| | | | | | | i i CZU 37.0(478)(091) aos Recomandats pon edtare de Sena Un : J Senatl Universi de Sta "Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul oe Recencent rincipa Leto: Procesare compuierizatd, Vera Bostan Coperta: on Cutegerea textului: Lj are de dre spe doctoranzilor si cereet 'n pedagogic, Anton Moraru, profesor univer “1. Gindieapedagoied - Basia 37.0(478) oeeoeee © Civitas, 2008, @loana Aurelia Axenti, 2006, CUPRINS Capitolul 1 Bazele teoretico-metodologice ale dezvoltir: gindirii pedagogice in Basarabia interbel Ld. e ale dezvoltici 1.2, 24 curente gi sisteme noi in dezvoltarea senses 26 fundamental pedagogice... 13. teoretice ale pedagogici roménesti in Basarabia interbelici pedagogice romane Conceptul metodologic al sco! 3.1. Programele analitice scolare ... le de predare-inv: de invatimant - Evaluarea scolar Integralizarea form: 2 gi a aPREFATA EDUCATIA CA SURSA A IDENTITATH NOASTRE Dimensiuneaistorict a educatie, ca realitate educational ica mod de interpretare a acesteia, devine un fapt de gindire prin sine insigl, ou oat ‘mai mult insi este un fapt de gindire cu edt abordarea istorica areca obiect de investigatie géndirea pedagogicd insisi, Gandirea gandii este ata tai mult decat istorie, este epistemologie si istorie a stiimrel, Ca epistemologie, se inscrie in filosofia eunoasterii, eduvatia idem cu cunoasterea in general sicu procesl de invatare a cunoastri in spe Ca istori a singe, dimensiunea istoricd a educate: certified poporel romain oactivitate de gindire a proprei identi consolidare si menginere a acesteia prin educatie educational, dimensiunea istorica a educa, $i, implicit, caracterul imanent al schimba educatie. Explorarea dimensiunii istorice a educatiei si invitamantului in Basarabia in perionda interbelicl are o semnificatie geneala guna special atat pentru oamenii de sting cat si pentru educatie ‘of locuitoriéacestai spatiu al romanitii, cajia general este legaté de_chestiunea identitafii populatei inrariveran Prat Nis, in prim rind apersoanelor care se ca moldoveni, acestia reprezentind majorit ic autohtond din R Moldova, pe care cercetrea store jal nents tive Si se informeze despre modul in care stinfaistoricd defineste Wenittes comunitiii din care fac parte Semnificaia special a investigaiilor de istorie ainvatamantului este data de caracterul constructiv-creativ al educafici si invatamdntului, ene conform conceptului modern al acestora, nu sunt dost domenit nt formeazi, indica, prescriu sau reeomanda : formeacl si cece fina lt ethene eet eae claboreze propria identitate. Studiul dnei Toana Aurelia Axen pedagogice in Basarabia in an ‘mai mult decdt suficiente cali educatiei, autoarea cutezand eu valideaza perenitatea acesteia in pozitiv a fingei umane prin invafimant, pentra ajutl si-gi cunoasca si si-si , consacrat dezvoltarii gaindi 1918-1940, aproba cu argumente stiintifice icativele acordate dimensiunii istorice a mult curaj si demnitate profesional sé 5 valorifice acel aspect al istoriei noastre nationale care este responsabil de dainuirea noastra in istorie. in tabloul pestrit al lucririlor de istorie a invatiméntului din Basarabia, studiul 1. A. Axentii se remare& ca unul deoscbit, nu in ultimul timp si datoriti deschiderilor din ultimii ani pentru adevarul istoric, dar si prin atitudinea epistemologica clari si pozitiva a cercetitoarei, pentru formularea precisa a problemei, solufionarea cireia a dat rispunsuri suficientestiintific a intrebarea dacd in Basarabia interbelic& a avut loc o dezvoltare a gandirii pedagogice sau educatia si invatimantul din acest spatiu romanese a avut o existent jalnic’, precum le-au prezentat autorii sovietic ai timpului intemeiata pe studiul riguros al documentelor de arhiva gi al surselor teoretice si istorice in domeniu, cartea dnei I. A, Axentii, aga cum se gi cuvine unui studiu de istorie national’, distruge mituri si incertitudini si instaleaza adevarul stintific si siguranfa in ziua de maine @ etnicilor romani din Basarabia, si nu numai a acestora, prin dezvaluirca faptului istoric al identitii nationale romanesti si al existenfei ca natiune nitar’ a poporului roman in perioada interbelic’, adevar tdinuit prin actiuni acerbe si propaganda ideologic’ comunista timp de peste cincizeci de ani, reminiscengele c&rora ins mai pot fi sesizate si astazi in discursul public si este deci cartea istrus de autoare este ci in Basarabia interbelicd ar fi avalimant strin firii moldovenilor, un invitémant impus de autoritatile roménesti .de ocupatie”. Autoarea demonstreazii ci in aceasti perioada in Basarabia s-a constituit un sistem national modern de invataimént, care a integralizat demersul educational occidental, in spe cel francez si german, cu traditia populard, dar si cu experientele pozitive ale invaamantului rusese, in spatiul cdruia Basarabia s-a aflat timp de 106 ani neintrerupt Al doilea mit desfiintat de autoare este 8, asa cum afirma sursele istorice sovietice, Basarabia interbelicd ar fost una analfabeti. Cifrele recoltate $i sintetizate de autoare din documentele de arhiva, dar gi din mai putin cunoscute in acest spatiu, arata ca dimpotriva, Statul Roman Unitar, la momentul constituirii sale ca spatiu intregit, a mostenit de la Rusia in Basarabia cca 94% populatie analfabetd, numarul stiutorilor de carte in finut catre anul 1940 ajungand la 53% (CE. C.Angelescu), numdrul de scoli erescdind cu cca 1000 (de la 1747 la 2718), cel al elevilorcu peste 200.000, respectiv 136.172 si 346.747, iar al invatatorilor cu aproape 5000, de Ia 2746 la 7073. Al treilea mit impristiat de cartea I. A. Axentii este cel cu privire ta discriminarea etnic& de cdtre autoritiile romanesti inclusi prin invatimant, 8 populatiei din Basarabia interbelica. Astfel, conform lui A.Boldur (Basarabia romaneaseé, 1943) si enciclopediei Chisindu (1997), citate de 1A. Axentii, deja in anul de invatdmant 1920-1921, din cele 1747 scoli primare 1233 de scoli (1892 invatitori) erau cu instruie in limba romana, Jar celelalte 514 se divizau dupa cum urmeaza: uerainene - 200, rusesti 120, bulgare - 78, germane -73, alte nafionalitii -2, in anul de invatamant 1933-34 numarul total al elevilor dupa nationalitatifiind de 8351 romani $1 8195 de alte etnii, adic& de o proportie de aproximativ | la 1 Autoarea demonstreazi nu numai cd educatia si invatamantul din Basarabia interbelicd a cunoscut o dezvoltare deosebit de puternici, ci si C4 In tinut s-a produs o adevarati revolutie in gandirea pedagogica, care a afectat pozitiv toate domeniile invifémantului, ea fiind reprezentata de stiinga pedagogica romaneased care s-a constituit ca stiinta autonoma concomitent cu sistemul national de invajimant — eveniment care este nu doar un prilej de mindrie national ci si unul care adevereste c@ in perioada interbelica procesul de constituire a natiunii romfne s-a incheiat in toate teritoriile roménest, gandirea pedagogicd nationala reprezentind domeniul de activitate cultural-spirituala in care se produce factorul germinatiy al nafiunii roméne. Or, educatia, in cercetarea I. A. Axentii, nu este doar adeveritoarea existen{ei si functionarii anumitor valori care certified si existena nafiunii romane; ea este in acelasi timp si domeniul in care se produce identitatea natiunii romaine, Ca stiinga a educatiei si invafimantului, aparitia pedagogiei romanesti in perioada interbelicd a fost favorizatt de politica statului, care a urmirit edificarea in teritoriu a scolii nationale Tominesti unitare, dar aceasta influenta a fost bilateral’, intelectualitatea pedagogica, stiintifica si artistica influentand benefic Statul Roman la claborarea de politici educationale wnitare si progresiste. Pe de alti parte, insisi gindirca pedagogici s-a format ca atare, sintetizind experientele de cunoastere transformatoare din varia domenii: filozofie, sociologie, Psihologie, istorie etc., pe care le-a raportat atat la interesul national cat ai ales, la particularitatile copiilor in formarea identitati lor etnic-sociale 5i cultural-spirituale. Dovada unei gandiri pedagogice originale in tinutul Basarabiei interbelice este ficutii de autoare prin explorarea domeniului praxiologic al invaimanulu, carte valorifiednd numeroase 5 suficiente exemple care demonstrea2i ci in acea perioudi a existat o adevirats miseare acadrelor didactice pentru culturalizarea pedagogic’ a populatei si pentru propria formate si dezvoltare profesionald continua. Consttuitea génditii pedagogice romanesti, demonstreazi autoarea, sa ficut prin aprige polemici stiimifice si chiar lupte de idei, in procesul cérora s-a produs 0 intreagit pleiadi de savanti pedagogi (G.G.Antonescu, $t.Barsinescu, C.Narly, Gr.Tabacaru, I.C.Petrescu, Ap.D.Culea, N.Dragomir, [Macovei, V.Ciubotaru, D.Barbu, N.Olaru, IN,Chicu, S.Botezat etc.) luerarle earora rimdn a fi surse de referint& si in ziua de azi, precum si un sistem informational propriu (aproape fiecare jude} avea si cel putin o publicagie pedagogica). Originalitatea gndirii pedagogice interbelice roménesti in Basarabia este data si de faptul c& s-a reusit integralizarea discursului teoretic cu demersul praxiologic, a ideilor si conceptclor europene cu cele autohtone, unele dintre care (de ex., Seoala activ) mentinindu-si valoarea si in prezent. Idei si concepte pedagogice originale au elaborat si au promovat N.Dragomir (respectul pentru copil si personalitatea lui, drept conditie esentiala a instruirii eficiente), V.Harea (colaborarea statului, tii si a bisericii in educafia tineretului), V.Ciubotaru (importanta discipline’ in educasie si caracterul ei moral); D.Barbu Gnvaxamancul primar rural sia formarea profesionalé inigalt a invajatorilor rurali) Ioan N.Chicu (educatia cetiteneascd si social in scoala primara), N.Olatu (integritatea fiintei celui educat, exprimati de unitatea sferelor intclectualé, sociald, morald i psihologica), S.Botezat (metodologie bazata pe puterile sufletesti ale elevului). 3 Credem ca studiul I. A. Axentii va fi util unui spectru larg de cititori, acestia find cei care asteapti tot mai multe confirma propriilor eunostinte si convingeri. Dar sperim mult ca lucrarea s& fie descoperiti mai ales de cei care s-au impotrivit mai putin proceselor de deznationalizare, pentru acestia carta find valoroasa si prin speranta pe care o adauga la redefinizea identitati tor nationale i la revenirea in sAnul nafiunii roméne, unde cu drag sunt asteptati Vlad Pastaru, profesor universitar, doctor habilitat in pedagogie ianuarie 2006