Microbiota normal a cavitii bucale.

Cstigarea
microbiotei bacteriene bucale. Distribuia microbiotei
bucale. Caracterizarea principalelor specii prezente in
cavitatea bucal.
Contribuia microorganismelor la formarea plcii
dentare. Interaciuni ecologice la nivelul cavitii bucale
Contribuia bacteriilor aerobe si anaerobe la producerea
bolilor cavitii bucale (gingivite, periodontite, carii
dentare, abcese, etc) i a unor afeciuni extrabucale.
Actinomicoza cervico facial. Candida albicans i
candidoza oral.

 MICROBIOTA NORMALA A CAVITATII BUCALE

streptococi, stafilococi, bacili difteromorfi, coci Gram negativi si mai rar

ciuperci.
unele din aceste specii sunt patogene (Str. pneumoniae, Neisseria
meningitidis, Candida).
densitatea florei microbiene in cavitatea bucala este foarte mare (la nivelul
suprafetei dintilor si santurilor gingivale- sediul unei bogate flore anaerobe)
*lipsa igienei orale - Streptococcus mutans produce cariile dentare
(condiii de promiscuitate) apar protozoare ca Entamoeba gingivalis i
Trichomonas tenax.
*Strept. sanguis, Strept. mutans, Strept. mitior si Actinomyces viscosus colonizeaza preferential suprafata dentara;
Strept. salivarius si Veillonella, se localizeaza predilect la nivelul limbii si
mucoasei bucale;
Fusobacterium, Bacteroides, Spirochetele, se concentreaza pe suprafata
gingiilor.

*Determinanati ai conditiei microbilogice a cavitatii bucale

-

colonizarearea microbian a cavitii orale incepe din momentul angajarii

fatului in procesul nasterii
conditii favorabile colonizeaza diverse situsuri (conditii nefavorabile
sunt eliminate)

 Retenia microorganismelor*.

Aderena. bacteriile adera la celulele epiteliale ale mucoaselor, smalul

dentar i dentin, formeaz coagregate intergenerice.
(aderena Streptococcus salivarius la receptori specifici de pe suprafaa limbii
i altor esuturi moi orofaringiene prin fimbrii)
Coagregate: Streptococcus sanguis + Actinomyces naeslundii
Streptococcus sanguis sau S. mutans +Corynebacterium matruchotii i
Fusobacterium nucleatum
matricea extracelular vascoasa asigur aderena multor bacterii pe smal i
dentin, ca de pild Streptococcus mutans care formeaz din abunden
glucani, sau ali streptococi orali - levani. n aderena la dini a
actinomicetelor este implicat probabil acidul hialuronic.
Situsuri protectoare permit retenia unor bacterii slab aderente.
fosetele ocluzale, defectele smalului (fisuri .a.) -specii de Veillonella.
matricea polizaharidic format de unii streptococi orali, unele neisserii i
actinomicete sau Rothia dentocariosa pe suprafaa dinilor - rein alte
bacterii
*crevasele gingivale - Prevotella melaninogenica, variate treponeme

Eliminarea microorganismelor favorizat de-

descuamarea continu a epiteliului malpighian,fluxul salivar, micrile

limbii i prilor moi,masticaia,deglutiia,aciunea abraziv a alimentelor.

in crevasele gingivale- prin fluxul fluidului crevicular i fagocitoz.

*Multiplicarea bacteriilor- factori determinanti;

nutrientii provin din: alimentele ingerate, saliv, celule descuamate,

fluidul crevicular, iar unii sunt de origine bacterian
-capacitatea alimentelor ingerate de a favoriza dezvoltarea microbiotei orale
ine de compoziia, consistena i frecvena ingestiei.
-carbohidraii cu greutate molecular mic i solubili, (zaharoza din zahr,
lactoza din lapte)- metabolizai direct de microbiota oral, favorizeaz mai
ales creterea sau/i retenia bacteriilor cariogene ale plcii dentare*
-*alimentele macromoleculare cu aciune abraziv i trecere rapid prin gur
sunt defavorabile acumulrii de bacterii orale
-dizaharidele (zaharoz, lactoz) i monozaharidele (glucoz, fructoz) in
combinatii solide -favorizeaz acumularea de plac dentar cariogen*.

Saliva *aminoacizi, glucoz,factori de cretere ( vitaminele)

celulele descuamate (dup liza lor n saliva hipoton)-surs de nutrieni
pentru microbiota oral.
Fluidul crevicular- *vehiculeaz proteine serice i tisulare, aminoacizi,
glucoz, vitamine, fagocite (gingii normale- fluidul crevicular elimin
bacteriile neaderente prin splare i fagocitoz; in boala parodontal acest
transsudat prin nutrienii pe care i conine, favorizeaz nmulirea
Treponemelor i speciilor de Prevotella i Porphyromonas din pungile
gingivale)
Potenialul de oxidoreducere (Eh)*
-speciile anaerobe - Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium, Treponema i
unele specii de Actinomyces-cresc preferenial sau exclusiv n crevasele
gingivale ori pungile parodontale(medii puternic reducatoare)
-specii de Actinomyces, Campylobacter cresc in microaerofilie
-specii de Neisseria sp., levurile cresc in aerobioza
interespH -streptococii orali i lactobacilii sunt organisme acidogene prin
fermentarea carbohidrailor- dar la pH-ul sub 5,0 realizat postprandial n
placa dentar cresc numai Streptococcus mutans i Lactobacillus casei,
cele mai cariogene specii.
Streptococcus salivarius, S. sanguis, S. mitis i Actinomyces viscosus cresc
mai lent la pH 5,5 i deloc la pH 5,0.
Candida (Candida albicans) genereaz i tolereaz pH acid, dar nu sunt
asociate plcii dentare, ci mucoaselor orale.

Interaciunile bacteriene*(+-)
Porphyromonas sp. i Prevotella spp. sunt dependente de vitamina K,
produs de Veillonella i de hemina din sange;
Campylobacter spp. i Wolinella sunt dependente de H, produs de
Veillonella.
Treponemele cultiv numai n prezena unor amine (putrescein,
cadaverin) ori acizi grai volatili (izobutirat) rezultai din metabolismul unor
bacterii anaerobe.
Capnocytophaga spp., Eikenella corrodens i Actinobacillus actinomycetem
comitans au nevoie de cantiti mari de CO2; rezultat din metabolismul
bacteriilor anaerobe.
S. sanguis, S. oralis, S. mitis- produc peroxid de hidrogen (H2O2) -limiteaz
creterea bacteriilor anaerobe.
Prevotella ori Porphyromonas -produc bacteriocine bactericide asupra altor
tulpini ale propriei specii ori speciilor nrudite.

Castigarea florei bacteriene bucale

*speciile pionier ale cavitii orale sunt dominate de bacterii aerobe facultativ
anaerobe i microaerofile: Neisseria, Streptococcus salivarius,
Streptococcus oralis, Staphylococcus, Lactobacillus.
la cteva sptmni dup natere -apariia unor specii anaerobe: Veillonella
alcalescens, Fusobacterium spp
*sugarul i copilul- pe smalul dentar se selecteaz i se nmulesc
streptococii productori de biofilm adeziv (n principal glucan): S. mutans i
S. sanguis,apar specii de Actinomyces i Rothia dentocariosa.
adolescentul. dinii definitivi - (fosete ocluzale mai profunde, suprafeele
interdentare mai mari,coletul mai pronunat la jonciunea smalului cu
dentina, creterea profunzimii crevaselor gingivale favorizeaz formarea
plcii dentare).
Campylobacter, Actinomyces, Fusobacterium, Leptotrichia, treponeme din
crevasele gingivale se diversific, cresc numeric
adultul -aciunea factorilor disbiotici care dezechilibreaz tot mai mult
microbiota climax.
Batranii -edentaia, prin dispariia crevaelor gingivale- reduce numrul i
varietatea bacteriilor anaerobe din gur.

Disbioze care provoaca- carii dentare, boal parodontal, candidoze:

-diet i obiceiuri alimentare- zaharoz, lactoz, glucoz (in diverse produse)
-favorizeaz nmulirea bacteriilor cariogene din placa dentar
-edentaia i proteze insuficient adaptate funcional- accentuarea pliurilor
comisurale unde se scurge i staioneaz saliv favorizeaz o
supranmulire a Candidei albicans care poate cauza cheilite

proteza dentar total- numrul bacteriilor, n special anaerobe, capabile s

antagonizeze levurile este mai mic, iar proteza total separ mucoasa
palatin de fluxul salivar i mpiedic aciunea abraziv a limbii i
alimentelor- levurile se nmulesc - candidoza mucoasei palatine.

 Placa bacteriana (dentara)

Este un sistem ecologic aderent (biofilm) la suprafata dintilor format dintr-un substrat
organic si un complex bacterian
acumulat mai ales n arii retentive cum sunt: marginea gingival, spaiile interdentare,
fosetele ocluzale
Biofilmul este alcatuit din:
-streptococi(60-90%)-dintre bacteriile care colonizeaza smaltul dentar in primele 4h dupa
periaj, coagrega (prin adezine) cu un set de colonizatori timpurii (Actinomices,
Capnocitophaga, Eikenella, Haemophilus, Prevotella, Veillonella), nu coagrega cu
colonizatori tardivi(Porphyromonas gingivalis)
-efecte ale dezvoltrii speciilor pionier i celor din prima succesiune sunt:
sinteza de matrice polizaharidic, modificarea Eh-ului, pH-ului, acumularea de catabolii
i ali produi bacterieni care pregtesc urmtoarele succesiuni bacteriene cu
maturarea plcii.
-matricea polizaharidic este produs de streptococii orali (glucanii i levanii), de unele
actinomicete (acidul hialuronic), de Neisseria spp. i Rothia dentocariosa.
-scderea potentialului de oxido-reducere (Eh), acumularea unor catabolii bacterieni
-condiii pentru dezvoltarea n plac a bacteriilor anaerobe foarte exigente: specii de
Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium, Treponema (in cca 7 zile)
-pH-ul scade datorita bacteriilor fermentative acidogene(streptococii) dezvoltarea
bacteriilor acidofile (lactobacilii)

Placa supragingivala

streptococii i cocii gram-negativi -colonizare iniial

primii bacili se dispun mpreun cu cocii n monostrat.
bacteriile filamentoase apar dispuse perpendicular pe suprafaa dintelui cu
numeroase microcolonii de coci gram-pozitivi printre ele.
se formeaz agregate bacteriene rezultate prin ataarea Streptococcus sanguis la
filamentele de Corynebacterium matruchotii .
ziua a 14-a placa maturizat = peste 35 de specii microbiene.

Placa subgingivala

placa supragingivala modificari inflamatorii(edemul marginii gingivale)

crestere
a fluidului ce curge in spatiul crevicular gingival schimba compozitia bacteriana a
placii subgingivale(dominat net de bacteriile anaerobe)
Are 3 zone formate din:
bacterii aderente la dinte
bacterii asociate epiteliului
bacterii situate apical

Placa supragingivala
G+

Placa subgingivala
G-

Placa supragingivala
Streptococi orali
S. mutans
+ la +++
S. sobrinus
+ la +++
S. sanguis
+++
S. oralis
++
S. Milleri
+ la +++
Coci gram-negativi
Neisseria spp.
+
Veillonella spp
++
Bacili i bacterii filamentoase gram pozitive
Corynebacterium spp.
++
Lactobacillus spp.
+
Eubacterium spp.
+
Actinomyces spp.
++
Rothia dentocariosa
+
Bacili i bacterii filamentoase gram-negative
Porphyromonas gingivalis
0
Prevotella melaninogenica
+/Fusobacterium spp.
+/Leptotrichia buccalis
+
Treponema spp.
+/Actinobacillusactinomycetemcomitans +/Capnocytophaga ochracea
+/Campylobacter spp.
0
Eikenella corrodens
+/Haemophilus spp.
+
Wolinella spp.
0

Alte microorgansime
Mycoplasma orale
M. salivarium
Entamoeba gingivalis
Trichomonas tenax

0
0
0
0

Placa subgingivala
0
0
+
++
0
0
++

+/+/- la ++

0la +
+/-la +
+/- la ++
+/- la +++
0la +
+/- la +
0la +
+/0la +

+
+
0 la +
0 la +

TARTRUL DENTAR (placa bacteriana mineralizata)

Saliva=soluie saturat n fosfat de calciu determin calcifierea plcii pe suprafeele

dentare din dreptul canalelor secretorii ale glandelor salivare majore (faa lingual a
incisivilor inferiori - canalele glandulare submaxilare i sublinguale; faa vestibular a
molarilor superiori - canalele glandelor parotide).
*
Calcifierea debuteaz ntre 1 i 14 zile de la formarea plcii prin depuneri cristaline
de fosfat de calciu.ncepand din matricea stratului profund al plcii n jurul unor
bacterii cum sunt n principal Corynebacterium matruchotii, dar i specii de
Veillonella, Neisseria, Haemophilus, Porphyromonas sau Prevotella.
*specii bacteriene predominante : Streptococcus oralis, S. sanguis,
actinomicete,constant izolate mai sunt: Prevotella melaninogenica, Leptotrichia
buccalis, Fusobacterium spp., Neisseria, iar frecvent Selenomonas spp.
Tartrul se poate forma chiar n interval de numai 2 sptmni, dar devine depozitul
cristalin, dur, caracteristic dup cteva luni.
Suprafaa rugoas a tartrului favorizeaz formarea rapid de plac dentar, care la
rndul ei se calcific i ngroa stratul de tartru,placa bacterian de pe suprafaa
tartrului este mai agresiv asupra parodoniului.

Punga parodontala

Rezulta prin adancirea patologica a sulcusului gingival peste 3 mm

Poate fi: - falsa (prin proliferarea sau hipertrofia gingivala)
- adevarata (prin pierderea atasamentului gingival)
-In exsudatul purulent sunt prezente bacterii vii si distruse , leucocite, ser, fibrina
- Formarea puroiului la nivelul pungii parodontale =aspect obisnuit al bolii parodontale
-

(inflamatia cronica a periodontiului)

Microbiota existenta in punga parodontala este cea de la placa subgingivala
Microbiota asociata parodontitelor - Porphyromonas gingivalis, Prevotella
intermedia, Capnocitophaga, spirochete, Actinobacillus actinomycetem comitans,
Bacteroides forsitus
Microbiota asociata parodontitei precoce (p. juvenila si p. prepubertala)Actinobacillus actinomycetem comitans ; Prevotella intermedia, Capnocitophaga
izolate din p. juvenila
Microbiota asociata cu parodontita refractara la tratament- Fusobacterium
nucleatum,Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Capnocitophaga,
Actinobacillus actinomycetem comitans
Microbiota asociata gingivitei ulcerative necrozante cantitati mari de Actinobacillus
actinomycetem comitans, Porphyromonas gingivalis- invazie in profunzimea
tesuturilor, Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia, spirochete (specii de
treponeme)

Gingivita (acuta sau cronica)

- initiata de iritatia locala, urmata de invazia microbiana; placa
subgingivala este totdeauna prezenta.
-manifestari gingivoragia
- de obicei nu exista durere
Gingivita ulcero-necrotica (boala Vincent)
- initial apar uceratii la nivelul gingiei, afectand prevalent spatiile
interdentare
- leziunile ulcerative se extind in suprafata si in profunzime, instalanduse zone de necroza a epiteliului cu constituirea de false membrane
cenusii (halitoza caracteristica, tulburari de gust si dureri vii la
masticatie)
febra, limfadenopatie regionala si stare generala alterata.
- in absenta tratamentului, infectia se extinde spre faringe si alte
tesuturi moi, constituindu-se gingivo-stomatita gangrenoasa.
Pericoronarita
- inflamarea opercului gingival ce acopera molarul de minte
-se insoteste, frecvent, de trismus ce apare secundar iritatiei
maseterilor; nedrenata, infectia se poate extinde de-a lungul planurilor
fasciale spre tesuturile moi.

Sunt 3 grupe de semne care delimiteaza 3 diagnostice de baza:

-sanatos- fara semne de inflamatie,
- fara semne clinice evidente de pierdere aatasarii (insertie epiteliala)
-gingivita prezenta placii bacteriene
- semne clinice de inflamatie
- nu sunt semne evidente ale pierderii atasarii
- marginea gingivala este la nivelul jonctiunii smalt-cement(nu are retractie)
- fara punga adevarata
-periodontita - semne clinice evidente ale pierderii atasarii (punga adevarata)
- semne clinice de inflamatie
Complicatii locale ale paradontitei abcesul paradontal marginal, carii de colet, leziuni
pulpare(pulpite, necroze pulpare, gangrena pulpara, acutizari ale inflamatiei gingiei, retractii
gingivale
Abcesul periodontal (difuz sau localizat)
- Inchiderea pungii parodontale si reducerea drenajului pungii
- este intotdeauna in comunicare cu spatiul periodontal, din care puroiul poate fi evidentiat prin
digitopresiune
Carii de colet apar datorita placii bacteriene, uneori pe zona lacunelor cuneiforme
Pulpitele - bacteriile trec in pulpa din spatiul periodontal, prin apex sau prin canaliculele dentinare
Necroza pulpara afectarea pulpei fara infectarea microbiana (apare prin traumatismul dintelui)

Gangrena pulpara si paradontita apicala- se produc prin punga parodontala care ajunge
pana la apex si infecteaza zona apicala

. Infectiile spatiilor fasciale profunde

infectiile odontogene si cele orofaringiene se pot extinde spre spatiile fasciale din
zona craniana inferioara si portiunea cervicala superioara.
infectii ale spatiilor din jurul fetei (spatiul masticatorilor, bucal, al parotidelor);
infectii ale regiunii suprahioide (submandibular, sublingual, laterofaringian infectii
ale regiunii infrahioide sau gatului (retrofaringian, spatiul pretraheal

Angina Ludwig
infectia unui numar variat de spatii anatomice (sublingual si submandibular)
In 50% - 90% din cazuri, se identifica o origine dentara a anginei, cel mai frecvent
fiind implicat al doilea sau al treilea molar mandibular.
Infectia are forma clinica a unei celulite indurate, rapid extensiva, afectand bilateral
planseul bucal.

se constata o tumefactie ferma, voluminoasa, a spatiului submandibular, impingand

limba spre cerul gurii. De obicei, sunt prezente febra si manifestari sistemice
(sepsis).

CARIA DENTAR
condiie distructiv a esutului dentar dur (poate progresa spre inflamaie i
devitalizarea esutului pulpar, extindere spre aria periapical a dintelui).
. Apariia i progresia leziunilor carioase - fenomen complex de interaciune a
factorului microbian cu factori care in de gazd, de regimul alimentar, timp.
ETIOLOGIA CARIEI DENTARE
Bacteriile implicate n iniierea cariei dentare sunt, toate, acidogene.
streptococii din grupul mutans (Streptococcus mutans, Streptococcus sobrinus) au
rol principal (relaie direct ntre numrul de streptococi i dezvoltarea bolii
grupul streptococilor mutans poate fi mprit:
dup tipul carbohidratului de perete n 7 serotipuri notate de la a la g.
dup criteriul omologiei ADN-ului cromosomal, sunt mprii n cinci grupe, notate cu
cifre romane.
toate serotipurile au potenial cariogen, dar tipul c (grup I) pare s fie patogenul
cheie n iniierea cariei dentare la om (S. mutans), maimu (S. macacae) i obolan
(S. fetus).
Lactobacillus -bacili gram-pozitivi nesporulai, mari, aranjai izolat sau n
lanuri,cultiv pe medii complexe, creterea fiind favorizat de microaerofilie sau
anaerobioz.
din cariile dentinei sunt izolai n numr mare lactobacilii, Eubacterium ,
Bifidobacterium.
cariile de suprafa radicular - Actinomyces, prezente i n leziunile carioase
profunde.

Caria dentar este iniiat prin demineralizarea acid a smalului cauzat de

activitile metabolice ale bacteriilor zaharolitice din plac (streptococii mutans ct i
lactobacilii produc mari cantiti de acid prin fermentarea zaharurilor din alimentele
consumate
S. mutans este un mare productor de dextrani extracelulari insolubili, cu care
ader ferm la suprafaa dinilor
aprecierea riscului cariogen -teste, bazate pe principii microbiologice, clinice,
epidemiologice (determinarea indicelui de corelaie dintre factorul microbian
(bacterii i/sau produi ai metabolismului bacterian) i incidena cariei
Teste curent utilizate pentru aprecierea riscului cariogen (dup Newman i
Nisengard, 1989)
Numrul lactobacililor
Snyder
Fosdick
Reductazei
Amilazei
Capacitatea tampon a salivei
Evidenierea streptococilor mutans (cel mai bun)
cuantificarea nefelometric a lactobacililor prezeni n saliv
PCR pentru evidenierea ADN-ului cromosomal la S.mutans

Tratamentul cariei dentare neinfectate

(fara pulpita sau abces periapical) nu necesita tratament antibiotic(doar- aplicarea unor agenti topici, cu
efect cariostatic precum: fluoridele - formeaza impreuna cu cristalele de apatita un complex ce
promoveaza remineralizarea leziunilor datorate cariei, exercitand si un efect bacteriostatic clorhexidina
(Plack-Out) -; actioneaza ca un detergent cationic distrugand numeroase bacterii, persistand la suprafata
dintelui timp in- delungat, avand rol in prevenirea avansarii placii dentare igiena bucala adecvata;
reducerea florei cariogenetice orale prin modificarea dietei cu substituirea sucrozei; imunizari impotriva
producerii cariei, prin administrarea de vaccin preparat din tulpini de Str. mutans.
Tratamentul pulpitei -infectiei dento-alveolare
tratament stomatologic-indepartarea tesuturilor infectate; drenaj al abcesului periapical sau chiar
extractia dentara;
tratament profilactic, cu antibiotice, Roxitromicina in doza de 300 mg/zi, sau Azitromicina 500 mg/zi;
durata totala a tratamentului este de 3 -5 zile.
se pot administra si la copil;

Seciune longitudinal: 1. Dinte 2. Enamel 3.

Dentin 4. Dental pulp 5. cameral pulp 6. root
pulp 7. Cementum 8. Crown 9. Cusp 10. Sulcus
11. Neck 12. Root 13. Furcation 14. Root apex
15. Apical foramen 16. Sulcus gingivae 17.
Periodontium 18. Gingie 19. free or interdental
20. marginal 21. alveolar 22. Periodontal
ligament 23. Alveolar bone 24. Vessels and
nerves: 25. dental 26. periodontal27. alveolar
through channel

Tratamentul periodontitei
In periodontita adultului - : Doxici clina, Macrolide, Cefalosporine ,asociate tratamentului stomatologic local
periodontal.
In periodontita avansata- tratament stomatologic de specialitate (debridare mecanica si indepartarea
minutioasa a placii dentare), administrarea concomitenta de Metronidazol( 2 g/zi).
In gingivita ulcero-necrotica,-asocierea de Penicilina G (4-6mil.U/zi) cu Metronidazol (2 g/zi).
In periodontita juvenila-Tetraciclina (2g/zi) (peste varsta de 10 ani), sau Doxiciclina (100 mg/zi), numai
asociat tratamentului stomatologic local
Tratamentul infectiilor supurative odontogene
terapiei antibacteriane, tratament stomatologic de specialitate: drenajul colectiei, indepartarea tesuturilor
Penicilina G (6-10 mil.U/zi), in monoterapie sau asociat cu Metronidazol (2 g/zi), administrat i.v., pe o durata
de 10-14 zile.
Cefoxitina (gen. II), in doza de 6-8 g/zi sau Ceftizoxima (gen.III) 2-4 g/zi.
forme clinice fara elemente de gravitate- Amoxicilina ,Augumentin, Ciprofloxacina (in mono- terapie sau
asociata cu Metronidazol).
In prezenta infectiilor severe (infectii ale spatiilor profunde)includ: o betalactamina un aminoglicozid (gen.II
sau III) Fluorochinolona.
dintre betalactamine se recomanda antibiotice ce fac parte:
fie din grupul Penicilinelor antipseudomonas: Piperacilina + Tazo- bactam (Tazocin) sau Ticarcilina +Acid
clavulanic (Timentin); in ambele cazuri, se administreaza doza maxima: 12g/zi;
fie dintre Carbapeneme: Imipenem/cilastatin (Tienam) - 2g/zi.
Dintre Aminoglicozide: Gentamicina (2x80mg/zi) sau Amikacina
(2x500mg/zi).
Dintre Fluorochinolone: Ciprofloxacina(2x500mg/zi) sau Pefloxa- cina (2x400 mg/ zi).
Observatie: Tratamentul chirurgical, la fel de important ca si cel antibiotic, trebuie aplicat la momentul
oportun si anume, in stadiul de
colectare a focarului supurativ si nu in acela de infectie difuza localizata; daca momentul inciziei este
incorect ales, se va declansa doar bacteriemia (cu risc major de diseminare a infectiei), fara a se obtine insa
si drenajul colectiei purulente.

Actinomicoza
boala infectioasa cu evolutie cronica, determinata de Actinomyces israeli,
uzual incadrat in flora saprofita (endogena) a cavitatii bucale.
Rezervorul de germeni: pacienti cu portaj cronic de specii de Actinomyces in
flora saprofita bucala, gingivodentara.
Factori favorizanti ai bolii:
igiena deficitara a cavitatii bucale;
existenta unor infectii cronice multiple dento-alveolare neglijate;
preexistenta, anterior debutului bolii cu aproximativ 21-30 de zile, a unor
manopere chirurgicale stomatologice neprotejate antibiotic
forme clinice: cervico-faciale, pulmonare, intestinale, cerebrale si, mai rar,
chiar sepsis
examen bacteriologic, efectuat din secretia purulenta, insamantat pe medii
anaerobe imbogatite (rezultat tardiv, daca exista o flora aerob- anaeroba);
Tratament - Penicilina G, administrata parenteral, in doze de 2 x 5 mil.U/zi,
timp de 4-6 saptamani, pana la remisia com pleta a fenomenelor locale.
Tratament antibiotic alternativ: Augmentin (Amoxiclav), p.o.,
3 x 1 g/zi.
Tratament chirurgical : drenajul abceselor si rezolvarea traiectelor
fistuloase, in scopul evitarii recidivelor

Genul Candida si boala la om

Sunt ciuperci unicelulare care se inmultesc prin inmugurire
Cuprind specii saprofite si patogene pentru om si animale. Candida albicans- cea mai
cunoscuta
Caractere morfologice
- Celule sferice, ovoide, cu muguri multipolari(blastospori), diametrul=2-15 microni, cu
pseudomicelii simple sau ramificate formate din celule asezate cap la cap de 50-600
microni lungime
- Formatiuni caracteristice sunt clamidosporii =elemente patognomonice celule
regulat sferice cu diametrul de 7-15 microni
- Traieste in medii solide si lichide obisnuite, in anaerobioza si aerobioza, la 18-40oC
(optim la 30-37oC si medii cu adaus de antibiotice)
- Colonii pe medii solide mari, alb-galbui, cremoase
Boala la om:
- Candidomicoze, infectii localizate si generalizate, caracterizate prin leziuni variabile
ca intindere, gravitate si aspect histopatologic ale pielii, mucoaselor si viscerelor
- Candidomicoze bucale si peribucale-glosita levurica, stomatita eritematoasa,
gingivita, stomatita pseudomembranoasa, amigdalita levurica, infectie generalizata a
mucoasei bucale
- Candidmicoze ale ale pilii si fanerelor
- Candidomicoze genitale
- Candidomicoze genitale
- Candidomicoze viscerale
- Candidomicoze septicemice
- Alergii la Candida

leucoplakia paroasa a limbii

Tumori solide sarcom Kaposhi, limfoame maligne

The dirty mouth!

100,000,000,000,000 bacteria/per mouth

>700 bacterial species

Tehnici utilizate pentru diagnosticul bolilor parodontale

1. Tehnici bazate pe examenul microbiologic al produsului prelevat din punga parodontal:
Examenul microscopic direct
Cultivarea, izolarea i identificarea bacteriilor din leziune
Identificarea unor enzime specifice n prelevatul subgingival
Tehnici imunofluorescente
Latexaglutinarea
ELISA
Numrtoarea leucocitelor n lichidul crevicular
PCR

Pentru examenul direct, este prelevat exsudatul inflamator din crevasele gingivale sau punga parodontal (cnd este deja format), dup
ndeprtarea plcii bacteriene supragingivale. Cnd punga parodontal lipsete i exist doar detaarea gingiei marginale, prelevarea se face cu
ajutorul conurilor din hrtie de filtru sterile, care sunt introduse cu blndee n sulcusul gingival i sunt meninute cca 1 minut. Apoi, sunt retrase cu
grij din cavitatea oral i introduse n tuburi cu mediu de transport reductor fluid (e.g., bulion thioglicolat) pentru a asigura viabilitatea bacteriilor
anaerobe i microaerofile.
Cnd este prezent punga parodontal, este prelevat coninutul acesteia cu ajutorul unei chiurete sterile. Punga chiuretat este introdus ntr-un
tub cu mediu de transport reductor.
Pentru examenul bacteriologic, tuburile coninnd probele de la pacieni sunt centrifugate, supernatantul ndeprtat, iar din sediment sunt
efectuate:
Preparat umed ntre lam i lamel ce va fi examinat la microscopul cu fond ntunecat pentru evidenierea treponemelor orale asociate.
Frotiu colorat Gram, pentru examenul citobacterioscopic (prezena i intensitatea reaciei inflamatorii, categorii microscopice prezente n prob).
nsmnarea pe medii de cultur selective pentru bacilii gram-negativi anaerobi (e.g., Wilkins-Chalgrene cu vancomicn i acid nalidixic) i
pentru Actinobacillus actiomycetemcomitans (e.g., agar-tripcaz-soia-snge, cu neomicin i bacitracin). Culturile sunt incubate anaerob,
respectiv microaerofil i urmarite 4-7 zile deoarece majoritatea speciilor implicate au cretere lent.
Din coloniile suspectate ca aparinnd patogenilor parodontali (coloniile mici, negre, lucioase pot aparine speciilor de Prevotella, cele mai mari,
brune - speciilor de Porphyromonas etc.) sunt efectuate:
teste de identificare biochimic,
cromatografie, PCR (dac sunt posibiliti tehnice) - asigur identificarea rapid i precis a izolatelor din pungile parodontale,
antibiograma, prin metoda diluiilor, cu aflarea concentraiei minime inhibitorii, sau prin metode rapide, moderne cu determinarea punctelor de
ruptur pentru unul sau mai multe antibiotice.
Imunofluorescena cu concentrare de particule identific bacteriile din prob printr-o reacie antigen-anticorp ce utilizeaz anticorpi monoclonali
marcai cu fluorescein. Msurarea cantitii de fluorescein absorbit de prob permite i cuantificarea bacteriilor identificate. Fa de metodele
clasice (microscopie, cultivare), dar i fa de alte tehnici imunologice (ELISA, latex-aglutinare), utilizarea imunofluorescenei pentru diagnosticul
bolilor parodontale are mcar dou avantaje: este rapid (rezultatele sunt obinute n 1-2 ore de la prelevarea produsului) i permite prelucrarea
concomitent a unui numr mare de probe (pn la 400).
Dintre testele enzimatice, mai utilizat este BANA, bazat pe capacitatea Porphyromonas gingivalis i a altor anaerobi de a hidroliza un derivat
sintetic al tripsinei: benzoyl-DL-argininnaftilami| (BANA). Este un test rapid (necesit 15 minute), colorimetric, care coreleaz bine cu numrul
spirochetelor din prob, fiind util pentru orientarea diagnosticului dar, mai ales, pentru aprecierea prognosticului bolii. De exemplu, un test BANA
intens pozitiv sugereaz un numr mare de spirochete n prob i evoluia nefavorabil a bolii.
Cuantificarea polinuclearelor neutrofile din exudatul crevicular este simpl i rapid, dar numai cu valoare orientativ.
Serodiagnosticul, bazat pe evidenierea anticorpilor anti - Actinobacillus actinomycetemcomitans i anti - Porphyromonas gingivalis, nu este
deoeamdat util deoarece nu au fost gsite diferene semnificative ntre titrul acestor anticorpi la persoane sntoase i cele cu boal
parodontal.

Controlul microbiologic al canalelor radiculare, ca parte a terapiei endodontice

Izoleaz dintele interesat cu o dig steril, din cauciuc autoclavabil; dac dintele are
cavitate carioas important sau fractur coronar, nlocuiete diga cu rulouri din
vata. sterile.

Antiseptizeaz suprafaa extern a dintelui vizat, dar i dinii adiaceni, folosind: ap

oxigenat 3%, iodofor, alcool izopropilic 50%.
ndeprteaz dentina cariat i creeaz acces spre camera pulpar.
Inser n canalele radiculare deschise conuri sterile din hrtie de filtru, ct mai
profund, spre apexul dintelui. Altemativ, pot fi folosite ace Miller meate cu vat,
sterile.
Menine conurile, respectiv acele meate, n canale cca 2 minute, apoi retrage-le cu
grij, pentru a evita contaminarea prelevatelor cu flora oral.
Imerseaz conurile/acele n medii de cultur lichide: bulion infuzie cord-creier pentru
bacteriile aerobe i facultative i bulion thioglicolat pentru bacteriile anaerobe.
Manipularea conurilor/ acelor se face cu o pens steril.
Incubeaz tuburile astfel nsmnate la 37C pentru 48-72 ore, chiar 96 de ore n
cazul mediilor pentru anaerobi. Tulburarea mediului indic prezena
microorganismelor pe canal i impune ndeprtarea lor naintea obturrii definitive.
n cazul studiilor de cercetare a etiologiei infeciilor pulpare, tehnica de recoltare este
aceeai, dar culturile din mediul lichid trebuie repicate pe medii agarizate adecvate
pentru obinerea coloniilor bacteriene necesare identificrii i testrii sensibilitii la
antibiotice a microbilor izolai.

Diagnosticul abceselor periapicale

Prelevarea puroiului este fcut prin aspiraie cu ac i sering sterile, dup
antiseptizarea regiunii cu alcool etilic sau alcool izopropilic 50%.
Deoarece principalele bacterii implicate sunt anaerobe, este recomandat
sistemul "sering anaerob" Altenativ, produsul poate fi descrcat imediat
dup prelevare ntr-un mediu de transport reductor. n laborator, prelevatul
este omogenizat i nsmnat pe trei tipuri de medii agarizate: medii
mbogite pentru incubare aerob, medii mbogite pentru bacterii
anaerobe i medii selective pentru bacilii gram-negativi anaerobi. Plcile
incubate aerob sunt citite dup 2-3 zile, dar cele incubate anaerob sunt
urmrite zilnic timp de 7 zile. Din coloniile izolate sunt practicate teste
biochimice de identificare i antibiograma.
Dei accesibil, diagnosticul microbiologic al infeciilor periapicale nu este
efectuat curent deoarece:
1. mediile de cultur i sistemele de identificare a anaerobilor sunt scumpe,
conducnd la o relaie cost-beneficiu negativ;
2. principalii ageni etiologici - Prevotella i Porphyromonas, cultiv lent,
astfel c rezultatele sunt obinute dup 2-3 sptmni, cnd nu mai pot fi
utile pacientului investigat.
Din aceste motive, astfel de teste sunt fcute periodic, n cadrul studiilor de
supraveghere epidemiologic a rezistenei la antibiotice a bacteriilor
implicate n infecii periapicale.

Gingivita cronica-Coci n diplo, tetrade i mici grmjoare G (+), rari bacili

curbi G (-) i bacili mici G (+). Celule epiteliale i foarte
rare PMN, hematii

Parodontit marginal cronic superfi cial

Rari bacili groi i subiri G (+), coci in diplo G (+), bacili
subiri, rari bacili scuri G (-)

Parodontit marginal cronic mixt

Domin fl ora polimorf G (-), dar sunt prezeni i bacili G
(+) izolai sau mici grmjoare, rari coci G (+) moderate
formaiuni treponemice. Celule epiteliale i foarte rare
PMN, hematii

Parodontit marginal cronic profund

Rari subiri fusiformi bacili G (-), frecveni cocobacili i
bacili scuri G (-), frecvente treponeme, alternnd cu
cmpuri moderate, foarte rare PMN.

n cazul gingivitelor cronice, tulpinile isolate : Peptostreptococcus,S. oralis,

Actynomices , Candida , Eubacterium , S. anginosus Stafilococul ,
Fusobacterium , Wolinella, Porphyromonas .
n aceast afeciune domin fl orala gram pozitiv, facultativ anaerob i
anaerob.

n cazul parodontitelor marginale cronice superficiale : Candida ,

Fusobacterium , Peptostreptococcus , Porphyromaonas ,
Actynomices , Eubacterium , Prevotella, Wolinella , Bacillus ,S
anginosus , Tannerella forsythia .
La acest tip de parodontopatie domin fl ora G (-) fa de cea G (+)
cu dominaia clar a celei anaerobe.
Ca distribuie a speciilor se constat c cea mai mare pondere o
dein cocii G (+) Peptostreptococcus spp strict anaerobi urmai de
bacilii G (-) n ordinea descresctoare numericl: Fusobacterium,
Por phyromonas i Prevotella, dar, per ansamblu,domin bacilii G
(-)

 Parodontita marginal cronic profund : Prevotella , Porphyromonas

, Fusobacterium , Wolinella , Tannerella forsythia , Eubacterium ,
Peptostreptococcus
un numr de tulpini mai mic dect n cazul precedent,gradul de virulen a
acestor germeni este foarte bine cunoscut i atest rolul etiologic al
acestora,n acest form de boal
n parodontita marginal cronic mixt lucrurile stau astfel: Prevotella ,
Porphyromonas, Tannerella forsythia ,Peptostreptococus ,
Fusobacterium ,Eubacterium , S. anginosus , Candida, Wolinella.

Prelevarea probelor buco-dentare

Tehnici utilizate pentru diagnosticul bolilor parodontale
1. Tehnici bazate pe examenul microbiologic al produsului prelevat din punga
parodontal:
Examenul microscopic direct
Cultivarea, izolarea i identificarea bacteriilor din leziune
Identificarea unor enzime specifice n prelevatul subgingival
Tehnici imunofluorescente
Latexaglutinarea
ELISA
Numrtoarea leucocitelor n lichidul crevicular
PCR

prelevarea trebuie realizat naintea aplicrii tratamentului cu antibiotice i

chimioterapice;
se vor recolta poriunile cele mai caracteristice i cu semnificaie etiologic;

este necesar s se recolteze o cantitate suficient.

recoltarea dup decolarea gingiei n jurul dintelui bolnav
a) Recoltare cu tamponul-numai n cazul n care spaiul creat este suficient de mare
pentru a ptrunde tamponul. Se cur zona pentru ndeprtarea debriurilor
alimentare, apoi se dezinfecteaz regiunea din care urmeaz s se recolteze proba.
Se scoate tamponul steril din tub i se terge, rotind tamponul pe zona lezat. Se
introduce tamponul n tub. Se recolteaz dou probe. Se noteaz tuburile cu coduri
nsoite de o fi de identificare ce cuprinde date despre pacient (nume, prenume,
vrst, sex, regiunea de recoltare a probei, elemente legate de istoricul bolii).
Transportul la aborator se face n maximum 1 or

b) Recoltare cu bulete din vat. Se cur zona pentru ndeprtarea

debriurilor alimentare, se dezinfecteaz regiunea din care urmeaz s se
recolteze proba apoi se scoate, cu o pens steril, buleta din tubul
eppendorf, colectarea probei microbiologice se realizeaz prin tamponarea
regiunii lezate. Se introduce buleta n tubul eppendorf, se nchide capacul.
Obligatoriu se recolteaz dou probe, notndu-se tuburile cu coduri nsoite
de o fi de identificare ce cuprinde date despre pacient
nume,prenume,vrsta, sex, regiunea de recoltare a probei elemente legate
de istoricul bolii). De asemenea, transportul se face n maximum 1 or.
c) Recoltare cu conuri de hrtie de filtru. Conurile de hrtie de filtru se
pregtesc i se sterilizeaz ca buletele de vat. Se cur zona pentru
ndeprtarea debriurilor alimentare, se dezinfecteaz regiunea din care
urmeaz s se recolteze proba. Se scoate, cu o pens steril, conul de
hrtie de fi ltru din tubul eppendorf, se introduce conul de hrtie de filtru, cu
vrful ascuit, n regiunea incriminat pentru recoltarea probei patologice.
Apoi conul de hrtie de filtru se introduce napoi n tulbul eppendorf i se
nchide. Obligatoriu se recolteaza dou probe. Se noteaz tuburile i se
nsoesc de o fi de identificare ce cuprinde date despre pacient (nume,
prenume, vrst, sex, data recoltrii, regiunea de recoltare a probei,
elemente legate de istoricul bolii),iar transportul se face n maximum 1 or
de la recoltare.
Cnd este prezent punga parodontal, este prelevat coninutul acesteia cu
ajutorul unei chiurete sterile. Punga chiuretat este introdus ntr-un tub cu
mediu de transport reductor.

Pentru examenul bacteriologic, tuburile coninnd probele de la pacieni sunt

centrifugate, supernatantul ndeprtat, iar din sediment sunt efectuate:
Preparat umed ntre lam i lamel ce va fi examinat la microscopul cu fond
ntunecat pentru evidenierea treponemelor orale asociate.
Frotiu colorat Gram, pentru examenul citobacterioscopic (prezena i intensitatea
reaciei inflamatorii, categorii microscopice prezente n prob).
nsmnarea pe medii de cultur selective pentru bacilii gram-negativi anaerobi (g.,
Wilkins-Chalgrene cu vancomicn i acid nalidixic) i pentru Actinobacillus
actiomycetemcomitans ( agar-tripcaz-soia-snge, cu neomicin i bacitracin).
Culturile sunt incubate anaerob, respectiv microaerofil i urmarite 4-7 zile deoarece
majoritatea speciilor implicate au cretere lent.
Din coloniile suspectate ca aparinnd patogenilor parodontali (coloniile mici, negre,
lucioase pot aparine speciilor de Prevotella, cele mai mari, brune - speciilor de
Porphyromonas etc.) sunt efectuate:
teste de identificare biochimic,
cromatografie, PCR - asigur identificarea rapid i precis a izolatelor din pungile
parodontale,
antibiograma, prin metoda diluiilor, cu aflarea concentraiei minime inhibitorii, sau
prin metode rapide, moderne cu determinarea punctelor de ruptur pentru unul sau
mai multe antibiotice.
Imunofluorescena cu concentrare de particule identific bacteriile din prob printr-o
reacie antigen-anticorp ce utilizeaz anticorpi monoclonali marcai cu fluorescein.
Msurarea cantitii de fluorescein absorbit de prob permite i cuantificarea
bacteriilor identificate. Fa de metodele clasice (microscopie, cultivare), dar i fa
de alte tehnici imunologice (ELISA, latex-aglutinare), utilizarea imunofluorescenei
pentru diagnosticul bolilor parodontale are dou avantaje: este rapid (rezultatele
sunt obinute n 1-2 ore de la prelevarea produsului) i permite prelucrarea
concomitent a unui numr mare de probe (pn la 400).