Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
'
Rezultatele cercetlrilor:
1. Densitatea lemnului de lag:
.4/ Varialia densitdfii (R) a lemnului yre direc{ia longitudinald a arborelui. ;
BJ Yarialia densit[lii (R) a lemnu]ui pe tlireclia transversa]i, a arborelui :
C,) Curbe de frecven{i ;i valoarea mijlocie a densiti,{ii lemnului de tag.
2. Contragerealemnului tle fag.
3- Repartitia apei Ei aorului in lcmnul verde de fag:
-4l Reparti{ia pc direclia transversald,a tmnchiului :
B/ Iiepartilia pe profilul longitudinal a, arborelrri.
4. Umiditatea lennului in raport cu greutater absolut uscnf[ /(i u r).
5. Forrnaliunea inimii ro;ii la {ag:
-4,) Generalita{i;
B,) Inirna roqie la arborii cercetafi.
6. Formaliunea inimii rogii la fag, din punct dc vedero forestier.
I. II{TRODUCERE
Cercetdrilede fa!i, au fost efectuatein decursulanilor 1941$i 1942.
0 prim[ orientareasuprainsugirilor
Ele au avut de scops5,stabileasch,
sApunl
ale lemnului de lag din lara noastr[ gi totdeodath,
technologice
problema
inimii
rogii.
in
inceput
de
cercetare
baza unui
7'D
II. }TERSULCERCETARILOR
7. Materiahtl lemnos folosit
Pentru cercetd,rile
de fa{5,au fost folosi}i 8 fagi (Fagussilv;r,ticaL)
proveninddin urm[toarele arborete:
de Est, situat
a) TJnarboretpur de fag, de pe Valea,Ialomicioarei
Ia cca 800 m altitudine. Din acestarboret, in vdrsti, de aproximativ
200 de ani, cei mai mulli dintre arborii b[trflni fuseserlextraqicu 50'
de ani inainte, r[,mflnAndnumai puline exemplarebfltrdne dintre care
face parte gi fagul nr. 1. Acestacrescusepe nn versant cu expozi{ie
sud-estic5,.
r') Rei,nhardTrendelenbu.rg.'
Ein Beitrag zur Geschichteder biologischenHolz'
forschung. Holz als R,oh-und Werkstotf, caietul 3, Martic 1943, pag. ?3.
76
5rr-
FS$
KACS
!.e
6\
EEH: S;
n E sE F E
g s
*E
i .E
E e
!
.\
3 . E#
' E4oX. C
CA
|
s
-. rB.s
':
E
8 _S $
F*
;<
e
R
\*
i:
<63
ss
\r3
-
z.^
sS
.B
N
FX
CG
sf Ff
oi
U2
<6
X
lq'
HO
6!
\,\
iE
,l
kt
.a
<ito)tao
E H At
:i .c
'8
-i
1.5
I c.i
Ea
s
,= .s rrQ
*1 '3
F's
,\
ad
F.i
,c6
aA
6n
r*
t
u1
)<B
oo
dh
d63
>.9
'r
:B
tr.
F
o
a
It
H
: .
.,
..
.r..:
F,g. 2. -
l: r'
.r ':r,',j.
.r
Fagul Nr
gi,.
\
f.ii
::i::ll:.:ral'ii
::i,
K*ffi
I'ig. 7. -
8:J
'll'.lll':'.:l':'.''.......l',.::',.:'l,..'
Fic. 9.
La determin5,rile
de pe Valea Ialomicioareide ltrst, balanla a fost
instalatd,intr'un canton de cale feratd,ingusti, care se afla in imediata
apropierede locul unde au fost dobori{i arborii.
La cercetdriledela Borlova-fumeniq,care s'au flcut in timpritr
iernei, probeles'au scosdin rondelein pd,duregi s'au transportat o
rlistan![ considerabili,
pind,la casade add,post
in care s'au fd,cntc6nth.
ririle. Spre a evita pierderilede greutateprin evaporare,tot timpul
transportului ele au fost linute intr'un vas acoperit. Temperatnra
aerului fiind in acelagitimp destul de seoborit[,,probele nu au purur
si se usuce.Pentru cA,ntH,rire
se aduceauin inch,pere
un numdr rcstr.6,ns
de Fohe, care sr)lineau la fel aeoperite,pflnd la efectuareacAnti'iririi,
tlup[ caro se introduceaua]telegi a;a mai departc.
La efectuarcaacestorcd,ntiriri nu au fost intrebuintate vase tlc
sticl5,incirise- aga denumitefiole de cdntilrire- in cir,resil,fie puse
lrrotrclein timpul cfi,ntX,ririi.
Operaliuneaaceastaar fi fost anevoioasl,
necesitflndo cflntirire prealabili a vasului qi un calcul in plus pentru
oblincreagreutdlii nete a probei. Ea nici nu ela necesard,deoarece
cdntrririlc se efectuaudestul de repedegi preciziaacestorc&ntdriri-fati de posibilitdlile balanlei, gi de mirimea probelor---nu reclama
aceastd,
rnisur6.
Ceadc a douacdntbrirea probelor,dup[ uscare,s'af5,cut]a laborator.
Pentruaceasta
probeleau fost transportatela Bucureptigi au fost linute
in etuvede uscarela 1050C,
pflni ce au ajuns si, aibd,greutateaconstant5. Pentru aceastas'au folosit cunoscuteleetuve electriceHeraeus,
cu reglareautornattide temperatur5,.
Probele,trvfl,nddirnensiunirelativ
mari (circa ? cnr pe direclia paraleld,cu fibrele), au trebuit sL steaB-4
zile in etuvi,,pfln[ Ia.uscarea,
lor conipletir.Dup[ rdcireaprobelor,care
s'a fi,cut in exicatotlrecu elorurd,de calciq, ele au fost c6,ntirito cLr
aceeagibalan![, ca la inceput.Difcreula dintre cele doui cAntlriri ale
probeiorrepreziuti,cantitateade ap[ allatd in probeleile lemn in momentul doboririi arborilor. Aceastdcantitate d.e apd s'a exprimat in
douil feluri:
fl] dupl fornrula, ==q--9. 100, in care <r(Jr estc grcutateir
g
lernnuluivcrtle, qi <g r grentatealui dupd,uscarc.
[2] duph,formula n
Q-q
:rrf
A"t . q.7
Cl-
100
R: -L
1) Formula exactd,este
dp:
o , t J o ( r + 6'q- a t '
c t '- a M ' l - q d l
+ "l' "'' ry .
100 100 100 x 100
100
Ultimii trei termeni, avAnd o valoare foarte mio6, se renun!6 in mod practic
la ei.
88
in care <g r este greutateaprobelorcomplet uscate (umiditatealemnului a: 0o/o),iar < 7,r volumulprobelorin stareverde, sau la punctul
de -qaturatieal fibrei.
6, Stabilirea cant'itd,liid,eaer eristenr,6n lem,nuluerde
Stahilireacantiid{ii de aer existcnt in lemnul verde, ca gi aceeaa
apei,prezint5,o deosebitde mareimportan!fl pentru cercet[,rilebioiogice
90
lemn. Iar volumul porilor s'a oblinut mai departefi,cAndsuma volumului de apb,IiberE,qi a volumului de aer aflat in lemnul verde.Apa
liberh,aflat5 in ]emn s'a exprimat ,siin procentefa![ de volumul total
aI porilor.
0alculeleardtate mai sns, pentru detcrminareavolumului de aer,
ap[ gi materielemnoas[,raportat ]a unitatca de volum de lemn verde,
s'au flcut la toate rondelelefagului nr. 1 gi numai la cfitevadin rondelclefagilor nr. 6, 7 gi 8. Rezuliateieoblinutepentru o parte din aceste
rondele,au fost date in tabloui nr. 5. Pentru a putea urmi,ri cu
uqurinli,varialiunile acestorvalori au fost intocmite cu ele diagramcle
nr. |i:...22.
J166.
lOU-ap
91
Rodela Nr.
(Sckeibe Nr.)
InElfimea
in trunchiu
(Hbhe int,
Stamm) m
Distanla in cm dela,perilerie
spre centrul rondelei
(Abstand in an uon aussennach innen
i,n Qnerrichlung
)
Fagul 1 (Buche 1)
I
II
IIl
IV
v
VI
VII
VIII
iX
X
XI
XII
0,50
1,50
3,90
6,40
8,85
11,30
14,20
17,00
19,30
21,60
22,60
24,60
0,551
0,523
0,515
0,628
0,519
0,b24
0,633
0,532
0,544
0,566
0,663
0,570
0,539
0,521
0,618
0,625
0,518
0,528
0,636
0,632
0,558
0,665
0,558
0,559
0,544
0,630
0,521
0,532
0,628
0,534
0,541
4,652
0,56?
0,580
0,663
0,5?3
0,60
2,00
4,50
?,00
9,60
72,70
14,60
r6,20
1?,60
18,80
0,609
0,499
0,492
0,498
0,490
0,494
0,509
0,504
0,490
0,509
0,611
0,498
0,498
0,491
0,495
0,480
0,488
0,606
0,603
0,60?
0,539
0,621
0,514
0,504
0,61.1
0,516
0,b27
0,533
0,627
0,612
Fagul 2 (Buche 2)
I.
II .
III .
IV.
v.
vI .
VII .
VIII .
IX
x.
Z
0t,60
,10ticnr Q600
6n
t0
+0
Z0
0tZ0
(
lernnulu
R
1ensttatea
)
F i g . 1 1 .- Variafiadensitl{ii lemnrtluiin lungul arbore]ui'
80
0J00
La fagul
trlbil in parte prin mfirimeaconsiderabilda cOronalnentului.
nu
au detrunchiului
a,
superioari,
partea
in
nr. 2, valorile dcnsitxlii
trunchiului'
la
baza
p5git, cu o singuri exceplie,valorile avute
Aceastaestein generalvarialia densitllii pe direclia longitudinal5,
a arborelui, pe o zond,de alburn de circa 6 cm 15,!imedela periferia
irrrnchiului. Nu s'a putut urm[ri va.rialia 9i mai aproapede centrul
deoareceprobelemai spre interior au avut densit5,linai
rondelQlor,
neregulate.Din acest motiv nici nu au mai fost trasate curbclerespective.
9:i
r-
eE.
t-c
N \*
s*
iG
::a
-::
'
h
Sss
\'='
:
:
i\
:'=
trs
5):
/'I
(l
cd
5-'-. .
sS,/ )j
t.
|
"..
'..t
t'..
\:
\:
-_...1 !'
s
N
x
d
6
ts
q
cq'
d
q
H
-f
q)
F
R
=
\
../
\
i
t.N
E
--- R\.=
/'\
S*
SE
F
s
tr
ai
\a
j\
rd
tI
+?.
6
h
6
.)
I
t
6j
bb
h
I
I
E
s'
=NRR\
q(s
s'
s'
** s"
tu/6 U) tnlnuaalealerysua7
95
40
E
?
JO
I
)(
I
I
?
I
t,
II
;t
ra1ut I
lt3{y&.)
,\ il\
lr t
.+
\rl
++f+
\ ii
2
t0
I
0/,a
il
?t
i,
:i0
il
t0
a0
90 0500t0 20 fr
?Pnsttalpa
lemnutu
t0 50 60
490
I R)
speciiforestiere,nu ne putem apteptala diferen{eprea mari de densitate in functie de zona de vegetalie gi de staliune'
lui Mayer-Wegelin'$iBerkel (1940) asupra lui Fagus
Cercetd,rile
orientalisLipsky, ne dau posibilitateade a compararezultatelenoastre
pi cu aceast6varietate.
Densitateastabilitd,de acegtiala lemnul cle fag oriental, crescut
are urmatoarele valori:
in regiuneaMunlilor Pontici (Asia 1VIic6,),
pare
s[ iie cea mijlocie' Com0,531
care
0,493-0,531--'0,561,dintro
carpalii
noqtri,constat[m
din
parandaceastilvaloarecu aceeaa fagilor
cu deosebirima'ri.
cI nu avem de afacedeasemenea
compara{ie,
Nu avemdate sufiecintespre a putea realizao perfect5,
ca
o indicanumai
pot
fi
considerate
constatate
ccle
cauz6
din care
(1901),
,5i
Hartig
de
gi
stabilite
cu
cele
totugi
liune. Aceastaconcord[,
influen{atd,
prea
pulin
fag
este
care afirm[ cd,greutatealemnului de
de clim[.
lemnului de lag
2. Contragerea
Yalorile mijlocii ale contragerii lemnului pe cele trei direcJiuni
anatomice(a1,u, qi al), ca gi cea volumetrici (au), stabilite la fagul
nr. 1 gi 2, sunt ard'tatein tabloul nr. 3. Contragerilelemnului de alburn
sunt ard,tateseparatla cei doi fagi, in timp ce la inima rogies'a trecut
ambilor arbori.
valoareamijlocie corespunzi,toare
Aqa cum se vede din acesttablou, contragereainimii roqii estein
nu sunt ins[ preamari"
generalmai maredec6,ta alburnului.Deosebirile
intr'unul
din cazuri, la
ropii
a
fost
inimii
Oontrhgereatangenjial[ a
dec6,t
micZr,
mai
iar
longitudinalfl
cea
fagul nr. 1, egal6cu a alburnului,
ambii
la
itr volum a fost ins6
a alburnuluila fagul nr. 2. Contragerea
fagi, mai mare la inima rogie,docdt la alburn.
tangenfialdgi cearadiald,a fost cuprins
Raportuldintre contragerea
gi
2,07.
intre 1,83
Meyer-Wegelingi Berkel (1940) au g[sit la X'agusorientalis urm[: r:10,5; ae:.5,0; ar :0,5;gi au:15,4
t o a r e l c o n t r a g e rmi i j l o c i i a
(15,6).Acestevalori coincidaproapecu celestabilitede noi.Constatarea aceastaca gi eea athtathanterior,cn privire la densitatealemnului, ne face sb,presupunemcd,nu pot exista dcosebirimari de insupiri
tehnologiceintre acestedoui varietd,{ide fag.
ajungemgi cu privire la fagul crescut
La o concluzieasemH,n[toare
valorile g[site de noi cu cele stabilite
in Bavaria, dac6 comparS,m
de Griissler(oo- 11,3i h -- 5,6; al :0,47; 9i cru:16'?).
98
rlo
3{_
cF t 6i
al
l*
slo
,c
,c
F{]
EIR
'tt
.c
c6
aa
.iE
'?,
s
h.i
-.
% t +
':l:
*l
dt----=-*
\N
E:
as
o,
d
+is
:Fa
NI
.t
I
rbD
.d
s9
..
,a
s{i
=:-
3'E
bn
* F :
-S
^:-:\
F< .S
\
)c
'Ca
o-i-
.t!
: sx
,53
>4\
C{
L>e
Faa
S!
^9
za
is
99
e!
Q
I
*
U
iaR eF
_s
a_F
,EH
\-
o a
\
(/.D) anpA 4 ea,tetulrnj
t00
dr
&v
NRR
care au fost trecuto in tabloul nr. 2.
Raportul
.R
I
stabiliti pe aceastE,
cale graficd,,a fost eeva
rnai micl dec6,tcea oblinutd, prin ealcul aritmetic. In aceastE diagrami, fiind trecute Ia un loc probolede alburn ryicele de inimfl rogie,
valoarearaportului
'n
?:
101
I :2s,2
Pentru a putea mai ugor comparavalorile rezultatedin cercet[rile
lui Grtissler,Mayer Wegelin gi Berkel, cu cele de fa!d,, s'a intocmit
tabloul nr. 4.
3. Beparti,tiaapei gi aeruhd f,n lemnul aud,ed,elag
Determinareacantit[lii de apil pi aer aflatE,in lemnul vordc de fag.
s'a f5,cutla fagul nr. 1 pentru arboreleintreg, iar la fagii nr. 6, 7 gi
8, numai la un numi,r redusde rondele.
Cu valorile ob{inute, care in parte sunt cuprinsein tabloul nr. 5.
s'au oblinut diagramele
nr. 15...22, din carese poatevedeacum este
distribuitH,materia lemnoasd,apa liberX,,apa legat[ precum qi aerul,
pe direcliunealongitudinal5 qi transversalda trunchiului. Valorile sunt
exprimatein procentein raport cu volumul lenrnuluiverde.
Pe acestediagrames'a delimitat punctat inima rogie, pentru a
puteavedeavarialia cantitillii de ap[, gi aerin leglturd cu formaliunea
rnlmlr r0s[.
A) Reparti{ia
pe
direcfia
transversalir
a
trunchiului.
Diagramelesunt astfelintocmitesprea seputeaurm[ri varialiunile
in volum ale materieilemnoase,apei qi aerului,dela centrul rondelelor
spre periferie.S'a reprezentat,la toate acestediagrame,numai o singurE,direclie (Nord-Sud),suficient[ pcntru a putea vedeacum se face
aceast5,repartilie. Aga cum sc vede din acestediagrame,cantitatca
tle ap5,legatd,variazd,in mod regulat <lup[ cum variazi, gi cantitatea
de matcrie lemnoasd,ceeacese explic6 prin faptul c5, ea reprezintir
tocmai eantitateade apX aflat6 in massalemnului.
Apa liberi are o altb distribulie. Cea mai mare cantitate se aflX,
in zona exterioarS,a rondelelor,spre periferia lor, iar cea mai micir,
se afld,la centrul rondelelor.
ScS,derea
volumului de apil dela periferie spre centrul rondelelor
seface,a$acum sevede,in mod treptat, accentufl,ndu-se
intr'o oarecare
m5,suri,acolo unde incepeinima roqie.Nu esteinsd,o trecereapa de
bruscd,,cum se constat5,de exemplula unele r5,ginoase,
in duramen.
Astfel la pino s'a stabilit, in cadrul unor cercetiri anterioare(Vintild,
102
Oli
c6lco
.13
t!)co
rc
U)
s@
6r
6!()
I!:
*il
ilil
I
tl
6
qC
L!
(/)
"e
.c
.r3
6n
r(il@lo
F{
il;lH
.ll
C)
a i a l z '
>S
'a--==
!
\6$
-=\
F ^ =
m
r()
-*
9E
tl
co
-* c i-#=N
ws
:]+Fa
<g
=oo
; ? =yt- !
8'd s
, *.tr st
.a-:r
' d
E E.i^:
?'E Ji"*
* ipts
N>
A!
tso
d-
<?
4a
i.
!r6
liE
?
LFS
.':
.<
i
-z';E
''
r?'e
,t r* E
- *. ; E
-E
tr d
=<d -
cd
c'll
XN
L6l
"-l
vd
> t'jn
;F
Ze'r-Sa;
-i,6(5
A.k
e,e
ra
ar
6l
.,
;,c3
.lq
rFk
v N
?o-.
bo
==do
O^=L
d e =
'::o:-
^o>-
2Z't
-Yi ':t is
=-.-^
: $
. r H
J-a
' = q
p a
m
o
,cd
h
qP
F.{
d=.:
+E=
E JE.i
^9E
':
d.=
-
--
-=: =
; -=:
lai3
-!
-}'
ll# r
ir.3=
r2
=
o-9
5
bo
k
(5
:s
: i
rtt
'f,
-.3 >.
. : F
: : : H
btt
3.
-d ?, .f
E.i*l
o!
3r
'!
-=
H>
103
_T
I
sR
t
\
F
=*
I
II
t
- -tt
I
I
I
>
ss
r udl
20
=--
ti
x
I
I
10'
Atbun
=#fri
:t
5 t
Tuif
,;;'-
t0
15
I
__L
20 cn ?5 r Nord
Aib$n------1
olcantitate mare de api, aerul nu poate p5,trunde,spaliile fiind ocupateAstfel, cea mai mare cantitate de aer, stabiliti la rondelelede fag, a
fost la centrul acestora,aproapede m[duv[, unde ea ajungeIa 25-351,
iar cea mai scoborit5,,
la periferie,in zona de alburn, unde ea ocuph
deabia 5-10% din volumul lemnului verde.
Repartilia aceastaa apei gi a aerului pe direc{iuneatransversal["
a tmnchiului arborelui trebueptepus[ in legtrturd direct[ cu circula]ia
'00t
r--]-__-.---__-l-
bA i
:"1
i --r-::-1
'ol- ^----l-|l r
: -/7//7.13 I
-rs
\
\
q,
l {
ir
.l
//t.
,l
E
5
\s
;l
0
A
15
101
.t
9udr20
5
',---ltnrr--1*lnina
flst
|
|
oianetrul iondelei
I
|
10
-L15 cn 20 lNord
A/bufll---*)
|
-f
o/
/o
t
I
I
I
I
I
90
\
\
\
\
s
II
q)
II
l\ a a
I
a
- -^II
\
\
I
I
a)
.\-.'
40
S{
t_
Et
F.
S,
sI
I
I
II
J
I
_l_
l0 cm 15 Nord
l-Alburn
llburn.-i
.l
7iametrUt
rbndeler
Fig. 17. ,
106
-.J-
ru
K,hi:
,ru
Rs-
-\
\
F\
70
s
II
aJ
I
I
b60
I
f
t
-l-
:50
E40
qJ
K-N
I
I
I
I
I
cb
s
s
cr
:ic
N
N
x-
C\
Sru
s
21,60
I rondelal inaltirpea
0iarnetrulrondelei
Fig. 18. - Repartifia materiei lemnoase, a apei qi aerului la lagul
Nr. 1, rondela X (21,60 m dela sol)-
107
-T-
tt:
tAer
II
I
It
II
(.:
:
ta . .
\
S,'
\
(
Sr
q,
E
aJ
s
tr
a
'fagul
I
,
Aer
II
Un/'
-F
', , '',7
aJ
sR
N
\
s
.!\
7n
I
7,,r/',iI
i
.- 50
I
-{-
. /t'/
\OU
N^N NN
II
I
<
=s
ar
l\
st'
\30
s\
a
\
s
I indlhnea,45m
0
Eud
ii
ro
tocmtS
0rametrulnondelel
Fig. 20, - Repartilia materiei lemnoase,a apei 6i aerului la lagul Nr. ?,
rondelal-(0,6 m delasol).
109
- -lII
.l
I
I
I
\
\
\
ss
q)
II
II
l60
_T
I
f,
\r,
50
II
II
;40
i-
R
F
5
N
JU
N
s.>;
9,
!*
\20
R
s
s
i
Sud /5
5l
t|cn
f I -uorl-
/ lfitrn -J I
110
se$te,prelucrd,nddatelelui Mayer-Wegelin(1932-1938), cL in zonainterioard, colorati, a lemnului de 'fag, aerul ocupa cel pu,tin 2lo/o din
volumul lemnului verde. Toate acestedate concordl in linii mari cu
celestabilite de noi gi int6rescsupozifiac[ circa 20o/oaerpoatefi consideratxca o limitd in formaliuneainimii rogii. Asupra acesteiches-
-f
I
I
I
I
:
\
s
I
-t
II
:l
t
:
c-
:i
!
I
I
I
Sudr ?0
l---
tt
t0
4lDurn -
Fig. 22. -
t0
lJ tLn ?0
tt
0
t
Aitiut'nn
- l,+ ltilfftdt,usle -1Utarnetrul r'onde/et
F,epartifia matoriei lemnoase,a lapei qi aerului la fagul
Nr. 8, rondela III (2,90 m dela sol).
U,;il
pe profilul
longit,udinal
a,rborelui
al
(N
il)
pqaffi,u*l
v*rM**)
tm
ts-sz
Wnz
Nryr
@
a-ut
w"ogo
Nlm.r.r
tt
76aur
mw
@ a-ytr
Nl rz-a, rara
@ n.rt
F\al pr
i@
113
o
fegulI Sond.bVIlDaltneall.30a
'
Fig. 24 -
Variafia umiditilii
NOND
1lb
tlbvt
ltv^t
/tlsr6-J--
:/
:l
I
C
dr l
C
$
logl , M?t
V tnt\,Me
t
06
5
n
n0
*
tl
It
Mpn
0rernetrul rondelelor
'8.
Inima
rogie
la arborii
cerceta!i
In general,inima ro;ie la fagul din pidurile noastre virgine se prezinti, sub urm[toarele trei aspecte:
a) Inimd de coloareropie-brun6,
deschisd,
cu un contur nu preabine
diferenliat (greuvizibil in stareproaspdtd),
qi careseglsegtenumai pe
porliuni scurte din trunchiu.
\
AceastE,
formtr,poate fi consideratd,
ca un stadiu ini{ial de formare
a inimii rolii;
l"l) Inim[ de coloarebrun5,,bine conturatd,,uneori regulatb, a]teori
din mai multe zoneconcentrice
de nuanle deosebite,
sau cu totul neregulat5,.Ea se poate intinde pe toatd,lungimeatrunchiului sau numai
pfln5, la coronament;
c) Inimd de cloare neagr5,-brunX,denumitfl, gi inimd, grie (Graukern). Ea estefoarte desvoltatd,
in trunchiu gi poatecon{inegi inceputuri de putregaiu. Apare uneori sub formE,stelati, in secliunile transversale ale arborelui. Sub aceastS,
formd,lemnul este tare depreeiat,
ne mai putff,ndaveauneorialtE,intrebuinlaredecdtaceeaca lemn de foc.
Privind mai indeaproape
inima rogiela arborii cercetafi,se constatl
urm[toarele:
La fagul nr 1, in vdst[ depeste200deani - din care150ani crescut
-inima rogie
dominat qi numai ultimii 50 de ani in luminfl complet5,,
cuprindein generalpor{iuneadin trunchiu crescutbin perioadadominatd,,constituit5,din inele foarte inguste.
Conturul acesteiinimi prezinth,o neregularitate caracteristicl,,sub
formd,de evantail, vizibil la toate rondelele in acelagisector,orientat
spre Nord-Est(fig. nr. 2. . .5) Aceastdinaintarepronun{at6a inimii rogii
in zona alburnului, ar putea fi explicat6 prin prezen{a vreunei r[ni
cicatrizale, care s'ar fi produs pe trunchiu tocmai in aceastd,direclie.
In jurul acestuiduramenfalg, intens colorat. se g5,seqte
o zonE
ingust5,de inele fine, de coloarerogiedeschisE,
care in fond trebue s5,
fie consideratitot inimi rogie,1ns5,intr'un stadiu inilial de formare.
In lungul arborelui,inima rogieajungepdnd la o inil{ime de 18 m,
av6,ndo form[ apropiatddeaceiaa unui fus.tr'a![ de v6,rstaatAtde inaintatd,a acestuiarbore,inima roqienu estepreadesvoltatd,.
Degi ea ocup[
porliune
intreaga
de trunchiu crescutI,in primii 150ani, totugi, fa{b de
cregterilefoarte viguroaeedin ultimii 50 de ani (inele late, r6masefdrb.
inim[ rogie),aeeasta
nu reprezint[dec6,tfoartepu{in (fig. nr. 2. . 5).
Fagul nr 2, degi mai in vdrsttr,decdt primul (peste 250 ani), avea.
dimensiunimai mici decdt acesta,atdt in grosime, cdt gi in inilfime.
t21
tndlpnft
t3.0n
f-1
atbun
VVVh tnmlrwte
PondelaIr
rX
un
w
VI
t0
0tametM
amearal
:i
!o
Fg
{r
z
ot
ts
o
E
!
o
g
ho
:s
6
C\r
ao
ia
123
72+
IN
I
:e
s
z
ao
:\
:
\E
d,R
.a\
s
ho
I
6.r
hb
H
brs
"P!
t25
4U
Jb
32
zg
20
t6
t2
810t214
Indlt Imea,seet
iunt tran,svpr,:a
Ie
18n
?0
In adevh,r,din cercetd,rile
de fald s'a vd,zutcd,inima rogic- expli_
tati de specialigtiprin acfiuneaciupercilor- a ocupatin arborenumai
zonabogat6,in aer,in care cxista cel pulin 20-2bo/o aer,in raport cu
volumul ienrnuluiverde.lftii departe,putem susline,pe bazaacestor
teorii a formaliunii inirnii rogii. c5 inima rogies'ar fi desvoltatgi mai
mult dacl zonailceastabogati,in aer,datoriti unor imprejuriri oarecar(,,
ar fi fost pi mai mare.Aqa dar cu cAt inima rclativ mai uscatflttin mijlocul arboreluiva fi rnilre,cu atfi,tinima rogiese va putea desvoltamai
mult. La riindulei a.eastrinimh nrai rrscatd
depindede m,irimeazonei
,le alburn de care nre nevoiearborelepentru circulalia sevei.Cu cf,,t
aceastb,
din urmi, zoni este mai lat5, cu atflt va fi mai retlus[ zona
r:entralh,mai uscat6,in care se poate desvoltainima roqie.Ajungem
astfel la a ccrcetarelalia care exist[ intrc l5{inreazonei cle alburn qi
r,onditiunilede via{[ ale arborelui.
In legh,tur5,
cu aceastd,
problemh,,iat[ c0,tcvaconstatd,rifh,cutede
Hartig (1901).Cercetd,nd
lemnul la doi fagi in vA,rsti,de 1b0 de ani,
din care unul pus in lumini,, printr'o opera{iede dega;are,cu ? ani
inainte de t5,iere,Hartig a constatatc5 densitatealemnului,in aceastl
perioad5,
de cregtercin lumin5,,s'a miirit dcla 0,600Ia0,?00g/cm8.El a
explicat aceastaprin faptul cI strateleexterioarede lemn, crescutein
acepti? ani, cran constituitemai mult din {esuturide rezistenl5de cAt
de conducere
a sevei,Astfel, el a g5,sitin zona exterioarh,dc alburn,
inainte de punereain lurnin[, ]40 de vase pe mm2 (1,30 m dcla sol)
gi numai 63 de vase,dup[ aceea.De aci sededucec6 un fag,in condiliuni
rnai bune de lunrin5,qi c[,ldur5,,are tendinla de a realiza un lemn mai
de[s, cu vase mai puline, yi eu elementede rczi,ten!5,mai multe. In
imprejur5,ri,estede presupusc5,arboreleva trebui sXp[strezo
ssemenea
pcntru nevoilede circula{iea sevei,cit gi pentru nevoilede a depozitrt
apa, o zoiri mai lath de alburn, chiar dac5,am presupunccX,volumul
de api absorbitde ridEcir.ligi pierdut de coronamentprin transpiratie
uu ar fi gi el mdrit. O confirmarea acesteideducliunio putem gdsi in
cazulfagul nr. 1, din cercet[rilenoastre.Acestarbore,duph,ce a crescut
timp de 150 ani in stare dominat5,s'a desvoltatin ultimii 50 de ani
in luminil. Lemnul realizat in aceastilperioadfi,era constituit din ine]e
anualeexceplionalde late, era dens,gi mai greu. Este cert cd,acesta,
era constituit mai mult din elementeclc rezisten!6dec6,tde conducere
a sevei.In plus, aceastd,
zon5,,relativ lat[, era bogati,in ap5 pi sdrach
in aer. Este o dovadl ci arborelea re{inut pentru circulalia seveiintreagdaceastdzoni,lati de alburn. 0 situalie tocmai contrarieprezinth
fagul nr. 2, Acestafiind constituitnumai din inelefoarte inguste,datoL29
rle schwapach(1911).Este insil posibil,craodat[ cu aceastayi din corsideraliunilearEtatepAni,aci, sf aibx o influenli, gi asupradesvolt5rii
inimii ropii. cu aceastH,
temh, credelr s'ar putea intreprinde cercetxri
t'oarteinteresanteqi fructuoaseil ploblernainimii roqii.
chestiunealuminii in desr.oltaretr,
arborelui;i a, influentei pe car.r
trventualar putea-oavea;rsuprainimii ro;ii, nu esteinsi, atdt closimpld
(ium a,rpi,rea dela prima vedere.Desvoltarea,exceptionalde nlare, a
coronamentului,
agacunrconstiltilllartig (1901),nu conducetotdeaunil
ll'o md,rirea densiti,liilcnrnului,tleoilrece.la un moment dat, o parte
rlin coronament,
din earrzir
desvoitiirii
ltri r,xrcptionitlc
,sia arrto-rrinbrii
lui, ostesupusunei alsinrila{iilenege.Cil urrnaresevor producemai mult
a sevei,rlecAtde rezistenti, impusede nccesitateir
l,csuturide conrhrcerc
rltrcvaporarea apei,considerabilmflritX,intr'un asemenea
coronament.
In incheiere,menlionezcd,rleducliunilef5,cutein aceastEdin urmir
parte cu privirc la factorii biologicicare ar putea eventualinflucnla
desvoltarea
inimii rogii,nu trebucs<:
considerate
definitive,ele au nevoie'
incir,de numeroasecerceti,ri.Proitlenrainimii rogii qi a factorilor care
pot influenla desvoltareaei, riirnfi,neilga dar, mzr,ideparte,deschis5
"
Ea poate fi urm[riti, in cadrul nnor ccrcetirricu caractcr bioloEir'.
aplicatla.arbori,agzrcurns'a procedatqi in cazulde lati
'|AIJLOLJ,
Nr. 5. - Zahlentaiel.Nr. 5
Itcpalti,ia matorici lemnoase.apei ;i aclrrlrriiu lcrnnrrl r.clrjg 1lq,f.1'
Ireileilunq aor, Halz, ll'ussar und Luit im, Ilrischzustand
ill
i:|,
a
s
.=
l-
l:
Il'-
lsa
t-!
-,,l.,
jru;*,i
l.,:,
,;i),i.il,!r,
:
E;,l5=38
IES
Pl i; =t-iEi I
c
E1r1":il.EI;'i
|
4'-
-l{
i-
iP-
Albrtlrr
(8pli,nt)
+
I
l)
II
I
i
I
I
L_-__
::;)
I;,:;;,
:lt':,:i__li,l::;,;
::,*
I r ' : r q u l 1 , l l o n r l e l l . lI . I n i i l ( i l r e a 1 , 5 0 n r .
( I l u c k e l . , l c h e i b r ' I 1 . , \ t ' t , ' t r r t t h , i i l1t l. 5 0 m .
I
z
3
I
I
i
,!
il
i'i
1,,
I,i
i rurnra I
i' ; ( r o l l c
i
I l o t h e r n) l
t,
l0 .,_l r i
i"i
101,t|
99,(i5
l0l.l
t)7,9
90,?
111.7
90.c)
i)0.
l,i.r
:lx r)
36.r.
ti)-
l)
a,t
(l
it).
j)
62.i1
67,8
62,!r
1?,ir
1 7 I,
.t l-D
LZ,o
20,5
16,0
16.4
l);rerctia Nordici
( Norlrichhrno )
38.2
Dt.+
36,1
35,5
.)R O
32,0
32,6
17,9
3i.it
38,t
20.2
l7,4
;,ti
9.2
t+.1
J3,3
s0,3
;{j.0
76,5
ri3,9
ri5,2
{i9,0
27,1
39,1-)
24,5
25,3
.15,1i
40,7|
ttl
r0,9
15.9
17)
t;)l
'l',\ll|OUL
'\r'
Nr. i. lurtnare). " l/'alr,lettlu,/el
9 t FS
:;
ts "
-FI ii
z --:
L
:'-:z
-='\
^9* q.93
d
o\-
o*
;i (tr'ortsclzrtrtu)
:s
a
= .*:.-:
=:-<;
!-
I)irec{ia Sudicri:
( Sildriclttrunu
)
Albttrtr
(Spldnt)
r03,1
cl
1 n')
103,9
94,2
8"D,7
74,8
{lR t
3b.0
36,0
3{i,8
35,1
ts\,4
I t.i)
io,D
1?,6
19,3
18,6
1E,?
l8,9
17.4
t()- |
.11,9
38.0
34,9
36.2
or,o
28,2
23,6
5,6
RJ
9.0
I0,1
1{..(;
t6,2
'22.4
t,ri*u
roqie
( Rolkern)
i2,7
tt), J
I ?.1
2'2.6
iD.
))
ri4.0
37.8
19.3
r7 . 0
2ir.9
i)
EE.Z
81,9
79,5
?8,9
68,2
ri3,5
tl,t
19,2
3{i,9
DirecqiaNordicd:
rtr.
Fagul 1, RorrrlelaVI, Iniil{inca 11,3t1
(Ilu,clw 1. Sclrcibe7'I, starnwthrjhe
11..)0 nt') (Nordricktung) :
i
Alburn
( STtlint)
:
Inirna
roqie
( Rotkern)
94,3
9?,1
90.8
91,6
Rtt
38,3
68,7
b7,0
t<
o(,t
39,3
35,6
35.0
()
L7,4
1?,0
16.9
17,9
l
a - l
I ti,0
1b.9
?,5
7,5
7,r
rJ3,1
63,4
B3,B
36,8
37,8
36,7
31,0
1b,5
trl), J
97 1
20.8
^6.6
')11
J?,0
35.6
43,9
27,9
r3.8
Alburn
( Splint)
98.2
100,3
92,3
80.2
33,5
o + ,u
e(
,1t,
!l
132
oD,+
1 7r,
to, a
to,o
I I,J
31,8
l(i,?
23,7
I5,5
?ii.0
20,0
72,5
59.2
L{1.0
16,4
34,1
14,6
66,1
72,9
67,2
17,7
41,9
35,6
29,1
'ir
;r'
- _y : : !
9
+i-^
.- t- 3\
;
-\s
L : :* - ! g >
Z
4'A- "
! o*:
-!sY
lApaliherndin
lvolum. porilor
| (I'reieiWaslser int I'orenlru,utwrnthedl)
llat.
I el t n()'tsc
( IIolz)
3 iz*{
97.ri
(1.) Q
?2,(;
?5,8
?{i.9
i)
3?,rJ
39,3
40.1
3i.7
D,.O
l ?,|r
r8'
lli
r11,2
19,1
18.3
36,1
21.5
23.8
2.1.8
s+,{;
34,9
{j,9
(i,4
Iri.2
1;0,2
I t).4
: ) a ) .I
19.{t
: lt. tt
l)ilecfia Srrdicti
(Siitlriclttuno ) :
,\lbrrrn
(Splint)
I
z
+
5
tt
37,2
9 7 .r
97.0
9t , 9
85.0
? 9 ,I
?9,0
? 8 .l
;tl,O
]?,.i
38,0
i\1,7
3{j,?36.8
15,8
16,8
J0,1
l 8,7
18.6
I IJ.E
l il. {l
;']8,4
3?,fl
3 l, 5
,qR
16.2
.)-1g
tt
F1 . 7
il,6
s!.9
;.+.1
?.8
1r,0
13,5
17.5
19,?
,oo
{iB,8
(j0,0
ib.7
ir4.9
J)irec{ia Iortlic
. l ' a g r r l 1 , R o n t l e l a X . I n i r l t i u r e a 2 1 . { i ( )r r r .
(Rtrclu: L Scheih X, Slrrrn.nrhi)lt'e
21,(j0 nt) (Nordrich,tunlr)
I
J
:i
Album
( S plittt)
+
:,
98.?
92.E
90,6
38.1
7,1.9
3fi,I
38.8
3ti,1
t a,t
Dl). r
t 6.i
I?,3
1? . 4
I tl.5
I1 ) . 1
39.1
t ) .i )
o0. /
t.)
3+3
:i().fJ
22.I
fi?.9
li3.ti
??.1
(i9,7
tr0,0
l(l'/
|;),+
))1
l)ireclia SrLditii:
( S i i d r i , c h , t u n) q
:
I
2
+
ir
.\lbrrrrr
( Sp l i t t t)
l(t0.r)
1;ii,l
I ;;;
ls.t 1
9fl.i-r
1 ) 5 . 1I
89.3
l8.J I
38.7
I tli)
17.8
1? . ;
1Ii,.9
l1).3
+().(;
39.(;
D I !1)
:12.0
25.3
;J.5
l;i
llll
11
) .4
91.+
.qri.J
69,-r
t;), )
'fnbtoul Nr:. 5
iurutarei. '- Zahlent'ultl.\'r'. i (tr'ttrtsetzttttg)
--l---l--T\trl".ot
i-__
l=
+lll
-i
|: ;;;
I;lEiIi,t.l.:=
l--
il i*x*'i*#
:t:i',[')!iiiw
;l
;,,
ii##+-_14]lj,,#;[";il
l'agul ?, Rondcla l, Indl{irncn,0,50 nr.
0,50 n)
iltc [, .\ta'n'nnhi)lte
{Brrtrn i, Sche
I
|
Direolia Nordica:
(Nord'ri,clt'tuna)
:
lAtburni
I
I
I
I't
36,0
6,0
i 7,2
7 , 21
as,z
e,2
z , oI l 3
|l {{sntt"1
I ue1,2
I j ttz,o
s n u n )1
1 , 2I| 3
I ?
I '
3 I
2
4
5
r;
83,3
?0,0
I
I
I
,'
r
u
II :19
19,i1
1?':
; E , rIl 1t'1
3 1 ) ,|I2 1l'9
l e , 51
I 2 6 . 51 r 4 , B l
7 4 , 11
| 3 9 , 9I 1 9 , 6I J + . 81
I r156,,?7I
c.7
l { i 6r ;, 7
I 3 99,,99I :2]00, ,1r| 1 1l 99.,e9II 2 00,.1rI
i r;1,21 41,31 17,61 20,21 20.91
61,2
49,8
49,1
64,2
Direcfia SudicI:
( Siid,richtung
) :
1
z
Albrrrn
(S1tli,nt1
,I
fj
84,8
92,3
8?,9
iB,4
38,0
38,0
38,9
r)a,O
lo4
rt1,0
39.3
1b,E
16,5
32,0
t a,n
32,6
27,5
18.2
19,6
18,7
Albuln
(Sptint)
))
+
'c
97,0
95,9
78.5
36,?
i'o, I
)'l a.
17,9
9,4
11,8
tD.4
18,6
24,1
$8,5
79,3
t o,+
64,1
53,5
12,6
Direc{ia Nordici,:
(Nordrichtung):
:t6,8
35,5
o l,o
16.5
r 7,8
18,6
63,2
36,9
18,1
(i1.3
36.9
r J.J
Dt.l
l+,4
10,0
9,6
r R4
58,1
16,9
,RI
;)(!0
16,7
29.1
36,5
78,6
1 6 ,(
lllllllil
r0;ic
( Rotkern,
l)ireclia Sudici:
( Siid,rich,twtg
) :
I
.:
3
Aiburl
( STtlint)
78,i;
36,1
36,2
36,2
'5,9
16,8
l7,2
f)7,6
36,9
15,E
ti3,6
3ir,0
atq
I nirnir
roqie
( Il.otkern,)
l;)+
102,?
39.8
33,6
25,r,)
x')
134
t]
82.9
77,5
64,7
il.
J+-t)
5 lrrrrriale.;..- /'akl.enla.jal,
Nr. i (tr'ortsetzung)
Yohmul in proccntefafd,de lemnul verdc aI...
(R.aurnuntci,Ltles lriscken Holzes) o/o
s::
C
o\
!
f-;:i)
^ :
E A
ir*l,xih,
1$i*,1
I II,,t:t
lrf:,,'liillit'nssrri
I
* E
lruumanthei,l)
'2
116,0
107,2
104,3
9.1,ir
8r,9
95.5
"i
5
{i
;l
Iliura
r0!ro
I
I
( l
t5,8
12,3
R'
tl,0
11,E
83,8
77,7
75,6
69,6
34,1
31,+
35,4
3.{,1
32,i;
77,2
1?,(l
1?,6
3G,6
32,1
23.4
23,2
20,?
c1,o
I r.D
dr!J
16,4
!3,4
24,9
LqL
,f n,o
I {i.5
17.1
30.I
36.2
Lb,o
)J4
i+,o
t3,1
( Rotkern)l
"t
ti I ..1
Direc!ia Sudicir:
(Sildrickhm11):
Alburl
( S'ytl,int) 104,t
1
2
3
4
t;
11
rz.o
18.2
l)t,
55,0
36,0
17 J,
ol
oo.*
I ri,5
29,ti
31.9
I6.3
27.b
22,5
16,3
22.+
,JA
37,+
tQ?
14,0
16,7
21,1
28.0
44,r)
88,4
86,4
86,2
76,7
ri3,5
n+,(
ot.t)
2K .)
33,0
Ininii
roqie
( Ilotkern) l
5,9
6.6
9b,4
91,2
0r o
l-r
45,0
41,9
1b,5
16,3
15,4
l6,B
105,5
ou.i)
r)1
I t-o
2
3
+
I
lo
I lninta
I ro$rc
| ( Rotkern'
I
l)
li
l,
l,'
l23,8
88,?
81,?
3L),1
\r,t,7
Dl,D
18,5
r?,9
16,1
o+,o
36,7
1RR
I b,D
50,5
36.9
ita.I
ot.D
17,5
1? . 1
10,4
12,.t
3b,2
DO.;
72,2
64,0
b4,i
')2 R
27,2
135
I V - o l u l n ui lr r ; , r o c r . u tlca f i r l e l e m n u lv c r r l ea 1 . . . 1
(Rluntan{,dl des frischen,Holzes)o,,
iI
o1
E E .F
q*'8i
ih
F'E
o-_H
=.ni
=.:
::s
= q
t lEt
i---:F
! s.Es
v - = ;-
(l'rtrlsetzunul
q14q
lAnariberirrtini
,;-*;lrc,ir'u'
iI iit"'i,tll,";;;i,l
iii",*,',?'l
,ii;;i;i /Luttt
.iU l"r$if;i"'*l
imPorcn'i
lser
;
_ t""
'' t
,.
J'::y,''n')_l:,
l)irec{ia Sudic[:
I Siitlri,t,httm(t
),
I
!
+
J
0
7
I Album
| (Sttlint)
t'
IAl. qiin. r.
i ( S p l .u .
it ' Rtk..)
i
9rt,5
3,1.9
u.t o
ot- I
17,9
ti,7
32,6
31,6
?4.8
18.0
,,
52.8
r a,t
I().9
(l
14,6
16.0
tt9,1
riG,4
:)t ii
o0.3
3 ( i ,I
23.2
Inirna
ro;ie
( Rotkern
11,1
c0,1
48,6
35,(j
1 7 . 0i
l0.il
Jr.l
.lJ,D
16.5 l
r0.1
38.1
o!)!
ftr. I
I
f .ir
r36
I
i
2r,7
20,9
20,1
],ITERI\TURA FOLIJSITA
.lrttortescuP. . l,ennul de fag cu gi flri, inim6 r'o$ie$i intretruin{i,rilelui pentru
traverso. (Buchenholzmit lrnd ohne Rotkern und dessen\rerrvendnngfiir Eisenbahnschwellen).Revista I'ldurilor, 1905 qi 1906.
IJatend,amnrl'f..' Neue ll'ntersuchungenijl,rertlie Lebensbcrlingungen
holr.zersttirendcrPilze. Ein Beitrag zur Frage der Krankheitsempftinelichkoii
urrserur
llolzpllanzen.Zbl. f. B:rkt. Parasitenlrh.u. Infektionskh.,1928.
Borzu, A.: Der Buchcnwairlin Rumrinien.rms Riibel. <l)ie Buchcnwalder
lluropas ,r, 1932.
BiisgenXI. tt. Xliinch,,-O..' Bau- trntl Leben llltserer.\Valdbinmc. .Iena, 192?.
Cretzoiu, P. : Distribufia geograficf generalir a plantelor ltmnoase din Rorn0nia. ( Die rumiinischen Holzpflanzen im Ramen ihrer allgemeinen PflanzengeographischenVerbreitung). Revista Pldurilor, 1939, Nr. 11 ;i 1940, Nr. 3.
Friihlich,,/.: llie wichtigsten Krankheiten der Briuurt' untl Fehler des llolzrs
inr siidosteneuropiiisehen
Lirwalde. Forstw. Cbl., 1921.
Friihliclr,./. r Aus dem Buchenurrvaldeder Ostkarpathel. Furstrr'. (lht . 1937.
tr'roltlich,,,/. r Aus dr:r BrrchenholziutlustricRurn:iniens. TnternationalerHolzr r r a r k t .1 9 3 9 .N r . 1 3 .
Griissler IIl. : Uber R,aurngewiehtuncl Holzeigensthuftenoiniger llotbtrrrhert
tus dern Hochgebirge, 1939.
Ilarliq ?'h. ; \rollstiindige Naturgesrrhichterlol torstlichtrr" Kulttrplliinztrr
Deutschlands.Rerlin, 1852.
. Hartig ,ll.: Untersuchungenim I'orstbotanischenInstitnt )[iirrlhetr. 1882,
tsd. 2.
in transpirit'rentlerI)fi:rnzen.
IInrliq, Il.: Zur i,elrrr,vott tler \\-asscrbeu,egung
r 883.
Harti(t Il. t. ll:ebet.' Das flolz der ll,otbuchc. llerlin, .t88E.
Hartig It.: Holzuntersnchnngen.Altes untl Neues. Beriin. ll)01.
Hermuut, 1i. : Ubcr dr"eKernbildune bei der Rotbuche. Zeitschrift liir I'urstrrnd Jagdwesen,t902, H. t0.
Knuchel }1. .' Der Einfhrs der Fiilizeit truf die Digenschaltendcs lluchenhr-rlzes.
l'[itfeilungen der Sch'lveizerisehen
Anstalt I. Forstversuchswcsen,1935, II. 1.
irn Rohbolzstanrnt,
Langcnhuntp11.: Drs RrrunrgeuichtrlesRotbur:]rcnholzes
1931, Hanover-Iliinden.
'
IIoyer-TIt.egelinII. : Die \:orkornrrnq tles JJutheuholzes.Silvirt' {}rbis.
Ir. 15, 0IS 1944, pag. 22?-236
Marler-ll'egclin IL tt. Ilerld, ;{..' Das Holz del orit'ntillischenISnc}re.l-agtts
oricntiilis Lipskv. \Iitteiiuneer aus Forstrvirt. l. l'orstn'isr. 19.10,}L 3..
1?,7
138
UN TDRSUOHUNGEI{ UBDR RAUM GT \\TIOHT,SOHWJND}t ASS UND WA SSNRG]]HA],T, SOWIE ROTKERNBIIDUNG DES ROTBUCIIENHOLZES
I. Einleitung.
Allgernoiuhat das Buchenholzin Rumd,nienviele Verwendungen,von wdhhon
unter anderen dic hauptsiichlichstcnsind: Ilerstelhlng \ron Furnier- und sperrholz, gedii,mpfter Schnittware, Eisenbahnschwellen,parcket, gebogene M6bel,
Felgen, Fuhr- und Fahrrvcrkc. Hausgcriite. Schintleln. Gartenmdbelund andere
tr)inrichtungsgegenstiinde.
Auf Grund der lczthin sich r,rgebcntienverwondungsmtiglichkeitcniiir d.as
Buehenholztnd zwar als kunstharzverleirntesschichtholtz, als verilichtete Liguostone, in der Zelulose-und Zellstoffindustric, hat die Buche noch mehr an
Wichtigkeit gewonnen.Anderscitstritt heute Buchenholzimmer mehr fiir manche
\ierwcndungszwecke:tn Stelle dcr Diche, die so sclten geworden ist.
Ueber.rliese Holzart, die in Ilurnrinien ir vcrschiedenen\\uchsgebieten und
Standorten vorkornmt, wurtlen bis heute noch keine forsttechrrologisolienUntersuchunge[ unternommen. Die vorliegendcArbeit soll diesbeziiglicheinen Anfang
machenund einige Angaben iiber Raumgewicht, Schwindmassund Wassergehalt
im Frischutzstandedarlegen. Fernel wurde auch die Bildung des Rotkernos einqehcn nrrtersuchturid in l3cziehungrnit obigen Wcrttn gebracht.
Il. Ycrlauf der Untersuchungen
l. Eeschreibutrq
dcr lJestiintlettnd,Wahl tler Versuch,sbdutn,u.
Fiir vorliegendel.l'ntersuchurigen
dienten 3 Gebirgsbuehen(Fagus silvatica L.)
eus donUrrviiltlernclerI{arpatlun, dir :rrrsfolgendendr,:i F,ciulrslsl,iildel stammcn:
I)ie ersteu zn'ei Bestiindr: iiegcn in den Siid-Karpathen in einem allgemein
ratthen Kontinorttirllilima, jedoch in einem milderen als rlas in r'lenOst-Karpathen
herrsehendc.Der dritter iJestandliegt in tlen Gebirgen des Blnats, rlas ein wiirrreres Klinra rnit grtissererLultfeuchtigkeit hat. In dicser Zonne, in rvelcherdie
Buche 601; der \\'aldflii,cheumflsst, findet sie ihr bestes Wuchsgebiet.
(ienauerc Angaben iiber dio Ycrsuchsbiinmelindet man in Taicl 1.
2. Zerlegungld,erStaa,nlscheibuzund llnlnah,ne der Proben:
Buche L und 2 rvurdc in ilrter ganzen Liinge und in griiuem Zustandein mehreren in verschiedenenlldhert vorgenonlmen Querschnittenuntersucht um test'Wasserznstellen rvie sich Raumdichtezahl. Schwinclmtrss,
und Luftgehalt in
vcrsehicdenen Starnmteilen \'erhalten. Zu diesom Zwecke haben wir im Walde
sofort nach der Fiillung je 2 Starnmscireibenjeder Schnitthdheentnommen,von
rvelcheneine in entschprechendeProbeteile geteilt, noch im \\'alde untersucht,
rvahrcnd die zs'eite ins Laboratoritm naph Bukarest zur ilortigen Untersnchung
139
140
141
\1"
t42
spliut gesondertfiir Jlueho 1 und 2 und bei Kernholz zilsa.rnmen,in der zahlt.rrtafel 3 angegeben.
' Das Schwindmassbci
verschieclenen
lltilzcrn liisst,sich arn besten beurteileu.
wenn es im verhdltnis zur Raumdichtezahl nntersucht wird. Zu diesem Zwecks
d,t
d.r
dD
- b r , r c c h n p rt r n d i n Z a h l t n i a f e l3
wurde ;;;:1..
a n-gPe t i i h r tI.
wurde autlr
KKI(
graphisch ermittelt (Abbl. 14), intlttn die einzelnun Probenl'crtein ei1 Diagramrg
eingetragenwurden.
Der so graphisch ermittelte wertT
td
rrrechnete. Das kann etwa aus der Tatsache erkliirt qerden, dassim Diagranrn,
tlie werte liir spl.int- untl Kernproben zusammen eingetragen wurden. Das s,,
ermittelte \rerthiiltnis ao : 30 1?gilt allgemeiniiir splint und Rotkern zusammerr.
Fiir al und ar rvurden nachstehendo
Reziehunqen
- R armittclt{.:
und;
20.2. 2A.4
:9,8 .. r'l,1.
l4:i
20o/obetrug, war kein Rotkorn da. Auch bei der 0,5 rn riber ttem Boden von lJuche
? entnomrnenenScheiben,wo der Lultanteil in der Nii,hedes Markes rtur wenig
iiber ?0 o/o betrug, zeigte sich keine Rotkernbiltlnng, trotzdem diese Buche in
einer Schnitth6hevon 1 m iitrer den Boden Rotkern aufwies.Bei einer in 8 m Hiihe
entnommenenScheibederselbenBuche war der Rotkern au{ clem ganzeninncren
Teil, rler mehr als 20o/oLfitanteil zeigte, ausgebreitet.Aus diesen!'eststellungen
ergibt sich, dass 20o/oLuttanteil eine untere Grenze fiir die Ausbreitung des
liotkernes in den untersuchtenBuchen anzusehenist. Bei Buche 1 Scheibe VI
und Bucho 6 ScheibeI\r, lag diese Grenze etwas hrjirer und zwar bei 25-30o/o
J,rrttanteil.Das lrisst nun glauben, dass die rnittlere Grenzezwischen20 und 25ln
\rttanteil liegt.
Die Zalilentatel 5 cnthiilt auch den lreien Wasscrgohaltin Beziehnng zurn
Porenraumanteil des Frischholzes.
:
\ In Liingsrichtungl rJesStam,ntes
Um ein Biltl iiber den Verlaul I'on \Yasser-und Luftvelteilung in Liingsrichrung
des Stammes zu schaffen wurde auf dem Starnmwuchsbild-Nordseitefiir Buche
I die betreffenden Wcrte auf Zonen gleichartiger Wasser-und Luftgehalt schematisch zusammengefast.
Es ergibt sich folgendes:Die iiussercSplintzone enthiilt
im allgemeineneinen (iesamtrvassergehalt
vou ca 50|o. In einer Hrihe zwischen10
und 24 rn voru Boden gernessen,war dieser etwa grdsser und am Stammlusse
und vom Kronenansatz,auftviirts ungefdhr 50o7o.Die innere Splintzone besass
ungefiihr 40o7'o
Wasser, kann also -noch als wasscrrcichbezeichnetwerden. Der
innere Kernteil war trockcner (35-a09rr) und ganz in seiner Mitte auf einem
kleinen Raume noch troclrener (unter 35.o./o).
Das Bild (Abbl. 23) vom \rerlaufeder Feuchtigkeit in Liingsrichtung des Stamrneszeigt im ailgenreinengrosseAhnlichkeit mit dern Knuchelstrotzdem sich bei
ihm der Feuchtigkeitsgehaltauf Darrgevicht bezieht.
Die Verteilulg der Luttzonen zeigenein umgekehrtesVerhiiltnis. Die iiussere
WasserreicheSplintzone zwischen 10 und 24 rn Stammbdhe enthiilt ulter 10-oln,
die unterhalb und oberhalb 15 /o Luft.
Die zweite innere negh g&nzkernfreie zone hat einen Lultgehalt von t7-za%.
Ilie Kernzone enth:ilt 20-30o/o Luft, wovon ein kleinerer Teil, ungefiihr T-12
nr, iiber dem Botlen, iiber 30o/e(bis um die 35o/).
4. Wassergehaltaul Darrgewicht bezogen
:
Zu Vergleichszwecken
wurde Iiir Buche 1 (im Herbst gefiillt) sowie.Iiir einige
Stammscheibenvon Buche 6, ? und 8 (alle im \Vinter gefiillt), der Wassergehalt
auf Darrgewicht bezogen,berechnet. Aus diesen Ergebnissen,die teilwoisc au.q
der Zahlentafcl5 zu ersehensind und rnit welchen die Abbl. 24; 26 und 26 aufge.
stellt wurden, kann auch ein vcrgleich rnit der anderen Berechnungsart(in Bezug
au-f das Volumen) gezogenwerden.
Der'Wassergehaltwar bei Buche 1in den:iusserenSplinttcilen etwa 100o/o,
wiihrend bei den Buchen 6, ? und 8 manchmal auch bis 120o/o(bei Buchc ? zeigto
einein 0,5 m StarnmhtiheentnommeneScheibeein Wassergehaltvon nur 80-90%).
Wenn wir nun die auf Grund der Ergebnisseerrichteten Diagrammebetrachten,
'Wassorgehalt
ersehenwir, dass der
von aussen nach innen abnimmt.
Bei Buehe 1 betrug der Wassergehaltin der Nii,he des }larkes mit Rotkern
600/o,ohne R,otkern iiber ?0o/o.Bei den anderen untersuchtenBuchen (Abbl. z
144
Il.otlarnbilduned.esB'ttchenlwlzes
;tu):lllgenei,nes:
Ftir die Entstehung und Entwioklung tles ll,otkernes sind lolgenrlt, Tatsarhen ht,rvorzuhebcn:
a/ Die Bildung des Rotkenres ist zweilellos nui Pilabetali zuriickzuiiihren;
D7 Das Lebon eines Pilzes ist ttut irn iuncten Ttrile des Stammes bei Vorhandeusein vorr geniigcnd Luft m0glicl und keinesfallsin der:iusserenl'asserreichert
Splintteilen.
c) Das Vorhilndenseineincr Wundstelle, dic ein llindringen von l,tdt lrrd
Pilzen crrntiglicht und einerVerbindtng \'ort aussenttaclt innen herstellt. (LuItbegtinstigen
reiche ll,iSseim Mark sowie lloderansamnrlungder Zlvieselstellen
tlr.ssenEntwicklung).
\
\:elbintlrtngrnit der Roziehungzrvisclten
d/ Das ganzc Problernstet in ctrg^er
Luft rrnd Wasscrgehalt
im Stammr,.
Buch,ensttitnme
:
b) Rol,kernder unlersuch.ten
Ilci Buche l, dic ungefrihr ein Aiter von iiber 90() Jaluen haftc, r'ort welcheur
sir last 150 Jahre bcschirmt sewachsonist und sich nur irr den letzten 50 Jahren
lrei entfalten konnte. umlasste tler Rotkern, ungel:ihr den ganzen dcm der nnter'
'I'ejl, mit sehr feineri Jahrringen. Im
driiekt gewachsenenZeit eutsprechendt,n
nortl.tistlichenToila dos Qurrschnittcs bei eitem Toile rler Stalnmfrhoibtn, zeigto
tlel Rotkern einen Auswtrcirs(Abbl. 2 . . . 6) rvas erkliirt werden kann. dass an
irgend einer Stellc aut denr Stamnt in tlicsel Richtung cinc \Vundstelle gewesetr
Flrbe ist eine tliinnere feinsein urnsste.Rings um .dctr Kerrt rnit atrsgeprd,gter
jiihrigc Schichtvon riitlicherFrrbc zu sehcn.tlir,ebenfallsals Rotkern irn Anlangsstadium zu bezeichnenist.
erreicht rler }iotkern eine Htihe 1'61118 rrl
In der Lii,ngsrir:htungdes Stamurers
einer
Spinrlel. lm Vergleich mit dem hohen Alter
und hat ungefiihr die Form
zeigt die Buche keinen iibermiissigenliotkern. Diese Tatsache ltisst sich unter
anderou ans dertr verhilltnismhssigstarken \fachstrrm in den letzten 50 Jahren,
rvic es aus del Abbl. 2 . . . 5 hervorgheht, erkliiren, was breitere Jalrrringe znr
Folge hatte.
Dio Buche 2 hatte, trotzdenr sie tilter tlls Buche I war (iiber 25() Jahretr) nur
kle'inereAbmessungen,sowohl im Durchmcsserals auch in der IIDhc. Die Rinde
war teilweiseschwarz.llan konnfe schotrnaclt dern Attssoltt,nfestellen,dass es
t0
1-lir
t.+6
gesundesHolz gcwiihrkisttrn.lls versteht sich votr sclbst. <lassin diescn Wirtschaftsrvrilderndie Bestiindekein so hohes Alter von 2 oder 300 Jahren erreichclr
kiinnen und demzufolgeanch tler Rotliern keine grossc Rolle rnchr spielen wird.
Das will iedoch nicht bcsagett,<lassin \\rirtschaftswiilder der Iiotkern verschwinden wird, da wie schon Knutrlel (L935) bcnrerkte,in c,incmsolchen \[alde, in
welchem er scinc Untcrsuchungcn ilurchliiltrte, rler llotkern stark verbreitet
.rar. Dieseshiiuiige Vorkornrnenvon Rotkern fiihrt linuchel auf Scbneefiillezuriick,
tlie Astbriiche verursacheu.Ausser diesen Fallc gibt es noch anderc, welche d.ie
Eritwicklung von Rotkern begiingstigen: Astwundou, \\iasserlticherin Zwiesel
urid Astgabel, Yerletzuugenbeirn Riicken tles Holzes, Windbriiche' u. a. Durctr
z'reckentsprechendeMassnahrnen kann ntan z'rveilcllosdie Entwicklung de$
L{,otkernes
Von dieserrtStantlpunkteatts, u'LtrdodiesoFrage schon
beeinllusseu.
v o n I l c l m a r n ( 1 9 0 2 ) , ' [ ' u z s r t r( t1 9 0 5 ) .A n t o n e s c r (r 1 9 0 5 - 1 9 0 { i ) ,R i r d u l e s c u , \ .
(1937)u. a. behandelt.
dnrch wolrlre nurn eireu i\stroilrtu un([
In der richtigeu Bestanrtserziehring,
gut geformten Starnm erzielt, sieht llorntrinn ein Yorbt'ugungsmittcl gcgen die
Rotkernbildung.Auch Tuzsonist dcr glcichcnAnsicht und bemerkt, ilassin dcn
Urwiildeln Ungarns (dic heute teilwciseRumiinien gehiiren)die starl<eAusbreitung
t l e s R o t k o r n s a t r t ' h r l t r r e h r i i c k s i c l r { l o s e ls' l f r n t l r t l , l r o d t t r c l t v i o L ' S t i l n t n t ' '
\
verletzt wurdcn, r.erursachtwurde.
gar
keinem
Zwciftrl.
tlass allo i\fassnaiuncn,dic wiihretttt
daher
Es untcrliegt
tlcr Entstehung und der llrzit'hung des Bestandesgeeignet sind. das \rerlctzctt
rler Stiimmc und das Eindringen von I'iizen ztt verwii'hren,derl Zwecke,die llntlvicklunq des Rotkcnx zu vet:hindern.cntsllrecllen.
I)as zn'ischendcr Entrvicklungder Pilzarten irn ailgemcint'nuntl tlertn\'othandensein cincr niitigon 0rnerierlurgsbediirltigenLultntcngc cinc Iieziehurlg
besteht, nnterliegt keinenr Zrvtifel. Dariiber gibt es eirre ll,oihc von r\rbeitett
(ilIiinch 1907-'1908.Ilavendatn 1928, Iiildrtlescuifh., l93?, u. a.).
wurdc lestgestellt,dasssich der Rotkertt
Aus den vnrliegcnilenUntcrsuchungeu
tatsrichlich il ciner Zonc cntrvickelte,in dor wcnigstens20-25oA Luftanteil aul
grrfnndeuwurde. Folglich jc griisscrtlieseinnere luttreiche Zont'
Frischr,oluuren
sein wirtl, aul ein unrsogriisscrcsAusrnasss'irrl sich der Rotkcrn entrvicklertkiinnert.
Iindet. Die Griisse
Entvicklungsvoraussetzttng'en
rla cr ja so tlic entsprechenden
r-on tler Brcite tlcr zur l\'asscrleitung
dieser trockenenZono }iingt schlicsslir:h
notrvendieeniinlintzonr r.k'slJaunttsab. .Ie breitr-rdicsc Zonc bei eiuenr.flattrr'
sein rnuss,urnso rrrchrl'ird dio trockeuc kleint'r'.Wir gtllngen also zur tr'ragc.
Splitzonc zu iien Wrtchsi3 v'elcher lJeziehunqrlic JJreitetlicser,wasserlrrichcl
betlingntgcn dts llauntt's steht. I)as Lit,ht untl tlic Niirme, dic starkc Assimilar:ntwickeln.sind als irrdircktc giinsti--.eI"aktorc.ttzu betrachten.
tionsenergii'rr
I)iesc}i'hauptrurg{irrdotilrre Ilestiitigtrngin . <lcn allgemeinen \'orl Rirdulcscrt
1193?)iibrl Iiarpathenbucltetrgernachtt'trBtrobachttrngeh.
Obcrhrlb rrtttl rrnterhall.rder lluclrcngr0nz0,wo dor IJatrn niclrt ruehr dio
{in(let,'zcigt er trirtcethdhttrli,otkernbildung.
brsteu \\'ar,]rsturrrsbediugunecn
Aus tlen ,\nsfiihnrngen lraun rnan entncliuren dasskulturclle Massnahurtltr
(l)urchlorstungen,Lichtungen)nicht nur die llolzrnassentwir,khrng,
sonalernauclt
dcn Rotlrern beeinllussonwird. Diese liinwirkungen von lJlucir{orstung nntl
rorbehttlten.
Liclrtung aut tiie Rotkernbilrltng bleiben rveiterenForschringt,rt
1 l:
aaa