Constructia noului muzeu de arta peste ruinele vechiului fort

MUDAM_LUXEMBOURG VILLE_LUXEMBOURG
Arhitect: Pei Cobb Freed & Partners
Arhitect colaborator: Georges Reuter Architectes

CONSTRUCTII SI AMENAJARI CONTEMPORANE IN SITURI ISTORICE / ARH. RALUCA-MARIA TRIFA / MASTER CRPC_UAUIM_2009/2010

MUDAM, noul Muzeu de Arta Moderna a Ducatului de Luxembourg si-a deschis portile in 1 iulie 2006 fiind amplasat
pe ruinele fostelor fortificatii bastionare ale orasului, in apropierea cladirii Filarmonicii, proiectata de Ch. De Portzamparc si a
Place dEurope, creatie a nu mai putin celebrului Ricardo Bofill.
Costand aproximativ 90 de mil. de dolari si oferind un spatiu de expozitie de 6000 mp, noul muzeu reprezinta cu
siguranta unul dintre cele mai ambitioase proiecte arhitecturale si culturale ale tarii in momentul de fata. MUDAM dezvaluie
publicului colectia sa de mai bine de 230 de opere create de peste 100 de artisti de renume mondial prin intermediul
expozitiilor tematice deschise in toate domeniile artei contemporane: fotografie, pictura, multimedia, moda, design sau arta
grafica.
Muzeul s-a dorit a fi de catre directoarea sa Marie-Claude Beaud un spatiu unic, un loc de intalnire pentru artisti, in
care acestia pot sa critice, sa faca schimb de pareri si sa se simta bine. Astfel, nu e nimic surprinzator in faptul ca expozitia
de debut, intitulata Eldorado, prezinta lucarile a peste 30 de artisti, distribuite nu numai in spatiile obisnuite de expunere, ci
si in zone intermediare zona receptiei, a cafenelei, a artshop-ului, auditoriumului, etc. Toate acestea se incadreaza perfect
in conceptia directoarei si anume ca acest muzeu trebuie sa devina un spatiu creat de artisti, pentru artisti si pentru
public.
Arhitectul ales pentru indeplinirea acestor idei a fost celebrul I.M.Pei, premiat cu Pritzker Prize in 1983. Data fiind tema
de proiectare, arhitectul a ales sa nu creeze spatii de expunere special croite pentru anumite opera de arta. Totusi, el nu a
adoptat o atitudine neutra: asa cum cladirea respecta contextul dat si caracteristicile sitului, amplasarea operelor de arta in
cadrul muzeului rezulta de la sine. Din acest motiv, arta si arhitectura sunt strans legate, fara a se domina una pe alta.
Arhitectura devine astfel un incadrament pentru arta.

Muzeul
de
Arta Moderna Grand - Duc Jean a fost construit pe ruinele fostului fort Thungen, in apropierea pietei Place dEurope, la
jumatatea distantei dintre central orasului si districtul Kirchberg, intre vestigii istorice si modernitate. Preluand tema sagetii
de la vechiul bastion pe ruinele caruia este amplasata, cladirea combina vechiul si noul in timp ce priveste, intr-un mod
decisiv, spre viitor.

CONSTRUCTII SI AMENAJARI CONTEMPORANE IN SITURI ISTORICE / ARH. RALUCA-MARIA TRIFA / MASTER CRPC_UAUIM_2009/2010

Planuri MUDAM (nivel +1, 0,-1)

Numit astfel dupa baronul van Thungen comandantul austriac al fortaretei,

Fortul Thungen a fost construit in 1832, dupa planurile lui Vauban din 1688. Fortul
a constituit un element important in cadrul sistemului de aparare a orasului, si mai
mult ca orice alta constructie, simbolizeaza trei secole de istorie militara a
Luxembourgului. In 1867, cand orasul a fost declarat teritoriu neutru in urma
Tratatului de la Londra, fortificatiile au fost declarate nenecesare si au fost distruse
partial. Au fost uitate pana in momentul in care a fost construit MUDAM, in anii
90,
cand
s-a
trecut
la
restaurarea
sistemului
de
fortificatii.
Ieoh Ming Pei descrie planurile pentru noul muzeu prin urmatoarele cuvinte:
cel mai important aspect care m-a sedus in realizarea acestui proiect a fost
schimbarea registrului intre trecut si prezent, trecut si viitor. La Fort Thungen,
trecutul este present iar eu admir munca lui Vauban, care a construit fortareata.
Ceea ce ma intereseaza pe mine este maniera in care se armonizeaza trecutul cu
prezentul, astfel incat cele doua sa se consolideze reciproc.
I.M.Pei a proiectat un muzeu care se plaseaza chiar pe meterezele zidurilor
care inconjoara fortareata in forma de sageata. Forma asimetrica in V a
constructiei, cu unghiuri de 45 de grade, se inalta deasupra ruinelor. Varat intre
zidurile de aparare, forma introvertita a bastionului se discerne inca in noua
constructie a lui Pei.
Asemeni sistemului bastionar promovat de Vauban (in care se urmarea
transformarea arhitecturii militare intr-o bransa reala a geometriei prin lucrari de
arhitectura in special in plan, cu terenul), si in cazul cladirii MUDAM geometria isi
revendica locul, ca o metafora la adresa vechilor fortificatii. Acest lucru se poate
observa in special in elevatii, prin modelarea de catre architect a unor forme
riguros trasate, sobre si monumentale. Apar volume geometrice, Pei optand
pentru un stil modern si clasic totodata.
Cladirea noului muzeu poate fi citita in doua moduri. Pe de o parte ea face
clar referire la arhitectura practicata de Pei. Pe de alta parte, noua cladire
construita in piatra de calcar si sticla face referire la arhitectura anilor 1980,
moment important in dezvoltarea economica a Ducatului, atunci cand s-a urmarit
transformarea Luxembourgului din capitala europeana financiara si intr-una
cultural.

CONSTRUCTII SI AMENAJARI CONTEMPORANE IN SITURI ISTORICE / ARH. RALUCA-MARIA TRIFA / MASTER CRPC_UAUIM_2009/2010

Fatada sud-vestica a cladirii MUDAM este orientata spre centrul orasului Luxembourg (cu cartierele Grund, Clausen si
Pfaffenthal), in timp ce in partea de nord se afla Place de lEurope si accesul principal in noul edificiu. Accesul in muzeu se
realizeaza prin intermediul a doua poduri care traverseaza santul fortaretei, conducand spre varful sagetii.
Dupa ce parcurge zona principala de primire, vizitatorul intra intr-un spatiu scaldat in lumina Grand Hall, acoperit cu
o structura de metal si sticla inalta de 43 de metri. Din acest spatiu central se accede spre doua spatii adiacente: galeria cu
sculpturi si gradina de iarna. Fatada transparent ofera o priveliste subtila spre peisajul din imprejurimi padurea si parcul
situate in fata fostei fortarete, dar si spre centrul istoric.

La
primul etaj, doua mari spatii expozitionale pot fi accesate prin intermediul a doua scari imresionante din punct de vedere
architectonic sau prin intermediul scarilor laterale. Luminatoarele aflate la acest nivel permit introducerea luminii naturale,
fara umbre sau reflexe. Acestea sunt realizate din grinzi din beton aparent, cu o deschidere maxima de 40 m, fiind situate
sub nivelul peretilor si ramanand invizibile la exterior. Lumina este introdusa in interior si prin intermediul deschiderilor
verticale de mari dimensiuni.
La nivelul -1, vizitatorul este introdus intr-un spatiu mult mai intim, unde lumina verticala artificiala creaza o ambianta
subtila de semiobscuritate. Tot aici se gaseste si auditoriumul, la fel ca si birourile angajatilor muzeului. Nivelul -2
adaposteste spatiile tehnice si un spatiu de expozitie pentru opera de arta sau instalatii de dimensiuni exceptionale.
O pasarela de sticla ce traverseaza ruinele fortului conduce spre un mic pavilion si permite totodata o privire de
ansamblu asupra sitului. O experienta similara este oferita si de scara din sticla ce expandeaza din volumul sculptural al
muzeului.
Finisajele sunt perfect executate iar atentia pentru detaliu este dusa la extrem: de la pardoseala din stejar natural, la
peretii tencuiti si vopsiti cu alb, pana la scarile realizate din piatra. Cladirea este acoperita la exterior si in spatiile de
CONSTRUCTII SI AMENAJARI CONTEMPORANE IN SITURI ISTORICE / ARH. RALUCA-MARIA TRIFA / MASTER CRPC_UAUIM_2009/2010

circulatie importante (intrare, holul principal, artshop) cu calcar de Burgundia - aceeasi piatra folosita de Pei si pentru
extinderea muzeului Louvre. Unele plafoane sunt realizate din beton aparent.

Puterea politica si financiara detine o relatie speciala cu artele vizuale si cultura, prin intermediul arhitecturii. Monumentul
este si el un semn, dezvoltand o serie de discursuri. Muzeul din Luxembourg confirma faptul ca mai mult ca niciodata
arhitectura si-a pastrat functia sa de reprezentare sociala, politica si culturala. Cu toate acestea, MUDAM se inscrie in
categoria muzeelor traditionale, cu spatii de expozitie numeroase, in care operele de arta moderna si contemporana sunt
prezentate int-o lumina favorabila, umana.
Lucrand asupra reminescentei trecutului si a noilor valori, vorbind despre materie ca si element compozitional fizic,
tangibil, vizitatorii sunt supusi unei experiente perceptive, non-monumentale: arhitectura nu mai trebuie sa uimeasca, sa
creeze o aura in jurul sau, spatiile nu mai trebuie sa creeze teama. Scopul arhitectului este acela de a face vizitatorii sa
treverseze spatiile interne cu o curiozitate data de descoperirea unei lumi permanent reinnoita. Se percep astfel raporturi
intre existent si nou, insinuarile limbajului arhitectural innobiland mediul ambient. Aspectul exterior al elementelor preexistente pe sit se inscrie perfect in peisajul architectural proiectat de Ieoh Ming Pei. Acesta a realizat un dialog armonios
intre nou si vechi, in care elementele ridicate in doua momente istorice diferite se potenteaza reciproc.
Totodata, dialogul dintre cele doua cladiri fortificatia Vauban si cladirea muzeului - rezulta si din faptul ca Pei a ales sa
inzestreze noul edificiu cu aceleasi valente simbolice ca cele detinute de fort. Astfel arhitectul a infruntat constrangerile fizice
pentru a transpune intr-un mod afirmativ, mai incarcat de sensibilitate, principiul corespondentelor spatiale si a parcursului.
Pre-existentul si noua interventie sunt puse mereu in relatie: asemeni ruinelor vechii fortificatii care se ascund privitorului,
imperfectiunea materiei sale sugerand trecerea timpului, si noua cladire a muzeului perfect executata din piatra si sticla,
devine introvertita, putand fi citita corect doar din interior.

CONSTRUCTII SI AMENAJARI CONTEMPORANE IN SITURI ISTORICE / ARH. RALUCA-MARIA TRIFA / MASTER CRPC_UAUIM_2009/2010

Bibliografie:
Enrico Lunghi, Georges Reuter, Nadine Clemens, Louis Bestgen, Aloyse Achten - Mudam. Le btiment de Ieoh Ming Pei,
Mudam ditions, 2009.
www.arcspace.com
www.mudam.lu
www.luxemburg.co.uk

CONSTRUCTII SI AMENAJARI CONTEMPORANE IN SITURI ISTORICE / ARH. RALUCA-MARIA TRIFA / MASTER CRPC_UAUIM_2009/2010