curs ORL 02

10.10.2013
Rinologie
- se ocupa cu studiul strcuturii, functiilor, disfunctiilor si patologiei nasului si
cavitatilor anexe.
Nasul are 2 parti
- piramida nazala- piramida triunghiulara, acolperita de piele, care acopera
fosele nazale (nasul intern). Piramida nazala are o structura osteo-cartilaginoasa,
partea superioara - structura osoasa, in partea inferioara - cartilagionos. Aceasta arata
adaptarea la mediu. La om este mami putin vizib, dar la alte animale se poate
modifica (mari) volumul foselor nazale (cai de curse) pentru a aduce o cantitate mai
mare de aer. Are niste oase proprii, nazale, care se articuleaza cu osul frontal. In
inteior gasim fosele nazale- 2 cavitati separate de o structura mediana, numit septul
nazal. Spetul nazal, si el are o structura mixta, osoasa in partea posterioara, s o
structura cartilaginoasa anterior. Separarea aceasta in 2 fose nazale da posibilitatea ca
fctiile nasului sa se desfasoare ami bine ( se mareste suprafata mucoasei) -> se
mareste contactul cu aerul.
- fosele nazale, pe sectiune au o forma triunghiulara. Daca peretele medial si planseul
fosei au o structura neteda si sunt acolperite de mucoasa, peretele lateral este cel mai
important, si el asigura functiile nasului. El este anfractuos, prezinta proeminente cornetele nazale, si intre aceste, niste spatii care se numesc 'meaturi'. Proeminentele,
sau cornetele nazale sunt in nr de 3 (si au cap, corp, coada). Sunt ca niste suluri
carnoase care proemina in fosele nazale. ele sunt:
. cornetul inf
. mij
.sup
Intre planseul (osul palatin) si cornetul inferior se gaseste meatul inferior. Intre cel inf
si mij - meat mij, intre cel mij si sup - meat superior. Aceste meaturi ofera
posibilitatea deschiderii unor canale care asigura eliminarea unor secretii fiziologice
sau patologice.
- in meatul inf se deschide canalnazal. Acest canal dreneaza lacrimile in cavitatea
nazala. La niv meatului mijlociu se deschid sinusurile anterioare ale fetei (sinusul
frontal, sapat in grosimea osului frontal; celulele etmoidale anterioare, situate in
masele laterale ale etmoidului; si sinusul maxilar, sapat in grosimea osului maxilar).
- in meatul superior se deschi sinusurile se deschid sinusurile posterioare ale
viscerocraniului (cel etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal).
- Acest cornete sunt niste structuri vasculo-erectile, care le confera posibilitatea de asi mari volumul in fct de necesitati. Ele se aseamana cu corpii cavernosi de la niv org
genitale (ambele sexe).
structura cornetelor: periost, care imbraca osul (cornetul inferior are os propriu, iar
pentru celelalte sunt niste prelungiri ale etmoidului.). Urmatorul strat - vascular, iar
deasupra este mucoasa care este o mucoasa cu un caracter special (celulele de aici
alcatuiesc un epiteliu unistratificat cilindric/cubic CILIAT. intre celule, din loc in loc,
se gaseste cate o glanda mucoasa, care secreta o mica cantitate de mucus. Mai exista
niste glande mucoase acinoase, care sunt plasate in stratul profund, care au un canal
excretor ce trimite printre celule mucusul (care vedem mami tarziu ce face). In stratul

acesta vascular avem terminatii ale arterelor si venelor care asigura circulatia
arteriala/venoasa, ele fiind ramuri ale carotidei externe si interne/venele dreneaza in
teritoriul jugular. In aceasta patura intalnim arteriole care se ramifica in capilare, ele
sunt urmate de niste capilare venoase, care acestea, la randul lor dreneaza in venule.
La nivelul acestui strat vqsscular exista niste vase venoase modificate, si anume: apar
niste dilatatii care realizeaza adevarate cisterne, numite Sinusuri Venoase. In functie
de necesitate, ele vor umple sau se vor goli. Atunci cand sunt pline, volumul
cornetului este crescut, si cand sunt goale, se reduce volumul cornetului (structura
vasculo-erectila).
Toata aceasta umplere si golire a sinusurilor este sub control vegetativ, care regleaza
aceasta dinamica a sangelui, realizand 'ciclul nazal'. Cand sunt pline - faza conestiva,
cand sunt goale - starea de repaus.
Sinusurile Paranazale
- sinusurile paranazale sunt niste cavitati anexa a foselor nazale, care toate comunica
cu fosele nazale, si ceea ce este foarte important, mucoasa nazala se prelungeste si
captuseste aceste cavitati anexe. Deducem ca ele toate comunica cu fosele nazale, ele
sunt captusite de aceeasi mucoasa. Trebuie ca fosele nazale sa fie privite solidar cu
sinusurile paranazale (rino-sinusal). Aceste cavitati anexe sunt sapate in grosimea
oaselor viscerocraniului, si poarta numele in fct de locul unde sunt sculptate: sinusuri
frontale, etmoidale anterioare si posterioare, maxilare, sfenoidal. Aceste cavitqati
anexe ale foselor nazale se dezvolta in timp. La nastere sunt nepneumatizate (doar
labirintul etmoidal). Sinusul maxilar este complet pneumatizat la varsta de 4 ani.
Sinusul frontal - in jurul varstei de 9 ani, sinusul etmoidal - 14 ani.
Rostul acestor sinusuri este de a reduce greutatea craniului, dar mai important este
faptul ca, ele fiind pline cu aer, participa impreuna cu fosele nazale la conditionarea
aerului ( pregatirea pentru respiratie).
clasificare : anerioare (frontal, etmoidal ant, maxil) si posterioare (etmoidale post si
sfenoidale).
Sinusurile anterioare pot fi palpate. Toate ele dreneaza in meatul mijlociu!
Sinusurile posterioare nu sunt accesibile palparii si dreneaza in meatul superior (spre
partea posterioara).
Fosele nazale see deschid anterior, comunica cu mediul extern prin narine, dupa care
urmeaza vestibule si fosele p-zise, iar posterior comunica cu rinofaringele prin choane
- 2 orificii separate de marginea post a septului nazal, si prin ele se pot observa cozile
cornetului inf si mijlociu, cel superior nu poate fi vizualizat prin choane.
Functii
functiile sunt: - respiratorie
- fonatorie
- de aparare
- imunologica.
a. functia respiratorie a nasului se realizeaza prin actiunea mai multor elemente. Nasul
functioneaza ca un conditionr al aerului. In fct de sezon, grad de umiditate, aerul este
foarte diferit, poate fi foarte poluat (pulberi, mai ales). Daca el ajunge nepregatit la
niv alveolelor pulmonar, va determina efecte patologice si distructive.

- Prin filtrare - vestibulele nazale ( la intrarea in fosele nazale) sunt captusite cu

tegument reflectat de pe fata exterioara (formand o bordura nazale. Mai sunt firisoare
de par, vibrizi - formeaza o plasa, in care se opresc particulele mai mari de praf (efect
mecanic).
- ultrafiltrare: mucoasa este tot timpul umeda si aceasta secretie care captuseste
mucoasa nazala este constituita din 2 parti: o serozitate si o componenta mucoasa
(mucus). despre mucus am vorbit (cele mici superioare, si cele mari, acinoase, situate
in profunzime). Serozitatea vine din sange (de aici dezvoltarea paturei vasculare).
Exista niste capilare, fenestrate, care au spatii ce permit transvazarea cu usurinta a
serului sanguin, care va asigura stratul seros. Cand vorbim despre activitatea
secretorie si cea de mobilizare a secretiilor, vorbim despre activitate mucociliara patura aceasta de mucus, care este aderenta, pe ea agrega microparticule de praf.
Aceasta patura este mobilizate de bbataile cililor (de aceea se num muco-ciliar - cilii
mobilizeaza mucusul in rinofaringe, dupa care este eiliminat).
* 2 faze ale secretiei
- sup - faza de gel
- inferior - faza de sol,
iar cilii celulelor vor bate dinspre anterior spre posterior si vor deplasa aceasta patura
in rinofaringe, cum am mai spus.
- umezirea - se realizeaza prin componenta SOL (transvazat sanguin cu adaus de
secretie lacrimala). Media anula a umiditatii atmosferice la noi este de 40%. La niv
alveolei pulmonare avem nevoie de o umiditate de 80%, altfel nu se realizeaza
schimburile respiratorii! (de aceea Indicele de confort este de 80%). Aceasta
diferrenta de 40% este compensata de secretiile mucoasei nazale. In functie de sezon,
fosele nazale secreta intre 500-1000ml/24h.
- incalzirea aerului - prin degajarea caldurii de catre cornete. In vremea rece, din
aceasta cauza se infunda nasul (se maresc cornetele, pentru a incalzi mai mult aerul)
b. functia fonatorie
fosele nazale, impreuna cu sinusurile participa prin activitate rezonatorie. Una dintre
explicatii pentru care vocea barbatilor este mai grava - cav mai mari la niv sinusurilor
paranazale ( pe langa grosimea corzilor vocale)
c. functia de aparare - secretia lacrimala contine Lizozim! lizozimul este o enzima
proteolitica cu efect bactericid.
d. functie imunologica - la niv fosei nazale se secreta IgA. La persoanele alergice,
foarte multa IgE.
e* - functia senzoriala - stim ca in partea superioara fosei nazale, atat pe peretele
extern, cat si pe septul nazal, vin termninatiile nervului olfactiv, si ele realizeaza asanumita 'pata olfactiva'. Aceste terminatii sunt: din bulbii olfactivi pleaca termninatiile
dendritice ale unor neuroni bipolari. Aceste terminatii sunt apte sa sesizeze continutul
in sbs odorante ale aerului, dandu-ne posibilitatea sa ne informam despre eventuale
substante daunatoare, sau despre substante care ofera confort/disconfort. Omul este un
mamifer microsman - limitat strict la prezenta unor substante periculoase (gaze, sbs

chimice toxice). MIrosul este in stransa relatie cu gustul - au legaturi nervoase

comune la niv sistemului limbic. Reducerea simtului olfactiv duce la reducerea
simtului gustativ. Exacerbarea - la fel.
DISFUNCTII (fiziopatologie)
a. respiratorii - realizeaza sd de obstructie nazala - este impiedicata sau anulata
trecerea aerului din mediul extern prin fosele nazale spre alveolele pulmonare.
Aceasta obstructie nazala are cauze multiple:
> malformatii
> traumatisme
> inflamatiile (acute sau cornice) vor avea ca efect inflamarea mucoase obstructie nazala.
> corpi straini introdusi voluntar sau accidental
> tumori (benigne sau maligne)
> vegetatii adenoide ( mai ales la copii)
b. fonatorii
tulburarile care apar se traduc prin 'rinolalie'. Rinolalia poate fi inchisa saau deschisa.
Rinolalia - toate cauzele de obstructie nazala. Rinolalia deschisa (vocea este fonfaita)
prin largirea foselor nazale.
c. de aparare.
d. senzoriala - mentionam ca tulburarile de miros pot fi cantitative si
> cantitative - mirosul poate lipsi congenital - anosmia congenitala (acesti oameni nu
au nici miros, si nici gust - aguezie)
- scaderea mirosului - hiposmie, insotelste cauzele obstructiei nazale
- exagerarea mirosuli - hiperosmie - in sarcina (fiziologic) sau tulburari
neuropsihice
> tulburari calitative ale mirosului - acestea sunt
- parosmia - perceperea eronata a unor mirosuri (si in sarcina) - tulburari
neuro-vegetative.
- cacosmia - mirosul dezagreabil (gr. 'caco' - urat, dezagreabil). Aceasta poate
fi subiectiva (declarata de catre bolnav) si este intalnita in debutul ozenei. Intalnita in
corpi nazali straini neglijati, sinuzita maxilara odontogena, in tumori (mai ales
maigne), in ozen.
- halucinatii olfactive - perceptie fara obiect. Caracterizeaza tulburari majore
neuropsihice.
* sindrom secretor nazal - perturbare a secretie, in plus sau in minus. Cand este in plus
- rinoree. Cand este in minus - uscaciunea mucoasei, cu tendinta de a face cruste
(rinita atrofica, ozena).
- Rinoreea se produce in cantitati diferite si are aspecte diferite, coloratii diferite in fct
de patologii. Rinoreea poate sa fie apoasa (rinita alergica) - in care TOT TIMPUl
ramane apoasa.
Riinoreea mai este apoasa la debutul rinitei acute, da treptat trece in alte forme
(seroasa, sero-mucoasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta).

Rinoreea purulenta o intalnim in sinuzite (avem de a face cu un factor microbian).

Cand este fetida - corpi straini nazali neglijati, sinuzita maxilara odontoegna sau
tumori maligne.
- cand este purulenta cu striuri sanguinolente ne atrage atentia asupra unei tumori
maligne (erodare de structuri vasculare).
- cand este diinuata secretia - atrofie de muacoasa, creste volumul foselor, si se
formeaza cruste (fetide). In rinita fetida ozenoasa - se modifica sensibilitatea
mucoasei nazale - sunt afectate si terminatiile nervoase (bolnavul se plange de
obstructie nazala, care este o falsa obstuctie nazala - baroreceptorii nu mai sesizeaza
trecerea aerului prin fose).
* hemoragie nazala (epistaxis) - la cursul aviator