Sunteți pe pagina 1din 40

Ministerul Educaiei al Moldovei

Universitatea Tehnic al Moldovei


Facultatea Geodezie, Cadastru i Construcie
Catedra Evaluare i Management al Imobilului

Lucrare de an
La disciplina: Economia imobiliar

Tema: Analiza economico - financiar a activitii


ntreprinderii

A efectuat :

St. Gr. EI-12.11


Triboi Alina

A verificat:

Lect. Superior
Bejenaru Mariana

Chisinau 2014

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................. 3
I. DETERMINAREA PREULUI DE COST AL SERVICIILOR ANUALE ACORDATE DE
NTREPRINDERE........................................................................................................... 6
1.1 Personalul intreprinderii............................................................................................. 6
1.2 Determinarea salariului personalului cu decontarile din salariu. Salarizarea personalului.............7
1.3 Calcularea pretului de cost........................................................................................ 11
II. CALCULAREA INDICATORILOR ECONOMICI ,DETERMINAREA INDICATORILOR
TEHNICO-ECONOMICI................................................................................................ 16
2.1 Randamentul fondurilor fixe..................................................................................... 16
2.3 Productivitatea muncii lucratorilor.............................................................................. 19
2.4 Salariu mediu pe categorii de lucrari...........................................................................20
2.5 Rentabilitatea productiei.......................................................................................... 21
2.6 Rentabilitatea economica......................................................................................... 23
2.7 Rentabilitatea financiara.......................................................................................... 23
2.8 Cheltuieli la 1 leu de productie.................................................................................. 24
III. DETERMINAREA VENITULUI DIN ACITVITATEA INVESTITIONALA............................25
3.1 Calcularea eficienei investiiilor................................................................................25
3.2 Selectarea proiectului de investiie optimal ...................................................................27
3.3 Calcularea eficienii investiilor Varianta I....................................................................28
3.4 Determinarea ratei interne a rentabilita ii a proiectului investi ional Varianta I ........................31
3.5 Calcularea eficienii investiilor Varianta II...................................................................32
3.6 Determinarea ratei interne a rentabilita ii a proiectului investi ional Varianta 2 .......................36
IV. REPARTIZAREA PROFITULUI LA NTREPRINDERE....................................................37
CONCLUZII................................................................................................................ 39
BILIOGRAFIE............................................................................................................. 40

INTRODUCERE
Intr-o abordare sistemica, intreprinderea in general si in consecinta intreprinderea de servicii apare
ca reprezentand o interactiune permanenta, continua intre resursele materiale, financiare si umane
care alcatuiesc continutul sau endogen si o serie de elemente extrem de variate, de natura exogena
care alcatuiesc mediul extern al acestuia.
Necesitatea satisfacerii nevoilor de servicii determina aparitia unor agenti de mediu, care in
forma cea mai evoluata sunt intreprinderi de servicii. Intreprindere de servicii, similar altor
intreprinderi, este un produs, un rezultat al mediului social economic. Ea nu poate exista, deci, in
afara mediului. Pe de alta parte, intreprindere de servicii este la rindul ei generatoare de nevoi noi.
Pentru satisfacerea nevoilor sale ea va intra in relarii cu alti agenti, iar absenta acestora va determina
aparitia unor noi agenti de mediu. Aceasta dubla postura in care apare intreprindere in cadrul
mediului, de beneficiara a unor produse sau servicii realizate de unii agenti de mediu sau de prestator
de servicii pentru alti agenti o polaseaza pe aceasta in randul agentilor de mediu.
In masura in care intreprinderea apare in relatii de vanzare-cumparare sau generate de acestea cu
celelalte componente ale mediului, ea actioneaza ca agent economic si de piata.
Satisfacerea nevoii sociale, in ansamblu, si implicit si a nevoii de servicii se realizeaza prin mai
multe modalitati si anume: prin autoconsum, prin prestarea unor servicii de catre persoane autorizate
sau de catre intreprinderi. Prin pozitia intretinuta in cadrul mediului se detaseaza ca forma de
satisfacere a nevoii, intreprindere de servicii. In cadrul economiei nationale, aceasta apare ca unitate
organizatorica de baza, fiind organiazata in mod specific pentru satisfacerea nevoilor de servicii ale
persoanelor fizice si juridice.
Intreprindere de servicii reprezinta unitatea organizatorica ce reuneste materiale, financiare
(banesti) si umane in scopul realizarii unor prestatii destinate satisfacerii nevoilor de servicii in
conditiile obtinerii unui profit
Prezenta lucrare este structurata in capitole si in subcapitole.
Capitolul I intitulat Determinarea pretului de cost al serviciilor anuale acordate de
intreprindere este dedicat atit aspectului teoretic, cit si celui practic. Adica, se va determina salariul
personalului cu decontarile din salariu, ceea ce va duce in continuare la calcularea pretului de cost.
Capitolul II este denumit Calcularea indicatorilor economici. Insasi denumirea capitolului si
chiar scopul tezei are menirea de a ne aduce la cunostinta ca calculul indicatorilor economici este
important. Prin urmare, firma trebuie sa dispuna de metode argumentate pentru evidentierea si
estimarea indicatorilor economici, a caror valoare este decisiva in tragerea concluziilor referitoare la
efectele generate ale activitatii economice intr-o anumita perioada.

Capitolul III intitulat Determinarea venitului din activitatea investitionala are o importanta
majora in activitatea fiecarei firme. Acest capitol este predestinat calcului variantei celei mai
optimale a proiectului de investitie, calcului celei mai eficiente variante de obtinere a venitului,
determinarii ratei interne de rentabilitate a proiectelor investitionale.
Capitolul IV este denumit Repartizarea profitului la intreprindere este dedicat aspectului
si teoretic, si practic.
Date initiale:
Volumul serviciilor de expertiz

6546000 lei

Volumul serviciilor de evaluare

483800 lei

Volumul serviciilor de organizare a licitaiilor

56700 lei

Volumul operaiunilor de intermediere

98680 lei

Volumul serviciilor de consultan i analiz

78000 lei

Cheltuieli de material

66113 lei

Procentul salariului din volumul lucrrilor:

Evaluator

Experi

Marketologi

Consultani
Fonduri fixe:

Cldiri

tehnica de calcul

transport

mobilier

alte fonduri fixe


Mijloace circulante
Alte cheltuieli

55%
48%
45%
40%

1 500 000 lei


87 800 lei
527 800 lei
33 000 lei
11 000 lei
488 850 lei
2,8%

Profit financiar

17 800 lei

Profit investiional

18 380 lei

Analiza eficienei proiectelor investitionale:


1. Termenul de construcie 3,6 ani;
2. Cheltuielile totale pentru efectuarea construciei 16 mln. lei;
3. Nr. de apartamente n cldiri 61;
4. Preul de vnzare a unui apartament: tip 1 = 600 000 lei;
tip 2 = 500 000 lei;
5. Plata pe arend: tip 1 = 200 /lun;
tip 2 = 150 /lun
6. Rata discontului 25%;
7. Cheltuielile curente pentru deservirea apartamentelor care nc nu au fost date n chirie =
580 lei/luna;
Varianta I: Dupa darea cldirii n exploatare a obiectului vindem anual 15 %, restul se va
da n chirie;
Varianta II: Vindem anual 25 %, restul n chirie.

I. DETERMINAREA PREULUI DE COST AL SERVICIILOR ANUALE


ACORDATE DE NTREPRINDERE.
1.1 Personalul intreprinderii
Resursele umane reprezinta unul dintre factorii de baza de productie. Orice activitate
economica este imposibila fara participarea resurselor umane, insa munca se manifesta ca factor
de productie numai in stare activa, si nu sub forma de resurse stocate.
Personalul fiecarei firme poate fi clasificat, dupa functiile pe care le indeplineste, in
urmatoarele grupe:

personal productiv (include muncitorii, conducatorii si specialistii, functionarii);

personal neproductiv (include paznicii, pompierii si altii).

In

structura personalului total al firmelor, ponderea principala ii revine personalului productiv, inclusiv
muncitorilor.
Structura salariatilor firmei dupa diferite criterii ofera informatii necesare perfectionarii
managementului si asigurarii utilizarii lor eficiente.
Fiecare firma este interesata in utilizarea eficienta a resurselor umane. Pentru asigurarea gestiunii
eficiente a utilizarii resurselor umane este necesar ca firma sa dispuna de datele necesare cu privire la
cantitatea fortelor de munca, structura, dinamica lor etc.
Resursele fortei de munca a unei firme reprezinta totalitatea salariatilor angajati prin contract de
munca, in numarul salariatilor se includ atit persoanele prezentate la serviciu, cit si cele absente din
diferite motive.
In cadrul intreprinderilor prestatoare de servicii asigurarea resurselor umane necesare
intreprinderii reprezinta o activitate complexa, a carei buna desfasurare conditioneaza reusita
intreprinderii. Totalitatea activitatilor legate de asigurarea resurselor umane ale intreprinderii de
servicii sunt grupate in cadrul functiei de personal.
Calcularea si evidentierea corecta a numarului de personal constituie un factor important in
utilizarea eficienta a resurselor umane.
Deci, personalul intreprinderii noastre este reprezentat de personalul operational si desigur de
personalul administrativ in felul urmator:
Tabel 1. Repartizarea personalului
Personalul operational

Personalul administrativ

evaluatori

director general

experti

contabil-sef

marketologi

secretara

consultanti

deriticatoare

Nr. Total

Nr. Total

1.2 Determinarea salariului personalului cu decontarile din salariu. Salarizarea


personalului.
Esentiala pentru asigurarea folosirii eficiente a resurselor umane este motivatia personalului.
Motivatie aici inseamna stimularea activitatii fiecarui individ pentru realizarea scopurilor firmei.
Motivatia este o notiune destul de larga, care include variate metode de stimulare a activitatii umane.
Printre toate aceste metode, un rol important il are stimularea materiala a personalului, pe baza careia
pot fi satisfacute cerintele materiale si culturale ale fiecarui lucrator. Interesele materiale ale
lucratorilor firmei reprezinta un factor important al dezvoltarii progresului social.
Astfel, stimularea materiala devine mijlocul principal de a pune in actiune interesele personalului
fiecarei firme.
Prin salarizarea personalului se stabilesc drepturile banesti ale angajatilor si se efectueaza plata
sumelor cuvenite, asa cum au fost stabilite la ncheierea contractelor de munca.
Eficienta sistemului stimularii materiale este determinata de mai multi factori, dintre care rolul
principal ii apartine sistemului de plata a muncii - salarizarii personalului.
Evident ca sporirea eficientei productiei si cresterea capabilitatii de concurenta a ei pot fi asigurate
numai pe baza activitatii constiente si eficiente a personalului. Dar pentru aceasta, plata muncii
personalului trebuie sa fie determinata de rezultatele finite ale muncii. Astfel, colectivul firmei va fi
cointeresat in asigurarea cresterii productiei si eficientei ei.
Plata muncii reprezinta toate tipurile de recompensare in forma baneasca a lucratorilor. Ea este
una din elementele principale de motivatie a personalului care actioneaza direct asupra productivitatii
salariatilor.
Salariul angajatilor este nu pur si simplu pretul muncii, ci el reprezinta pretul inchirierii fortei de
munca, pretul serviciilor prestate de salariati.
La etapa actuala salariile reprezinta cea mai mare parte din veniturile populatiei.
In practica economica se utilizeaza diferite forme de salarizare, cu ajutorul carora se stabilesc
principiile si marimea salariului fiecarui angajat. Formele de salarizare si marimea lor se stabilesc,
prin contractele de munca, de catre firme si ofertantii de munca.
Astazi sunt cunoscute trei forme de baza a salarizarii:

Salarizarea in regie.

Salarizarea in acord.

Salarizarea mixta.
Salarizarea in regie sau dupa timpul lucrat presupune stabilirea salariului in functie de timpul
efectiv lucrat, neputandu-se stabili o legatura directa intre munca prestata si rezultatele obtinute.
Salarizarea in acord este forma de plata in functie de rezultatele muncii, de cantitatea de
productie obtinuta, de numarul de operatii executate etc.
Salarizarea in acord direct: in cazul folosirii salarizarii in acord direct cu bucata, se prevede
pentru executarea fiecarei lucrari, produs, operatie, etc. durata necesara realizarii (norma de timp) si
un salariu pe bucata pornind de la salariu pe incadrare pe ora.
Salarizarea in acord indirect este o forma de salarizare aplicabila in cazul personalului care
deserveste nemijlocit mai muti lcratori salariati in acord direct. Aceasta forma se practica pentru
reglorii de utilaje, macaragii de la incarcari-descarcari, masinistii de pe diverse utilaje de constructii.
Salarizarea in acord global: se foloseste atunci cand o anumita activitate nu se poate presta
decat in echipa (de exemplu in activitatile de constructii, pe santierele navale, la unele activitati de
proiectare, etc.). In cazul folosirii acestui sistem de salarizare, seful echipei (colectivului) primeste
totalul salariilor (bugetul) pe care il repartizeaza membrilor tinand cont de categoria de calificare si
de aportul la lucrare al fiecarui salariat.
Salarizarea in acord progresiv: In cazul folosirii acestui sistem, salariul creste mai repede decat
productia realizata de salariat, tariful majorandu-se progresiv dupa o anumita grila a productiei
realizate. Se utilizeaza la locurile de munca unde cresterea productiei este foarte importanta.
Deoarece aceasta forma de salarizare este foarte motivanta, se aplica in situatii speciale, deoarece
poate duce la aparitia stocurilor.
Salarizarea prin cote procentuale: se foloseste, de regula, la stabilirea salariului persoanelor
angajate prin contract de prestari servicii (de exemplu agenti de vanzari, agenti de asigurari, etc.). Are
ca scop stimularea activitati comerciale privind vanzarile de produse / servicii, deoarece salarizarea
se face pe baza unei grile procentuale din totalul sumelor provenite din vanzari. De exemplu, un
patron poate stabili ca salariu pentru un agent de vanzari cota de 5% din valoarea marfii, daca acesta
a vandut marfa in valoare de pana la 10.000.000 lei si 7%, daca a vandut marfa in valoare de peste
10.000.000 lei. In acest caz, agentul de vanzari va avea interesul sa vanda cat mai mult pentru a-si
mari castigul, iar patronul va castiga din faptul ca isi reduce stocurile (daca acestea exista) si astfel
creste viteza de rotatie a banilor.
Salarizarea mixta consta n remunerarea stabila (fixa) pe unitatea de timp (zi) ce se acorda n
functie de ndeplinirea unor conditii tehnice. Fiecare conditie presupune un tarif, dupa importanta pe
care o are n volumul si calitatea productiei, deci salarizarea este variabila ca si n cazul salarizarii n
acord. Salariul pe o zi , fixat de firma, este de obicei ridicat si poate fi obtinut numai de salariatii cu
aptitudini deosebite. Pentru majoritatea dintre ei nivelul acestuia reprezinta o incitatie permanenta la

o munca suplimentara. Salariul fiecaruia variaza de regula, n jos de la nivelul maxim, fata de salariul
n acord, unde el variaza n sus.

Fs .t . Fs .op. Fs.adm.
(1)
unde:
Fs.t. -

Fondul de salarizare total ;

Fs.op. - Fond de salarizare operational ;


Fs.adm. - Fond de salarizare administrativ.
Pentru a calcula fondul de salarizare operational avem nevoie de volumele de servicii
prestate care rezulta din datele initiale:
Tabelul 1.2. Determinarea volumului de servicii prestate
Servicii prestate
servicii de expertiz tehnic
servicii de evaluare
servicii de organizare a licitaiilor
operaiuni de intermediere
servicii de consultan i analiz
Total
Sursa: Elaborat de autor

Volumul serviciilor prestate


654 600 lei
483 800 lei
56 700 lei
98 680 lei
78 000 lei
1 371 780 lei

Determinarea fondului de salarizare brut anual al personalului operational al


intreprinderii din volumul lucrarilor pe servicii aparte:

a). fondul de salarizare pentru evaluatori = 0.35 * 483 800 = 169 330,00 lei ;
b). fondul de salarizare pentru experti = 0.25 * 654 600 = 163 650,00 lei;
c). fondul de salarizare pentru marketologi = 0.20 * (56 700 + 98 680) = 31 076,00 lei;
d). fondul de salarizare pentru consultanti = 0.25 * 78 000 = 19 500,00 lei.
F.sal.Op. total = 169 330,00 + 163 650,00 + 31 076,00 + 19 500 = 383 556,00 lei

Determinarea contributiilor pentru aigurarile obligatorii ale personalului operational:

CAO= CAS+ CAM:


CAO= 23% + 4%=0.27%:
CAO= 383 556,00 x 0.27= 103 560,12 lei.

Determinarea fondului de salarizare brut lunar al personalului operational:

a). fondul de salarizare pentru evaluatori = 169 330 / 12 = 14 110,83 lei;


b). fondul de salarizare pentru experti = 163 650 / 12 = 13 637,50 lei;
c). fondul de salarizare pentru marketologi = 31 076 / 12 = 2 589,67 lei;
d). fondul de salarizare pentru consultanti = 19 500 / 12 = 1 625,00 lei.

Tabelul 1.3. Determinarea fondului de salarizare brut operational


% din
Volumul
Fond de
Fond de salarizare
volumul
Personal
servicilor,
salarizare, lei
lunar, lei
lucrarilor
operational
lei
evaluatori
483 800
35
169 330
14 110,83
experti
654 600
25
163 650
13 637,5
marketologi
155 380
20
31 076
2 589,67
consultanti
78 000
25
19 500
1 625,00
Total
1 371 780
383 556
31 963
Sursa: Elaborat de autor
Tabelul 1.4 Determinarea numarului de muncitori si salariul mediu lunar pe catedorii de
muncitori
Personal
operational

Fond de
salarizare lunar,
lei

evaluatori
experti
maketologi
consultanti
Total
Sursa: Elaborat de autor

14 110,83
13 637,5
2 589,67
1 625,00
31 963

Salariu lunar,
lei
8000
6110,83
7 500
6134,50
2 589,67
1 625

Numarul de
salariai
2
2
1
1
6

Tabelul 1.5. Fondul de salarizare brut a personalului administrativ


Personal
Director
administrativ
general
Contabil - sef
Secretara
Manager
salariul lunar,
lei/luna
14 000
6 000
3 000
3 700
nr. salariai
1
Fondul de
salarizare a
pers. adm. anual
Sursa: Elaborat de autor

Total
26 700
4
320 400

F.de sal.adm Total = (14 000+6000+3000+3700)x 12= 320 400 lei


Determinarea contributiilor pentru aigurarile obligatorii ale personalului administrativ:
CAO = 320 400 x 0.27 =86 508 lei
Tabelul 1.6 Determinarea salariului lunar al personalului
Personal
Ealuator 1
Evalator 2
Expert 1
Expert 2
Marketolog
Consultant

Salariul brut,
lei
8000,00
6110,83
7500,00
6137,50
2589,67
1625,00

Nr.de
copii
2
2
1
2
3
3

Impozit/
luna
834,23
496,32
753,23
596,23
95,25
46,87

CAS
(6%)
480,00
366,65
450,00
368,25
155,38
97,50

CAM
(4%)
320,00
244,43
300,00
245,50
103,59
65,00

Salariul
net, lei
6365,77
5003,42
5996,77
4927,53
2235,45
1415,64

Director
14000
Contabil
6000
Secretara
3000
Deriticatoare
3700
Sursa: Elaborat de autor

1
2
2
2

1806,23
322,49
121,10
177,59

840,00
360,00
180,00
222,00

560,00
240,00
120,00
148,00

10793,77
5077,51
2578,90
3152,41

1.3 Calcularea pretului de cost


Costul de productie reprezinta expresia valorica a consumului de munca vie si materializata
pentru realizarea unui proces economic. Acest indicator exprima cheltuielile curente ale firmei in
expresie valorica pentru fabricarea si realizarea productiei.
In costul de productie se includ cheltuielile legate de utilizarea in procesul de productie a
mijloacelor fixe (amortizarea), costul materiei prime, materialelor, combustibilului si altor resurse
materiale consumate in procesul de productie, precum si remunerarea muncii personalului care a
participat la acest proces. Costul de productie include si cheltuielile legate de pregatirea procesului de
productie, cheltuielile administrative si cele legate de comercializarea productiei.
Costul de productie este o categoric economica, care sintetizeaza toata activitatea economica a
firmelor. El formeaza baza preturilor de realizare a bunurilor materiale si serviciilor, deoarece este
partea lor principala.
Orice firma trebuie sa-si recupereze cheltuielile de productie prin comercializarea productiei.
Aceasta recuperare e posibila numai in cazurile in care costul de productie nu va fi mai mare decit
preturile de comercializare a productiei. Dar pentru a asigura o activitate economica eficienta, costul
de productie trebuie sa fie mai mic decat pretul de comercializare a productiei. Se stie ca ceea ce are
cost si este destinat vanzarii trebuie ca aiba si pret, iar ceea ce are pret are si cost. Dar costul se afla
in spatele pretului si pentru consumatori nu intotdeauna este evident.
Pretul de vanzare al bunurilor nu se formeaza direct sub influenta costului de productie. Pretul de
vanzare il formeaza piata, in functie de raportul dintre cerere si oferta, in conditiile concurentei. Deci,
piata ii impune producatorului pretul. El insa nu poate activa efectiv in cazurile in care pretul de
vanzare al produselor fabricate va fi mai mic decat costurile lor. Firmele vor intra pe piata cu
produsele lor numai atunci cand isi vor putea recupera costurile. Deci, cu toate ca piata determina
preturile de vanzare a bunurilor si serviciilor, este evident ca la baza formarii lor se afla costurile de
productie care influenteaza indirect marimea lor.
Costurile si preturile sunt categorii economice de mare utilitate practica, cu ajutorul carora se
caracterizeaza intreaga activitate economica a firmelor. Costurile exprima modul concret in care au
fost utilizate resursele materiale si umane, iar preturile reflecta recunoasterea cheltuielilor de catre
consumatori.

Marimea si structura cheltuielilor de productie reprezinta oglinda activitatii economice a fiecarei


firme. Costul de productie este un element de baza in asigurarea competitivitatii productiei si
stabilitatea firmei.
Costul de productie devine astfel o parghie de fundamentare a deciziilor firmelor la toate etapele
realizarii circuitului economic. Cu ajutorul lui se argumenteaza posibilitatea continuarii activitatilor
economice si initierea unor noi activitati.
In noul sistem contabil bazat pe standardele nationale se deosebesc notiunile ,,consumuri" si
,,cheltuieli".
Consumurile sunt considerate drept resursele utilizate pentru fabricarea produselor si prestarea
serviciilor in scopul obtinerii venitului.
Cheltuielile in acest standard sunt considerate drept cheltuieli si pierderi in urma activitatii
economico-fmanciare.
Acceptand o astfel de delimitare a consumurilor si cheltuielilor, este necesar sa subliniem totodata
ca orice consum de resurse are un cost, care se include in cheltuielile totale legate de fabricarea
produselor ori prestarii serviciilor.
Costul de productie este valoarea tururor consumurilor si a altor cheltuieli necesare pentru
fabricarea produselor ori prestarii serviciilor.
Astfel, consumurile se transforma in cheltuieli. Din aceste considerente notiunile ,,consumuri"
si ,,cheltuieli" raman sinonime. lata de ce in acest capitol utilizam mai des notiunea ,,cheltuieli".
Firmele sunt interesate in elaborarea si realizarea strategiilor in domeniul managementului
costurilor, care ar asigura reducerea lor, ca baza a sporirii eficientei activitatii economice.
In acest scop trebuie asigurata evidenta si gruparea cheltuielilor, care se includ in componenta
costului de productie.
Cheltuielile incluse in costul de productie pot fi clasificate dupa diferite criterii. In functie de
modul de includere in costul de productie ele pot fi cheltuieli directe si indirecte.
Cheltuielile directe sunt cheltuielile proprii unui produs si pot fi nemijlocit incluse in costul lui de
productie.
Cheltuielile care sunt proprii mai multor tipuri de produse sunt numite cheltuieli indirecte
(cheltuielile de sectie, administrative si altele). Cheltuielile indirecte se repartizeaza pe diferite tipuri
de produse prin diferite metode, de exemplu, proportional cu salariile directe calculate pentru
fabricarea fiecarui tip de productie etc.
Costul de productie include toate cheltuielile pentru producerea si desfacerea rezultatelor
activitatii economice. Deci, afara de cheltuietile productive, costul de productie include si chel- tuieli
neproductive legate de transportarea si comercializarea productiei. Suma totala a cheltuielilor
productive si neproductive formeaza costul de productie.

In functie de costurile si variatia volumelor de productie se deosebesc costuri variabile si costuri


fixe.
Costurile variabile includ cheltuielile care se schimba proportional o data cu schimbarea
volumului de productie. Aceste costuri includ cheltuielile pentru materia prima, consumul diferitelor
materiale, pentru combustibil, energie si remunerarea muncii lucratorilor de baza din productie.
Costurile fixe (constante) includ cheltuielile care nu depind de schimbarea volumului productiei in
unele limite ale acestora. Aceste costuri cuprind cheltuielile administrative, plata pentru arenda
cladirilor etc. Dar schimbarea volumului productiei dupa unele limite poate genera reducerea ori
cresterea cheltuielilor fixe. Astfel, costurile fixe pot deveni costuri conditional constante, cu
schimbarea discreta a valorilor sale in functie de schimbarea volumului de productie dupa o limita
oarecare.
Cheltuielile totale ale unei firme pot fi grupate dupa elementele primare de cheltuieli. Conform
acestui criteriu, avem:

materie prima, materiale de baza si auxiliare;

materiale recuperabile;

combustibil, energie, apa, abur;

salariile de baza si suplimentare;

defalcarile pentru asigurarile sociale sau alte fonduri;

amortizarea mijloacelor fixe;

alte cheltuieli.
Deci, pentru a calcula pretul de cost al productiei unei intreprinderi avem nevoie de a cunoaste
cheltiuelile directe si indirecte suportate de aceasta.

PC CD CI altecheltuieli

(1)

unde : PC pretul de cost;


CD cheltuieli directe;
CI cheltuieli indirecte;
Alte cheltiueli 2.8 % din cheltuieli directe;
Cheltuielile directe la rindul lor se determina astfel:

CD Fs Ut CM CASM
unde: Fs fondul total de salarizare;
Ut uzura totala a mijloacelor fixe;

(2)

CM cheltuieli materiale;
CASM- contributii pentru asigurari sociale si medicale.
Determinm uzura toatal a mijloacelor fixe:
Uzura mijloacelor fixe o vom determina prin metoda casrii liniare care const n deflcri
uniforme pe toat durata de funcionare util a activului. Astfel n tabelul nr. 1.5 este prezentat
uzura mijloacelor fixe, cu alte cuvinte este prezentat calcularea amortizrii fondurilor fixe ale
ntreprinderii.
Tabelul 1.7 Uzura toatal a mijloacelor fixe
Mijlocul fix

Durata de
functionare utila
50
5
9
10
15

Cladiri
Tehnica de calcul
Trasport
Mobilier
Alte fonduri fixe
Total
Sursa: Elaborat de autor

Norma
uzurii
0,02
0,20
0,11
0,10
0,067

Valoarea
mijloacelor fixe
1500000,00
87800,00
527800,00
33000,00
11000,00
2159600,00

Determinarea normei uzurii pentru fiecare tip de mijloc fix:


NUcl = 1 / 50 x 100% = 2.00% = 0.02
NUthc = 1 / 5 x 100% =20.00% = 0.20
NUtr = 1 / 9 x 100% = 11.00% = 0,11
NUmob = 1 / 10 x 100% = 10,00% = 0,10
NUalt.fond.fix.= 1 / 15 x 100% = 6.67% = 0,067
Uzura total a mijloacelor fixe constituie = 110 237,78 lei
Total cheltuieli directe:
CD=Fs+Ut+CM+CASM (3)
CD = 383 556,00 + 110 237,78 + 66 113,00 + 103 560,12 = 663 466,90
Determinam Cheltuielile Indirecte cu formula de calcul:
CI=Fs+Ut+CASM
Tabelul 1.8 Determinarea C.I.
Cheltuieli indirecte
CI=Fs+Ut+CASM
fs
320400,00
Ut
110237,78
CASM
86508,00
CI
517145,78
Sursa:Elaborat de autor

Uzura
calculata
30000,00
17560,00
58644,44
3300,00
733,33
110237,78

C I = 320 400,00 + 110 237,78 + 86 508,00 = 517 145,78


Formula de calcul:
Alte chieltueli = CD x 2,8% (4)
AL = 663 466,90 x 0,028 = 18 577 lei
Determinam Costul Productiei:
CP = CD+CI+AL (5)
CP = 1 041 752,91 + 517 145,78 + 29 169 = 1 192 555,08 lei
Concluzie:
Costul produciei este un indicator de referin a nivelului eficienei economice. Urmrirea
nivelului real al cheltuielilor de producie ofer agenilor economici posibilitatea s cunoasc
volumul factorilor de producie consumai i eficiena acestor consumuri, comparativ cu normele de
cheltuieli prevzute sau cu nivelul consumurilor realizate de ctre firmele concurente. Prin toate
acestea costurile stimuleaz ntreprinderile s introduc progresul tehnic, s ridice calificarea
lucrtorilor, s organizeze tiinific producia i munca, s gospodreasc cu eficien maxim factorii
de producie. n urma efecturii calculelor am precizat c valoarea costului de producie este de
1 192 555,08 lei.

II. CALCULAREA INDICATORILOR ECONOMICI ,DETERMINAREA


INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI
2.1 Randamentul fondurilor fixe
Pentru a desfasura activitate economica, orice firma are nevoie de capital, care este unul dintre
principalii factori ai activitatii economice. Pe baza capitalului se formeaza potentialul tehnicomaterial de productie.
Baza oricarui proces de producere este munca umana, care poate fi utilizata numai impreuna cu
mijloacele si obiectivele de munca. Aceste trei elemente alcatuiesc fortele de productie ale societatii.
Mijloacele fixe sunt bunuri ale firmei care se folosesc in activitatea economica o perioada
indelungata (mai mult de un an), pastrandu-si forma fizica initiala si transferandu-si costul in
productia fabricata treptat, pe masura utilizarii lor. Ele se mai numesc si fonduri fixe.
Mijloacele fixe ale firmei pot fi:

Productive- mijloacele care participa direct la procesele de productie sau creeaza conditii necesare
pentru desfasurarealor ;
Neproductive- mijloacele care nu participa la procesele de productie, cum ar fi obiectele de

menire social-culturala ale firmelor.


Mijloacele fixe sunt mijloace ale muncii care sunt utilizate in procesul de productie mai mult de
un an. Din mijloacele fixe fac parte cladirile, utilajele, mijloacele de transport etc. In mijloacele fixe
se includ si instrumentele de productie, care depasesc costul de 1000 de lei si se utilizeaza mai mult
de un an.
Mijloacele fixe se divizeaza in cateva grupe:
-

cladiri (blocuri pentru sectiile de productie, blocuri auxiliare pentru deservire, blocuri
administrative si altele);

constructii speciale (estacade, fantani, drumuri, poduri, sonde etc.);

instalatii de transmisie (retele electrice, conducte de apa, de abur, de petrol si altele);

masini

si

utilaje

(masini

si

utilaje

de

forta,

masini

si

utilaje

de lucru, aparate si instalatii de masurare si reglare, tehnica de calcul etc.);


-

mijloace de transport (transport auto, aerian, cai ferate); unelte si scule de productie (unelte si
scule cu diferite destinatii);

inventar de productie si gospodaresc (mobila, butoaie,safeuri, faxuri, diferite tehnici de birou


etc.);

animale pentru productie si reproductie (cai, bovine si alte animale de munca, vaci, tauri, iepe,
armasari, scroafe, oi, berbeci, etc.);

plantatii perene (livezi, vii), plantatii decorative etc.;

alte mijloace fixe (fonduri de biblioteca, valori ale muzeelor etc.).


Structura mijloacelor fixe difera de la o firma la alta. Multe firme nu dispun de unele din grupele
de mijloace fixe mentionate.
Nu toate grupele de mijloace fixe joaca acelasi rol in procesul de productie.
Dupa importanta lor, mijloacele fixe se impart in active si pasive.
Partea activa include mijloacele fixe care contribuie cel mai mult la asigurarea functionarii
normale a proceselor de productie - masinile si utilajele firmei, influentand asupra obiectelor de
munca si participand direct la obtinerea produselor finite. Partea pasiva include celelalte mijloace
fixe, care nu influenteaza direct, in procesul de productie, asupra obiectelor de munca, dar in acelas.i
timp asigura functionarea normala a activitatii firmei.
Evident, cu cat este mai mare raportul dintre partea activa si cea pasiva ale mijloacelor fixe, cu
atat pot fi mai mari rezultatele activitatii firmei.
Eficienta folosirii fondurilor fixe se caracterizeaza printr-o serie de indicatori. Principalii
indicatori fiind randamentul fondurilor fixe si capacitatea de fonduri la o unitate de productie.
Randamentul fondurilor fixe exprima cantitatea de productie fabricata intr-o unitate de timp la o
unitate de fonduri, sau altfel spus reflecta valoarea productiei in lei fabricate la un leu de fonduri fixe.
Este evident ca eficienta folosirii fondurilor fixe va creste odata cu randamentul lor.
Randamentul fondurilor fixe se poate calcula dupa formula:

R=

Vp
(6)
MF

unde, R - randamentul mijloacelor fixe,


Vp volumul total al serviciilor acordate,
MF valoarea total a mijloacelor fixe,
VP = 1 371 780 lei
MF= 2 159 600 lei
R=1 371 780 /2 159 600 lei= 0,64 lei
n cazul ntreprinderii date la utilizarea unui leu de mijloace fixe se obin 0,64 lei de producie.
2.2 Numarul de rotatii a mijloacelor circulante
Capitalul circulant reprezinta resursele financiare ale firmei investite in obiectele de munca, cu
ajutorul carora se efectueaza circuitul economic. Capitalul circulant, numit si activele circulante sau
mijloacele circulante, include doua parti componente: fondurile circulante de productie si fondurile
de circulatie.

Fondurile circulante de productie reprezinta obiectele muncii care participa la un singur ciclu de
productie, consumandu-se la prima utilizare si transferandu-si complet valoarea lor in costul
productiei fabricate. Fondurile circulante de productie deservesc sfera producerii.
Fondurile de circulatie reprezinta a doua parte a mijloacelor circulante, si anume productia finita
fabricata pe baza prelucrarii obiectelor de munca, banii lichizi si banii in conturi bancare si in
decontare ale firmei. Fondurile de circulatie deservesc de asemenea sfera de productie.
Partea principala a mijloacelor circulante o reprezinta fondurile circulante de productie, in
componenta carora se includ:

materii prime;

materiale si semifabricate;

materiale auxiliare;

combustibil si carburanti;

ambalaje si materiale pentru ambalaje;

materiale si piese necesare pentru reparatii;

instrumente si inventar de uzura rapida.


Dupa continut, fondurile circulante de productie reprezinta mijloacele circulante materiale, in
activitatea economica a firmelor mai fiind cunoscute si ca active circulante materiale. Ele includ atat
stocurile de materii prime, materiale, combustibil etc., care urmeaza sa fie incluse in ciclul de
productie, cat si cele deja aflate in ciclul de productie. Deci, activele materiale circulante sunt bunuri
materiale care, prin natura si destinatia lor, sunt folosite pentru asigurarea continuitatii proceselor de
productie.
Pe parcursul circuitului economic se produce o miscare continua a mijloacelor circulante. Firma
acumuleaza mijloacele circulante banesti de la comercializarea productiei finite pentru a le utiliza,
fara intrerupere, la procurarea activelor circulante materiale, care asigura continuitatea proceselor de
productie.
Pentru a estima eficienta folosirii capitalului circulant, pot fi folositi diferiti indicatori ca viteza de
rotatie a capitalului circulant, K, care exprima numarul de rotatii intr-o perioada si se calculeaza ca
raportul dintre suma productiei realizate si valoarea medie a mijloacelor circulante.
Determinm coeficientul vitezei de rotaie a mijloacelor circulante
Vp

unde, Kr - coeficientul vitezei de rotaie aKr


mijloacelor
Mc circulante,
Vp volumul total al serviciilor acordate,
MC-valoarea medie a mijloacelor, circulante- 488 850lei
Vp = 1 371 780 lei

MC = 488 850lei
Kr=1 371 780 lei / 488 850lei = 2,81
n urma efectuarii calculilor, coeficientul vitezei de rotaie a mijloacelor circulante in cazul
intreprinderii date constituie 2,81.
Determinm durata medie a unei circulaii
D = 360 / Kr(8)
Kr - coeficientul vitezei de rotaie a mijloacelor circulante
Kr = 2,81
D = 360 / 2,81 = 128,290 zile
Rezervele de baz pentru accelerarea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante sunt urmtoarele:

Perfecionarea sistemului de achitare pentru lucrrile executate;


Micorarea rezervelor de producie;
Micorarea volumului produciei n curs de execuie;
Accelerarea ciclului de producie.
2.3 Productivitatea muncii lucratorilor
Utilizarea eficienta a fortei de munca inseamna sporirea rezultatelor obtinute. Deci, modul de
utilizare a timpului de munca se manifesta prin eficacitatea sau productivitatea muncii.
Productivitatea muncii este indicatorul principal care exprima eficienta utilizarii fortei de munca
n toate domeniile activitatii economice. El exprima utilizarea intensiva a resurselor umane.
Productivitatea unui factor de productie este exprimata de raportul dintre productia obtinuta si
cantitatea factorului utilizat. Astfel, si productivitatea muncii este exprimata de raportul dintre
productia obtinuta si cantitatea de munca utilizata in acest scop.
In conditiile economiei de piata, productivitatea muncii este cheia performantei economice. De
aceea, firmele tin sub control permanent productivitatea muncii.
Pentru determinarea nivelului si dinamicii productivitatii se folosete un sistem de indicatori: in
unitati naturale, natural-conventionale, unitati de timp de munca, unitati valorice.
l. Productivitatea muncii, F, in expresie naturala se calculeaza ca raportul dintre volumul
productiei, g, exprimata in unitati naturale si cheltuielile de munca, T, pentru obtinerea acestui volum
de productie. Acest indicator se poate calcula in cazurile in care firma realizeaza productie omogena.
2. In unele cazuri, productivitatea muncii poate fi calculat in unitati natural-conventionale. in
acest scop toate produsele sunt in prealabil exprimate in unul din produse, numit reprezentativ, cu
ajutorul coeficientilor respectivi, in cele din urma, productivitatea muncii, calculata in unitati
natural-conventionale, se determina ca raportul dintre volumul de productie exprimat in unitatile
unui produs conventional si cheltuielile de munca pentru obtinerea acestui volum de productie:

3. Productivitatea muncii poate fi determinata si in unitati de timp de munca ca raportul dintre


cheltuielile de munca si volumul de productie obtinut.
Productivitatea muncii mai poate fi determinate ca si raport dintre Volumul total de productie si
numarul mediu scriptic al lucratorilor, raport ce exprima volumul de productie ce revine unui
lucrator.
Respectiv, formula generala este urmatoarea :
Wop = Vp / Nmp (9)
unde, Wop productivitatea muncii
Vp volumul total al serviciilor acordate
Nsc numrul muncitorilor ce particip n procesul de producie,
Vp = 1 371 780lei
Nsc = 6 persoane
Wop = 1 371 780lei / 6 = 228 630 lei / an
Determinm productivitatea muncii pe categorii de lucrtori
Wexp = 654 600 / 2 = 327 300 lei / an
Wev = 483 800 / 2 = 241 900 lei / an
Wmark = 155 380 / 1 = 155 380 lei / an
Wcons = 78 000 / 1 = 78 000 lei / an
2.4 Salariu mediu pe categorii de lucrari
Indiferent de formele prin care se determina, salariul capata expresie baneasca. Marimea lui
concreta este salariul nominal si reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste pentru munca
depusa intr-o perioada data. Salariul depinde de costul fortei de munca si de productivitatea muncii,
precum si de cerintele asigurarii unei vieti normale.
Marimea salariului nominal al unui angajat al firmei poate fi determinate cu ajutorul urmatorilor
mindicatori :
1.

salariu mediu pe ora;

2.

salariu mediu zilnic;

3.

salariu mediu lunar;

4.

salariu mediu anual.


Marimea salariului nominal se schimba in timp. Tendinta generala este cresterea lui. Dinamica
salariului nominal poate fi studiata cu ajutorul seriilor dinamice si al indicilor. In cazurile cind
salariile medii sunt determinate pe diferite categorii de personal, sau sunt determinate pe diferite
unitati ale firmei, dinamica salariului mediu in ansamblu pe firma se determina ca indice agregat cu
structura fixa.
Pentru a calcula salariul mediu pe categorii de lucratori vom folosi urmatoarea formula:

V .P.
Sm
Nr.s

(10)

unde: V.P. volumul productiei fiecarei categorii de servicii prestate;


Nr.s - numarul de salariati pe categorii de servicii prestate.
Tabelul 2.1 Salariul net pe categorii de servicii prestate

Personal

Salariul net,lei

Evaluator
Expert
Marketolog
Consultant
Director
Contabil
Secretara
Deriticatoare
Sursa: Elaborat de autor

5684,400
5462,150
2232,450
1415,640
10793,770
5077,510
2578,900
3152,410

Nr.de
persoane
2
2
1
1
1
1
1
1

2.5 Rentabilitatea productiei


Scopul fiecarui agent economic este de a obtine rezultate cat mai inalte. Dar orice activitate
economica necesita cheltuieli. Obiectivul principal al agentilor economici este obtinerea rezultatelor
dorite cu cheltuieli minime. Forma concreta de manifestare a acestui principiu este eficienta
economica, care evidentiaza raportul dintre rezultatele obtinute si cheltuielile suportate.
Profitul unei firme reprezinta diferenta dintre incasari si cheltuielile efectuate pentru o activitate
economica.
Profitul este o parte a valorii adaugate in urma activitatii economice desfasurate pe baza
consumurilor de materiale si munca. Profitul unei firme se determina prin scaderea din incasarile
totale, de la comercializarea bunurilor fabricate, a cheltuielilor totale pentru obtinerea lor. Este
evident ca activitatea unei firme poate fi considerata mai mult ori mai putin rationala numai in cazul
in care marimea profitului este pozitiva.
In practica economica sunt utilizate urmatoarele notiuni ale profitului:

profitul brut;

profitul impozabil;

profitul net.
Profitul brut este rezultatul tuturor activitatilor firmei si include profitul obtinut de la activitatea
de baza, activitatea comerciala, financiara, de la activitatea investitionala si de la alte activitati.

Profitul impozabil al firmei se stabileste prin scaderea din venitul total brut al cheltuielilor
ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv in
cadrul activitatii de intreprinzator. In fond, profitul impozabil reprezinta profitul brut al firmei.
Profitul net este diferenta dintre profitul brut si impozitul pe profit.
Estimarea corecta a eficientei activitatii economice poate fi efectuata numai prin compararea
masei profitului obtinut cu eforturile depuse. O astfel de comparare se face cu ajutorul rentabilitatii.
Rentabilitatea activitatii economice exprima raportul dintre profitul obtinut si eforturile
depuse.Ca indicator al eficientei economice, ea poate avea diferite forme, in functie de marimile
folosite in calitate de efect si efort. Ea se mai numeste rata rentabilitatii si se exprima in procente.
Rentabilitatea productiei se calculeaza ca raport dintre profitul total al intreprinderii si pretul de
cost al productiei, si reflecta cota profitului obtinut la 1 leu de productie.

Pn
Rp
PC

(11)

unde: Pn profitul net;


PC pretul de cost a productiei;

Pnet Po I TVA

(12)

unde: Po profitul operational;


I impozitul pe venit de la profitul operational;
TVA = 20 % din profitul operational;

Po Vserv Pf Pi PC

(13)

unde: Vserv = 1 371 780 lei/an;


Pf profitul financiar = 17 800 lei;
Pi profitul investitional = 18 380 lei;
PC preul de cost a productiei = 1 192 555,08 lei
I=12% x Po (14)
Po= 1 371 780 + 17 800 + 18 380 + 1 192 555,08 = 2 600 515,08 lei
I = 12% * 2 600 515,08 = 312 061,80 lei
TVA = 20% x 2 600 515,08 / 100 % = 520 103,016 lei
Tabelul 2.2: Calculul rentabilitatii productiei
Profitul operational, lei
TVA, lei

2600515,08
520103,016

Impozit pe venit de la profit operational (12%),

312061,8096

lei
Profit net, lei
Rentabilitatea productiei, %
Sursa: Elaborat de autor

1768350,254
1,482824805

2.6 Rentabilitatea economica


Rentabilitatea economica (sau rata rentabilitatii economice), Re , este raportul dintre profitul brut
si suma activelor folosite (suma medie anuala a mijloacelor fixe si mijloacelor circulante):
Rata rentabilitatii economice exprima eficienta utilizarii capitalului alocat activitatii de productie.
Acest indicator se numeste rata rentabilitatii economice, deoarece suma capitalului fix si cea a
capitalului circulant se numeste capital economic.
Pentru ca firma sa-si poata recupera eforturile depuse este necesar ca rata rentabilitatii economice
sa depaseasca rata inflatiei.
Rentabilitatea economica ne arata ce profit obtinem la fiecare leu de active detinute de
intreprindere si se calculeaza ca raportul dintre profitul net si suma mijloacelor fixe si circulante, in
procente.

Pnet
Re
100%
MF MC

(15)

unde: M.F. mijloace fixe = 1 370 780 lei;


M.C. mijloace circulante = 488 850 lei;
Pnet = 1 768 350,254 lei;
Respectiv, rentabilitatea economica va fi urmatoarea:
Re = 95,09 % (16)

2.7 Rentabilitatea financiara


Rentabilitatea financiara Rf caracterizeaza profitul net obtinut de proprietarii intreprinderii la
fiecare leu din capitalul propriu alocat in alte intreprinderi. In cazul in care intreprinderea activeaza
fara a apela la imprumuturi pe termen lung si pe termen scurt atunci
Re = Rf.
Formula generala de calcul a rentabilitatii finaciare este:

Pnet
100%
Rf
Capital Pr opriu

(17)

In cazul nostru Rf = Re ( capitalul propriu este reprezentat de suma mijloacelor fixe si a


mijloacelor circulante), astfel:
Rentabilitatea financiara este egala cu 95,09 % (18)

2.8 Cheltuieli la 1 leu de productie


Reducerea pretului de cost a productiei intreprinderii reprezinta o cale de crestere a profitului
intreprinderii.
Reducerea pretului de cost este controlata permanent prin analiza unui coeficient destul de simplu
cheltuieli la un leu de productie realizata.
Acest indice reprezinta raportul pretului de cost la volumul productiei realizat.
Acest raport se calculeaza la diferite perioade si compararea rezultatelor obtinute ne permite sa
stabilim care a fost tendinta modificarii cheltuielilor la intreprindere.
Ch1leu. prod.

Ch 1leu . .=

1192555,08 lei
=0,87
1371780lei

PC
Vservicii (16)

III. DETERMINAREA VENITULUI DIN ACITVITATEA


INVESTITIONALA.
3.1 Calcularea eficienei investiiilor
Investiii se fac din cele mai vechi timpuri i actualmente ele sunt o parte component a
activitii economice, a tuturor agenilor economici, care aloc sume importante din veniturile
obinute pentru extinderea i modernizarea mijloacelor de producie.
Investiiile reprezint una din cele mai dificile resurse, care asigur perfecionarea
produciei, creterea economic, n cele din urm, contribuie la creterea nivelului de trai al
populaiei. Investiiile pot fi active reale i active financiare, brute i nete, de modernizare i noi,
autohtone i strine, etc...
Dup forma lor de alocare, investiiile pot fi financiare i materiale. Investiiile alocate n
imobilizri financiare cumprarea de aciuni sau de titluri de valoare, plasamente la bnci, etc...
n scopul obinerii profiturilor sub forma de dividende i dobnzi sa numesc investi ii financiare
sau de portofoliu.
Investiiile alocate n imobilizri corporale terenuri, cldiri, construcii speciale, ma ini i
utilaje, diferite instalaii se numesc investiii materiale sau reale. Orice investi ie se realizeaz
pe baza capitalului acumulat. Capitalul necesar pentru efectuarea investiiilor se formeaz pe
baza economiilor persoanelor fizice i juridice, rezultate ca diferena dintre veniturile obinute i
cheltuielile de consum.
Se tie c evoluia consumului este mai lent dect cea a veniturilor. Astfel se formeaz
economii care fiind acumulate, pot fi transformate n investiii de capital. Economii de venituri
care se materializeaz n capital fix, sunt investiii reale.
Viitorul fiecrei firme depinde de strategia ei investiional. Creterea continu i stabil a
produciei poate fi asigurat numai pe baza modernizrii i reutilrii tehnice a produciei.
Investiiile firmelor se clasific dup urmtoarele criterii:
1. Dup direciile de utilizare, pot fi clasificate n:
Investiii n obiective noi;
Investiii nn modernizare, reutilare sau reprofilare.
2. Dup modul de constituire a capitalului , investiiile pot fi clasificate n:

Investiii nete constituite din capitalul acumulat din economiile firmelor;


Investiii brute includ investiiile nete i amortizarea destinat nlocuirii
capitalului fix uzat.

3. Dup direciile de finanare, investiiile pot fi clasificate n:

Investiii proprii constituite pe baza acumulrii capitalului propriu;

Investiii mprumutate de la bnci n forma de credite sau surse mprumutate n alte


forme de la diferite organizaii i ageni economici.

4. Dup proveniena direciilor de finanare, investiiile pot fi clasificate n:

Investiii autohtone;
Investiii strine.

Pentru orice firm, investiiile reprezint acumularea capitalului fix i a celui circulant,
precum i ceterea patrimoniului firmei.
Strategia investiional se formeaz prin parcurgerea urmtoarelor etape:
1. Determinarea perioadei pentru care se realizeaz strategia investiional (orizontul
strategic).
Orizontul strategiei investiionale i orizontul strategic al firmei pot coincide , n unele
cazuri, ns n majoritatea cazurilor ele se vor deosebi, strategia investiional fiind de o durat
mai scurt. Aceasta se explic elementar prin faptul c strategia firmei conine elementele de
strategie investiional ca parte component.
2. Formarea scopurilor strategice ale activitii investiionale scopurile strategice ale
strategiei investiionale rezult din sistemul de scopuri strategice generale. Aceste scopuri pot fi
formulate ca creterea capitalului, sporirea veniturilor n urma activitii investi ionale,
schimbarea raportului dintre investiiile reale i cele financiare. Concomitent scopurile strategice
trebuie s corespund etapei de via la care se afl firma.
3. Elaborarea celor mai efective ci de realizare a scopurilor strategice ale activit ii
investiionale. Aceast elaborare se efectueaz n dou direcii elaborarea activitilor strategice
ale activitii investiionale i elaborarea strategiei de elaborare a resurselor investiionale. Etapa
vizat este cea mai important i mai complicat.
4. Elaborarea direciilor strategice ale activitii investiionale. Aceste direc ii se bazeaz
pe sistemul de scopuri ale activitii investiionale. n procesul elaborrii se afl rspunsul la
urmtoarele ntrebri determinarea raportului dintre diverse forme investiionalela diferite
etape ale perioadei de perspectiv, - determinarea direcionrii ramurale a activitii
investiionale, - determinarea direcionrii regionale ale activitii investiionale.
5. Elaborarea strategiei de formare a resurselor investiionale se execut pe etape
prognoza necesitii de resurse investiionale, - studiul posibilitilor de formare a resurselor
investiionale din diferite surse, - determinarea metodelor de finanare a ffiecrui proiect
investiional n parte, - optimizarea structurii surselor de formare a resurselor investiionale.
6. Concretizarea strategiei investiionale pe fiecare perioad de realizare. Concretizarea
presupune determinarea consecutivitii i ttermenelor de atingere a scopurilor i strategiilor
propuse. In cazul ei se asigur sincronizarea n timp intern i extern.

7. Evaluarea strategiei investiionale elaborate. Evaluarea strategiei se efectueaz pe baza


ctorva criterii:

Corespunderea strategiei investiionale cu strategia general a firmei;


Echilibrul intern al strategiei investiionale;
Coordonarea strategiei investiionale cu mediul extern;
Posibilitatea realizrii strategiei investiionale poprnind de la potenialul de resurse existente.;
Acceptabilitatea nivelului de risc legate de realizarea strategiei investiionale.
3.2 Selectarea proiectului de investiie optimal
Se efectueaz construcia unei case timp de 3,6 ani.
Valoarea imobilului este de 16 milioane lei.

Cldirea

are 62 de apartamente.

Anual se vnd

15% din totalul apartamentelor pentru varianta 1 i

25%

din totalul apartamentelor pentru varianta 2.

Venitul

din vnzarea apartamentelor in cazul 1 este de 600 mii lei, iar din vnzarea apartamentelor in cazul 2
este de 500 mii lei.

Celelalte

apartamente

care nu se vnd se dau n chirie cu plata lunar:

primul tip este de 200

euro = 3900 lei,

apartamentele de tipul

2 este de 150 euro = 2925 lei, cheltuielile de ntreinere pentru apartamentele care nu sunt vndute i
nici date n chirie sunt de 580 lei lunar. Rata discunt este de 25%.Se propun 2 variante de realizare a
apartamentelor:
I. anula se vind 15 % din apartamente i restul se dau in chirie, rata discount- 25%
II. anual se vind 25 % i restul se dau in chirie

3.3 Calcularea eficienii investiilor Varianta I


Tabelul 3.1 Determinarea veniturilor poteniale din vnzare i dare n chirie a apartamentelor

Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Total

Nr.de
apartamente
vidute
9
8
7
6
6
4
4
3
3
4
3
3
2
62

Pret 1 apartament
1 tip
600000
600000
600000
600000
600000
600000
600000
600000
600000
600000
600000
600000
600000

2 tip
500000
500000
500000
500000
500000
500000
500000
500000
500000
500000
500000
500000
500000

nr de aprtamente
vindude
1 tip
8
6
5
4
5
3
2
2
2
3
2
1
1
44

2tip
1
2
2
2
1
1
2
1
1
1
1
2
1
18

Venit din vinzari


1 tip
4800000
3600000
3000000
2400000
3000000
1800000
1200000
1200000
1200000
1800000
1200000
600000
600000
26400000

2 tip
500000
1000000
1000000
1000000
500000
500000
1000000
500000
500000
500000
500000
1000000
500000
9000000

Totale
5300000
4600000
4000000
3400000
3500000
2300000
2200000
1700000
1700000
2300000
1700000
1600000
1100000
35400000

Apartamente ramasa
1 tip
36
30
25
21
16
13
11
9
7
4
2
1
0

2 tip
17
15
13
11
10
9
7
6
5
4
3
1
0

Apartamente in chirie
1tip
0
0
0
0
14
10
9
7
6
3
2
1
0
52

2tip
0
0
0
0
9
8
5
5
4
3
2
1
0
37

Apartamente
intretinute

Plata de chirie pe
12 luni,

1 tip
0
0
0
0
2
3
2
2
1
1
0
0
0

1 tip
0
0
0
0
46800
46800
46800
46800
46800
46800
46800
46800
46800

2 tip
0
0
0
0
1
1
2
1
1
1
1
0
0

2 tip
0
0
0
0
35100
35100
35100
35100
35100
35100
35100
35100
35100

Venit din chirie


tip 1
0
0
0
0
655200
468000
421200
327600
280800
140400
93600
46800
0

tip 2
0
0
0
0
315900
280800
175500
175500
140400
105300
70200
35100
0

Venituri
totale din
chirie

Pretul de
intretinere (580
lei lunar

0
0
0
0
971100
748800
596700
503100
421200
245700
163800
81900
0
3732300

0
0
0
0
580
580
580
580
580
580
580
580

Cheltuieli din intretinere/


an
Tip 1
0
0
0
0
13920
20880
13920
13920
6960
6960
0
0
0

Tip 2
0
0
0
0
6960
6960
13920
6960
6960
6960
6960
0
0

Celtuieli totale
de intretinere
0
0
0
0
20880
27840
27840
20880
13920
13920
6960
0
0

Venituri totale

5300000
4600000
4000000
3400000
4471100
3048800
2796700
2203100
2121200
2545700
1863800
1681900
1100000
39132300

Continuare Tabelul 3.1


Sursa: Elaborat de autor

Tabelul 3.2 Calculul cheltuielilor i veniturilor actualizate

Nr. Anului

Cheltuieli

Venit

Coeficienti 15 %

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

6000000
6000000
6000000
6000000
20880
27840
27840
20880
13920
13920
6960
0
0

5300000
4600000
4000000
3400000
4471100
3048800
2796700
2203100
2121200
2545700
1863800
1681900
1100000
39132300

0,870
0,756
0,658
0,572
0,497
0,432
0,376
0,327
0,284
0,247
0,215
0,187
0

Total

Cheltuieli
actualizate
5217391,304
4536862,004
3945097,395
3430519,474
10381,05023
12036,00027
10466,08719
6825,709038
3956,932776
3440,811109
1496,00483
0
0
17178472,77

Venituri actualizae
4608695,652
3478260,87
2630064,93
1943961,035
2222926,901
1318080,374
1051383,12
720197,298
602977,4284
629258,1064
400611,1785
314359,1359
19920776,03

Sursa:elaborat de autor

Vac.tot./Chac.tot. = 19920776,03/ 17178472,77 = 1,16


Concluzie : n urma efecturii raportului dat, am obinut rezultatul mai mare dect 1 ceea ce ne spune ca proiectul este rentabil i efficient.

3.4 Determinarea ratei interne a rentabilitaii a proiectului investiional Varianta I


Tabelul 3.3 Calculam Venitul Anual Net pentru diferite rate

Nr.an
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Cheltuieli
6000000,00
6000000,00
6000000,00
6000000,00
20880,00
27840,00
27840,00
20880,00
13920,00
13920,00
6960,00
0,00

Total

Venit
5300000,00
4600000,00
4000000,00
3400000,00
4471100,00
3048800,00
2796700,00
2203100,00
2121200,00
2545700,00
1863800,00
1681900,00
1100000,00
39132300,00

VNAT
-700000,00
-1400000,00
-2000000,00
-2600000,00
4450220,00
3020960,00
2768860,00
2182220,00
2107280,00
2531780,00
1856840,00
1681900,00
13900060,00

Coef 15
0,87
0,76
0,66
0,57
0,50
0,43
0,38
0,33
0,28
0,25
0,21
0,19

Coef 20
0,74
0,55
0,41
0,30
0,22
0,17
0,12
0,09
0,07
0,05
0,04
0,02

VNAT 15
-608695,65
-1058601,13
-1315032,46
-1486558,44
2212545,85
1306044,37
1040917,03
713371,59
599020,50
625817,30
399115,17
314359,14

VNAT 20
-518518,52
-768175,58
-812884,21
-782777,39
992459,15
499048,05
338816,55
197800,95
141487,58
125918,13
68407,39
33998,61

2742303,26

-484419,28

Sursa: elaborat de autor

RIR 15 35 15

2742303,26
32%
2742303,26 (484419,28)

Concluzie: Valoarea estimat a ratei interne a rentabilitaii de 32%, este superioara limitei minime acceptate de investitori (15%), ceea ce presupune c
investiia dat are eficien i merita s fie realizat.
3.5 Calcularea eficienii investiilor Varianta II
Tabelul 3.4 Determinarea veniturilor poteniale din vnzare i dare n chirie a apartamentelor

Apartamente
Nr.in
chirie
1tip
0
0
0
0
7
4
1
1
1
0
14

2tip
1
0
2
0
30
40
54
63
2
7
1
80
90
10
10
Total

Venit
venit din Venituri
Pretul de
Plata
de
chirie
pe
12
Cheltuieli din
Pret 1 apartament
nr de din
aprtamente
vindude totale
Venit din vinzari
chisrie
intretinere
luni,
chirie
intretinere/ an
tip 2tip
2
din 1 tip (580 lei
1 tip
2 tip
1 tip
tip 1
2 tip
Totale
vidute
chirie
lunar
1 tip16 2 tip 600000
1 tip
2 tip
tip 1
tip 22
Tip 2
500000
14
8E+06
1000000 Tip 19400000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
11
600000
500000
10
1
6E+06
500000
6500000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
9
600000
500000
7
2
4E+06
1000000
5200000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
7
600000
500000
5
2
3E+06
1000000
4000000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1 5
1
44832 500000
33624
313824
134496
448320
6960
600000
4
1
2E+06 580500000 69602900000
1 4
1
44832
33624
179328
100872
280200
580
6960
6960
600000
500000
3
1
2E+06
500000
2300000
2
1
44832
33624
44832
67248
112080
580
13920 6960
3
600000
500000
2
1
1E+06
500000
1700000
1
1
44832
33624
44832
33624
78456
580
6960
6960
2
600000
500000
1
1
600000
500000
1100000
0
1
44832
33624
44832
0
44832
580
0
6960
600000
10
0 2
0
44832 500000
33624
0 1
0 600000 580500000 0 1100000
0
963888
2
600000
500000
1
1
600000
500000
1100000

Apartamente
Nr.de
intretinute
apartamente

61

48

13

3E+07

6500000

Celtuieli
Apartamente
ramasa
Venituri
totale de
totale2 tip
1 tip
intretinere
34
0
24
0
17
0
12
0
13920
8
13920
5
20880
3
13920
2
6960
01

11
9400000
10
6500000
8
5200000
6
4000000
3348320
5
2580200
4
1812080
3
1178456
2
1144832
1
1100000

36263888
0

35300000

Continuare Tabelul 3.4


Sursa :elaborate de autor

Nr. Anului

Total

Cheltuieli

Venit

Coeficienti 25%

Cheltuieli actualizate

Venituri actualizae

6000000

9400000

0,8

4800000

7520000

6000000

6500000

0,869565217

5217391,304

5652173,913

6000000

5200000

0,869565217

5217391,304

4521739,13

6000000

4000000

0,869565217

5217391,304

3478260,87

13920

3348320

0,695652174

9683,478261

2329266,087

13920

2580200

0,556521739

7746,782609

1435937,391

20880

1812080

0,445217391

9296,13913

806769,5304

13920

1178456

0,356173913

4957,94087

419735,2849

6960

1144832

0,28493913

1983,176348

326207,4346

10

1100000

0,227951304

250746,4348

20485841,43

26740836,08

Tabelul 3.5 Calculul cheltuielilor i veniturilor actualizate

Sursa : elaborat de autor


Ven.tot./Chel.tot.= 26740836,08/ 20485841,43= 1,31
Concluzie : n urma efecturii raportului dat, am obinut rezultatul mai mare dect 1 ceea ce ne spune ca proiectul este rentabil i eficient.

3.6

Nr.an
1

6000000

9400000

3400000

0,8

2720000

6000000

6500000

500000

0,869565217

434782,6087

VNAT30%
2060606,061
0,606060606
183654,7291
0,367309458

6000000

5200000

-800000

0,869565217

-695652,174

0,222611793

-178089,434

6000000

4000000

-2000000

0,869565217

-1739130,43

0,134916238

-269832,476

13920

3348320

3334400

0,695652174

2319582,609

0,081767417

272645,2753

13920

2580200

2566280

0,556521739

1428190,609

0,04955601

127174,5982

20880

1812080

1791200

0,445217391

797473,3913

0,030033946

53796,80345

8
9

13920

1178456

1164536

0,356173913

414777,344

0,018202391

21197,33996

6960

1144832

1137872

0,28493913

324224,2582

0,011031752

12552,72206

1100000

1100000
12194288

0,227951304

250746,4348

0,00668591

7354,501536

10
total

Cheltuieli

Venit

VNAT

Coef 25

VNAT 25

Coef 65

6254994,646

2291060,12

Determinarea ratei interne a rentabilitaii a proiectului investiional Varianta 2


Tabelul 3.6 Calculam Venitul Anual Net pentru diferite rate

Sursa: elaborat de autor

RIR 25 65 25

6254994,64
54,27%
6254994,64 2291060,12

Concluzie: Valoarea estimat a ratei interne a rentabilitaii de 54,27 %, este superioara limitei minime acceptate de investitori (25%), ceea ce
presupune c investiia dat are eficien i merita s fie realizat.

IV. REPARTIZAREA PROFITULUI LA NTREPRINDERE


Una din formele fundamentale de venit care se formeaz ntr-o ntreprindere n economia
de pia este profitul. Profitul reprezint avantajul realizat n form bneasc dintr-o aciune sau
activitate economic de ctre cei care le iniiaz. Activitatea ntreprins de ctre un agent
economic nu poate exista i nu poate fi dezvoltat dac nu se realizeaz cu un avantaj n form
bneasc, dac nu i recupereaz cheltuielile de producie i obine un venit. Trebuie sa
distingem principalele tipuri de profit:
Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare;
Profitul net;
Profitul brut;
Profitul total al intreprinderii noastre este format din profitul de pe urma serviciilor
prestate, profitul financiar si profitul investitional.
Ptot Ps Pf Pi (17)

Pn = 1768350,254lei;
Pf = 17800 lei;
Pi = 18380 lei;
Ptot = 1768350,254+17800 +18380= 1804530,25 lei

Profitul net se formeaza dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii si ramine la
dispozitia intreprinderii.
Profitul obtinut de intreprindere poate fi repartizat in urmatoarele directii:

Acoperirea pierderilor anilor precedenti

Formarea capitalului de rezerva

Formarea rezervei pentru dezvoltarea productiei

Defalcari in bugetul de stat

Alte scopuri (publicitate, acte de binefacere, sponsorizari, remunerari anuale a


lucratorilor intreprinderii, etc).

n figura 4.1 este prezentat repartizarea profitului n cadrul ntreprinderii.


Volumul
lucrarilor
1371780 lei

Costul
Produciei
1192555,08
lei

Cheltueli directe
663466,90 lei

Cheltueli
indirecte
517145,78 lei

Cheltueli directe
de materiale
68113lei

Remunerarea a
muncii pentru
pers. adm.
320400 lei

Cheltueli directe
pentru
remunerare a
muncii
383556,00 lei

Constribuii la
asig. obligatorii
a pers. admn.
86508 lei

Contribuii la
asig. obligatorii
a pers. oper.
103560,12 lei

Uzura
mijloacelor fixe
110237,78 lei

Profitul brut
2600515,08
lei

Impozitul pe
venit
312061,8096
lei

Profitul net
1768350,254
8 lei

Alte venituri i
cheltueli

Fonduri de
rezerva
123784,517 lei

Profit de
utilizare
115119,60 lei

Fond de
acumulare
1529446,1378
lei

Figura 4.1: Repartizarea profitului n cadrul ntreprinderei

Alte cheltueli
11942,40 lei

Profitul
nerepartizat
1644565,7378
lei

CONCLUZII
Analiza economic a activitii ntreprinderii are o importan major pentru stabilitatea
unor strategii investiionale eficiente i adecvate conjuncturei pietei. De rezultatele ob inute n
urma efecturii analizei economice depinde desfsurarea activitilor ulterioare. Pentru analiza
economic a activitii ntreprinderii sunt necesare utilizarea unor metode adecvate i a unui
sistem de indicatori specifici, n vederea individualizrii i dimensionrii factorilor i a cauzelor
cu aciune pozitiv sau negativ care determin o anumint situaie economic. Anume acesta i
a fost scopul lucrrii , i n baza valorilor obinute, am realizat o analiz a activit ii
ntreprinderii.
Pentru realizarea unui obiectiv de investiii, n practic exist mai multe posibilit i
concretizate n diferite variante, fiecare avnd avantajele i dezavantajele sale. De aceea este
necesar ca alegerea variantei dupa care se va executa investitia sa fie facuta pe baza unor criterii
i calculate riguros tiinific. Aceste calcule treubuie s indice alegerea acelei variante care
prezint cele mai mari avantaje, astfel realizarea investiiei se va dovedi neinspirata. n aceast
idee, realizarea unor obiective de investiii cu efort economic (de munca vie si munca trecut
-materiale), mai mic dect cel pus, reprezint concretizarea unei activiti desfaurat n mod
eficient.
La fel n cadrul acestei lucrri au fost modelate 2 situaii posibile de realizare a procesului
investitional, cu scopul de a detremina varianta optima. n vederea realizrii acestui obiectiv am
realizat analiza prin metoda venituri / cheltueli i am aflat rata intern de rentabilitate (RIR)
pentru cele 2 situaii posibile.
Deci n concluzie putem spune c un astfel de proiect este rentabil de realizt, iar analiza
economico - financiar a ntreprinderii a demonstrat profitabilitatea acastuia la nivel de firm.

BILIOGRAFIE
1. Albu Svetlana, Valeriu Capsizu, Albu Ion: Eficienta investitiei curs
univeritar., Chisinau 2005;
2. Albu Ion, Svetlana Todiras: Bazele antreprenoriatului, Chisinau 1998;
3. Grigore Vascan, Liubov Usturoi: Economia intreprinderii, Chisinau 2006;