'ului
a fost in zonaexterioarE
de alburn,dclalagul nr 1, aproximativ100o/o,
in tinrp ce la fagul nr 6, ? ,si8 ea a ajuns p6,ni la 12V%.La o rondeliu

o
fegulI Sond.bVIlDaltneall.30a

'

Fig. 24 -

Variafia umiditilii

NOND

< u ,r a lemnului ta lagul Nr.

dela 0,5 m deph,rtare


de sol, a fagului nr ?, umiditateain aceastd,
zonfl
dela periferiatrunchiului a fost ceva mai micd (8b-glo/"). In general
e poatespunec5,zonade alburn,delaperiferie,conlinecireag0-100o/o
ap5,.Aceasti constatareconcordi,cu yalorile gXsite de Knuchel $i
8*

1lb

confirmfi,pfirerealui I?endelenburg,care sus{ine c5,valorile g[site de


Hartig ar fi in generalprea mici.
Pe m[surfl ce ne indepd,rtdm de zora exterioar[, spre centrul
trunchiului, umiditatea scade.La centrul rondelor umiditatea atinge
valoarea,ceamai scd,zut[.La fagul nr 1, umiditatea lemnului in aceast[
zoni, din apropieream5,duvii,a fost circa 600,(,edndexista aci inima
ropic, sau pesto?Ofi, in caz contrar. La ceilalli fagi, umiditatea la
centrul rondelelor, in cazul cflnd acegtia aveau iniml rogie, a variat
%
a0

tlbvt

ltv^t

/tlsr6-J--

:/
:l
I
C

dr l

C
$

logl , M?t

V tnt\,Me

t
06

5
n

n0

*
tl

fagul | froo&it I. lotltroee A,t0m


dn

It
Mpn

Ti,g.26.- Variafiaumitlitdfiicu r a lemnuluila fagulNr. ?.


intre 45-60o/u. La o rondelH,fd,ri, inimi roqie, umiditatea a fost in
aceasti zond,,600,1o.
Urm[rind varialia umidit6tii ( u ]) a lemnului fa!X, de intinderoa
zonelorcu inim5,rogie,se poatoajungela aceeagi
constatareca in capitolele precedente:inima rogie ocup5,numai pb,rlile cele mai uscatedela
mijloo,l trunchiului. Astfel, umiditatea lemnului, in zonelecu iniml
rogie,este cuprinsi,intre 60-80o/o,la f.agalnr 1, gilntre 50-?0fi, la
ceilalli fagi. (Exceplional la o rondeli a fagului nr 1, in zona cu inima
rogie umiditatea a ajuns pdnd,la 90o,().
La rondelele IX gi X, ale aceluiagi fag, umiditate& s'a scoborit
in zona dela mijloc,lipsitE complet de inimb rogie,p6,nila circa70o/o.
116

Intr'un alt caz,la fagul nr ? (rondelaI), umiditatea in zonacentralb,


lipisit5,deasemenea
de inimi, rogie,a atins valoareaminimi de 600/o.
In acestecazuri,deosebirea
de umiditate dintre zoneleexterioare,foarte
umedeqi celeinterioare,foarte uscate,estenumai de 40o/o.
Din aceastl varialie a umiditfllii in zonelecu gi f[rd, inimd,ro;ie,
dup5,cum vedem, nu putem ave&o privire atrit de elard ca In cazul
umiditbiii raportate Ia volumul de lemn verde. Inima rogie numai
apare a$a de bine delimitatd,,in raport cu, umiclitatea(<u r) a lem_
nului.

fagul 6 R@M IY. rdtatmfu ,o,Qm

0rernetrul rondelelor

Fig. 26.-,- Variafiaumiditd,fii* u r a lemnuluila fagulNr, 6 gi 8.


Acestaeste unul din motivele pentru care, in cercetbrilebiologice
ale lemnului,se preferda se exprimaumiditatealcmnului in raport cn
volumul sflu verde.
5. Formaliunea ,inimi'i roSii la fag.
. , 1 )G e n e r a l i t n t i
tr'agulesteo specie,a,sacum o descrieHartig (1888),fd,rI o formaliunp de duramenadevbrat,careprezintd,totugi, in zonelemai bb,trdne
11?

ale lemnului, schimbbri importante, in sensul ch, acesteadevin mal


uscate gi nu mai iau parte in aceeagim[sur5, la circula{ia sevei
ea alburnul. Aceastb parte mai uscat6, care se gdseptein mijlocul
trunchiului gi care existi qi Ia alte specii,a fost semnalat[ deja de
l{drdlinger (1860),care o denumegte< ReifholzL Trendelenburg este
de pu,rerecil termenul de t ReifholzD nu este potrivit, el conducand
la interpret5,ri gregite.In locul lui el propune denumireade <,Trockenhern r, adic5,,<inimi uscatdL
Trendelenburg(1939)imparte speciilelemnoase,din punct de vedere al duraminific6,rii,in urmi,toarelegrupe:
I) Speciicu inimd,coloratd,(sau durarnencolorat).
II) Speciicu inimil necolorati.
a) cu deosebiri mari de umiditate intre alburn 9i inimb (cu
inimE,uscatd);
b) cu deosebirimoderatede umiditate;
c) fH,ri,deosebiriapreciabilede umiditate.
Fagul este trecut de Trendelenburgin grupa cu inima necoloratfl,
qi cu deosebire
moderat5,de umiditate (II b). Din aceeagigrupE,mai
NtirdEste tocmaiceea'ce
fac parte unelospeciide plop ,simesteac5,nul'
linger voia sh,infeleagi, prin < Reifholz>, fagul fiind o speciecare nu
prezintb un duramen adevbrat.
Cu toate acestea,fagul prezintb,o iniml coloratH,in rogu, care'
spre deosebirede duramenul adev[rat, este denumitd,pi <duramen
falg > sau simplu, <inim[ rogier. In aceastl,privinli, n'rdhlich (1921,
193?) este de phrere c5, s'ar potrivi mai bine denumirea de <,inimX
brunh,r (Braunkern), deoaleee coloarea este ropie numai in mod
exceplional, la arbsrii mai tineri, in timp ce la cei mai bb,tr6,niea e.qte
de regulb brun6,,p6,n[ la brund,-neagr5.
lui Frtihlich este in adevbrjust[, in pfldurile de fag,
Oonstatarea
in deosebiin cele virgine, intA,lnindu-semai des o inimb bruni, decflt
una rogie. S'a pH,strattotugi, in aceastdlucrare,denumireade inimX,
ro$ie, deoarecetermenul este cunoscutin literatura de specialitategi
chiar in vorbirea curentl.
in pldurilc
Friihlich, bazat pe o indelungatdactivitate profesionalH,
pirere
inima roqie
de
cb
virgineale Carpalilor,agacllm mdrturisegte,
este
-el, trebueconsiderath,
a fagului sauinima brund,,cum o denumeqte
ca o forma{iunenormald a fagilor bEtrdni, adic5,o insuqirenormal5,
a inimii acestora.Asupra acesteiafirmaliuni vom reveni mai departe.
de: Th. Hartig
Asuprainimii rogii a lagului auJostfdcutedeja cercet5,ri
(1852),R. Hartig (!882, L888), Ilermann (1902),Tuzson(1902),Miinch
118

(1910)qi allii. Modul cum ia naqteregi sedesvoltilinima ro;ie a fagului,


a fost explicat in felul urmltor de cdtre Btsgen qi Mfinch (1927):
r'Pornind din rEnile mai mari ale crd,cilor,care lasd,libere accesul
spre pirfile interioare,bogatein aer ale inimii, miceliileanumitor ciuperci pi,trund gi seimpr5qtiepe distan{emari in lemnulinimii, omorintl
oriceactivitate,
in brun. In cur6,ndeleinceteazh,
celulelegi colorS,ndu-le
ceeace
seexplicflprin lipsa oxigenuluidin aerul consumatdin interiorul
trunchiului. Pe m6suril ce oxigenul se reinnoieqtegi arborelecreptein
grosime,ele se intind mai departe,prin salturi, spre exterior. P6,ni
acolo unde ajung ciupercile,conlinutul ce,lulardevine brun gi vaselc
se umplu cu tylle D... . .
<Substanlabrun[, din inima falgd,senalqte'dupdMiinch (confirmat
de Rudau,Negergi a.), nu agacum secredeamai inainte, ca o secreliune
a celulelorvii pentru a se ap[ra de ciuperci,ci ca un produsde oxidare
aI conlinutului celular care se formeazi,.deabiatlup6 moarteaceiulelor,
el ne mai fiind apS,ratde membrana vie a protoplasntcicontra
p[trunderii oxigenului,r.
Mai departe, aceiagiautori, explicl astfel formaliunea tyllelor:
c Cauzeleformaliunii tyllelor, cu toate striduintele depuse,nu sunt
inc[ in toats cazurilepe deplin ld,murite.La inima falg6 ele se produc,
dup6 Miinch, chiar inainte de moa$eaqi colorareain brun a lemnului,
datoritfi,stimull,rii
datorit[ pbtrunderii aerului, pi chiar {[r[ de acea,sta,
cauzatede seueliunile diluate ale ciupercilor sau ale produselor de
care sunt duse de curentul sevei gi caro aclioneaz[
descompunere,
'
.
.
.
n
.
stimulAnd.
Din cele expusepd,ni aci, asupramodului cum ia nagteroinima
rogie,sunt de f6cut urm6toareleconstat[ri:
a) La baza formaliunii inim,i rogii sld in mod sigur activitatea
unor crupcrcrI
b) Viata ciupercilor intr'un arbore este posibili numai in pflrlile
interioareale trunchiului, bogatein abr gi nici intr'un eaz in zonele
exterioare,bogatein api;
c) Pentru a se nagte inima rogie este necesarIo rand caresi facE,
posibilfl pEtrundereaciupercilor, stabilind astfel o leg[tur5, intre exteriorul qi interiorul arborelui (cripd,turile bogate in aer, din zona de
rndduv[, ca gi acumullrile de putregaiu dela bifurciri, favorizeazi in
deosebiaceastddesvoltare);
d) Problema forma{ianii inimii rogii este strdns legati de echilibrul eare existi intre con{inutul de api gi aer din lemnul verde gi de
imprejurlrile caro pot influen{a acest echilibru.
119

In concluziese poate spunecd, fa$dde explicafiiledate p0n6 azi


de oameniide gtiin!5, formaliunea inimii rogii nu poate fi consideratil
ca un procesnormal, cum il considerd,
F'rtihlich.Acestaaducein sprijinul afirma$ieisale urm[toarea observa{ie:in decursde mai bine de
treizecide ani de activitate silvicd,in pidurile virgine de fag din carpati,
el a g[sit sute de arbori cari, depi aveau trunchiurile perfect sinrtoase
la exterior, f5,rd,nici o urmX,de ciot sau putregaiu, aveau totuqi inimb
rogie. De aci s'ar deducecH,nu ar fi nici o lcgd,turd,intre formaliunea
inimii rogii gi acestecioturi. In potriva acesteiafirmaliuni sti ins'd,fap'tul
cunoscut,c[ gi la cei mai frumogitrunchi de arbori pot fi g6site,
la o minufioasE,cercetare,rd,ni cicatrizategi complet acoperitede
cregterile ulterioare ale arborelui. Asemenear[ni, azi invizibile, i,u
putut constitui la timpul lor, puncte de infiltrare are ciupereilor,cum
afirmi gi Hermann (1902)in cercet5rilesale.
Mai departe,dacdam aveade afaeela fag, in adevh,r,cu un proces
normal, atunci el ar trebui sE,se producd,in mod regulat,ca gi la alte
speciicu o duraminificarenormald,,ceeace nu esteins6 cazul.Aga dar,
fenomenultrebuepteprivit, in lumina c'noptintelor pe care le putem
avea azi, numai sub aceast[formd,.
Am insistat in deosebiasupracelorsus{inutede }'riihrich,qi pentru
motivul c5, fiind vorba de fagul din carpafi, s'ar fi putut s6 se cread[,
cI aceastaar fi situalia, poate special[,din acesteplduri.
Dealtfel qi ruzson (1905Jajunsese,
pe bazacercetirilor sale asupra
fagului din carpali, la constatareac6 inima ropie trebuegteconsideratE,
ca o formatiuneanormalE.
Este cazul a fi menfionati aci concluzia la care ajunge Mayerwegelin gi/Berkel asupra torma$iunii inimii rogii Ia Fagus orientalisni
lavarietate ar fi vorba in adevh,rde in procesnor3u1ti1 cE, a.ceastd,
rnal de duraminificare.Este pdrereape care Mayer-wegelino sus{inegi
ulterior,intr'o comunicare
fd,cutila congiesulInternalionalal lemnului
din 1943,in c-a1e
se precizeazd
cd estevorba de o formaliuner normali
de-duramen falg 'r. El nu vrea ins5,sd,considereformaliunea normal5,
a inimii rogii delaFagus orientalis ca o duraminificare propriu zistr,tn
sensulaceleiadela stejar sau dela alte specii cu durimen adevdrat.
Duraminificareacste un fenomencarese fice rn mod regulat,incepd,nd
dela anumite varste qi care progreseaz5treptat cu cre;t6rea arborelui.
Discutd,ndmai departetema: esteinima rogiederar''igus silvatica,o
formaliune normalE,sau nu, el ajunge str,foimuleze uni[toarea deslegare a chestiunii:la aceastdvarietate,este foarte probabil ca inima
si fie' la vdrste foarte lnaintate, o formaliune norrnald, mai bine zis,
< o formaliune normalfi,de duramenfalg > (Altersfalschkern).
120

'8.

Inima

rogie

la arborii

cerceta!i

In general,inima ro;ie la fagul din pidurile noastre virgine se prezinti, sub urm[toarele trei aspecte:
a) Inimd de coloareropie-brun6,
deschisd,
cu un contur nu preabine
diferenliat (greuvizibil in stareproaspdtd),
qi careseglsegtenumai pe
porliuni scurte din trunchiu.
\
AceastE,
formtr,poate fi consideratd,
ca un stadiu ini{ial de formare
a inimii rolii;
l"l) Inim[ de coloarebrun5,,bine conturatd,,uneori regulatb, a]teori
din mai multe zoneconcentrice
de nuanle deosebite,
sau cu totul neregulat5,.Ea se poate intinde pe toatd,lungimeatrunchiului sau numai
pfln5, la coronament;
c) Inimd de cloare neagr5,-brunX,denumitfl, gi inimd, grie (Graukern). Ea estefoarte desvoltatd,
in trunchiu gi poatecon{inegi inceputuri de putregaiu. Apare uneori sub formE,stelati, in secliunile transversale ale arborelui. Sub aceastS,
formd,lemnul este tare depreeiat,
ne mai putff,ndaveauneorialtE,intrebuinlaredecdtaceeaca lemn de foc.
Privind mai indeaproape
inima rogiela arborii cercetafi,se constatl
urm[toarele:
La fagul nr 1, in vdst[ depeste200deani - din care150ani crescut
-inima rogie
dominat qi numai ultimii 50 de ani in luminfl complet5,,
cuprindein generalpor{iuneadin trunchiu crescutbin perioadadominatd,,constituit5,din inele foarte inguste.
Conturul acesteiinimi prezinth,o neregularitate caracteristicl,,sub
formd,de evantail, vizibil la toate rondelele in acelagisector,orientat
spre Nord-Est(fig. nr. 2. . .5) Aceastdinaintarepronun{at6a inimii rogii
in zona alburnului, ar putea fi explicat6 prin prezen{a vreunei r[ni
cicatrizale, care s'ar fi produs pe trunchiu tocmai in aceastd,direclie.
In jurul acestuiduramenfalg, intens colorat. se g5,seqte
o zonE
ingust5,de inele fine, de coloarerogiedeschisE,
care in fond trebue s5,
fie consideratitot inimi rogie,1ns5,intr'un stadiu inilial de formare.
In lungul arborelui,inima rogieajungepdnd la o inil{ime de 18 m,
av6,ndo form[ apropiatddeaceiaa unui fus.tr'a![ de v6,rstaatAtde inaintatd,a acestuiarbore,inima roqienu estepreadesvoltatd,.
Degi ea ocup[
porliune
intreaga
de trunchiu crescutI,in primii 150ani, totugi, fa{b de
cregterilefoarte viguroaeedin ultimii 50 de ani (inele late, r6masefdrb.
inim[ rogie),aeeasta
nu reprezint[dec6,tfoartepu{in (fig. nr. 2. . 5).
Fagul nr 2, degi mai in vdrsttr,decdt primul (peste 250 ani), avea.
dimensiunimai mici decdt acesta,atdt in grosime, cdt gi in inilfime.
t21

era acoperitamult cu mu$chi' Se


Coaja lui, de coloaremai negricioasd,,
exterior, ci, este vorba de un
s[,u
a'spectul
clup;,
putea constata,chiar
gi
arbore lflncezind.El prezenta numeroaser[ni cicatrizatepe trunchiu.
Inima rogie cuprindea cea mai mare parte a trunchiului, alburnul
fiind redus la o zonh inplustE,formath in general din inele anuale
foarte fine. La unele din rondeleleacestuiarbores'a putut constata
ehiar.un inceput de trecerea inimii ropii spreputregaitr.

tndlpnft

t3.0n

f-1

atbun

VVVh tnmlrwte

PondelaIr

rX

un
w
VI

t0
0tametM

amearal

Fig' 27.- Profilelelongituitinale


cu zoneleocupatedeinimarogiela fagii
Nr. 1 9i 2.
tr'agii nr 3, 4 gi 5, in vA,rst6de Z2b_.274gi240 de ani, erau arbori
in generalde dimensiunimari, avAndun diametrula J,BOm dela sol,
de 60-'90 cm gi o in[llime de B0 m. Ei prezentaucregterigi inele
anualefoarte fine. Inima rogie era foarte pronunfatfl, ocupdndb0% gi
ohiar peste 50o/odin trunchiu gi se intindea pe toatl lungimea trunchiului, ajungA,nd
chiar gi in coronament(fig. nr. 2g).
Acegti trei fagi au avut coronamenteaproapeegale, la fagul nr 6
incepdndnumai cu circa 5 m mai suspe trunchiu, dec6,tla ceiiarli doi..
t22

:i

!o

Fg

{r

z
ot

ts

o
E
!
o
g

ho

:s
6

C\r

ao

ia

123

La fagul nr 3 qi 5 trunchiurile prezentaula lnill{imea coronamenturui


cdte o bifurcare,dela carese putea urmd,ripi mai departeinima ropie_
Fagii nr 6, ? gi 8, in vd,rstede 1?0-206 ani, erau de dimensiunimai
mici: diametrul la indllimea pieptului era euprins intre 82-60 cm.
ind,llimeaintre 27-32 m. fnima rogieocupa o zond,mai redusd dec6t
la arborii precedenli(fig. nr. 29). La fagul nr 8 ea,reprezenta20-300/*
din suprafalatotal5,a rondelelor, deqi acestaera in v6rstd,de 206 ani.
coronamenteleaveau15*20 m inEllime. Ineleleanualeerauregulate.
nu preaingusteins[.
Pentru a putea urmlri desvoltareainimii rogii pe o secliunelongitudinal6 a arborelui, s'au trasat pe profilele longitudinale,zonere
ocupatede inima rogie.
Dup5,cum sevededin fig. nr. 28 inima rogieestemai ingustd,
in partea
de jos, spre tulpin[ qi cregtepe mlsur[ ce ne ridicim in sus. Dela o
anumiti indl$imeincepe din nou sE,scad6.Din aceastd,cauzd,inima
rogie poate avea forme in generalascu{itein ambeledirec,tii, mai rnult
sau mai pulin apropiatede <fus r. In partea superioarr,
a trunchiului,
odat[ cu inima rogie,se ingusteaz[,$1alburnul.In parteade jos a trunchiului,la tulpinl, inima rogiepoatelipsi complet,a$acum a fost cazul
la fagul nr 8. Fste drept cd ihrediat deasupraprimei secfiuni,la acest
arbore,s'a observatdeja o zon[,slab coloratd,in roz, deabiaperceptibiltr.
in stare verde, care constituia inceputul inimii roqii.
Gh.N.Predescu(1941),careaeercetatdesyoltarea
inimii ropii la un
num[r de 26 arbori dintr'un arboret virgin depevalea Ialomicioareide
Est, a ritat c5,procentulde inimd,rogiecreqtein trunchiudejos in sus,
atingd,ndvaloareamaximd,foarte repede,chiar la B m dcla sol. Dirr
diagramanr. 30, intocmit5,tle Predescu,
seconstati,c[ proporliadeinimi
rog;e,dupd,ce a atins yaloareasa maximE la circa 3 m, se menlinc,
pflnd,p. la 10 m, in valoare de circa 30/o, pentru ca apoi.s6scadi,
foarte brusc. Arborii reprezentali in aceastI diagramd au avut vdrste
nu prea inaintate, dela 120-140 ani, cu excep{iafagului nr 1g, care
aveacirca 250 ani (numerilearborilor d'n aceastidiagrami,nu au nici
o leglturd cu ale fagilor cercetatide noi).
Asupra desvoltd,riiinimii rogii la fag, gd,simunele date pi in lucrarea
lui A. RS,dulescu
(193?),care s'a ocupat pe larg de problemafagului
din pddurile noastre.Astfel, dup[ R5,clulescu,
inima rogie la fagul
nostru atinge valoarea s& maxim5, intre 8-10 ni dela sol, unde
poate cuprinde 50o/o din suprafaga sa. Arborii bbtrdni de fag din
Carpali, cu un diametru de peste50 cm, ar avealn generalmai mult
de 30o/oinimb roqie.

72+

IN
I

:e

s
z

ao

:\
:

\E

d,R

.a\

s
ho

I
6.r
hb
H

brs

"P!

t25

gi datele pe care le gH,simeu privire


Interesantosunt deasemenoa
la inima roqie,in cercetd,rile
lui Knuchel(1935).Astfel,la un numdr de
32 arbori, provenind dintr'o pldure cultivatE din Elve{ia, in vdrste
de 100*120 ani, numai 4 arbori erau completlipsili de inima rogie.
La cei mai mulli inima ropie se intindeadela 4 pdnd,la15 m dcla sol,
in timp ce dcla 20 m in sus,numai 4 arbori mai aveauinc5,inim[
rogie. Aceste constati,ri concord[ in general cu cele stabilite de
44

4U

Jb

32
zg

20
t6

t2

810t214
Indlt Imea,seet
iunt tran,svpr,:a
Ie

18n

?0

Fig. 30.- Variafiaprocentului


deinimflrogiepe secliunetransversalE,
Ia diferiteinngimialearborelui(dupd,N. Gh.predescu).
Predescu,a cirui diagramd.este intocnritE,cu arbori de vdrste apropiate (120-140 ani).
Ceeaee mcrit5, si fie accentuat cu privire la datele lui Knuchel,
cstefaptul c6 arborii, degide v6,rstepulin inaintategi provenindtlintr'o,
pddure cultivati, aveautotugi relativ multd,inim6,rosie.
126

6. Formaliuneainintii, rogii la laq, d,in punct de uederelorestier


Problemainimii roqii la fag trebue imp[,r!itd, in doud,:existh,o problemfl a arboreteloractuale,de vdrste inaintate gi cu multh,inim[ rogie,
carese cer a fi c6,tmai bine valori{icate9i o problem5,de viitor, aceea
a arboretelorpe carele vom cultiva de aci inainte 9i pe carele-amdori,
la vdrsta exploatabilit5,lii,cu cflt mai pulinH,inimd,roqie posibilE.
Asupra valorificlrii arboreteloractuale avem de fScut urmtrtoarele
constatilri:
ArboretelenOastre,de vflrste supra b[trflne, neparcurseuneori
deloc cu vreo exploatare,cel mult cu extragerineregulate,au in general
un procent mare de inimi rogie gi chiar de putregaiu. Totuqi, trebue
f[cut5, remarcaci, in trecut, din asemeneaarboretes'a scosaprOape
totdeaunamai pulin iemn de lucru de c6t ar fi fost posibil.In al doilea
rdnd, trebuegteavut in vederec6 lemnul cu inimil ropienu estetotdeauna calitativ at6,tde r[u, incdt s5,nu poatf primi incfl multe intrebuin{[ri mai valoroasedecfltca lemn de foc. Problemavalorific5,riilemnului
cu inimd,rogie,din p[durile noastrede fag, nu intri ins[ in cadrul cerin deosebiesteceeade a doua
cetdrilor de fa{6. Ceeace ne preocupH,
noi gi carein viitor vor tretrui
de
pddurilor
cultivate
aceea
a
problemd,,
pi
lucru
construclie.n'agul,prin insus[ satisfacdnevoilede lemn de
estemenit, a$aoum am mai arltat,
qirilelui fiziceqi mecanicedeosebite,
stejaru],mai alescd,prin impregnare,acestapoateajunge
s[ inlocuiascb
chiar duramentulde stejar. tr'ormala o durabilitatecarepoate dep5,gi
impregnarea,dar constitue9i
impiedecd
pe
ldngd
ci,
fiunea inimii rogii,
prin alte insuqiri fizice gi chimice,un mare inconvenientpentru o mai
bunl valorificarea lemnului.
Tati de ce prohlemainimii ro;ii are o importan![ a,t6,tde mare ecocel pulin in viitor, in arboretele
nomicd,gi pentru ce dorim sE,realiz5,m,
Este
delasinc inlelesci,, in arborete
pulini
inimb
rogie.
mai
noastre,c6,t
cultivate,carenu sevor exploatala v6,rsteatdt de inaintate,ca p[durile
noastrevirginede azi, inima rogieva fi mai redusi,.Totupi,nu trebuesi
pH,dure
cultivatx,,dat fiind vdrsta exploatacredemcd,,intr'o asemenea
bilit[lii mai redus5,,inima rogieva dispare.Chiar din exemplulard,tat
rnai inainte, al cercetd,rilorfi,cute de Knuchel (1935),intr'o p6dure
de 100-120ani, inima ro;ie erafoarte
cultivati, deqiarborii aveauvA,rste
desvoltati. Knuchel explicd,aceast[,formatiune atd,t de frecventd,a
inirnii rogii in artroretul in care ;i-a fb,cut cercetd,rile,prin ruperile de
cH;existb
cr[ci provocatede cdderilede zdpadi,.Se qtie, deasemenea,
gi alte cauzecarefavorizcaz[,desyoltareainimii roqii ca: r[,ni necicatrit27

zate, gxuri sau pungi de api la locul de bifurcare al trunchiurui sau la


locul de prindereal crd,cilor,ruperi de vdnt pi altele. De aci se intrer,[d
unele mbsuricarear putea influen{a,fd,rdindoialh,,forma{iuneainimii
roqii.Chestiunea
a fost pusd,,din acestpunct de vedere,dejade Hermann
(1902),Tuzson(1905),iar la noi intre 1g0bqi 1g06de p. Antonescu.
Hermannconsiderdca o mdsurx preyentivd,pentru inima roqie,orice
rndsuri care urmdregte,intr'un arboret bine cultivat, realizareaunui
trunclfu de arbore bine format pi lipsit de crd,ci.$i ruzson este
de aceeagipErere pi constati cI in pidurile Ungariei (apar{in6nd
ozi in parte Romdniei),extinderea,in aqamare mdsurl a inimii rogii,
este provocatd,
gi de extrageriletlearbori, practicatein trecut firil nicio
reguli gicareau rinit arboriir5,maqi
in picioare.pe consideraliuni
asrml
n5,toare,
A. R[dulescusus{inecd,,printr'o bund,alegerea modalitdlii de
tratament a arboretelor(folosirearegenerdrilor
in ochiuri sau buchete),
inima rogie va fi mai redus5,deoarece,intr'o asemencapddure cultivat6, la scoatereabugtenilorse va putea evita rlnirea tineretului.
fn concluzie,se poate spunefXrE,nicio indoiall. ci orice mh,suri
care eventuals'ar lua in timpul creerii sau al cregteriiarboretelorgi
care ar putea preveni ranirea arborilor gi cu aceastapi,trundereaciupercilor,poate fi considerath,
gi ca o misuri preventivi de naturi, a
micgoraprocentirlinimii ro;ii la fag. Este o primd,constatareimportant6 in problemainimii rogii.
cu ajutorul dateloroblinute i' acestecercet[ri gi forosindqi cercetiirile anterioare,inc.erc[msL facem un pas mai inainte in dcslegarea
acesteiprobleme.
Aga cum s'a ar[tat in capitoleleprecedente,
cu privire la nagterea
inimii rogii, este necesarin primul r6,ndo deschidere,
un punct prirr
caresdpdtrundd,odati cu umezeala;iaerulgi sporii de ciuperciin interiorul trunchiului arborilor. In al doilear6nd, desvoltareaacestorciu.
perci estecondilionat5de un spaliu mai bogat in aer (gi in consecinli
s[rac in apb,liberx),caresi constitueun mediufavorabi]pentru acestea.
Pentru a preveniri,nirea arborilor, adicl spre a inlH,turaprima conrli{iune, s'au preconizatmai inainte c6tevaml,suri de ordin culiural. Si
analizd,macumrea de a doua condilie. se gtie cd intre desvoltarea
unei
ciupercipi existen,ta
unei cantitd,fide aer,necesard
vielii ei, esteo strdnsb
leg6turH,.
Mai mult, s'a v5,zutc5 estenecesarca aceacantitate de aer
<lin arboresi aibb posibilitateade a fi primenit5, din c6,ndin cd,nd,altfel
viafa ciupercilordevinela un momentdat imposibilfl.Asupraacesteichestiuni sunt cunoscuteconcluziilela care au ajunspe hazdde cercet6ri,
Miinch (1907-1908),
Bavendamm(1928),Th. R[dulescu (193?) 9. a.
128

In adevh,r,din cercetd,rile
de fald s'a vd,zutcd,inima rogic- expli_
tati de specialigtiprin acfiuneaciupercilor- a ocupatin arborenumai
zonabogat6,in aer,in care cxista cel pulin 20-2bo/o aer,in raport cu
volumul ienrnuluiverde.lftii departe,putem susline,pe bazaacestor
teorii a formaliunii inirnii rogii. c5 inima rogies'ar fi desvoltatgi mai
mult dacl zonailceastabogati,in aer,datoriti unor imprejuriri oarecar(,,
ar fi fost pi mai mare.Aqa dar cu cAt inima rclativ mai uscatflttin mijlocul arboreluiva fi rnilre,cu atfi,tinima rogiese va putea desvoltamai
mult. La riindulei a.eastrinimh nrai rrscatd
depindede m,irimeazonei
,le alburn de care nre nevoiearborelepentru circulalia sevei.Cu cf,,t
aceastb,
din urmi, zoni este mai lat5, cu atflt va fi mai retlus[ zona
r:entralh,mai uscat6,in care se poate desvoltainima roqie.Ajungem
astfel la a ccrcetarelalia care exist[ intrc l5{inreazonei cle alburn qi
r,onditiunilede via{[ ale arborelui.
In legh,tur5,
cu aceastd,
problemh,,iat[ c0,tcvaconstatd,rifh,cutede
Hartig (1901).Cercetd,nd
lemnul la doi fagi in vA,rsti,de 1b0 de ani,
din care unul pus in lumini,, printr'o opera{iede dega;are,cu ? ani
inainte de t5,iere,Hartig a constatatc5 densitatealemnului,in aceastl
perioad5,
de cregtercin lumin5,,s'a miirit dcla 0,600Ia0,?00g/cm8.El a
explicat aceastaprin faptul cI strateleexterioarede lemn, crescutein
acepti? ani, cran constituitemai mult din {esuturide rezistenl5de cAt
de conducere
a sevei,Astfel, el a g5,sitin zona exterioarh,dc alburn,
inainte de punereain lurnin[, ]40 de vase pe mm2 (1,30 m dcla sol)
gi numai 63 de vase,dup[ aceea.De aci sededucec6 un fag,in condiliuni
rnai bune de lunrin5,qi c[,ldur5,,are tendinla de a realiza un lemn mai
de[s, cu vase mai puline, yi eu elementede rczi,ten!5,mai multe. In
imprejur5,ri,estede presupusc5,arboreleva trebui sXp[strezo
ssemenea
pcntru nevoilede circula{iea sevei,cit gi pentru nevoilede a depozitrt
apa, o zoiri mai lath de alburn, chiar dac5,am presupunccX,volumul
de api absorbitde ridEcir.ligi pierdut de coronamentprin transpiratie
uu ar fi gi el mdrit. O confirmarea acesteideducliunio putem gdsi in
cazulfagul nr. 1, din cercet[rilenoastre.Acestarbore,duph,ce a crescut
timp de 150 ani in stare dominat5,s'a desvoltatin ultimii 50 de ani
in luminil. Lemnul realizat in aceastilperioadfi,era constituit din ine]e
anualeexceplionalde late, era dens,gi mai greu. Este cert cd,acesta,
era constituit mai mult din elementeclc rezisten!6dec6,tde conducere
a sevei.In plus, aceastd,
zon5,,relativ lat[, era bogati,in ap5 pi sdrach
in aer. Este o dovadl ci arborelea re{inut pentru circulalia seveiintreagdaceastdzoni,lati de alburn. 0 situalie tocmai contrarieprezinth
fagul nr. 2, Acestafiind constituitnumai din inelefoarte inguste,datoL29

rite unei creqterileneqe,lemnul era rnai ttqor,mai pulirr denspi bogat


in vase.Zona'dealburn ocupatl de apb se intindea,spre deosebirerlt'
primul, pe o zonflmai ingust[,in raport clr zon&de inimfl,uscatd,rleltr
mijlocul tmnchiului.
Paralelcu acesteconsideraliuni,privind natura lenmului,trebue;tt'
avut in vederegi imprejurfi,rileexterioarein care cregtearboreleqi cart
pot avea o influenld,asupral6$mii zonei de albttrn. Cantitatea de apir
pe care o are un arborela un moment dat in circulaJie,depindede
md,rimeasistemuluiradicilarqi a coronamentului.
Un arhoredegajatde cei vccini, poateat'eaapti ;i hlani, mai rnultl
Av6,ntl
mai mare a ri,dir,cinilor.
in sol, ceeace conducela desvoltarca,
gi lumin5,mai multi., acestaigi poatedesvoltaun coronanentmai marl
gi poate avea qi o activitate de asimilalieqi transpiraliemai mare. In
acesteimprejurdri,cantitateade apd ce trebuesi, trcac,l,in unitateade
timp prin trunchiul unui arbore este in nrod ccrt mult md,riti,.Dacir
gi dc faptul ci, lemnul in asemenea
imprejurdri,este conlinem sea,ma
stituit cum s'a aritat, rnai mult din fibrc decAtdin vase,arboreleva
ci,uta s5,menlind o zon6,cA,tmai latb de alburn pentru nevoile de apir"
fd,cutep6nd aci asupracondi{iunilorce ar influenll
Considera{iunile
cu aceleareferild,limeazoneide alburn. gisesco oarecareasern[,nare
toare la duraminificare.In adev6,r,este gtiut ci zona de alburn, la
speciilecu duramenadevbrat,este foarte ingustl la arborii dominati
qi mai latl la cei cresculiin lumini nrai rnult[.
Revenindla, celc constatatela fag, se poatetrage concluziaci,, Iumina gi c5,ldura.ca in generaloricarealte irnprejur[ri favorabilede cregtereale a,rhorelui,pot fi consideratein acela$itimp faqtorifavorabili
pentru a aveao inimd rogiecAt mai micd,la fag. i\ceasth,
ipotez[,gdseqts
f[cuti de A: R[dulescua,supra
fagului dela
o confirmarein constatarea
noi, care suslinc ch,inimia roq;iear fi pe versanlii sudici.insori.ti.mai
pulin desvoltati,dec0,tpe cei nordici.
In acela;i fel s'ar putea explica'do ce in llnnat, regiuneou clirni
relativ mai caldd,gi mai umedd, fagul nu prezintl, aga de multd, inimir
rogie.Estecazulde a fi menfionat.in aceeasi
ordinede idei,c5,inima rogie
estein generalcel mai pulin dcsvoltat5,
in arboretelecrescutein zonelt'
lui optime de vegetalie qi c5,atflt spre limita superioarb, cflt gi spre
r:ea inferioari de vegeta{ie,ea estetotdeaunamult rrai desvoltat[.
In sfArqitestecazuldeapunein discutieilci ,siinfluenlape care,eventual, ar putea-o a\.'ea asupra desvolt5,riiunimii rogii, operaliunile
culturale.Este qtiut c5,operaliunileculturaleproduco md,rireconsiderabili a masseilemnoasein arborctcledo fag. chestiuneccrcetatfi,
deja
t30

rle schwapach(1911).Este insil posibil,craodat[ cu aceastayi din corsideraliunilearEtatepAni,aci, sf aibx o influenli, gi asupradesvolt5rii
inimii ropii. cu aceastH,
temh, credelr s'ar putea intreprinde cercetxri
t'oarteinteresanteqi fructuoaseil ploblernainimii roqii.
chestiunealuminii in desr.oltaretr,
arborelui;i a, influentei pe car.r
trventualar putea-oavea;rsuprainimii ro;ii, nu esteinsi, atdt closimpld
(ium a,rpi,rea dela prima vedere.Desvoltarea,exceptionalde nlare, a
coronamentului,
agacunrconstiltilllartig (1901),nu conducetotdeaunil
ll'o md,rirea densiti,liilcnrnului,tleoilrece.la un moment dat, o parte
rlin coronament,
din earrzir
desvoitiirii
ltri r,xrcptionitlc
,sia arrto-rrinbrii
lui, ostesupusunei alsinrila{iilenege.Cil urrnaresevor producemai mult
a sevei,rlecAtde rezistenti, impusede nccesitateir
l,csuturide conrhrcerc
rltrcvaporarea apei,considerabilmflritX,intr'un asemenea
coronament.
In incheiere,menlionezcd,rleducliunilef5,cutein aceastEdin urmir
parte cu privirc la factorii biologicicare ar putea eventualinflucnla
desvoltarea
inimii rogii,nu trebucs<:
considerate
definitive,ele au nevoie'
incir,de numeroasecerceti,ri.Proitlenrainimii rogii qi a factorilor care
pot influenla desvoltareaei, riirnfi,neilga dar, mzr,ideparte,deschis5
"
Ea poate fi urm[riti, in cadrul nnor ccrcetirricu caractcr bioloEir'.
aplicatla.arbori,agzrcurns'a procedatqi in cazulde lati
'|AIJLOLJ,
Nr. 5. - Zahlentaiel.Nr. 5
Itcpalti,ia matorici lemnoase.apei ;i aclrrlrriiu lcrnnrrl r.clrjg 1lq,f.1'
Ireileilunq aor, Halz, ll'ussar und Luit im, Ilrischzustand

ill

i:|,

a
s
.=

l-

l:
Il'-

lsa
t-!

Volrrmnlin procentefali de lemnul vt'rdeal... I


i
,)/o
( llrunt.unteil rles f riscltr,n,lTttlzes
)

-,,l.,
jru;*,i
l.,:,
,;i),i.il,!r,
:
E;,l5=38
IES
Pl i; =t-iEi I
c

E1r1":il.EI;'i
|

4'-

-l{

i-

iP-

Albrtlrr
(8pli,nt)

+
I
l)

II
I
i

I
I
L_-__

::;)
I;,:;;,
:lt':,:i__li,l::;,;

::,*

I r ' : r q u l 1 , l l o n r l e l l . lI . I n i i l ( i l r e a 1 , 5 0 n r .
( I l u c k e l . , l c h e i b r ' I 1 . , \ t ' t , ' t r r t t h , i i l1t l. 5 0 m .

I
z
3

I
I

i
,!

il

i'i

1,,
I,i
i rurnra I
i' ; ( r o l l c
i
I l o t h e r n) l

t,
l0 .,_l r i

i"i

101,t|
99,(i5
l0l.l

t)7,9
90,?
111.7
90.c)

i)0.

l,i.r
:lx r)

36.r.
ti)-

l)

a,t

(l

it).

j)

62.i1
67,8
62,!r

1?,ir
1 7 I,
.t l-D

LZ,o
20,5
16,0
16.4

l);rerctia Nordici
( Norlrichhrno )

38.2
Dt.+

36,1
35,5
.)R O

32,0
32,6

17,9
3i.it

38,t

20.2
l7,4

;,ti
9.2

t+.1

J3,3
s0,3
;{j.0
76,5
ri3,9
ri5,2
{i9,0

27,1

39,1-)

24,5
25,3

.15,1i
40,7|

ttl

r0,9
15.9
17)

t;)l

'l',\ll|OUL

'\r'
Nr. i. lurtnare). " l/'alr,lettlu,/el

9 t FS
:;
ts "
-FI ii

z --:
L

:'-:z

Volumul in proccntelafi tle lemnul vcrde al


(Ea'wnantedlrl,esirisclrcn'Holzes) oio

-='\

^9* q.93
d

o\-

o*

;i (tr'ortsclzrtrtu)

:s
a

= .*:.-:

=:-<;

!-

I)irec{ia Sudicri:
( Sildriclttrunu
)
Albttrtr
(Spldnt)

r03,1
cl

1 n')

103,9
94,2
8"D,7
74,8

{lR t

3b.0
36,0
3{i,8
35,1
ts\,4

I t.i)

io,D

1?,6
19,3
18,6
1E,?
l8,9
17.4

t()- |

.11,9
38.0
34,9
36.2
or,o

28,2
23,6

5,6
RJ

9.0
I0,1
1{..(;
t6,2
'22.4

t,ri*u
roqie
( Rolkern)

i2,7

tt), J

I ?.1

2'2.6

iD.

))

ri4.0

37.8

19.3

r7 . 0

2ir.9

i)

EE.Z
81,9
79,5
?8,9
68,2
ri3,5
tl,t

19,2
3{i,9

DirecqiaNordicd:
rtr.
Fagul 1, RorrrlelaVI, Iniil{inca 11,3t1
(Ilu,clw 1. Sclrcibe7'I, starnwthrjhe
11..)0 nt') (Nordricktung) :
i

Alburn
( STtlint)

:
Inirna
roqie
( Rotkern)

94,3
9?,1
90.8
91,6
Rtt

38,3

68,7
b7,0

t<

o(,t

39,3
35,6
35.0
()

L7,4
1?,0
16.9
17,9
l

a - l

I ti,0
1b.9

?,5
7,5
7,r

rJ3,1
63,4
B3,B

36,8
37,8
36,7
31,0

1b,5

trl), J

97 1

20.8

^6.6

')11

J?,0
35.6

43,9
27,9

r3.8

VI, lnillimea 11,30nr. I)irec{ia S-udicl:


Fagul l, l'ntrndela
( Iluche7, Sch,eibe
1 1,30m ) ( Siid,tich,t'unq
lt 1,8tantrnhdhe
) :
I

Alburn
( Splint)

98.2
100,3
92,3
80.2

33,5
o + ,u
e(

,1t,

!l

132

oD,+

1 7r,

to, a

to,o

I I,J

31,8

l(i,?

23,7

I5,5
?ii.0

20,0

72,5
59.2

L{1.0
16,4

34,1

14,6

66,1
72,9
67,2
17,7
41,9

35,6

29,1

I'ablorrl Nr. j iurmurr'1.- - Zuhk'rita,fclrYr. i (liorlsetzunrl)


Voiumul il procente ta{i cle lcmnul verdr a1...
(llrautiianteil des frisr:hen. Ilolaes) o1o

'ir
;r'

- _y : : !
9
+i-^
.- t- 3\
;

-\s

L : :* - ! g >
Z

4'A- "
! o*:
-!sY

lApaliherndin
lvolum. porilor
| (I'reieiWaslser int I'orenlru,utwrnthedl)

llat.
I el t n()'tsc
( IIolz)

3 iz*{

JX. Inil,tinret 19,35lr.


Dircc(ia Nortljr:ii:
tr'a3ui1. Roncleiir,
( Iluclr,e1, SclwibcI X. Ytuntnthijhp19.35m) ( Nordrichttnr.q)
Alburn
(Splint)

97.ri

(1.) Q

?2,(;
?5,8
?{i.9

i)

3?,rJ
39,3
40.1
3i.7
D,.O

l ?,|r
r8'

lli

r11,2
19,1
18.3

36,1
21.5
23.8
2.1.8

s+,{;
34,9

{j,9

(i,4
Iri.2

1;0,2

I t).4

: ) a ) .I

19.{t

: lt. tt

l)ilecfia Srrdicti
(Siitlriclttuno ) :

,\lbrrrn
(Splint)

I
z

+
5
tt

37,2

9 7 .r
97.0
9t , 9
85.0
? 9 ,I
?9,0
? 8 .l

;tl,O

]?,.i
38,0
i\1,7
3{j,?36.8

15,8
16,8
J0,1
l 8,7
18.6
I IJ.E
l il. {l

;']8,4
3?,fl
3 l, 5
,qR

16.2
.)-1g
tt

F1 . 7

il,6

s!.9
;.+.1

?.8
1r,0
13,5
17.5
19,?
,oo

{iB,8
(j0,0
ib.7
ir4.9

J)irec{ia Iortlic
. l ' a g r r l 1 , R o n t l e l a X . I n i r l t i u r e a 2 1 . { i ( )r r r .
(Rtrclu: L Scheih X, Slrrrn.nrhi)lt'e
21,(j0 nt) (Nordrich,tunlr)
I
J
:i

Album
( S plittt)

+
:,

98.?
92.E
90,6
38.1
7,1.9

3fi,I
38.8
3ti,1
t a,t
Dl). r

t 6.i
I?,3
1? . 4
I tl.5
I1 ) . 1

39.1

t ) .i )

o0. /

t.)

3+3
:i().fJ
22.I

fi?.9
li3.ti
??.1
(i9,7
tr0,0

l(l'/
|;),+
))1

l)ireclia SrLditii:
( S i i d r i , c h , t u n) q
:

I
2

+
ir

.\lbrrrrr
( Sp l i t t t)

l(t0.r)

1;ii,l
I ;;;
ls.t 1

9fl.i-r
1 ) 5 . 1I
89.3
l8.J I

38.7

I tli)

17.8
1? . ;
1Ii,.9
l1).3

+().(;
39.(;
D I !1)

:12.0
25.3

;J.5

l;i
llll

11
) .4
91.+
.qri.J
69,-r

t;), )

'fnbtoul Nr:. 5
iurutarei. '- Zahlent'ultl.\'r'. i (tr'ttrtsetzttttg)

--l---l--T\trl".ot
i-__
l=
+lll

in pr*."te fa{ir tle lc'mnulvertleal...


/ 1 1 " " ' n n n t t, it ls l r i s ' ' l n n H o l z e s ) D o

-i
|: ;;;
I;lEiIi,t.l.:=
l--

il i*x*'i*#

:t:i',[')!iiiw
;l
;,,
ii##+-_14]lj,,#;[";il
l'agul ?, Rondcla l, Indl{irncn,0,50 nr.
0,50 n)
iltc [, .\ta'n'nnhi)lte
{Brrtrn i, Sche

I
|

Direolia Nordica:
(Nord'ri,clt'tuna)
:

lAtburni

I
I
I
I't
36,0
6,0
i 7,2
7 , 21
as,z
e,2
z , oI l 3
|l {{sntt"1
I ue1,2
I j ttz,o
s n u n )1
1 , 2I| 3

I ?
I '
3 I
2

4
5
r;

84,61 38,41 18,61 30,11 12,9i

83,3

?0,0

I
I
I

,'
r
u

II :19
19,i1
1?':
; E , rIl 1t'1
3 1 ) ,|I2 1l'9
l e , 51
I 2 6 . 51 r 4 , B l
7 4 , 11
| 3 9 , 9I 1 9 , 6I J + . 81
I r156,,?7I
c.7
l { i 6r ;, 7
I 3 99,,99I :2]00, ,1r| 1 1l 99.,e9II 2 00,.1rI
i r;1,21 41,31 17,61 20,21 20.91

61,2
49,8
49,1

64,2

Direcfia SudicI:
( Siid,richtung
) :
1
z

Albrrrn
(S1tli,nt1

,I

fj

84,8
92,3
8?,9
iB,4

38,0
38,0
38,9

r)a,O

lo4

rt1,0

39.3

1b,E
16,5

32,0

t a,n

32,6
27,5

18.2
19,6
18,7

Fagnl ?, Itoncleia\r, Inlllirrrea 8,0 nr.


(Buclte7, Schei,be
V, Stammhohe8.0)
l
2

Albuln
(Sptint)

))

+
'c

97,0
95,9
78.5

36,?

i'o, I

)'l a.
17,9

9,4
11,8
tD.4

18,6
24,1

$8,5
79,3
t o,+

64,1
53,5
12,6

Direc{ia Nordici,:
(Nordrichtung):
:t6,8
35,5

o l,o

16.5
r 7,8
18,6

63,2

36,9

18,1

(i1.3

36.9

r J.J

Dt.l

l+,4

10,0
9,6
r R4

58,1

16,9

,RI

;)(!0

16,7

29.1

36,5

78,6
1 6 ,(

lllllllil

r0;ic
( Rotkern,

l)ireclia Sudici:
( Siid,rich,twtg
) :
I

.:
3

Aiburl
( STtlint)

78,i;

36,1
36,2
36,2

'5,9
16,8
l7,2

f)7,6

36,9

15,E

ti3,6

3ir,0

atq

I nirnir
roqie
( Il.otkern,)

l;)+

102,?

39.8
33,6
25,r,)

x')
134
t]

82.9
77,5
64,7
il.

J+-t)

5 lrrrrriale.;..- /'akl.enla.jal,
Nr. i (tr'ortsetzung)
Yohmul in proccntefafd,de lemnul verdc aI...
(R.aurnuntci,Ltles lriscken Holzes) o/o

s::
C

o\
!

f-;:i)

^ :

E A

lApa liberi din


porilur
,\ern- Ivtilrrrn.
lui | (tr'reiesWas( r'uft) lser i,m Poren-

ir*l,xih,
1$i*,1

I II,,t:t
lrf:,,'liillit'nssrri
I

* E

lruumanthei,l)

2,90 lr. Direclia nordici:


Fagul B, Rondela lII, In6,l,timeu
(Bucke 8, ScheibeIII, Stamm.lfihe2.90 m) (Nordri'chtnno):
Alburn
(S1tli,nt)

'2

116,0
107,2
104,3
9.1,ir
8r,9
95.5

"i
5
{i

;l
Iliura
r0!ro

I
I

( l

t5,8

12,3

R'

tl,0
11,E

83,8
77,7
75,6
69,6

34,1
31,+
35,4
3.{,1
32,i;

77,2
1?,(l
1?,6

3G,6
32,1
23.4

23,2
20,?

c1,o

I r.D

dr!J

16,4

!3,4

24,9

LqL

,f n,o

I {i.5

17.1

30.I

36.2

Lb,o

)J4

i+,o

t3,1

( Rotkern)l

"t

ti I ..1

Direc!ia Sudicir:
(Sildrickhm11):
Alburl
( S'ytl,int) 104,t

1
2
3
4

t;

11

rz.o
18.2

l)t,

55,0

36,0

17 J,

ol

oo.*

I ri,5

29,ti
31.9

I6.3

27.b

22,5

16,3

22.+

,JA

37,+
tQ?

14,0
16,7
21,1
28.0

44,r)

88,4
86,4
86,2
76,7
ri3,5

n+,(

ot.t)
2K .)

33,0

Ininii
roqie
( Ilotkern) l

5,9
6.6

9b,4
91,2

0r o

l-r

45,0
41,9

1b,5
16,3
15,4
l6,B

105,5

ou.i)

r)1

I t-o

Fagul (i, R,ondelaIV, Inil{irncir 1{),9m


( Buche6, Sch,eibe
10,9 nr.)
IV, Sla'mtnhbke
Alburn
( Sptiut)

2
3
+

I
lo
I lninta
I ro$rc
| ( Rotkern'
I

l)

li

l,

l,'

l23,8
88,?
81,?

3L),1
\r,t,7
Dl,D

18,5
r?,9
16,1

o+,o

36,7

1RR

I b,D

50,5

36.9

ita.I

ot.D

17,5
1? . 1

10,4
12,.t

3b,2
DO.;

72,2
64,0
b4,i

')2 R

27,2

135

Tabloul Nr. 6 (urrnare).,.Zuhleittulet,Nr. i

I V - o l u l n ui lr r ; , r o c r . u tlca f i r l e l e m n u lv c r r l ea 1 . . . 1
(Rluntan{,dl des frischen,Holzes)o,,
iI

o1

E E .F
q*'8i
ih

F'E

o-_H

=.ni

=.:

::s

= q

E'r E^E trb

t lEt

i---:F

: s;-- I tylr r r,il';i,i ,+,,,','

! s.Es

v - = ;-

(l'rtrlsetzunul

q14q

lAnariberirrtini

,;-*;lrc,ir'u'
iI iit"'i,tll,";;;i,l
iii",*,',?'l
,ii;;i;i /Luttt
.iU l"r$if;i"'*l
imPorcn'i
lser
;

_ t""

'' t

,.

J'::y,''n')_l:,

l)irec{ia Sudic[:
I Siitlri,t,httm(t
),
I
!

+
J

0
7

I Album
| (Sttlint)

t'
IAl. qiin. r.
i ( S p l .u .
it ' Rtk..)
i

9rt,5

3,1.9

u.t o

ot- I

17,9
ti,7

32,6
31,6

?4.8

18.0

,,

52.8

r a,t

I().9

(l

14,6
16.0

tt9,1
riG,4

:)t ii

o0.3

3 ( i ,I

23.2

Inirna

ro;ie
( Rotkern

11,1
c0,1
48,6

35,(j

1 7 . 0i

l0.il

Jr.l

.lJ,D

16.5 l

r0.1

38.1

o!)!

ftr. I
I

f .ir

Lucrare prezentati la Institut la 1? Serrt.1g4r;.


.In. I.C.E.F. Nr. ii626/19"1{i.

r36

I
i

2r,7
20,9
20,1

],ITERI\TURA FOLIJSITA
.lrttortescuP. . l,ennul de fag cu gi flri, inim6 r'o$ie$i intretruin{i,rilelui pentru
traverso. (Buchenholzmit lrnd ohne Rotkern und dessen\rerrvendnngfiir Eisenbahnschwellen).Revista I'ldurilor, 1905 qi 1906.
IJatend,amnrl'f..' Neue ll'ntersuchungenijl,rertlie Lebensbcrlingungen
holr.zersttirendcrPilze. Ein Beitrag zur Frage der Krankheitsempftinelichkoii
urrserur
llolzpllanzen.Zbl. f. B:rkt. Parasitenlrh.u. Infektionskh.,1928.
Borzu, A.: Der Buchcnwairlin Rumrinien.rms Riibel. <l)ie Buchcnwalder
lluropas ,r, 1932.
BiisgenXI. tt. Xliinch,,-O..' Bau- trntl Leben llltserer.\Valdbinmc. .Iena, 192?.
Cretzoiu, P. : Distribufia geograficf generalir a plantelor ltmnoase din Rorn0nia. ( Die rumiinischen Holzpflanzen im Ramen ihrer allgemeinen PflanzengeographischenVerbreitung). Revista Pldurilor, 1939, Nr. 11 ;i 1940, Nr. 3.
Friihlich,,/.: llie wichtigsten Krankheiten der Briuurt' untl Fehler des llolzrs
inr siidosteneuropiiisehen
Lirwalde. Forstw. Cbl., 1921.
Friihliclr,./. r Aus dem Buchenurrvaldeder Ostkarpathel. Furstrr'. (lht . 1937.
tr'roltlich,,,/. r Aus dr:r BrrchenholziutlustricRurn:iniens. TnternationalerHolzr r r a r k t .1 9 3 9 .N r . 1 3 .
Griissler IIl. : Uber R,aurngewiehtuncl Holzeigensthuftenoiniger llotbtrrrhert
tus dern Hochgebirge, 1939.
Ilarliq ?'h. ; \rollstiindige Naturgesrrhichterlol torstlichtrr" Kulttrplliinztrr
Deutschlands.Rerlin, 1852.
. Hartig ,ll.: Untersuchungenim I'orstbotanischenInstitnt )[iirrlhetr. 1882,
tsd. 2.
in transpirit'rentlerI)fi:rnzen.
IInrliq, Il.: Zur i,elrrr,vott tler \\-asscrbeu,egung
r 883.
Harti(t Il. t. ll:ebet.' Das flolz der ll,otbuchc. llerlin, .t88E.
Hartig It.: Holzuntersnchnngen.Altes untl Neues. Beriin. ll)01.
Hermuut, 1i. : Ubcr dr"eKernbildune bei der Rotbuche. Zeitschrift liir I'urstrrnd Jagdwesen,t902, H. t0.
Knuchel }1. .' Der Einfhrs der Fiilizeit truf die Digenschaltendcs lluchenhr-rlzes.
l'[itfeilungen der Sch'lveizerisehen
Anstalt I. Forstversuchswcsen,1935, II. 1.
irn Rohbolzstanrnt,
Langcnhuntp11.: Drs RrrunrgeuichtrlesRotbur:]rcnholzes
1931, Hanover-Iliinden.
'
IIoyer-TIt.egelinII. : Die \:orkornrrnq tles JJutheuholzes.Silvirt' {}rbis.
Ir. 15, 0IS 1944, pag. 22?-236
Marler-ll'egclin IL tt. Ilerld, ;{..' Das Holz del orit'ntillischenISnc}re.l-agtts
oricntiilis Lipskv. \Iitteiiuneer aus Forstrvirt. l. l'orstn'isr. 19.10,}L 3..

1?,7

Miltr,ck E.; Die Blauiiiulo des Nadelholzes. Naturw. Zeitschr. f. Forst- u.


J,andw.,1907, 1908.
Milnch,E..' {Jber Krankh. Kernbililung. Naturw. Zeitschr. f. Forst u. Land'rvirtsch.1910, Bd. 8.
Mickels P. .' Feuchtigkeitsverteilung irn Holz des Weisstannenstamrnes, Gewicht u. Schwindmassdes Weisstannenholzes.l{ittelunsen aus Forstwirt. u.
I'orstwiss.,1941.
NewLin J. A. t. II'iIson 'l'. 1t. C. : The relation oI the shrinkage and
strength properties oI wood to its specific gravit,v. Bull. 6?6, U.S.D.A. Washiugton, 1919.
Niird,li,ngerf/. : Die technischen Eigenschaften dcr Htilzer. Stuttgart, 1860.
Petcu! M. Si CretzoiwP..' A treia contribulie la cunoaqtereaflorei pd,ilurilor
dinfre Dunh,re qi 0arpafii Sudici. (Dritter Beitrag zur Kenntniss tler Waltlflora
zwischenden Siidkarpathen und der Donau). Revista pidurilor, 1942, Nr. 7-8.
PreilescuN. Gh. : Cerceti,ri asupra formariunii inimii rogii in pd,durile de fag
de pe Valea Ialornicioareide Est. (Lucrare de subinspector,nepublicatfl. Biblioteca I. C. D. F.). (Untersuchungen iiber Rotkernbildung in Buchenwii,Ider des
tistlichen Jalomicioara-Tales.Unveriiffentlichc Arbeit. 19,{1 (rumiinisch).
Eaunecker I/.: llntersuchungen iiber die Holzbeschatfenheitvon Schwarzerleu des obcrbaverischcnl'lorenengebietes.Holz als Il,oh- und Werkstoff, 1940,
Heft 6.
Rddulesrur1..: \\'rrt'hs.Leistung, Nuizr,ng rrnc[Verjiirrgrrngrlor urwiiclrsigen
,Buchenbesttinde
in den Iiarpathen. Bukarest, 1937.
Rdd,u,lesat?h.; Beitriige zur Kenntnis der Baumkrankheitcn. Forstw. Cbl.,
l 937,
-der
Sabdu V..' Die Grundlugcrt
rurniinisehenForstwirtschaft und ihre Becleutung fiir dcn internationalen llolzverkehr. Bukarest, 193,1.
Schledcher11..' Untcrsuchungen iiber die Abhdngigkeit des Raumgewichfes
des Buchenholzesvon der Stammform. Hanover, 1935.
Schwapach.4. .' Untersuchungeniiber Raumgewicht und Druckfestigheit des
Holzes wichtiger \\laldii,ume. Bd. I, Berlin, 18g?; Bd. Z, Berlin, 18g8.
Sckwapachl. : Dic liotbrtchc wirtsctraltlicheund statistischclfntersuchunserr.
N e u d a m m .1 9 t ' l .
Stamm A. n. Hansen ,L..' The boutling force of cellulosicmaterials ior water
(from specific vohrme ternal drttr). Journ. of Physical Ohem., 1g3?,
'J'rendelenburg
R. :
l{euere Erkcnntnissc iiber den Zrsammenhang
zwischen w*chsbedingungen und Raumgewicht der Nadelhiilzcr. Facnausschussf. HolzfragcnMitteilungen V. D .I.. 193?, Nr. 1?.
Trend,elenburyl
fr. ; Uber Stamrnwuchsuntcrsuchungen
und ihre Auswertung
in der Holzforschung.Holz als ll,oh- und \Verkstoff, 1C3?-1938, H. 1.
'Irendelenburg
11.: I}ber tr-asersiittigungsfeuchtigkeit, Schwindmass u. Il,aumdichtezahl wichtiger Holzarten. Ilolz als Roli- und Werkstoff, 1g3g, II. 1.
Trendelcnburg8..' Das Holz ats Rohstoff, st'ine Dntstehung, stoflliche Beschaffenheit untl chcmische Verwertung. Miinchen, 1g3g.
Tuzson J..' Anatomischc und rnykologischc Untersuchungeniiber dic .Zersetzung und Konservierung des Rotbuchenholzes.Berlin, 190b.
Vinti,ld 8..' Untersuchungeniiber Raumgen'icht und Schwindrnassvon Friihund Spiitholz bei Naclelhtilzern.Holz als Roh- un \\'erkstoll, 1939, II. 10.

138

UN TDRSUOHUNGEI{ UBDR RAUM GT \\TIOHT,SOHWJND}t ASS UND WA SSNRG]]HA],T, SOWIE ROTKERNBIIDUNG DES ROTBUCIIENHOLZES
I. Einleitung.
Allgernoiuhat das Buchenholzin Rumd,nienviele Verwendungen,von wdhhon
unter anderen dic hauptsiichlichstcnsind: Ilerstelhlng \ron Furnier- und sperrholz, gedii,mpfter Schnittware, Eisenbahnschwellen,parcket, gebogene M6bel,
Felgen, Fuhr- und Fahrrvcrkc. Hausgcriite. Schintleln. Gartenmdbelund andere
tr)inrichtungsgegenstiinde.
Auf Grund der lczthin sich r,rgebcntienverwondungsmtiglichkeitcniiir d.as
Buehenholztnd zwar als kunstharzverleirntesschichtholtz, als verilichtete Liguostone, in der Zelulose-und Zellstoffindustric, hat die Buche noch mehr an
Wichtigkeit gewonnen.Anderscitstritt heute Buchenholzimmer mehr fiir manche
\ierwcndungszwecke:tn Stelle dcr Diche, die so sclten geworden ist.
Ueber.rliese Holzart, die in Ilurnrinien ir vcrschiedenen\\uchsgebieten und
Standorten vorkornmt, wurtlen bis heute noch keine forsttechrrologisolienUntersuchunge[ unternommen. Die vorliegendcArbeit soll diesbeziiglicheinen Anfang
machenund einige Angaben iiber Raumgewicht, Schwindmassund Wassergehalt
im Frischutzstandedarlegen. Fernel wurde auch die Bildung des Rotkernos einqehcn nrrtersuchturid in l3cziehungrnit obigen Wcrttn gebracht.
Il. Ycrlauf der Untersuchungen
l. Eeschreibutrq
dcr lJestiintlettnd,Wahl tler Versuch,sbdutn,u.
Fiir vorliegendel.l'ntersuchurigen
dienten 3 Gebirgsbuehen(Fagus silvatica L.)
eus donUrrviiltlernclerI{arpatlun, dir :rrrsfolgendendr,:i F,ciulrslsl,iildel stammcn:
I)ie ersteu zn'ei Bestiindr: iiegcn in den Siid-Karpathen in einem allgemein
ratthen Kontinorttirllilima, jedoch in einem milderen als rlas in r'lenOst-Karpathen
herrsehendc.Der dritter iJestandliegt in tlen Gebirgen des Blnats, rlas ein wiirrreres Klinra rnit grtissererLultfeuchtigkeit hat. In dicser Zonne, in rvelcherdie
Buche 601; der \\'aldflii,cheumflsst, findet sie ihr bestes Wuchsgebiet.
(ienauerc Angaben iiber dio Ycrsuchsbiinmelindet man in Taicl 1.
2. Zerlegungld,erStaa,nlscheibuzund llnlnah,ne der Proben:
Buche L und 2 rvurdc in ilrter ganzen Liinge und in griiuem Zustandein mehreren in verschiedenenlldhert vorgenonlmen Querschnittenuntersucht um test'Wasserznstellen rvie sich Raumdichtezahl. Schwinclmtrss,
und Luftgehalt in
vcrsehicdenen Starnmteilen \'erhalten. Zu diesom Zwecke haben wir im Walde
sofort nach der Fiillung je 2 Starnmscireibenjeder Schnitthdheentnommen,von
rvelcheneine in entschprechendeProbeteile geteilt, noch im \\'alde untersucht,
rvahrcnd die zs'eite ins Laboratoritm naph Bukarest zur ilortigen Untersnchung

139

eingeschickt wurde. Dicss letzterc Scheibe djente ausserdem zul Feststellung


des Stammwuchsbildes nach dem von Trendelenburg (1937) beschriebenen
Verlahrens.
Sofort nach Fiillung und Entnahme tler Stammscheibowurde diese zuf Feuchtigkeitsbestimmung aut lolgende Weise zeriegt. Zuerst haben wir in N-S und
O-W-Richtung zwei Durchmessergezogen.Ilierauf wurden in diesen Richtungen
Proben in einer Breite von 4 und in Abstii,ndenvon ungef:ihr 3 cm entnommen.
Die Proben wurden nummeriert, so das ihre Stelhrngim Stamme genaufestgestellt
werden konnte, um die Ergebnisseauf dem Stammwuchsblid entsprechendeintragen zu kiinnen, und derart entnommen,dassnie Splint und Rotkern in derselben
Probe vorgekommen sind.
Das Wiegen der im Walde vorgenonrmenenProben erfolgtein tincni in unrnrttelbarer Niihe des Waldes gelegenenHause.
Atf dieselbe Weise wurclen die Versuche auch bei der anderen Stiimmen
(Buche 6, ? und 8) gemaeht, bei welchen jedoch die Feuchtigkeitsbestimtnurg
nur an einigen Stamrnscheibenermittelt wurde.
3. Bereihnung des Wassergekultesaul Darrgewicht bezogen,:
Der Wasscrgehaltrler Proben im Frischutzstandeauf Darrgewicht bezogen.
rvurdeaus rler Formel u:G-U

100 bcrechnet, *,obei u -- Wassergehalt

aut Darrgewicht bezogen,G : Frischgewicht unrl g : Darrgewicht tlarstellt.


4. Besti,mmungd,esFrisch- und, Danaolum,mensder Proben:
Die Volumenbestimmungder Proben um Wasser-und.Luitanteil in Frisohvolumen des }lolzes zu ermitteln, wurde im Laboratorium mittels einas hydrostatischcnWaagenach dem ArhirnedischenPrinzip vorgenomnen. Um das tr'rischvolumen festzustellen,haben wir die aus dem Walde fast noch ganz feuchten
Proben 10 Tage irn \\'asser gehalten, rrorauf ie ein Probestiick entnommen und
zuerst auf einer an der \\'aage befindlichen Nadel angesteckt, ausserhalbdes
W'assersund dann im Wasser abgewogenwurdt, tm aus der sich ergebenderr
Dilferentz das Yolumen zu errechnen.Darauf wurden die Proben luftgetrocknet
und erst dann bei zunehmenderTemperaturvon 40, B0und L05' 0 in einem Trockenschrank bis zur tollstiindigen Darrtroeknung gebracht. Diese ailmiihliche Trocknung wurde .deslvegenvorgenommen,um rndglichst das R,eissender Proben zrr
verhindern, insbesondereda es sich urn Buchc handelte. welcheeine n:rtiilliclrr
Neigung dazu hat.
Nach Auskiihlung in einem mjt Ohlor-(ialcium gefiiilten Exikator wurderi
die Proben zur Feststeilung rles Darrgewiehtes ge\rogen, was zur Ernrittlungdes lVassergohaltes
diente. Anschliessenddaran wurde das Darrvolumen dcr Proben
bestirnmt. Dazu wurden sie in ein mit Petrolcum gefiilltes Geliissgelegt. rtus dern
wir die Luft mittels einer Luftpumpe zur Besleunigungdes Vorgangesentzogen
haben. Bei den so getriinkten Prtrbenwrrrde das Darrvolurnen auf dieselbeW'eisc
wie bei Frischvolumen festgestellt,wobei hier natiirlich das Petroleum an Stelle
des lVassersverwendet wurde.
Das Darrvolurnen wurde durch Teilune der Ditferenz tlcr so erzieltcn \Yiegungen durch das spezifischeGewicht des Petroleunrsermittelt.
Die Fehlergr6ssebei der Rauminhaltsbestimmungargab praktisch einen }littelwert von +0,59lo. f)ieser Mittehvert war umso grdsser,je kleiner das Probr'stiick war.

140

b. Besl,imtnungiles Selwind,massesin terscki,ed,enen


Eecktungen:
Zur Bestimmung des Schwindmasseswurden die entsprechentlenaus denr
Walds ins , Laboratorium gebrachten zweiten Stamnscheiben verwendet. Aus
diesen wurden nach den vom Trandelenburg (1939) beschriebenenverlahron
Proben in der Grrissevon 2 x 2 x 3 cm entnonrnen. I)iese Proben wurden il
Frisch- und Darrzustande irt Tangenzial-R,adial-und Llngsrichtung gemessen
rrnd hierau{ das Schwindmassfestgestellt. Aus den ermitteltcn Schwindmassen
al, ar und al wurden das R,r,umschwindm:rss
au errechnet. Diese proben wurden
arroh in Darrzustande gewogen, um deren R,aumdichtezahl zu bestimrnen.
6. Berecknu,ngd,eslVu,ssersund, Luftanteils in Frischuolumen,:
Durch Teilung der R,aumdiclrtezahldurch 1,6 haben wir das trocrkeneporentreie Holz errechnet. Ferner ergibt sich duch Toilung des Wassergehalteseiner
jeden Probein sonemabsolutenWerte durch dessenRauminhalt inr Frischuzstand,
,len wir ebenlallsfesgestellthaben, der Wasseranteilanf Raurninhalt des Frisch,
holzes.
Der im Frischholzebefindlicho Luitanteil wird jetzt durr,h eine einfache Bert'clinung ermittelt. \Vir atlieren dcn Wert des trockcnen porenfreien Ilolzes mit
,}r:rn \\:erte des \\''asseranteiisnntl ziehcn die erhaltene Sumrntrvon 100 ab,
Urr den Porenraumantcil des Frischholzeszu berechnen,rniissenwir den ll,auminhalt des in den Poreu enthaltenen freiel Wassersermitteln. was rnit Hilfe
rlcs fiaumschrvindmassr:s
1ar) geschieht. au gibt uns ungeftihr den Raumanteil
,lcs gebundenenWassers.Es wurde aus dcn Frisch- rurd Darrvolurrrenermittelt,
Dcr freic \Vassergehaltsanteilwird durch Abzug des gcbundencn Wassers
vom garlzer Nassergehalt berechnet. Der Porenraurnanteilcles Frischholzesist,
gleich Luft- und Freier Wasseranteil.Eine solcheBerechnungliir den Wassergehalt
und den Lnftanteil auf Rauminhalt des Frischholzesbezogen,rnachten wir fiir
und fiir'tsuche 6.7 und 8 fiir
Buche l bei allen untersuchtenStammscheiben
, ' i n z c l n c$ c h e i b e n .
Fiir einigc Starrrmscheiben,
r.erschiedenenStarnmhdheuentnommen, wurden
rliese Gr0ssen(\\rassergehaltauf Darrgewicht, Holz-, gebundener\{asser-, freier
Wasser-urrdLu-ftanteil auf Rruminhalt) in Zahlentafel Nr. 5 angegeben.Zur
besondercnKlarlegung wurden diese Ergebnissenoch in Abbildungen Nr. 15,..
22 dargestcllt. Ausserdem wurden in den Zahlcntafeln auch der ireie Wasseranteil
im Porenraunr des Frisohholzesanqefiilrrt.
III. !]RGEBNISSE
1. Raumddchtezahl,
des Buchenholzes.
L) Veriinderu.n,gder Rautndichtezahli,n Liingsrichtung des Sta,mm.es.
In die Zahlentafel 3 wurde dic durch direkte Messungencrhaltene mittlere
Iiaumdichtezahl, sowie auch das dureh Umrechnung ermittelte llaumgewicht
tiir Buche 1 und 2 cingetragen.Die Schwankungentler Raumdichtezahlin Liingsrichtung Iiir Biichen 1 und 2 erhellen aus der Abbildung 11. Es wurden 3 Kurven
eingetragen,welche der Raumdichtezahl aus je den von 2 cm, 4 0m und 6 cm
von aussennach innen des StammesgemessenerAbstd,ndenentnornrnenenProben
entsprechen.Jede Grdsseentspricht dern aus je 4 Proben errechnetenmittleren
Werte, die in der Zahlentafel 2 eingetragenist.

141

\1"

-\us denr Veriaufe dcr Kurven kanr tttan lolgendes leststelleu:


Das Gewicht rrimrnt bei beiden Buchen in den erstenzwei Metcrn vom Stamntuss aus gerechnetstark ab, diese Gewichtsabnahmeerscheintauch weiter jedoch
allmiihlich bei ungeliihr it--6 m iiber dem Boden. Bei Buche 1, bei der der Kurvenverlauf im allgemeinenregelmiissigist, beginnt tlas Gewicht von ca. 9 n iibcr
dem Boden zuzunehrnen,bis ungefiihr 22 m Hiihe, wo wieder eine Acnderung
eintritt.
trotzdern kanrr rtan iru
Bei Buche 2 ist der Kurvenverlauf unregelntzissiger,
oboren Stammteile ebensoeine Zunahme des Gervichtessehen,die iedoch kleiner
als bei Buche 1 ist.
Bei Buche l ist das arn obereu Toil des Starnnrr:sunterhalb del Krole elreichte
Gewicht grcisserals das am Fussende.was artf die besondereGrtissetler Kront'
ziiruckziifiihren ist.
Bei Buche 2 ist hingegen das uutcrhall-r tler Krorro iestgcstellte Gewicltt bcr
I der 3 Kurven etwas kleiner als das aur Fussentkr.
.
B) Verdnd,erungder Raumdicktezahl in Il'ichtung des Stunttnlwlbmessers
Um den Yerlauf der Raurndiclrtezahlin Querrichtungtles Stammcszu verlolgert
wurde Abbildung 12 auigestr:llt.In dieserrwurden irut der Abszissedie Abstii,ndevol
Mark nach Aussenin Nord- und Stidrichtung und aut der Ordonate die Rauurdichtezahl eingetragen.Man ersieht daraus, dass bei Schcibe II und VI-in einer
lltihe von 1,6 resp. 11,3 m, von Buche 1- die Rarrrndichtezahlallgerneinvon inneri
naeh aussen abnirnmt, was den bcreits von Har:tig (1888) nnd Grdssler (1939i
semachten Feststellunsenbei iJuche entspricht.
:
C) Hiiufigkeitslruruen unil Mittelwerte der llaunuti,chtezahl,
Mit den liir dic zwei I'luchen errechneten Raumdichtezahhvcrten wurden
Hiiufigkeitskurlen r:nter gleichzeitigon Eintragung iler Mittelv'erte angelegt
u t r d z $ ' a r : j e e i n e I i i l B t r c h e . l t l n ( . 12 , t t i r t p t : t t t t t r l ' i c t n t F e l t t c r l l s a l ) rl {u' t
Rotkern (Abbl. 13t.
lls flrrr:he2
Raurrrtlitlrtezahl
Die Ruche t hatte iur allgcrneiuelt'ine gr:iisserr
ilie Streunosbreiter.ar bei beiden Buchen gleich.
Dio Reumdiclitczlhl betrug bei Splintholz r'L:r Rnehe 1 rier' llittelu'erf (),i)iJti
utrd der Buche 2-- 0,50? g/cm3.
Der }littelwert der Raunidichtezahldcs Iiotkcnh0lzes war Lr,b3-i,also griisser
rulsder bei Iluche 2 und ungetd,hrgleich dern der lluohe 1, aul Spiintholz bezogelr.
schrveterals
Die Rotkernprobender Buche 1 unrl 2 waren aber im allgetneinerr
d a s j e w c i l i g eS p l i n t h o l t z .
Es ist houte aligerneinbckannt, tlas cil loLnralesodor pathologischcsI{erholz
iu der Regel schwerel als das Splintholz des qleichen Stamtnesist. Da aber aucir
ohne Verkernung die inneren Stalirnteile irr mirncheri Teilen sohwerer sinal alc
die iiusseren,crgibt sich tlie Frage worrrit der Rotkern ztr diesem Gewichtsunterschiede beittritt.
Die von lllayer-Wegelin und lJerkel (1940) gemachtcn Untersuchungentiber
orientalische Buchen (Fagus orientalis Lipsky) errntiglichen uns fetner einprr
Verghleichmit dem Fagus Silvatica (ZahientafelNr. 4).
2. Schtoind,rnass
st, ar, u.41,in tangenzialer, radiaier
Die mittleren Werte des Schwindmasses
und longitudinaler Richtung. ebenso wie das liaumschwindmass ao sind bei

t42

spliut gesondertfiir Jlueho 1 und 2 und bei Kernholz zilsa.rnmen,in der zahlt.rrtafel 3 angegeben.
' Das Schwindmassbci
verschieclenen
lltilzcrn liisst,sich arn besten beurteileu.
wenn es im verhdltnis zur Raumdichtezahl nntersucht wird. Zu diesem Zwecks
d,t

d.r

dD

- b r , r c c h n p rt r n d i n Z a h l t n i a f e l3
wurde ;;;:1..
a n-gPe t i i h r tI.
wurde autlr
KKI(
graphisch ermittelt (Abbl. 14), intlttn die einzelnun Probenl'crtein ei1 Diagramrg
eingetragenwurden.
Der so graphisch ermittelte wertT
td

rvar etwas kleiner als drr .,ritme[rg(:n

rrrechnete. Das kann etwa aus der Tatsache erkliirt qerden, dassim Diagranrn,
tlie werte liir spl.int- untl Kernproben zusammen eingetragen wurden. Das s,,
ermittelte \rerthiiltnis ao : 30 1?gilt allgemeiniiir splint und Rotkern zusammerr.
Fiir al und ar rvurden nachstehendo
Reziehunqen
- R armittclt{.:
und;

20.2. 2A.4

:9,8 .. r'l,1.

um 'un einen leichterel vergleich der itrei von Grdssler,llayer-wegelin u.


tserkel und \rintili, iihnlichen untersuchungen iiber Gebirgsbuchenzu veral)schaulichen,rvurde die Zahlentafel 4 crrichtet, welche die Mittelwerte der Raunrdiclrtezahl und des Schwindmassesenthalten.
3. Wasser und Lultuerteilung im Rawnanteil tles Frischholzas
,\) l'erteilung in Quemichtung des Stamntes:
l)ie trrerteilurrgvon llolzmasse, \Yasserund J,uit in I'crschiedenenQuerschnitten ist aus den Abbl. 15.,,22 zt ersehen.Aus dern Verlauf tler Diagrammenkurven geht hetvor, dassdet'Anteil rlesgeltuntlenonWnsscrsrrrit rlclr rler [{olznrasseqlcichrniissigverliiuft.
Der lreie \{asseranteil hat eint audere Yerteilung. Die griisste }Ienge finrrr.t
sich in clen iiussercn Holzschichten tler Stammscheibeund tlie kleinste in oer
Niihe iles trIarkes. Dieses Fallen \'()rl a.usserrnach innel erfolgt allmrihlich zurn
Linterschieilevon vielerr anderen Holzarterr uie z. B. bci Nadelhiilzern. E"qgeht
aus den Diagrarnmenunrl Zahlentalelnhervor. dassin der }litte des Kernesnriili
immer irr Raurnanteil l5-25oi freies S'asser vorbanden ist, Der freie \f,-asseranteil in der iiusseren Spltntteilen der Scheibc betriigt 35-4bo/,o.
I)er Luftcnteil steht in einernumgekehrtenVerhtiltnis zum freien Wasseranrerrso ist er am kleinstcn (l_i }%) in clon iiusseren Splintteilen nnd am grdsstei
in den inneren Teilen, wo er in iler Niihe des }larkes 2b- -'l'Do/Lerreiclrt.
Diese Wasserund Lu{tverteilung von aussennac}r innerr in der Qucrrichtule
rles Stammes steht in riirektem Zusr.mmenharrgmit dor \\:assorbewrtgunq
in clen
l e b e n d e rBr d u n r c r r .
Wenn rnal nun ditse \-ertcilung von \\,asserund LuIt auch irr Bezug aul derr
tiotkern betrachtet, ergibt sich folgendes:Dieser befincletsich, wie a1s derr*Ab'6i
16.,.22 klar hervorgeht,irnmer in den trockenstcnuntl hrftreichstenInlentoiierr
, l o r S t ar n m s c h e i L r e .
Boi Buche 1 konnte rnan feststellen,dassder Rotkern nur bei einemLuftanteil
von iiber 20!o zn tinden ist. Auch bei den anderen untersuchten Stammscheiberr
tler Buohen 6, ? und 8 (,\bbl. 19...22),ist derRotkernnieunter20o/oLuftanteil
zu finden. Bei Scheibe9 und 10 der Buche1, bei dcnender Luftantcil in dcr Mitte

l4:i

20o/obetrug, war kein Rotkorn da. Auch bei der 0,5 rn riber ttem Boden von lJuche
? entnomrnenenScheiben,wo der Lultanteil in der Nii,hedes Markes rtur wenig
iiber ?0 o/o betrug, zeigte sich keine Rotkernbiltlnng, trotzdem diese Buche in
einer Schnitth6hevon 1 m iitrer den Boden Rotkern aufwies.Bei einer in 8 m Hiihe
entnommenenScheibederselbenBuche war der Rotkern au{ clem ganzeninncren
Teil, rler mehr als 20o/oLfitanteil zeigte, ausgebreitet.Aus diesen!'eststellungen
ergibt sich, dass 20o/oLuttanteil eine untere Grenze fiir die Ausbreitung des
liotkernes in den untersuchtenBuchen anzusehenist. Bei Buche 1 Scheibe VI
und Bucho 6 ScheibeI\r, lag diese Grenze etwas hrjirer und zwar bei 25-30o/o
J,rrttanteil.Das lrisst nun glauben, dass die rnittlere Grenzezwischen20 und 25ln
\rttanteil liegt.
Die Zalilentatel 5 cnthiilt auch den lreien Wasscrgohaltin Beziehnng zurn
Porenraumanteil des Frischholzes.
:
\ In Liingsrichtungl rJesStam,ntes
Um ein Biltl iiber den Verlaul I'on \Yasser-und Luftvelteilung in Liingsrichrung
des Stammes zu schaffen wurde auf dem Starnmwuchsbild-Nordseitefiir Buche
I die betreffenden Wcrte auf Zonen gleichartiger Wasser-und Luftgehalt schematisch zusammengefast.
Es ergibt sich folgendes:Die iiussercSplintzone enthiilt
im allgemeineneinen (iesamtrvassergehalt
vou ca 50|o. In einer Hrihe zwischen10
und 24 rn voru Boden gernessen,war dieser etwa grdsser und am Stammlusse
und vom Kronenansatz,auftviirts ungefdhr 50o7o.Die innere Splintzone besass
ungefiihr 40o7'o
Wasser, kann also -noch als wasscrrcichbezeichnetwerden. Der
innere Kernteil war trockcner (35-a09rr) und ganz in seiner Mitte auf einem
kleinen Raume noch troclrener (unter 35.o./o).
Das Bild (Abbl. 23) vom \rerlaufeder Feuchtigkeit in Liingsrichtung des Stamrneszeigt im ailgenreinengrosseAhnlichkeit mit dern Knuchelstrotzdem sich bei
ihm der Feuchtigkeitsgehaltauf Darrgevicht bezieht.
Die Verteilulg der Luttzonen zeigenein umgekehrtesVerhiiltnis. Die iiussere
WasserreicheSplintzone zwischen 10 und 24 rn Stammbdhe enthiilt ulter 10-oln,
die unterhalb und oberhalb 15 /o Luft.
Die zweite innere negh g&nzkernfreie zone hat einen Lultgehalt von t7-za%.
Ilie Kernzone enth:ilt 20-30o/o Luft, wovon ein kleinerer Teil, ungefiihr T-12
nr, iiber dem Botlen, iiber 30o/e(bis um die 35o/).
4. Wassergehaltaul Darrgewicht bezogen
:
Zu Vergleichszwecken
wurde Iiir Buche 1 (im Herbst gefiillt) sowie.Iiir einige
Stammscheibenvon Buche 6, ? und 8 (alle im \Vinter gefiillt), der Wassergehalt
auf Darrgewicht bezogen,berechnet. Aus diesen Ergebnissen,die teilwoisc au.q
der Zahlentafcl5 zu ersehensind und rnit welchen die Abbl. 24; 26 und 26 aufge.
stellt wurden, kann auch ein vcrgleich rnit der anderen Berechnungsart(in Bezug
au-f das Volumen) gezogenwerden.
Der'Wassergehaltwar bei Buche 1in den:iusserenSplinttcilen etwa 100o/o,
wiihrend bei den Buchen 6, ? und 8 manchmal auch bis 120o/o(bei Buchc ? zeigto
einein 0,5 m StarnmhtiheentnommeneScheibeein Wassergehaltvon nur 80-90%).
Wenn wir nun die auf Grund der Ergebnisseerrichteten Diagrammebetrachten,
'Wassorgehalt
ersehenwir, dass der
von aussen nach innen abnimmt.
Bei Buehe 1 betrug der Wassergehaltin der Nii,he des }larkes mit Rotkern
600/o,ohne R,otkern iiber ?0o/o.Bei den anderen untersuchtenBuchen (Abbl. z

144

urrd 26) wrudc r]in Feuchtigkeitsgehalt vnn 45 -ti0_ozo


bei Vorhandensein von
Rotkern und nur bei einer Scheibe ohne Rotliem 60)o festgestellt.
Bei Betrachtung der VerhiiltnissenzwischenRotkern und Wassergehaltgelaugl
ruan ebenfalls zum Schlusse,dass der Rotkcrn im allgemeinendcn trocknesten
lnnenraum des Stammes einnirnmt. Del Wassergehaltim Kernteil bei Buche 1
betriigt 60-807;, untl bei den anderen Buchen 50-70oh. Der hdchste Wassergehalt betrligt also 80/o (eine cinzigr, Scheibe.bei der ein scharfes!,nsteigen des
Wassergehaltes
festgestellt wurde. l'ies sogar cinen Hdchstwert von 90/o aut).
Die Scheiben IX untl X ohnt' Rotkern vr.rn Buche 1 zeigten ein Sinken des
Wa,ssergehaltes
geger dic l{itte bis auJ ungcltihr ?0o/o.wiihrend bei Scheibe 1
tler Bnche ? diese Tielgrenze600/obetrug. In diesen Fiillen ist der Wassergehaltunterschied zwischen der [usseren feuchtestm und der inneren trocknetesten
Zone 10ol^.
i.

Il.otlarnbilduned.esB'ttchenlwlzes

;tu):lllgenei,nes:
Ftir die Entstehung und Entwioklung tles ll,otkernes sind lolgenrlt, Tatsarhen ht,rvorzuhebcn:
a/ Die Bildung des Rotkenres ist zweilellos nui Pilabetali zuriickzuiiihren;
D7 Das Lebon eines Pilzes ist ttut irn iuncten Ttrile des Stammes bei Vorhandeusein vorr geniigcnd Luft m0glicl und keinesfallsin der:iusserenl'asserreichert
Splintteilen.
c) Das Vorhilndenseineincr Wundstelle, dic ein llindringen von l,tdt lrrd
Pilzen crrntiglicht und einerVerbindtng \'ort aussenttaclt innen herstellt. (LuItbegtinstigen
reiche ll,iSseim Mark sowie lloderansamnrlungder Zlvieselstellen
tlr.ssenEntwicklung).
\
\:elbintlrtngrnit der Roziehungzrvisclten
d/ Das ganzc Problernstet in ctrg^er
Luft rrnd Wasscrgehalt
im Stammr,.
Buch,ensttitnme
:
b) Rol,kernder unlersuch.ten
Ilci Buche l, dic ungefrihr ein Aiter von iiber 90() Jaluen haftc, r'ort welcheur
sir last 150 Jahre bcschirmt sewachsonist und sich nur irr den letzten 50 Jahren
lrei entfalten konnte. umlasste tler Rotkern, ungel:ihr den ganzen dcm der nnter'
'I'ejl, mit sehr feineri Jahrringen. Im
driiekt gewachsenenZeit eutsprechendt,n
nortl.tistlichenToila dos Qurrschnittcs bei eitem Toile rler Stalnmfrhoibtn, zeigto
tlel Rotkern einen Auswtrcirs(Abbl. 2 . . . 6) rvas erkliirt werden kann. dass an
irgend einer Stellc aut denr Stamnt in tlicsel Richtung cinc \Vundstelle gewesetr
Flrbe ist eine tliinnere feinsein urnsste.Rings um .dctr Kerrt rnit atrsgeprd,gter
jiihrigc Schichtvon riitlicherFrrbc zu sehcn.tlir,ebenfallsals Rotkern irn Anlangsstadium zu bezeichnenist.
erreicht rler }iotkern eine Htihe 1'61118 rrl
In der Lii,ngsrir:htungdes Stamurers
einer
Spinrlel. lm Vergleich mit dem hohen Alter
und hat ungefiihr die Form
zeigt die Buche keinen iibermiissigenliotkern. Diese Tatsache ltisst sich unter
anderou ans dertr verhilltnismhssigstarken \fachstrrm in den letzten 50 Jahren,
rvic es aus del Abbl. 2 . . . 5 hervorgheht, erkliiren, was breitere Jalrrringe znr
Folge hatte.
Dio Buche 2 hatte, trotzdenr sie tilter tlls Buche I war (iiber 25() Jahretr) nur
kle'inereAbmessungen,sowohl im Durchmcsserals auch in der IIDhc. Die Rinde
war teilweiseschwarz.llan konnfe schotrnaclt dern Attssoltt,nfestellen,dass es
t0

1-lir

sieh trm eine schwachwachsentloBuchc handelte, die an vielen Stellen leicht


sichtbare Wundstellcn aulwies. Der Falschkern umfasste den grtissten Teil iles
Sehaftinnern.Xs blieb nur eine schmalc Splintzoneiibrig, die aus feinen Jahrringcrr
bestand, um die Sattleitung zu besorgen.Bei manchen Stammscheibenkonntt
man bereits einen Uebergang des Falschkernes zur Fiiulnis feststellen.
Buohe 3, 4 und 5 im Alter von 240-274 Jahren, im allgemeinensehr grosse
Buchen,hatten einen Brusthiihendurchmesser
von 60-90 ern. und eine Etihe von
30 m. Diese Buchen, die regelm?issige
unrl feine Jahrringe hatten, besasseneiner'
ausgepriigtenFalschkern,der 50 und iiber 50o/odes Starnmesausmachteund siclr
q,uf der ganzen Liinge des Stamrnessogar bis in die Krone hirrein erstreekte.Allt,
tlrei Buchen hatten ungeflihr gleicheKronen, wobei bei Buche 5 der l{rorcnalsatz
5 rn hdher lag. Buche 3 und 5 zeigten eine Gabelungin der Hiihe rles Kronentrnsatzes,in weleher der Rotkern verfolgt wertlen konnte.
Buchen 6, ? u. 8 in einem Alter von 170-200 Jahreu, und von kleineren
I)imensionen (32-60 cm Brusthtihenstii,rkcund.2?-32 m Hrihe). hatten auch
einen kleinerenKernanteil. Den kleinstcn Prozentsatz(20-30% vorn Fliiehenmass
der Starnmscheibe)wies Buche 8 auf, trotzdem sie ilber 200 Jalrro alt war. Die
Kronen waren 15-20 rn lang. Die Jahrringe regelmrissig,jedoch nicht zu schmal.
Um dcn \rcrlauf dcs Rotkernes im L:ingsschnitt cles Stammes zn vorfolgen,
wurden fiir alle rrntersuchtenStiirnrne rvuchsbilderiinhnliche,schematische Darstellungcttangclcgt.:rul welchentlie I(ronrr nur angezeigtrvurcle.\\iir bemerkeri
lolgendcs:
I)er Il,otkern kann iur unteren Teile dtrsStammosganz fehlen, (2. B. bei Buche.
8). Er ist unten schuriilerund nimmt irn l)urchrncssefltch obon zu. Von einer'
bestimtutenHtiht'an. hat der Rotl<ernrlic Tendenzauzunehmen.(ileichzoitig
nimmt auch dic Splintzoneab.
Pretlescu(1941),der die Ausdehmns'dcs ll,otkernsin verschiedont:u
Starurrteilel bei 2{i Ruc}reustd,qrrnen
aus den Urrviildcrn Rurnriniensuntersuchte,machtr:
die Feststclhrng,dass schon bei ciner Hdlxr von ungcfiihr 3 tu riber dem Bodentler Rotkernanteil das rnaxirnunrcrreicht hat. '\us Abbl. 30, tlic dr.r Arbeit Prrtlescusentnohmenntist. geht hervor, rlass nach lirreichung cles Maxirnums del
Rotkernanteil allmiihlich abzurehmenbeeinnt. rrnrl erhiilt sich irr einer Grrissr
von 30o/o,bis zu 10 lr! vorr vo ab die Abnahrne rirschcr oriolgt. (Dic Buchel 2,
13, 14 u. 15 sta,ndeninr Alter von 120- l.[0 Jtrhrenunrl nul Buche 19 irn Altel
von ungefiilrr 250 .Iahrcn r).
Schliesslieir
linden wir bei Knnchel (1935)einigo diesbeziiglichtArgaben und
zwar: Atrs einen Wirtscha{tswaldc
stamnreude32 lJrrchen,in cinenr Altcrvon
100-120 Jalrren, waren nur 4 r'ollkornmenkernfrei. Bei dcn anderen dehntc sich
der Rotkern von4 bis zrt etwa l5 m Htilui iibr,r den Boden aus,wiihrend 28 Stiimmt
bei iiber 20 lr lIriho keinen Rotlieln nrehr be."asscn.I)iese Drgebnissestirnmerr
Init dentrnvon Predescugefnndeneniiberein. dcsscnI)iagrarnm sich auch aui
verh:iltnisrniissig gleichaJtr.igrr Biiurne br,zicht.
6. Die llotkernbildungbe'i Buche u,ls lorslliclte !'ruge.
\\'oraui vil heute besonders
unsereAufmerksamkeitzu lenken haben,ist ilr
kiinltigen \VirtschaftswalrleJlestiindezrr ziehen,die uns ein rniiglichst vollsiiindig
t) Dt. N,"-relierrrng rlel St:inrnrcrrus.,\bbl. 2? ltezielrcnsichauJ die Arboit
I)r'edese
us.

t.+6

gesundesHolz gcwiihrkisttrn.lls versteht sich votr sclbst. <lassin diescn Wirtschaftsrvrilderndie Bestiindekein so hohes Alter von 2 oder 300 Jahren erreichclr
kiinnen und demzufolgeanch tler Rotliern keine grossc Rolle rnchr spielen wird.
Das will iedoch nicht bcsagett,<lassin \\rirtschaftswiilder der Iiotkern verschwinden wird, da wie schon Knutrlel (L935) bcnrerkte,in c,incmsolchen \[alde, in
welchem er scinc Untcrsuchungcn ilurchliiltrte, rler llotkern stark verbreitet
.rar. Dieseshiiuiige Vorkornrnenvon Rotkern fiihrt linuchel auf Scbneefiillezuriick,
tlie Astbriiche verursacheu.Ausser diesen Fallc gibt es noch anderc, welche d.ie
Eritwicklung von Rotkern begiingstigen: Astwundou, \\iasserlticherin Zwiesel
urid Astgabel, Yerletzuugenbeirn Riicken tles Holzes, Windbriiche' u. a. Durctr
z'reckentsprechendeMassnahrnen kann ntan z'rveilcllosdie Entwicklung de$
L{,otkernes
Von dieserrtStantlpunkteatts, u'LtrdodiesoFrage schon
beeinllusseu.
v o n I l c l m a r n ( 1 9 0 2 ) , ' [ ' u z s r t r( t1 9 0 5 ) .A n t o n e s c r (r 1 9 0 5 - 1 9 0 { i ) ,R i r d u l e s c u , \ .
(1937)u. a. behandelt.
dnrch wolrlre nurn eireu i\stroilrtu un([
In der richtigeu Bestanrtserziehring,
gut geformten Starnm erzielt, sieht llorntrinn ein Yorbt'ugungsmittcl gcgen die
Rotkernbildung.Auch Tuzsonist dcr glcichcnAnsicht und bemerkt, ilassin dcn
Urwiildeln Ungarns (dic heute teilwciseRumiinien gehiiren)die starl<eAusbreitung
t l e s R o t k o r n s a t r t ' h r l t r r e h r i i c k s i c l r { l o s e ls' l f r n t l r t l , l r o d t t r c l t v i o L ' S t i l n t n t ' '
\
verletzt wurdcn, r.erursachtwurde.
gar
keinem
Zwciftrl.
tlass allo i\fassnaiuncn,dic wiihretttt
daher
Es untcrliegt
tlcr Entstehung und der llrzit'hung des Bestandesgeeignet sind. das \rerlctzctt
rler Stiimmc und das Eindringen von I'iizen ztt verwii'hren,derl Zwecke,die llntlvicklunq des Rotkcnx zu vet:hindern.cntsllrecllen.
I)as zn'ischendcr Entrvicklungder Pilzarten irn ailgemcint'nuntl tlertn\'othandensein cincr niitigon 0rnerierlurgsbediirltigenLultntcngc cinc Iieziehurlg
besteht, nnterliegt keinenr Zrvtifel. Dariiber gibt es eirre ll,oihc von r\rbeitett
(ilIiinch 1907-'1908.Ilavendatn 1928, Iiildrtlescuifh., l93?, u. a.).
wurdc lestgestellt,dasssich der Rotkertt
Aus den vnrliegcnilenUntcrsuchungeu
tatsrichlich il ciner Zonc cntrvickelte,in dor wcnigstens20-25oA Luftanteil aul
grrfnndeuwurde. Folglich jc griisscrtlieseinnere luttreiche Zont'
Frischr,oluuren
sein wirtl, aul ein unrsogriisscrcsAusrnasss'irrl sich der Rotkcrn entrvicklertkiinnert.
Iindet. Die Griisse
Entvicklungsvoraussetzttng'en
rla cr ja so tlic entsprechenden
r-on tler Brcite tlcr zur l\'asscrleitung
dieser trockenenZono }iingt schlicsslir:h
notrvendieeniinlintzonr r.k'slJaunttsab. .Ie breitr-rdicsc Zonc bei eiuenr.flattrr'
sein rnuss,urnso rrrchrl'ird dio trockeuc kleint'r'.Wir gtllngen also zur tr'ragc.
Splitzonc zu iien Wrtchsi3 v'elcher lJeziehunqrlic JJreitetlicser,wasserlrrichcl
betlingntgcn dts llauntt's steht. I)as Lit,ht untl tlic Niirme, dic starkc Assimilar:ntwickeln.sind als irrdircktc giinsti--.eI"aktorc.ttzu betrachten.
tionsenergii'rr
I)iesc}i'hauptrurg{irrdotilrre Ilestiitigtrngin . <lcn allgemeinen \'orl Rirdulcscrt
1193?)iibrl Iiarpathenbucltetrgernachtt'trBtrobachttrngeh.
Obcrhrlb rrtttl rrnterhall.rder lluclrcngr0nz0,wo dor IJatrn niclrt ruehr dio
{in(let,'zcigt er trirtcethdhttrli,otkernbildung.
brsteu \\'ar,]rsturrrsbediugunecn
Aus tlen ,\nsfiihnrngen lraun rnan entncliuren dasskulturclle Massnahurtltr
(l)urchlorstungen,Lichtungen)nicht nur die llolzrnassentwir,khrng,
sonalernauclt
dcn Rotlrern beeinllussonwird. Diese liinwirkungen von lJlucir{orstung nntl
rorbehttlten.
Liclrtung aut tiie Rotkernbilrltng bleiben rveiterenForschringt,rt

1 l:
aaa

S-ar putea să vă placă și