Test nr.

1
1.1.Relatati despre structura normei de drept penal
In literature de specialitate s-au conturat doua opinii.Potrivit primei opinii norma juridica penala este
tripotomica cuprinzind 3 parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea, in ipoteza fiind descrisa fapta incriminate,
sanctiunea consta din pedeapsa prevazuta de norma respectiva iar dispozitia rezulta din insasi
incriminarea faptei.Potrivit celei de-a doua opinii structura este dihotomica,fiind formata din dispozitie si
sanctiune, dispozitia consta din interzicerea unei anumite fapte calificata drept infractiune, iar sanctiunea
deriva din categoria pedepsei ce urmeaza sa se aplice in cazul nerespectarii dispozitiei.
Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce
constituie infractiuni.
Se clasifica in:
1)Dispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei.
2).Dispozitia descriptiva-contine o descrieire generalizata a a semnelor infractiunii,majoritatea dispozitiilor
din partea speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip.
3).Dispozitia de blancheta-pentru a intelege continutul normei se face trimitere la alte legi sau acte
normative.
4.Dispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intelege continutul normei se face trimitere la
dispozitiile altor norme penale
5).Dispoztitia combinata-contine mai multe tipuri de dispozitie indicate anterior.
Sanctiunea reprezinta partea normei care determina categoria si cuantumul pedepsei penale care
poate fi aplicata pentru actiunea savirsita.
Santiunile se clasifica in:
1) .Santiune relativ determinta -care stabileste o categorie de pedeapsa indicind limitele minimale
si maximale aplicabile cazului dat,
2).Sanctiune absolut determinata-stabileste expres categoria si marimea pedepsei.
3.)Sanctiune alternativa-stabileste doua sau mai multe tipuri de pedeapsa penala,iar instanta de
judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si pesoana infractorului stabileste o singura
categorie de pedeapsa penala principala condamnatului.
4).Sanctiune absolut nedeterminata-sanctiunea nu stabileste nici categoria si nici limitele
pedepsei.
5). Sanctiunea combinata -sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni aratate
anterior,de obicei acestea se refera in continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa atit
pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica.
1.2.Faceti o generalizare asupra principiului teritorialitatii legii penale
Potrivit acestui principiu legea penala a unei tari se aplica in e!clusivitate tuturor infractiunilor comise pe
teritoriul tarii atit cetatenilor "#,cit si celor sttraini sau apatrizi.Confrom art.$$ din CP al "# :%&oate
persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul "# urmeaza a fi trase la raspundere penala in
conformitate cu CP al "#.%
&eritoriul tarii include urmatoarele elemente:suprafata terstra,spatiul acvatic,subsolul si spatiul aerian care
sunt delimitate prin hotare si supuse suvernatitatii statului.
'uprafata terestra reprezinta intinderea de pamint cuprinsa intre frontierele politico-geografice ale statului
ce sunt stabilite prin tratate incheiate de "# cu statele vecine.
'patiul acvatic-include apele interioare curgatoare(riuri,fluvii si apele interioare stattoare(lacurile,baltile
cuprinse intre frontierele politico-geografice ale statului.
'ubsolul-este format din zona subterana avind o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat.
'patiul aerian-reprezinta coloana de aer deasupra teritoriului cuprinse intre verticalele imaginare ridicate
de pe frontierele tarii,inclusiv limita e!terioara a marii teritoriale.
'tatul isi e!ercita suveranitatea in limitele teritoriului sau in conformitate cu legislatia sa interna si a
conventiilor internationale la care "# este parte.
'unt considerate infractiuni savirsite pe teritoriul "# infractiuni care prin locul si modul de comitrere se
inscriu pe teritoriul "#,
$.infractiunile comise la bordul unei nave militare maritime sau aeriene care apartin "# indiferen de locul
unde se afla)
*.infractiunile comise la borsul unei nave maritime sau aeriene inregistrate intr-un port sau intr-un
aeroport al "# si care se aflta in afara spatiului acvatic sau aerian al "#.
3.infractiuni savirsite de catre persoanele ce se bcura de imunitate de jurisdictie penala sau in localurile
diplomatice
+.infractiuni savirsite in timpul statinarii sau trecerii unor armate straine pe teritoriul "# .
,sadar agentii diplomatici nu pot fi supusi urmaririi penale intru-cit acestia se bucura de imunitate de
jurisdictie penala si legea penala a unui stat nu se aplica infractiunilor savirsite pe teritoriul sau de catre
agentii diplomatici ai altor state.(ambasadorul, consilierul de ambasada atasatii de ambasada sau
secretarii de ambasada.sefii de stat sau de govern , functionar- consulari..u cad sub jurisdictia "#
infractiunile savirsite la bordul unei nave maritime sau aeronave ce apartin unui stat strain..'i privind
trupele straine stationate pe un teritoriu strain acestea la fel cad sub incidenta legii statului caruia ii
apartin.
1.3.Formulati conditiile in care RM poate refuza extradarea
"# nu-si e!trdareaza proprii cetateni si persoanele carora le-a acordat dreptul la azil./!tradarea va fi
refuzata daca:1)infractiunea a fost savirsita pe teritoriul "#; 2)sa implinit termenul de prescriptie al
tragerii la raspundere penala pentru infractiunea raspectiva)3)-lipseste plingerea victimei) 4)inractiunea
pentru care se cere e!tradarea persoanei este considerata de legea nationala infractiune politica)
5)Procurorul 0eeneral,ministrul justitiei sau instanta care solutioneaza cazul privind e!trdaraea are
motive serioase)6)persoanei cerute ia fost acordat statut de refugiat sau azil politic)7)statul care solicita
e!tradarea nu aigura reciprocitatea in sfera e!tradarii.
Suiectul 2
2.1.!efiniti suiectul infractiunii
'ubiect al infractiunii este recunoscuta persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala si care,
gratie faptului ca poseda toate semnele prevazute de lege pentru aceasta categorie de subiect, este
pasibila de respundere penala.'unt pasibile de raspundere penala persoanele fizice care in momentul
savirisrii infractiunii a implinit virsta de $1 ani.In calitate de subiecti ai raspunderii penale si pedepsei
penale pe teritoriul "# pot fi e!aminate toate categoriile de personae(cetateni proprii,persoane straine si
apatride care s-au facut vinovate de comiterea unei faapte prevazute de legea penala.
2.2."nalizati trasaturile persoanei fizice ca suiect al infractiunii
$Caracterul fizic *.2irsta 3."esponsabilitatea
'ubiect al infractiunii poate fi numai persoana care poseda capacitatea de a-si da seama de caracterul
comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce.2inovatia atit din intentie,cit si din
imprudenta se e!clude in toate cazurile atunci cind persoana in momentul savirsirii infractiunii din cauza
unei stari psihice nu-si dadea seama de faptele sale sau nu putea sa le conduca.,sadar conform Codului
Penal sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile care in momentul savirsirii
infractiunii au atins virsta de $1 ani dar e!ista insa o categorie de infractiuni pentru savirsirea carora
persoana poate fit rasa la raspundere odata cu atingerea virstei de $+ ani ani."esponsabilitatea este cea
dea doua facultate a persoanei fizice pentru a se putea constitui in calitate de subiect al infractiunii.Codul
penal stipuleaza ca responsabilitatea este starea psihologica a persoanei care are capacitatea de a
intelege caracterul prejudiciabil al faptei precum si capacitetea de asi manifesta vointa si dirija
actiunile.,este necesar ca responsabilitatea sa e!iste in momentul comiterii infractiunii.Daca
responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei.
2.3.#roiectati o speta in care ar fi present suiectul special al infractiunii
Cetateanu X-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un grup de persoane l-
au atacat pe cetateanu ! injung"iindul,X-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical
lui ! din motiv ca era obosit si se grabea acasa.
Suiectul 3$%ino&atia si formele ei
3.1.'aracterizati modalitatile imprudentei
Imprudenta e manifesta sub doua modalitati:1.Increderea exagerata 2.Neglijenta penala.
'e considera ca infrcatiunea a fost savirsita prin incredere e!agerata daca persoana care a savisit-o a
prevazut posibilitatea survenirii urmarilor prejudiciabile ale faptei sale dar considera ca ele vor putea fi
evitate,e!:accidental rutier.Prevederea posibilitatii survenirii urmarilor prejudiciabile in urma savirsirii
faptei sale reprezinta elemental intelectiv al incredeii e!aggerate,iar considerarea usuratica a posibilitatii
evitarii urmarilor reprezinta elemental volitiv.Persoana care actioneaza cu incredere e!agetata in toate
cazurile isi da seama de caracterul negative al urmarilor posibile si de aceea face tot posibilul pentru a le
evita.
Infractiunea se considera savirsita din imprudenta prin neglijenta penala atunci cind subiectul nu a
prevazut caracterul prejudiciabil al faptelor sale si urmarile prejudiciabile ale acesteia dar a avut si
posibilitatea si obligatia sa prevada acest character
..eglijenta penala constituie unica forma de vinovatie in care persoana nu prevede caracterul
prejudiciabil al faptelor sale si urmarile acesteia nici ca reale,nici ca inevitabile si nici ca abstract
posibile..eglijenta penala reprezinta o forma a atitudinii psihice a subiectului fata de urmarile
prejudiciabile ale faptei sale unde elemntul volitiv se caracterizeaza prin caracterul volitiv al faptei si prin
lipsa actelor de comportare care ar fi indreptate spre preintimpinarea urmarilor prejudiciabile.
3.2.Faceti o generalizare asupra semnelor facultati&e a laturii suiecti&e
#otivul si scopul infractiunii sunt unele din semnele indispensabile,absolute necesare ale actului
volitiv,care fac parte din componenta laturii subiective a infractiunilor savirsite cu intentie,in cazul
infractiunilor savirsite din imprudenta legiuitorul nu include motivul sau scopul in descrierile
componentelor sate din simplul motiv ca acestea nu pot fi semne caracteristice infractiunilor
respective.#otivul reprezinta fenomenul reflectat in constiiinta omului care-l determina spre savirsirea
unei infractiuni.
'copul este reprezentarea urmarilor spre a caror realizare tinde persoana.
#otivul si scopul prezinta o importanta diferinta in functie de caracterul si gradul prejudiciabil al
infrcatiunilor respective:1.ele devin semne principale, obligatorii atunci cind legiuitorul le-a introdus in
descrierea unei componente concrete de infractiune) 2.ele reprezinta semen ce pot modifica calificarea
faptei 3.ele in cazul in care nu sunt aratate in dispozitiile normei de incriminare pot constitui circumstante
care atenueaza sau agraveaza raspunderea sau pedeapsa penala) 4.in unele cazuri motivul si scopul
pot devein circumstante e!ceptionale ale cauzei care acorda dreptul instantei de judecata la aplicarea
unei pedepse mai blinde decit cea prevazuta de lege.
3.3., certindu-se cu sotia sa napustit asupra ei cu cutitul lovind-o in regiunea umarului provocindu-I o
rana.De la pierderea abundenta de singe sotia a decedat in scurt timp.Ce forma de vinovatie este
prezenta in actiunile lui ,.3,rgumentati raspunsul
Infractiunea comisa de ,. este comisa atit intentionat,cit si din imprudenta,deoarece ,. sia dat seama
de caracterul prejudiciabil al actiunii sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit aparitia acestor
urmari,de asemenea ,. a avut posibilitatea cit si obligatia sa prevada acest character.
Test nr.2
Suiectul 1$(egea penala
1.1.Distingeti scopul legii penale
4ege penala reprezinta unul dintre principalele mijloace ale statului in lupta contra criuminalitatii.Pentru
e!istenta unui stat democratic dreptul penal este chemat sa asigure cadrul juridic corespunzator unei
dezvoltari normale ale societatii,sa respecte drepturile si libertatile omului.Putem evidential * scopuri de
baza ale legii penale:scopul de aparare juridico-penala si scopul prevenirii savirsirii de noi
infrcatiuni.'copul principal al legii penale este apararea juridico-penala,legea penala ofera protectie in
apararea importiva infrcatiunilor a persoanei,a drepturilor si libertailor acesteia,a prioprietatii,a mediului
inconjurator,a suveranitatii,independentei "#,a pacii si securitatii omenirii,etc.Codul penal al "#
plaseaza pe primul loc apararea juridical a valorilor general umane,statul garanteaza fiecarui om dreptul
la viata,la integritatea fizica si psihica,de asemena legea penalanu doar ca apara relatiile sociale de
atentate criminale,ci si influenteza constiinta si comportamentul subiectilor care intra in asemnea
raporturi.Prevenirea savirsirii de noi infractiuni reprezinta de asemnea un scop al legii penale.Prevenirea
generala se rasfringe asupra tuturor persoanelor si consta in abtinerea de raspundere si pedeapsa
penala a personelor predispose sa savirseasca fapte penale.Prevenirea speciala se rasfringe asupra
persoanelor ce au savirsit infractiuni prin aplicarea pedepselor penale urmarindu-se reorientarea acestora
spre un comportament noncriminal.
1.2.!eterminati categoriile legii penale
1.!upa intinderea sferei de incidenta$
a)(egi penale generale-se intelege orice dispozitie cu c"aracter penal de generala aplicatiune
sau avind aplicatiune in raport cu un numar mare de norme speciale.)(egi penale speciale-
legile care contin dispozitii cu c"aracter penal derogatorii de la dreptul comun privind situatii
exceptionale deosebite care necesita o reglementare speciala.
2.!upa criteriul duratei de aplicare$
a)egi penale permanente- legile care nu au o durata de aplicare detrminata in timp,in cuprinsul
lor nu se contine momentul abrogarii acestora,acetse legi produc efecte si atunci cind sunt
modificate in decursul timpului.egile penale permanente ramin in vigoare atita timp cit sunt
utile si servesc cerintelor sociale,ele sunt abrogate in momentul in care nu mai corespund
exigentelor timpului printr-o lege penala speciala de abrogare.)egi penale temporare-legile
care au o durata de aplicare in timp prevazuta din momentul aparitiei lor deoarece c"iar in
cuprinsul legii temporare este stabilita si data abrogarii iesirii din vigoare a acesteia.egile
temporare pot fi emise si ca urmare a unor situatii exceptionale#razboi,inundatii),cind este
necesara o mai buna protejare a anumito valori sociale.
3.!upa criteriul caracterului legilor$
a)egi penale ordinare#obisnuite)-acele leg ice sunt elaborate in conditii de normala desfasurare
a vietii sub aspect economic,social,politic,precum si a evolutiei fenomenului criminalitatii.
)egi penale exceptionale-legile care apar intr-o situatie extraordinara prin care trece
societatea:stare de razboi,seceta,inundatii,elaborarea acestora fiind impusa de necesitatea unei
mai bune aparari a valorilor sociale.
1.3."lcatuiti o speta in care aplicarea legii penale ar a&ea effect retroacti&.
Suiectul 2$)nfractiunea
2.1.!efiniti trasaturile esentiale ale infractiunii
$n continutul legii penale sunt cuprinse doar acele fapte ce prezinta un grad prejudiciabil
important,de asemenea legea arata si criteriile care trebuie luate in vedere in procesul judecarii
cauzelor penale.%radul prejudiciabil al infractiunii se determina conform semnelor ce
caracterizeaza elementele infractiunii:obiectul,latura obiectiva,subiectul,latura subiectiva,deci se
va tine seama de modul si mijloacele savirsirii faptei,de imprejurarile in care fapta a fost
savirsita,de scopul urmarit,de urmarile faptei.%radul prejudiciabil este primul semn c"aracteristic
infractiunii care decurge din importanta valorii sociale lezate sau puse in pericol.
*radul pre+udiciail ca trasatura a infractiunii cunoaste 2 forme$
1.%radul prejudiciabil generic sau abstract-este fixat in legea penala si este evaluat de legiuitor in
mod abstract 2.%radul prejudiciabil concret-se refera la fapta real savirsita,acesta urmeaza sa fie
identificat de instanta de judecata in procesul judecarii cauzei penale si se reflecta in sentinta de
condamnare pronuntata de judecata.
&l doilea semn al infractiunii este ilegalitatea penala care se caracterizeaza prin aceea ca o fapta
oricit de grave consecinte ar provoca in realitatea obiectiva nu consitituie infractiunr decit daca
legea o caracterizeaza ca atare prin inscrierea ei in categoria faptelor prevazute de aceasta,prin
aceasta se recunoaste ca fapta respective prezinta un grad prejudiciabil care nu ar putea fi
combatut in alt mod decit prin aplicarea unei sanctiuni penale.$legalitatea penala este strins
legata de gradul prejudiciabil al ei intrucit ilegalitatea penala constituie expresia juridical a
gradului prejudiciabil in continutul legii penale.
Cel de-al treilea semn al infractiunii este vinovatia.'aspunderea penala este supusa numai
persoanei vinovata de savirsirea infractiunii prevazuta de legea penala.(inovatia cunoaste doua
forme:intentia si imprudenta.)apta este savirsita cu intentie atunci cind faptuitorul isi da seama
de urmarile pe care le produce fapta sa si urmareste sa le produca.)apta este savirsita din
imprudenta daca persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii
sau inactiunii sale,a prevazut urmarile ei prejudiciabile dar considera ca ele vor putea fi evitate.
&l patrulea semn al infractiunii este pasibilitatea de pedeapsa,temeiul raspunderii penale il
constituie infractiuunea,pentru a distinge daca a fost comisa o infractiune sau nu organul de
urmarire penala trebuie sa porneasca de la fapta comisa.*asibilitatea de pedeapsa se exprima
prin amenintare,adica prin posibilitatea aplicarii pedepsei pentru fapta comisa si ilegala.
*entru a consitui o infractiune fapta trebuie sa intruneasca in mod obligatoriu toate aceste +
semne cumulativ.
2.2.'lasificati infractiunile
*rin clasificarea infractiunilor intelegem impartirea tuturor infractiunilor in diferite categorii in
coformitate cu caracterul si gradul prejudiciabil pe care il prezinta,deci deosebim infractiuni
usoare,mai putin grave,grave,deosebit de grave,exceptional de grave.
1.$nfractiunile usoare-faptele comisse cu intentie sau din imprudenta sanctionate de legea penala
cu pedeapsa cu inc"isoare pe un termen de pina la , ani inclusive sau cu alta categorie de
pedeapsa mai blinda#amenda,munca neremunerata in folosul comunitatii).2.$nfractiuni mai putin
grave-faptele pentru care legea penala prevede pedeapsa maxima cu inc"isoare pe un termen de
pina la - ani inclusiv. 3.$nractiuni grave-infractiunile comise atit intentionat,cit si din imprudenta
pentru care legea penala prevede o sanctiune cu inc"isoare pe un termen de pina la ., ani
inclusiv.4.$nfractiunea deosebit de grava-infractiunea savirsita numai cu intentie pentru care
legea penala stabileste pedeapsa cu inc"isoare pe un termen de la ., la ,/ de ani.
5.$nfractiunea exceptional de grava-poate fi savirsita numai cu intentie pentru care legea penala
prevede detentiunea pe viata in calitate de pedeapsa.
2.3."rgumentati necesitatea clasificarii infractiunilor
Clasificare infraciunilor in dependenta de gradul si caracterul prejudiciabil al faptei prezinta
importanta nu numai teoretica,dar si prectica.
&tribuirea faptei comisa de o persoana la una din categoriile infractiunii poate avea astfel de
urmari juridice:determinarea regimului inc"isorii influenteaza asupra condamnarii cu
suspendarea pedepasei,asupra liberarii conditionate inainte de termen de pedeapsa si inlocuirea
partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda,precum si liberarii de raspundere
penala cu tragere la raspundere administrativa.
Suiectul 3$,iectul infractiunii
3.1.!efiniti notiunea si importanta oiectului infractiunii
$nfractiunea ca fapta a persoanei,ca manifestare a acesteia in sfera relatiilor sociale este
periculoasa pentru valorile sociale cum ar fi persoana,drepturile si libertatile
acesteia,proprietatea,mediul inconjurator,suvernaitatea '0,pacea si securitatea omenirii ce sunt
ocrotite impotriva infractiunilor devin obiecte a infractiunii.
Doctrina priveste obictul infractiunii sub doua aspecte:
1.)n calitate de oiect +uridic- 2.'a oiect material
$mportanta obiectului infractiunii consta in faptul ca acesta prezinta interes penru determinarea
gradului prejudiciabil al diferitor infractiuni,de exemplu infractiunile care sunt indreptate
impotriva vietii si sanatatii persoanei,impotriva proprietatii acesteia prezinta un grad
prejudiciabil diferentiat in functie de importanta acestor valori.$n procesul determinarii gradului
prejudiciabil al faptei sunt luate in vedere si alte aspecte cum ar fi:forma vinovatiei,motivul sau
scopul infractiunii.1oate acestea vin sa individualizeze cu o mai mare precizie gradul
prejudiciabil al faptei,insa gradul prejudiciabil al oricarei infractiuni depinde in primul rind de
important ape care o prezinta obiectul infractiunii,cu cit valoarea social lezata printr-o
infractiune este mai importanta cu atita faptele prin care aceasta este prejudiciata vor fi mai
periculoase,de asemenea obictul infractiunii prezinta importanta si pentru correcta incadrare
juridica a faptei.
3.2."nalizati modalitatile oiectului infractiunii
-2biectul general-reprezinta ansamblul relatiilor sociale privitoare la totalitatea valorilor sociale
aparate de legea penala impotriva infractiunilor.
-2biectul generic#sau de grup)-reprezinta o grupa de valori sociale de aceea natura vatamata de
o grupa de infraciuni,persoana reprezinta o valoare sociala care se caracterizeaza prin intrunirea
unui complex de attribute de valori sociale:viata,sanatatea,demintatea,integritatea corporala,toate
aceste valori sunt lezate prin savirsirea infractiunilor contra vietii si sanatatii perosnei,infrcatiuni
contra libertatii,demnitatii si cinstei persoanei.
-2biectul special#sau nemijlocit)-il constituie o anumita valoare sociala si relatiile cu privire la
aceasta vatamate sau lezate prin savirsirea unei infractiuni cum ar fi in cazul savirsirii infractiunii
de omor obiectul special il consituie viata persoanei,in cazul infrcatiunilor de vatamare grava a
integritatii corporale.2biectul special al infractiunii reprezinta temeiul principal pentru
atribuirea unui grad prejudiciabil faptei comise de infractor.
-2biectul simplu sau unic-infractiunile au ca obiect o singura valoare sociala si relatiile
corespunzatoare acesteia.
-2biectul complex-obiectul apararii penale este complex fiind alcatuit din doua sau mai multe
valori sociale,fiecare cu relatii sociale aferente.
3.3.0arcu care nu avea copii era unicul mostenitor a sotiei sale.Dorind sa primeasca mostenirea
cit mai repede,0arcu pe parcursul la citeva luni ducea cu sotia sa,bolnava de paralizie
progresiva,discutii despre aceea 3ca in alta lume4 viata este mai buna,convingind-o sa se
sinucida.Dupa acetse discutii ea sa sinucis.Stabiliti obiectul generic si special al infractiunii.
'aspuns:2biectul generic-relatiile sociale legate de ocrotirea vietii si sanatatii persoanei.
2biectl special-viata persoanei.
Test nr.3
Suiectul1$'onceptul dreptului penal
1.1.Relatati despre notiunea si trasaturile caracteristice ale dreptului penal
Dreptul penal ca ramura de drept reprezinta o totalitate de norme juridice care stabilesc ce fapte
constituie infractiuni,conditiile raspunderii penale,pedepesele precum si alte masuri ce urmeaza a
fi a aplicate de catre instantele judecatoresti in cazul persoanelor care au savirsit infractiuni
pentru apararea vaorilor sociale.
.otiunea de drept penal cuprinde 3 aspecte$
..Dreptul penal reprezinta una din ramurile principale in cadrul sistemului de drept5
,.Dreptul penal reprezinta o stiinta juridical5 6.Dreptul penal reprezinta o disciplna didactica care
este studiata de studentii institutiilor cu profil juridic.
Trasaturile caracteristice ale dreptului penal$
..Dreptul penale este o ramura de drept distincta ce face parte din sistemul dreptului '0 alaturi
de alte ramuri de drept.2.Dreptul penal are o structura unitara,fiind alcatuit din partea generala si
speciala53.7ste format dintr-o totalitate de norme juridice54.Dreptul penal este autonom in raport
cu celelalte ramuri de drept.5.8ormele dreptului penal se aplica in scopul ocrotirii statului si a
ordinii de drept din '0 impotriva faptelor periculoase./.8ormele dreptului penal stabilesc
faptele considerate infractiuni,conditiile de tragere la raspundere si pedeapsa penala a
infractorilor.
1.2.Faceti o generalizare asupra principiilor fundamentale ale dreptului penal
*rin principii ale dreptului penal intelegem acele idei diriguitoare sau orientari de baza care
calauzesc atit elaborarea cit si realizarea normelor dreptului penal care se regasesc in cadrul
insitutiilor dreptului penal.
Conform Codului penal putem enumera urmatoarele principii ale dreptului penal:
1.*rincipiul legalitatii-conform caruia nimeni nu poate fi declarat vinovat de savirsirea unei
infrcatiuni nici supus unei pedepse penale decit in baza unei "otariri a instantei de judecata si in
stricta conformitate cu legea penala.2.*rincipiul umanismului-presupune ca intreaga
reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului.
3.*rincipiul democratismului-toti indivizii din societate sunt egali in fata legii.
4.*rincipiul caracterului personal al raspunderii penale-contine regula potrivit careia atit
obligatia ce decurge dint-o norma penala de a avea o anumita conduita,cit si nerespectarea
acestei obligatii revin persoanei ce nu si-a respectat obligatiile savirsind o fapta interzisa.
5.*rincipiul individualizarii raspunderii penale si pedepsei penale-presupune stabilirea
sanctiunilor a pedepselor in functie de gradul prejudiciabil al faptei savirsite de infractor.8imeni
nu poate fi supus de doua ori urmaririi penale si pedepsei penale pentru una si aceeasi fapta.
1.3.!ecideti asupra oiectului dreptului penal ca ramura de drept.
2biectul dreptului penal il constituie relatiile sociale care apar ca urmare a savirsirii
infractiunilor,iar in calitate de subiecti ai raportului de drept penal apar pe de o parte cetatenii
care au comis infractiuni,iar pe de alta parte statul prin intermediul organelor abilitate.*rocedeul
specific de reglementare juridica consta in interzicerea infractiunilor ca fapte social periculoase
si determinarea pedepselor penale ce urmeaza a fi aplicate persoanelor care le-au savirsit.
Dreptul penale este alcatuit din partea generala si partea speciala.$n partea generala sunt
formulate notiunile de baza ale dreptului penal:infractiunea si pedeapsa penala,sunt stabilite
temeiurile raspunderii penale si liberarii de raspundere penala,principiile dreptului penal,sunt
formulate notiunea de infraciune si vinovatie,este stabilita virsta raspunderii penale,sunt aratate
scopurile pedepsei penale,sunt enumerate cauzele care inlatura caracterul penal al faptei,este
indicat sistemul pedepsei penale,de asemena este indicata liberarea de raspundere si pedeapsa
penala.*artea generala si partea speciala sunt strins legate intre ele.
Suiectul 2$"ctiunea legii penale in spatiu
2.1.!efiniti locul sa&irsirii infractiunii
1oate persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul '0 urmeaza a fi trase la raspundere
penala in conformitate cu Codul penal al '0.*rin teritoriul '0 si teritoriul tarii se intelege
intinderea de pamint si apele cuprinse intre frontierele '0 cu subsolul si spatiul ei
aerian.$nfractiunea care este savirsita pe teritoriul '0 de un cetatean al '0,strain sau un apatrid
urmeaza a fi sanctionata penal potrivit legii penale a '0.De asemenea persoana care a savirsit o
infractiune pe o nava maritima sau aeriana inregistrata intr-un port sau aeropor al '0 si aflata in
afara spatiului acvatic sau aerian al '0 poate fi supusa raspunderii penale in conformitate cu
Codul penal al tarii noastre.
ocul savirsirii faptei se considera locul unde a fost savirsita actiunea sau inactiunea
prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor.
2.2."nalizati formele consacrate de asistenta +uridica internationala in materie penala
&ctivitatea de colaborare si asistenta in diverse domenii ale activitatii juridice reprezinta una din
importantele forme de cooperare internationala.
'ealizarea asistentei juridice internationale in materie penala poate imbraca diferite
forme,sursele acestor forme sunt tratatele si conventiile,declaratiile de reciprocitate bilaterale si
legile interne ale diferitor state.
Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care
functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual acceptabile si
forme consacrate,acestea din urma fiind clasificate in forme cu c"aracter informative si forme
cu c"aracter procesual.
1.Forme de asistenta +uridica e&entual acceptaile-aceste forme functioneaza pe baza
sistemului de declaratii de reciprocitate.)ormele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt
determinate de pozitia geografica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei
pozitii,de gradul intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.7xemplu de forma de
asistenta juridical bilaterala:$nterpolul asigura colaborarea dintre organelle de politie judiciara
ale diferitor state,desi statele ar putea stabili contacte dintre organelle de politie judiciara proprii
in afara $nterpolului.
2.Forma de asistenta +uridical consacrate
a))orme de asistenta cu c"aracter informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva
criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu c"aracter
informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor
socialmente periculoase refugiate pe teritoriul unui stat.&ctele internnationale semnate de '0
prevad diferite forme de asistenta cu c"aracter informative,de ex:Conventia Curtii Supreme de
9ustitie cu privire la asistenta jjuridica si raporturile juridice in materie civila,familiala si penala
stabileste expres ca institutiile centrale de justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere
infromatii despre legislatie in vigoare sau care a actionat pe teritoriile lor si despre practica
aplicarii ei de catre institutiile de justitie.
))ome de asistenta cu c"aracter procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara
efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde
colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni.
2.3.&vionul inregistrat in aeroportul C"isinau efectua un zbor pe ruta C"isinau-:udapesta.)iind
in saptiu deasupra teritoriului 'ominiei avionul a fost capturat de teroristii D. si 8. care
amenintind ca vor exploda nava au impus capitanul sa aterizeze in portul 0ilan#$talia).
Dupa legea penala a carei tari vor fi trasi la raspundere penala D. si 8.,daca D este cetatean al
$ndoneziei,iar 8.-persoana fara cetatenie.&rgumentati raspunsul.
'aspuns:(or fi trasi la raspundere dupa legea tarii noastre deoarece infractiunile comise la
bordul unei nave maritime sau aeriene apartinid '0 indifferent de locul ei de aflare sint supuse
raspunderii penale in baza Codului penal al '0.
Suiectul 3$(atura oiecti&a a infractiunii
3.1.Relatati despre notiunea si importanta laturii oiecti&e
atura obiectiva a infractiunii reprezinta partea exterioara a comportamentului persoanei care a
comis o infractiune,aceasta comportare trebuie sa fie prejudiciabila sis a fie prevzuta de legea
penala,adica sa prezinte o infractiune.$mportanta laturii obiective a infractiunii este detrminata in
primul rind de faptul ca aceasta in calitate de element al componentei de infractiune reprezinta
temeiul tragerii persoanei la raspundere si pedeaspsa penala.$n al doilea rind,latura obiectiva a
infractiunii constituie temeiul juridic al calificarii faptei care repezinta stabilirea identitatii
dintre semnele descries de legiuitor in partea speciala a Codului penal si semnele faptei concrete
savirsite de o persoana concreta.
3.2.'lasificati consecintele pre+udiciaile$
Consecintele sau urmarile prejudiciabile se clasifica in doua grupe:
1.'onsecintele pre+udiciaile materiale:a)patrimoniale-ex:sustragerea,delapidarea.b)fizice-
omorul si toate formele vatamarii corporale.
2.'onsecintele pre+udiciaile formale$
a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor persoanei5b)consecinte care aduc
daune activitatii aparatului de stat si organizatiior obstesti.
3.3.Formulati conditiile in care este posiila tragerea la raspundere penala in cazul
comiterii unei actiuni prin inactiune
$nactiunea este legata de o nirma care impune obligatia de a se face ceva,obligindu-l pe
destinatar la o anumita comportare in vederea apararii unor valori sociale,de ex:obligatia de a
acorda ajutorul necesar celui aflat in primejdie,incalacrea acestei norme se face printr-o conduita
contrara care se manifesta printr-o inactiune,de asemenea tragerea persoanei la raspundere penala
in cazul savirsirii faptei prin inactiune nu este suficienta constatarea existentei unei
obliagatii,este necesar sa se stabileasca faptul ca in situatia data persoana a avut posibilitatea
reala de a savirsi actiunea ceruta de ea.

Test nr.4
Suiectul 1$'aracteristica generala a dreptului penal
1.1.'aracterizati iz&oarele dreptului penal
*rin izvor de drept penal se intelege forma juridica pe care o imbraca o norma pentru a devein
obligatorie.$zvoarele dreptului penal sub raportul formei prezinta particularitatea ca pot fi
exprimate numai prin lege.;nica lege penala declarata in '0 este Codul penal care se aplica in
stricta coformitate cu prevederile Constitutiei '0 si ale actelor internationale la care '0 este
parte.*rincipalele izvoare ale dreptului penal sunt legile penale,dupa cum am mai mentionat in
'0 unica lege penala este Codul penal care reprezinta actul legislative care cuprinde norme de
drept ce stabilesc principiile si dispozitiile generale si speciale ale dreptului penal,determina
faptele ce constituie infractiuni si prevede pedepse ce se aplica infractorilor.
Constitutia acre prin normele sale consacra cele mai importante valori sociale ale statului
nostr:independenta,suveranitatea,integritatea teritoriala,drepturile si libertatile
persoanei,proprietatea etc.1ratatele si conventiile internationale sunt izvoare ale dreptului penal
in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii la care '0 este parte.
1.2.Faceti o generalizare pri&ind stiinta dreptului penal
*rin stiinta dreptului penal subintelegm totalitatea ideilor de drept predominante in societate la
o etapa anumita despre dreptul penal si lupta cu criminalitatea.2biect al stiintei dreptului penal
este legea penala si practica aplicarii ei.Stiinta dreptului penal studiaza infractiunile si pedeapsa
penala in calitate de institutii de baza a dreptului penal,de asemenea o parte componenta a
stiintei dreptului penal este sociologia dreptului penal care reprezinta totalitatea conceptiilor
stiintifice cu privire la notiunile de baza ale dreptului penal,analiza aplicarii legii penale,a
tuturor institutiilor partii generale si speciale a dreptului penal.
De asemenea stiinta dreptului penal studiaza si dreptul penal at tarilor de peste "otare in scopul
aplicarii experientei positive in legislatia tarii nostre.2 conditie necesara pentru dezvoltarea
stiintei dreptului penal o reprezinta legatura acesteia cu practica judecatoreasca.
Sociologia dreptului penal are multe puncte de tangenta cu stiinta dreptului executional penal si
stiinta dreptului de procedura penala,toate aceste stiinte au un scop unic care consta in elaborarea
cailor,metodelor de lupta cu criminalitatea,insa fiecare dintre acestea constituie o stiinta separate
avind un obiect propriu de cercetare si metoda sa proprie. $n stiinta criminologiei ca obiect de
studiu avem criminalitatea.Statistica judiciara are in calitate de obiect de studio aspectul
cantitativ al criminalitatii.Stiinta dreptului executional are in calitate e obiect de studiu legislatia
ce reglementeaza modul de executare a pedepselor penale.Stiinta dreptului penal are o legatura
indisolubila cu stiinta criminalitatii care are ca obiect de studiu studierea metodelor speciale de
descoperire,cercetarea probelor,urmarirea si identificarea infractorului.
1.3.0stimati coraportul dintre dreptul penal si alte ramuri de drept
Dreptul penal se afla intr-o anumita legatura cu toate celelalte ramuri ale dreptului.
1.2 legatura strinsa exista intre dreptul penal si dreptulu procesual penal-fiind doua ramuri
distincte acestea au totusi un scop comun:infaptuirea justitiei.Dreptul procesula asigura
eficacitatea normelor juridice penale reglementind activitatea de urmarire penala,de judecata si
sanctionare a celor ce savirsesc infractiuni.2.Dreptul penal are legaturi strinse cu dreptul
executional penal-aceasta presupune necesitatea delimitarii lor pentru evitarea dublarii
institutiilor si normelor de drept,normelor dreptului penal ca norme materiale,iar ale dreptului
executional ca norme de procedura.3.Dreptul penal de asemnea are o legatura cu dreptul
civil,care reglementeaza relatiile privind patrimoniu este sprijinit in aplicarea lor de dreptul
penal,care incrimineaza si sanctioneaza penal faptele indreptate impotriva patrimoniului.
4.Dreptul penal se aflta inttro srtrinsa legatura si cu dreptul familiei-normele dreptului penal
califica dr-ept infractiuni indrepttate impotriva familiei un sir de fapte ce lezeaza relatiile dintre
soti,copii,parinti,de ex:incestul,esc"ivarea de la plata pensiei alimentare.
5.'aportul dintre dreptul penal si dreptul administrative <prin prisma strinselor legaturi dintre
raspunderea penala sic ea administrativa./.Dreptul penal isi extinde legaturile sale cu dreptul
commercial1.Dreptul penal de asemenea se afla intr-o strinsa legatura cu dreptul
constitutional,care reglementeaza relatiile de organizare ale statului,valorile sociale ocrotite si
garantate de Constitutie.
Suiectul 2$'omponenta infractiunii
2.1.!efiniti componenta infractiunii
*otrivit teoriei dreptului penal prin componenta de infractiune se intelege un s=stem de elemente
si semen obiective si subiective stabilite de legea penala care califica o fapta social periculoasa
drept o infractiune concreta.Codul penal al '0 considera componenta infractiunii la fel ca o
totalitate de semen obiective si subiective stabilite de legea penal ace califica o fapta
prejudiciabila drept o infractiune concreta.
2.2.'lasificati componentele de infractiuni
Stiinta dreptului penal in scopul inlesnirii procesului de studiere a componentelor de infractiune
distinge notiunea de element si semn al componentei infractiunii.
0lementele componentei infractiunii sunt$
1.,iectul:-obiect generic#de specie sau de grup) -obiect nemijlocit sau special5-obiect material
2.(atura oiecti&a$-fapta prejudiciabila-urmarea prejudiciabila-raportul causal dintre fapta si
urmare-timpul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei.
3.Suiectul$
Semnele subiectului sunt:-caracterul fizic5-responsabilitatea5-virsta5-subiectul special#luarea de
mita)-persoana juridica.
4.(atura suiecti&a$-vinovatia5-motivul5-scopul.
'elor 4 elemente ale componentei infractiunii le corespund 4 grupuri de semne ce
caracterizeaza aceste elemente$
..%rupul de semne ce caracterizeaza obiectul infractiunii5,. %rupul de semne ce caracterizeaza
latura obiectiva56. %rupul de semne ce caracterizeaza subiectul infractiunii5+. %rupul de semne
ce caracterizeaza particularitatile laturii subiective.
De asemenea teoria dreptului penal distinge , grupuri de semne ale componentei de infractiune:
..*rincipale5,.)acultative.
2.3.*roiectati o speta in care un semn facultativ al componentei infractiunii ar deveni obligator.
Cetateanului X $ s-au adus de peste "otare citeva vaccinte impotriva gripei &.#>.8.),acesta a
dispus sa le vinda,insa dupa ceva timp a fost tras la raspundere penala din cauza ca citeva
persoane care si-au administrat vaccinul au decedat.
Suiectul 3$Suiectul infractiunii
3.1.!efiniti trasaturile suiectului infractiunii
..Caracterul fizic,.(irsta6.'esponsabilitatea
Caracterul fizic-subiect al infractiunii poate fi numai persoana care poseda capacitatea de a-si da
seama de caracterul comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce.(inovatia
atit in forma de intentie,cit si imprudenta se exclude in toate cazurile atunci cind persoana in
mommentul savirsirii infractiunii din cauza unei strai psi"ice nus-$ dadea seama de faptele sale
sau nu putea sa le conduca.(irsta-sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice
responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de .? ani,exista insa
infractiuni la care persoana urmeaza sa raspunda penal incepind cu virsta de .+ ani.
'esponsabilitatea- este situatia in care persoana poseda insusiri psi"ice ,ratiune,constiinta care o
fac capabila sa inteleaga caracterul prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor pe care le
savirseste,de asemena persona trebuie sa fie capabila de a se abtine de la savirsirea faptelor
prevazute de legea penala,este necesar ca responsabilitatea sa existe in momentul comiterii
infractiunii.Daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei.
3.2."nalizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanelor care au sa&irsit
infractiunea in stare de erietate
Conform Codului penal persoana care a savirsit o infractiune in stare de ebrietate produsa de
alcool sau de alte substante nu este liberata de raspundere penala.
Starea de ebrietate apare ca circumstanta agravanta,insa instanta de judecata este in drept sa nu
considera aceasta ca o circumstanta agravanta.
&tribuirea starii de ebrietate la categoria de circumstanta agravanta precum si faptull ca aceasta
nu exclude raspunderea si pedeapsa penala a faptuitorului are ca temei absenta crietriului
medical al iresponsabilitatii.
*utem clasifica starea de ebrietate in , categorii:
1.0rietate fiziologica 2.0rietate patologica
$n cazul savirsirii infractiunilor de faptuitorul care potrivit expertizei medico-legale se afla in
stare de ebrietate fiziologica,acesta va fi supus aplicarii pedepsei.
$n cazul savirsirii infractiunilor in stare de ebrietate patologica se exclude totalmente raspunderea
penala intrucit in asemnea situatii sunt prezente ambele crieterii are iresponsabilitatii,instanta de
judecata pronuntind sentinta de condamnare este in drep sa aplica masurile de constringere cu
c"aracter medical sau poate sa-i puna sub curatela.
3.3.*oate fi ebedev tras la raspundere penala pentru comiterea unui omor intentionat@
ebedev nu este pasibil de pedeapsa desi a savirsit o infractiune in stare de
responsabilitate,inainte de pronuntarea sentintei de catre instanta de judecata el sa imbolnavit de
o boala psi"ica cronica care la lipsit de posibilitatea de a-si da seama de actiunile ori inactiunile
sale si de a le durija.)ata de ebedev in baza "otaririi instantei de judecata vor fi aplicate masuri
de constringere cu c"aracter medical,iar daca se insanatoseste va fi supus pedepsei.

Test nr.5
Suiectul 1$"ctiunea legii penale in timp si spatiu
1.1.Relatati despre timpul sa&irsirii infractiunii
Conform Codului penal timpul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiunea
sau inactiunea prejudiciabila indifferent de timpul survenirii urmarilor.&ceasta regula insa este
supusa unor critici,indicindu-se ca momentul consumarii infractiunii pentru divesre categorii de
fapte infractionale este diferit,astfel se considera ca:1.pentru infractiunile cu componente formale
timpul savirsirii infractiunii este considerat momentul realizarii faptei prejudiciabile
2.pentru infractiunile cu componenta materiala timpul savirsirii este discutabil,conturindu-se
astfel doua opinii:conform primei timpul savirsirii infractiunilor cu componente materiale este
legat de momentul survenirii urmarilor infractionale,cea de-a doua opinie este ca timpul
savirsirii infractiunilor cu componenta materiala este momentul savirsirii faptei prejudiciabile.
3.pentru infractiunile cu componente formal-reduse timpul savirsirii infractiunii este determinat
de momentul realizarii acelei etape infractionale la care legislatorul a transferat consumarea
faptei54.pentru infractiunile prelungite timpul savirsirii infractiunii se considera timpul savirsirii
ultimei actiuni din seria de actiuni identice5.pentru infractiunea continua timpul savirsirii
infractiunii este considerat moemntul realizarii faptei prejudiciabile actiune sau inctiune din care
incepe nerealizarea continua a obligatiunii impuse faptuitorului sub pericolul pedepsei.
/.pentru infractiunile prin participatie fapta se considera consumata din momentul realizarii de
catre autor a laturii obiective a infractiunii,se aplica legea in vigoare la momentul savirsirii
faptei de catre autor.1.pentru activitatea infractionala neconsumata#pregatire sau tentativa)
timpul savirsirii este considerat momentul curmarii sau al intreruperii actului infractional din
cauze independente de vointa faptuitorului.
1.2.Faceti o generelizare asupra principiilor aplicarii legii penale in spatiu in cazul
comiterii unei infractiuni in strainatate.
egea penala a '0 se aplica in unele cazuri si infractiunilor comise in strainatate.2 prima
ipoteza ar fi aceea cind infractorul este o persoana cetatean al '0 sau un apatrid care insa
domiciliaza permanent pe teritoriul '0,de ex:un cetatean al '0 comite in )ranta o sustragere
dupa care se reintoarce in tara,in acest caz el va raspunde penal in conformitate cu Codul penal
al '0.
2 a doua ipoteza este atunci cind legea penala a '0 se aplica faptelor savirsite in strainatate de
catre cetatenii straini ori apatrizii cu domiciliul in strainatate care savirsesc fapte grave contra
statului nostrum sau contra unui cetatean al '0,de ex:un cetatean strainaomoara un moldovean
aflat in strainatate,daca acesta nu va fi pedepssit de legea statului unde sa comis fapta va putea fi
tras la raspundere penala cu autorizarea *rocurorului %eneral al '0 conform legii penale a
'0,urmarirea si judecarea se pot desfasura si in lipsa infractorului urmind a fi supus executarii
pedepsei indata ce va fi retinut.
& treia ipoteza priveste aplicarea legii penale si atunci cind este vorba despre alte fapte savirsite
de un cetatean strain in strainatate,de ex:un cetatean strain sustrage in propria sa tara sau intr-un
oarecare alt stat strain bijuteriile unei persoane,acesta va putea fi condamnat dupa legea penala a
'0 daca se afla pe teritoriul tarii noastre si daca legea statului unde a fost savirsita fapta o
pedepseste penal pe aceasta.
Daca fapta comisa de un cetatean strain in strainatate atenteaza asupra securitatii statului nostru
sau adduce o grava lezare integritatii corporale unui cetatean al '0 sau il lipseste de viata atunci
legea penala a '0 urmeaza a fi aplicata indiferent de ceea ce sta inscris in legea penala a tarii
unde a fost savirsita infractiunea.Daca insa este vorba despre alte fapte legea penala a '0 se va
aplica numai cu conditia ca legea tarii unde a fost comisa fapta sa o prevada.
1.3."lcatuiti o speta in care legea penala ar a&ea effect retroacti&.
Suiectul 2$#ersoana +uridica2suiect al infractiunii
2.1.!efiniti suiectul general al infractiunii
&tragerea persoanei juridice in calitate de subiect al infractiunii reprezinta actualmente unul din
cele mai comtroversate subiecte nu numai in '0,cit si in practica penala mondiala.$n majoritatea
tarilor lumii se respinge parerea potrivit carei persoana juridical poate fi subiect al unei
infractiuni.8oul Cod penal al '0 pentru prima data in istorria penala a tarii noastre contine
reglementari privind persoana juridical ca subiect al infractiunii,aceasta inovatie se datoreaza
faptului sc"imbrii relatiilor economice din '0 si anume trecerea la economia de piata,odata cu
aceasta au aparut o multime de persoane juridice,sa diversificat domeniul de activitate a
persoanelor juridice,marindu-se posibilitatea comiterii unor incalcari din partea acestora si fiind
dificil controlul efectuat asupra activitatii lor.
2.2.!escrieiti conditiile in care este posiila tragerea la raspundere penala a persoanei
+uridice.Sunt pasiile de raspundere penala pentru sa&irsirea unei fapte penale toate
persoanele +uridice cu exceptia autoritatilor pulice.
*ersoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a
dispozitiilor directe ale legii careindeplineste indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei
anumite activitati.De asemenea persoana juridica este pasibila de raspundere penala daca este
vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor
declarate,de asemenea fapta care cauzeaza sau creaza pericolul cauzarii de daune in proportii
considerabile persoanelor,societatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei persoane
juridice.*ersoana juridical poarta raspundere penala pentru savirsirea infractiunilor in sanctiunile
carora este prevazuta pedeapsa generala aplicabila persoanelor juridice,de ex:savirsirea unor
infractiuni economice,ecologice,a ifractiunilor contra sanatatii publice,a infractiunilor in
domeniul informaticii.
2.3."rgumentai 3pro4 sau 3contra4 includerii in legea penala a pre&ederilor referitoare la
persoana +uridical ca suiect al raspunderii penale.
Consider ca este bennefica includerea in legea penala a prevederilor referitoare la persoana
juridica ca subiect al raspunderii penale,deoarece restingerea cercului de infractiuni ar putea duce
la falimentA.
Suiectul 3$0roarea si influenta ei asupra raspunderii penale
3.1.'aracterizati eroarea de drept
7roarea de drept consta in necunoasterea sau cunoasterea gresita a prevederilor legii penale,in
situatia erorii de drept faptuitorul este in eroare cu privire la caracterul legal sau illegal al
faptei.Daca insituatia erorii de fapt persoana nu cunoaste o imprejurarea de fapt in care isi
desfasoara activitatea,in situatia erorii de dreppt persoana are reprezentarea tuturor
imprejurarilor faptei sale.Codul penal al '0 nu contine nici o prevedere ce ar reglementa
eroarea,din simplu motiv ca legea penala incrimineaza fapta care prezinta un grad deosebitr dde
pericol social sau persoana avind reprezentarea pericolului social al faptei comise trebuie sa-si
dea seama ca fapta sa este interzisa de legea penala.
Cunoastem urmatoarele tipuri ale erorii de drept:
1.&tribuirea faptei la categoria infractiunilor,in realiatea legea insa necalificind-o ca atare,in
asemnea cazuri fapta nu atenteaza asupra unui obiect ocrotit de legea penala.2.7xista atunci cind
faptuitorul apreciaza gresit fapta prejudiciabila ca fiind lipsita de pericol social 3.'eprezentarea
gresita a persoanei cu privire la urmarile juridice ale infractiunii savirsite cu privire la calificarea
acesteia ,tipul si marimea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata pentru savirsirea acelei fapte,aceste
circumstante nu sunt cuprinse de continutul intentiei,de aceea aprecierea incorecta a acestora nu
influenteaza forma vinovatiei si nu exclude raspundderea penala.
3.2."nalizati modalitatile erorii de fapt
..7roarea in obiect-reprezinta o inc"ipuire eronata a persoanei privind continutul social si juridic
al obiectului atentarii.7a poate fi caracterizata prin , modalitati:
a)este vorba de cazul in care subiectul infractiunii considera gresit ca atenteaza la un anumit
obiect,in realitate insa dauna este cauzata unui alt obiect neomogen cu acela care a fost cuprins
de intentia faptuitorului,d ex:persoana care intentiona sa sustraga dintr-un deposit farmaceutic
preparate cu effect narcotizant in realitate sustrage substante care nu au un asemenea effect.
b)o alta forma a erorii in obiect exista in cazul necunoasterii circumstantelor datorita carora se
modifica aprecierea sociala si juridical a obiectului,ex:daca femeia este insarcinata in cazul
savirsirii unei infractiuni de omor sau violul asupra unei minore maresc considerabil gradul
prejudiciabil al infractiunilor respective si servesc drept circumstante sau semne calificante,in
asemnea situatii in procesul calificarii faptei se va proceda astfel:daca persoana vinovata nu a
stiut despre existenta acestor circumstante in realitate insa ele fiind prezente atunci infractiunea
va fi calificata ca fiind savirsita fara circumstante,iar daca vinovatul admite gresit prezenta unei
stfel de circumstante agravante care de fapt nu exista in retaliate fapta urmeaza a fi calificata
drept tentative de infractiune cu circumstante agravante.
2.7roarea admisa in caracterul actiunii sau inactiunii savirasite,acesta exista:
a)situatia in care faptuitorul considera ca fapta sa are un c"aracter infractional,in realitate insa
ea nu se caracterizeaza astfel,o asemenea eroare nu influenteaza asupra formei vinovatiei,fapta
ramine a fi intentionata dar raspunderea survine nu pentru infractiunea consumata dar pentru
tentative la ea intrucit intentia criminala nu a fost realizata,ex:procurarea ilegala a unei arme de
foc defectata considerind-o in stare de lucru se va califica drept tentative de procurare ilegala a
unei arme de foc.)persoana considera gresit ca savirseste o fapta legala si nu-si da seama de
pericolul ei social,o astfel de eroare exclude intentia insa daca fapta este recunoascuta
prejudiciabila in cazul comiterii numai cu intentie a acesteia se exclude si raspunderea
penala.Daca fapta este recunoscuta criminala si comisa din imprudenta atunci persoana va fi
trasa la raspundere.c)eroarea cu privire la consecintele prejudiciabile care se refera atitr la
caracteristicile calitative,cit si la cele cantitative ale acestui semn obiectiv al infractiunii.
d)eroarea in raportul causal-subintelegem intelegerea gresita a dependentei cauzale dintre fapta
si urmarile survenite.
3.3.ungu folosindu-se de lipsa paznicului noaptea a intrat in farmacie si a sustras preparate
toxice in fiole si prafuri considerind ca acestea sunt droguri.*reparatele furate ungu le-a
realizat lui (lad si $arovoi care erau narcomani.Duapa citeva ore dup ace acestia au consumat
continutul a doua fiole au decedat.7xpertiza a stabilit= ca extractul din fiolele gasite la ungu in
timpul perc"ezitiei nu era altceva decit o substanta toxica.
Determinati forma vinovatiei lui ungu@Cum a influentat greseala lui ungu asupra continutului
vinovatiei sale@$ntentie.

Test nr./
Suiectul 1$"plicarea legii penale in spatiu
1.1.0numerati formele de asistenta +uridica internationala in materie penala
Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care
functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual acceptabile si
forme consacrate,acestea din urma fiind clasificate in forme cu c"aracter informative si forme
cu c"aracter procesual.
..)orme de asistenta juridica eventual acceptabile-aceste forme functioneaza pe baza sistemului
de declaratii de reciprocitate.)ormele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt determinate
de pozitia geografica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei pozitii,de gradul
intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.7xemplu de forma de asistenta juridical
bilaterala:$nterpolul asigura colaborarea dintre organelle de politie judiciara ale diferitor
state,desi statele ar putea stabili contacte dintre organelle de politie judiciara proprii in afara
$nterpolului.
2.Forma de asistenta +uridical consacrate
a))orme de asistenta cu c"aracter informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva
criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu c"aracter
informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor
socialmente periculoase refugiate pe teritoriul unui stat.
&ctele internnationale semnate de '0 prevad diferite forme de asistenta cu c"aracter
informative,de ex:Conventia Curtii Supreme de 9ustitie cu privire la asistenta jjuridica si
raporturile juridice in materie civila,familiala si penala stabileste expres ca institutiile centrale de
justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere infromatii despre legislatie in vigoare sau care a
actionat pe teritoriile lor si despre practica aplicarii ei de catre institutiile de justitie
b))ome de asistenta cu c"aracter procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara
efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde
colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni.
1.2."nalizati principiul uni&ersalitatii aplicarii legii penale in spatiu
*rin principiul universalitatii presupune ca legea penala a '0 se aplica pentru savirsirea altr
infractiuni decit cele pentru care s-ar aplica legea penala a '0 conform principiului
realitatii,savirasirea acelor infractiuni prevazute de tratatele internationale la care '0 este parte
de catre cetatenii straini sau apatrizi ce nu au domiciliu pemanente pe teritoriul '0
&plicarea legii penale a '0 potrivit principiului universalitatii presupune realizarea unor
conditii:1.savirsirea unei infractiuni,altele decit cele pentru care s-ar aplica legea penala a '0
conform principiului realitatii,de ex:infractiunile ce afecteaza comunitatea internationala:traficul
de stupefiante,furtul unor opere de arta.2.infractiunea sa fie savirsita in intregime in strainatate5
3.fapta sa fie savirsita de un cetatean strain sau apatrid ce nu are domiciliu permanent pe
teritoriul '054.sa existe dubla incriminare,adica fapta sa fie prevazuta ca infractiune atit de
legea penala a '0,cit si de cea a tarii unde a fost savirsita55.infractorul se afla in '0 venit de
buna voie5/.infractorul sa nu fi fost tras la raspundere penala in strainatate.
1.3.#roiectati o situatie in care infractiunea s2ar fi comis pe teritoriul RM de un cetatean
strain5insa extradarea lui nu ar fi posiila
;n grup de persoane reprezentanti diplomatici ai )rantei au sosit in '0 intr-o vizita,in seara
aceleiasi zile cind au sosit sa iscat un conflict intre ei si alti diplomati cetateni ai '0,conflictul
sa soldat cu batai,in consecinta reprezentantii diplomatici au cauzat vatamari usoare integritatii
corporale diplomatilor cetateni ai '0.
Suiectul 2$Fapta pre+udiciaila
2.1.Relatati despre semnele laturii oiecti&e a infractiunii
atura obiectiva a unei infractiuni reprezinta actul exterior care caracterizeaza fapta
infractionala asupra obiectului ocrotit de legea penala.
..)apta prejudiciabila#semnul material)-este reprezentat de insasi fapta incriminate,intrucit fara o
activitate exterioara nu poate exista infractiunea,numai o actiune sau inactiune poate leza o
valoare,actiunea consta in savirsirea a ceea ce legea interzice,iar inactiunea consta in abtinerea de
a efectua o actiune pe care legea pretinde sa fie comisa.
,.;rmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru
acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate exprima intr-o vatamare
efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el.
6.'aportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii
sau inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la
producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane.
+.1impul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei#semne facultative).
*rin locul savirsirii infractiunii se intelege locul unde a fost savirsita actiuneaBinaciunea
prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor.
1impul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiuneaBinactiunea
prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor.
2.2.'omparati actiunea cu inactiunea pre+udiciaila
&ctiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca
o sc"imbare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin
actiuni,aceasta poate consta dintr-un singur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si
piarda unitatea,de ex:infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei
singure lovituri sau a mai multor.
&ctiunea poate imbraca diferite forme,se poate manifesta sub aspecte diferite in functie de
obiectul special ocrotit de legea penala care poate fi lezat numai printr-un anumit mod de
comportare a infractorului.$n infaptuirea actiunii autorul poate utilize forta proprie atunci cind
loveste victima sau anumite instrumente si mijloace.
$nactiunea reprezinta comportamentul pasiv al persoanei,infractiunea inseamna a nu face ceea ce
este impus,ceea ce este ordonat prin lege.2 infractiune ce se manifesta sub forma de inactiune se
poate savirsi numai daca persoana care are obligatia legala de a face ceva nu o realizeaza.
2.3.*ricop,in virsta de .+ ani,a sarbatorit revelionul in centrul orasului impreuna cu alti prieteni
de aceeasi virsta.Dupa intrebuintarea bauturilor alcoolice unul dintre prietenii lui *ricop-Strelitov
a cerut primului sa atace batrinul care mergea inaintea lor,sa-$ sustraga ceasul de la mina sis a il
transmita.*ricop a refuzat categoric,insa dup ace Strelitov la amenintat cu rafuiala fizica,*ricop a
executat cele propuse de Strelitov.Dupa ./ ore Strelitov ce purta la mina ceasul victimei a fost
retinut de colaboratorii politiei.
$nfluenteaza asupra solutionarii problemei privind tragerea la raspundere penala a lui *ricop acea
circumstanta ca el a comis actiunile sale sub influenta violentei psi"ice aplicate de Strelitov@
8u,la raspundere penala va fi traas Strelitov.
Suiectul 3$%ino&atia si formele ei
3.1.Relatati despre conceptul si formele &ino&atiei
(inovatia reprezinta atitudinea psi"ica a pesoanei fata de fapta prejudiciabila savirsita si
urmarile prejudiciabile ale acesteia,ce se manifesta sub forma de intentie sau imprudenta.
$ntentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul legii penale,cit si in
practica judecatoreasca.$nfractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind
persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilorBinactiunilor
sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari.
$ntentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de
caracterul actiuniiBinactiunii sale,a prevazut consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea
constient admitea survenirea lor.
$mprudenta-se considera ca infractiunea a fost savirsita din imprudenta daca persoana care a
savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,a prevazut
urmarile ei prejudiciabile dar considera in mod usurabil ca ele vor putea fi evitate ori nu isi
dadea seama de cacterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea
survenirii urmarilor ei prejudiciabile,desi trebuia sa le prevada.
3.2.!escrieti fapta sa&irsita cu doua forme de &ino&atie si fapta sa&irsita fara &ino&atie.
-$n cazul infractiunilor savirsite cu doua forme de vinovatie partile componente ale acesteia de
obicei atenteaza asupra a doua obiecte aparate de legea penala,dar poate atenta si asupra unui
singur obiect cum este de ex:cazul provocarii ilegale a avortului care a provocat o vatamare
mediu integritatii corporale sau a sanatatii.$n cadul acestor componente de infractiune subiectul
actioneaza cu intentie,iar din imprudenta fata de consecintele acesteia.
$nfractiunea savirsita cu doua forme de vinovatie poate fi de , tipuri:
..este formata din infractiunile cu semne calificante,componenta de baza este materiala,iar in
rolul de semn calificant apare o urmare mai grava sau deosebit de grava comparative cu urmarea
care reprezenta semnul obligator al componentei de baza.
,.infractiunile componenta de baza a corora este formala,iar in rolul de consecinte calificante
avem semne ce caracterizeaza componenta calificanta de infractiune.
-)apta se considera savirsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o nu isi dadea seama de
caracterul prejudiciabil al actiunii sai inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii
urmarilor ei prejudiciabile si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia sau nu putea sa le
prevada.De la aceasta regula exista doua situatii in care intre actiuneaBinactiunea si urmarea
prejudiciabila survenita exista o legauta cauzala,insa fapta se considera savirsita fara vinovatie.
$n prima situatie persoana care a comis fapta nu isi dadea seama de caracterul pejudiciabil al
actiunii sau inactiunii sale si nici nu trebuia sau nu putea sa-l inteleaga.a aceasta situatie se
refera legitima aparare aparenta cind o persoana este convinsa in baza unor date obiective si a
unor conditii subiective ca se afla in fata unui atac
& doua situatie in care fapta se savirseste fara vinovatie,este aceea in care persoana nu isi dedea
seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei
si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia si nici nu putea sa le prevada,in acest caz
pentru a produce efecte de inlaturare a caracterului penal al faptei,cazul fotruit trebuie sa se
intemeieze pe anumite conditii:
a)actiunea sau inactiunea care a determinat urmarea neprevazuta trebuie sa fie o fapta
incrimanata de legea penala5
b)actiunea sau inactiunea unei persoane sa fi produs o urmare prejudiciabila datorita unor
imprejurari obiective,neprevazute de constiinta si vointa acelei persoane5
c)persoana care a savirsit fapta trebuie sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia
imprejurarii care a determinat producerea urmarii prejudiciabile.
)apta savirsita fara vinovatie inlatura caracterul penal al faptei,si pe cale de consecinta
raspunderea penala.
3.3.'onstruiti mecanismul psi6ologic al &ino&atiei
Test nr.1
Suiectul 1$(egea penala
1.1.'aracterizati legea penala su aspectul notiunii si trasaturilor caracteristice
*rin lege penala se intelege actul legislative care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile
si dispozitiile generale si speciale ale dreptului penal,determina faptele ce constituie infractiune
si prevede pedepsele ce se aplica infractorilor.1emeiul juridic al legii penale este Constitutia
'0,precum si actele internationale la care '0 este parte.
Trasaturile$1.1rasatura de baza a legii penale ca act juridic al organului suprem al puterii de stat
*arlamentului '0 reiese din desemnarrea sa si consta in asigurarea apararii persoanei,drepturilor
si liberattilor ei,a mediului,proprietatii,intereselor statului si ale societatii,precum si a intregii
ordini de drept de orice atentat infractional52.egea penala reprezinta actul legislative adoptat de
*arlamentul '0 in conformitate cu prevederile Constitutiei '0 si a actelor internationale.
3.egea penala in statul de drept reprezinta mijlocul realizarii politicii penale54.egea penala
reprezinta unicul izvor de drept penal intrucit normele penale se contin numai in legea penala
5.egea penala contine temeiul si principiile raspunderii penale./.egea penala stabileste care
fapte prejudiciabile #actiuniBinactiuni) constituie infractiuni si determina pedepsele care pot fi
aplicate persoanelor care au savirsit infractiuni sau in unele cazuri concrete indica spre
posibilitatea aplicarii liberarii de raspundere si pedeapsa penala.1.egea penala cirespunde
conditiilor social-economice,politice si ideologice in care traieste societatea,intereselor si
cerintelor acesteia7.egea penala insasi prin faptul aprobarii si puneii in aplicare a acesteia
contribuie la prevenirea criminalitatii,la respectarea prevederilor Constitutiei si a altor legi din
partea cetatenilor statului.
1.2.!escrieti conditiile extradarii
'ondditiile pot fi clasificate in:..Conditii cu privire la infractiuni5,.Conditii cu privire la
infractor56.Conditii de ordin procedural.
1.'onditii cu pri&ire la infractiuni$
a)sa se fi savirsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva intereselor acestuia.
b)sa existe dubla incriminare5 c)peddeapsa prevazuta de lege sa fie de cel putin un an de
inc"isoare sau o alta pedepasa mai aspra5 d)in cazul in care fapta pentru care se cere extradarea
este pedepsita de legea tarii solicitante cu pedeapsa capitala,extradarea persoanei poate fi
refuzata daca partea solicitanta nu va da asigurari ca pedeapsa capitala nu va fi executata in
privinta persoanei extradate.e)extradarea nu se acorda daca infractiunea pentru care este ceruta
este considerata de legea '0 infractiune politica.
2.'onditii cu pri&ire la infractor:
a)infractorul trebuie sa fie cetatean strain cind '0 este stat solicitat.
b)nu pot fi extradati de '0:proprii cetateni5persoanele straine care se bucura in'0 de imunitate
de jurisdictie5persoanele corora le-a fost acordat statut de refugiat politic5persoanele carora li sa
acordat dreptul de azil in '05persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii
caparti5*rocurorul %eneral,0inisterul 9ustitiei sau instanta care solutioneaza cazul privind
extradarea.c)infractorul sa se gaseasca pe teritoriul statului solicitat
3.'onditii de ordin procedural$
..Sa existe o cerere de extradare din partea unui stat care are interesul sa-l pedepseasca pe
faptuitor sau sa-l puna sa execute pedeapsa pe cel condamnat.2.Statul solocitat care primeste
cererea de extradare este obligat sa-l aresteze pe faptuitor pentru ca acesta sa nu dispara.
6.Statul solicitat este obligat sa comunice statului solicitant data si locul predarii faptuitorului
care este extradat4.Statul solicitant este obligat sa comunice partii solicitate informatii cu privire
la finalizarea procesului penal in care a fost implicat cel extradat.
1.3.$nclupatul Sirbu a fost trimis in judecata pentru savirsirea infractiunii de calomnie prevazuta
dde art..C/ C* al '0.$nainte de judecarea cauzei la C mai ,//+ a intrat in vigoare egea '0
nr....-X( din ,,./+./+ care a abrogate infractiunea de calomnie din continutul *artii speciale a
C* al '0.
Sa se arate ce influenta a avut aceasta modificare legislative.
'aspuns:0odificare il va elibera pe Sirbu de raspundere si pedeapsa penala,conform art../ din
C* al '0 3legea penala care inlatura caracterul infractional al faptei,care usureaza pedeapsa sau
amelioreaza situatia persoanei ce a comis infractiunea are effect retroactive,adica se extinde
asupra persoanelor care au savirsit faptele respective pina la intrarea in vigoare a acetei
legi,inclusive asupra persoanelor care executa pedeapsa.
Suiectul 2$(atura oiecti&a a infractiunii
2.1.Relatati despre semnele laturii oicti&e a infractiunii
Continutul laturiii obiective a infractiunii este cuprins dintr-un sir de semne:
..)apta infractionala#semnul material)
,.;rmarea prejudiciabila
6.egatura cauzala dintre fapta prejudiciabila si urmarile acesteia
)apta reprezinta actul de conduita interzis de catre o norma a C* ce se desfasoare intr-un anumit
loc sit imp,orice fapta prejudiciabila este savirsita cu aplicarea unor anumite intrumente sau
mijloce,precum si prin intermediul unei anumite metode,de ex omorul in toate cazurile se
savirseste cu ajutorul unor anumite instrumente sau cu aplicarea unei metode anume
;rmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru
acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate exprima intr-o vatamare
efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el.
'aportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii sau
inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la
producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane.
2.2.Faceti o generalizare aspura semnelor facultati&e ale laturii oiecti&e ale infractiunii
7xistenta infractiunii este conditionata de savirsirea unei fapte manifestata sub forma de actiune
sau inactiune.2rice fapta presupune un act de conduita din partea infractorului prin care se aduc
anumite daune valorilor sociale ocrotite de legea penala.)apta sociala sa ppoate realiza intr-un
anumit loc sit imp,prin anumite mijloace sau instrumente,metoda sau imprejurarea nu prezinta
principaliul pentru existenta infractiunii,de aceea in normele de incriminare de obicei nu sunt
incluse conditii cu privire la acestea care ar completa descrierea faptei.$n anumite cazuri aceste
semne prezinta importanta pentru determinarea unui anumit tip de infractiuni contribuind la
individualizarea gradului prejudiciabil al infractiunii in continutul carora au fost incluse,de ex:e
necesar ca fapta sa fie savirsita intr-un anumit loc:la infractiunile de profanare a
mormintelor5timpul este o conduita necesara a infractiunilor militare#timpul de
razboi)5mijloacele reprezinta semne principale al infractiunilor cu ar fi vinatul illegal.$ncluderea
acestor semne in normele inxcriminatoare a fost necesara deosrece numai in prezenta lor se
poate provoca o dauna valorilor sociale aparate de legea penala,daca aceste semne cu sunt
prevazute in C* constatarea lor poate prezenta interes pentru individualizarea judiciara a
pedepsei,in situatiile cind semnele respective nu sunt iincluse in continutul de baza al
componentelor de infratiune date devin semne calificante ce sunt introduse in continutul
calificant.
2.3."lcatuiti o speta in care unul din semnele facultati&e ale laturii oiecti&e ar de&ein
oligatoriu
&rt.,66-vinatul illegal,vinatul fara autorizatie corespunzatoare,fie in perioada interzisa,fie in
locurile interzise,cu unele metode nepermise.
Suiectul 3$)ntentia si modalitatile ei
3.1.'aracterizati intentia si modalitatile ei
$ntentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul legii penale,cit si in
practica judecatoreasca.
$nfractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind persoana care a savirsit-o isi
dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilorBinactiunilor sale,a prevazut urmarile
prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari.
$ntelegerea caracterului prejudiciabil al faptei si prevederea urmarii ei constituie elemental
intelectiv al intentiei.$ntelegerea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite e adresata in timp
prezentului si inseamna ca persoana in timpul savirsirii infractiunii constientizeaza caracterul si
gradul prejudiciabil al faptei pe care o savirseste.*reviziunea urmarilor prejudiciabile este
adresata in timp viitorului si inseamna ca faptuitorul a avut reprezentarea posibilitatii survenirii
lor.
$ntelegerea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite inglobeaza reprezentarea in constiinta
persoanei a valorillor sociale asupra carora se atenteaza,a continutului actiunii si inactiunii prin
care se realizeaza activitatea infractionala,a circumstantelor concrete in care se va desfasura
infractiune.
*reviziunea urmarilor prejudiciabile presupune reprezentarea faptuitorului asupra daunei care va
fi cauzata,rpin savirsirea faptei,valorilor crotite de legea penala.
)actorul intelectiv al intentiei directe presupune survenirea inevitabila a urmarilor prejudiciabile.
)actorul volitiv al intentiei directe caracterizeaza directionarea vointei subiectului si se exprima
in dorinta survenirii anumitor urmari prejudiciabile ale actiunii sau inactiunii sale infractionale.
Dorinta constituie factorul volitiv mobilizat la atingerea scopului infractional.
Intentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de
caracterul actiuniiBinactiunii sale,prevedea consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea
constient admitea survenirea lor.
*reviziune in cazul intentiei indirecte presupune doar intelegerea posibilitatii survenirii reale a
urmarilor prejudiciabile si nu a inevitabilitatii lor.
)actorul volitiv al intentiei indirecte este caracterizat de lipsa dorintei,dar de admiterea
constienta a urmarilor prejudiciabile.
Intentia simpla si cea calificata
$ntentia este simpla atunci cind faptuitorul prevede si urmareste survenirea urmarilor
prejudiciabile.
$ntentia calificata atunci cind faptuitorul urmareste survenirea urmarilor in vederea realizarii unui
scop prevazut in norma de incriminare.
Intentia determinata si cea nedeterminata
$ntentia determinata se caracterizeaza prin prezenta la subiectul infractiunii a unei inc"ipuiri
concrete cu privire la indicii calitativi si cantitativi a prejudiciului cauzat prin infractiune.
$ntentia determinata simpla-atunci cind subiectul are o inc"ipuire precisa despre un oarecare
rezultat.
$ntentia determinata alternativa-exista atunci cind subiectul prevede posibilitatea egala si reala de
aparitie a doua sau a mai multor urmari prejudiciabile.
$ntentia nedeterminata-este caracterizata prin aceea ca desi face parte din previziunea subiectului
in constiinta acestuia nu este determinata.
Intentia initiala si cea supravenita
$ntentia initiala este evidenta atunci cind faptuitorul prevede urmarea faptei sale de la inceput.
$ntentia supravenita exista atunci cind prevederea urmarii prejudiciabile apare ulterior unei
"otariri initiale si determina "otarirea unlterioara de a o produce.
Intentia spontana si cea premeditata
$ntentia spontana-intentia care este realizata in infractiune imediat sau dupa tracerea a unui
interval neinsemnat de timp de la momentul elaborarii planului de a comite o infractiune.
$ntentia spontana este simpla si afectata.
$ntentia premeditate se caracterizeaza prin faptul ca intentia de a comite o infractiune se relizeaza
dupa trecerea unui anumit interval de timp de la aparitia gindului sau planului de a comite
infractiunea.
Intentia unica si cea complexa
$ntntia unica se manifesta atunci cind faptuitorul a "otarit sa savirseasca o singura fapta
$ntentia complexa-faptuitorul a "otarit sa savirseasca mai multe fapte.
3.2.!eterminati deoseirile dintre intentia indirecta si increderea exagerata
$n cazul intentie indirecte subiectul prevede posibilitatea reala de survenire a urmarilor
prejudiciabile,in cazul increderii exaggerate aceasta posibilitate apare ca o abstractie,subiectul isi
da seama ca astfel de fapte pot atrage dupa sine aparitia unor urmari prejudiciabile,dar se bazeaza
pe faptul ca in situatia concreta data le va putea evita.
Deosebirea intre increderea exagerata si intentia indirecta se face in raport cu elementul
volitiv,daca in cazul intentiei indirecte subiectul constient admite survenirea urmarilor
prejudiciabile,adica pozitiv se atirna fata de ele,atunci la increderea exagerata apare nu numai
dorinta ci si admiterea constienta a aparitiei caroiva-$ urmari,subiectul straduindu-se sa nu
permita aparitia in fapt a acestota avind o atitudine negative fata de ele.
3.3.0laorati mecanismul psi6ologic al &ino&atiei in cazul comiterii infractiunii cu intentie.
Daca faptuitorul nu doreste survenirea urmarilor prejudiciabile insa le admite in mod constient
acesta constituie un produs derivat al faptei sale in calea spre atingerea scopului dorit.(inovatul
nu tine spre provocarea urmarilor prejudiciabile insa in acelasi timp nu incearca sa le evite.
Test 7
Suiectul 1$.orma +uridico2penala
1.1.!efiniti norma +uridico2penala
8ormele juridice penale reprezinta reguli de conduita inscrise in legi penale care reglementeaza
raporturile juridice de drept penal ce apar in rezultatulsavirsirii unei infractiuni.
8ormele juridice penale isi realizeaza functia lor regulatoare prin prevederea tuturor faptelor ce
sunt periculoase pentru valorile sociale care formeaza obiectul dreptului penal si prin interzicerea
lor sub sanctiune penala.8ormele juridice penale au c"aracter complex,fiind pro"ibitive si
imperative,sunt pro"ibitive prin aceeea ca instituie obligatia generala de abtinere in a savirsi
fapta incriminata ca infrractiune,si sunt imperative deoarece prevad aplicarea si suportarea
consecintelor penale in caz de nerespectare a interdictiei de savirsire a infractiunilor
incriminate.8ormele juridice penale sunt reflectate in articolele din Codul penal al '0.
1.2.!escrieti norma +uridico2penala
'eferindune la structura normei juridico-penale in literature de specialitate s-au conturat doua
opinii potrivit carora norma juridica penala cuprinde 6 parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind
tripotomica.*otrivit celei de-a doua opinii structura este dipotomica,fiind formata din dispozitie
si sanctiune.
Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce
constituie infractiuni.
Se clasifica in:1.!ispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei.
2.!ispozitia descripti&a2contine o descrieire desfasurata a semnelor infractiunii,majoritatea
dispozitiilor din partea speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip.3.!ispozitia de
lanc6eta-pentru a intelege continutul normei se face trimitere la alte legi sau acte normative.
4.!ispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intelege continutul normei se face
trimitere la dispozitia insasi a legii penale.5.!ispoztitia cominata-contine mai multe tipuri de
dispozitie indicate anterior.
Sanctiunea reprezinta partea normei care determina categoria si cuantumul pedepsei penale care
poate fi aplicata pentru actiunea savirsita.
Santiunile se clasifica in:1.Santiune relati& determinta-care stabileste o categorie de pedeapsa
indicind limitele minimale si maximale aplicabile cazului dat,daca in continutul sanctiunii se
contine numai limita maximala de pedeapsa,atunci cea minimala o gasim stipulate in *artea
%enerala a Codului penal:amenda pentru persoana fizica5amenda pentru persoana
juridical5munca nereunerata in folosul comunitatii.2.Sanctiune asolut determinata-stabileste
expres categoria si marimea pedepsei.3.Sanctiune alternati&a-stabileste doua sau mai multe
tipuri de pedeapsa penala,iar instanta de judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si
pesoana infractorului stabileste o singura categorie de pedeapsa penala principala condamnatului.
4.Sanctiune asolut nedeterminata-sanctiunea nu stabileste nici categoria si nici limitele
pedepsei.5.Sanctiunea cominata-sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni
aratate anterior,de obicei acestea se refera in continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa
atit pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica.
*entru a se face distinctia intre mai multe categorii de norme penale,in literature de specialitate
sau rezlizat un sir de clasificari:1.Dupa continutul si sfera de incidenta a normei distingem:
a)8orme penale generale-acelea care sunt cuprinse in continutul *artii %enerale a Codului *enal
si sunt de generala aplicatiune,ele stabiilesc reguli de aplicare a institutiilor fundamentale ale
dreptului penal si anume infractiunea,raspunderea si pedeapsa penala.
&cestea se mai clasifica in:1.8orme declarative-stabilesc scopul si principiile generale ale
dreptului penal2.8orme determinative-norme care contin formularea institutiilor si notiunilor
separate ale dreptului penal.b)8orme penale speciale-normele de incriminare care prevad
conditii in care o anumita fapta constituie infractiune si pedeapsa ce se aplica pentru savirsirea
ei.&ceste norme alcatuiesc continutul *artii Speciale a Codului *enal.
7le se mai clasifica in:a)8orme de interdictie-norme prin care se impune o interdictie oprindu-se
savirsirea unei anumite fapte prejudiciabile prevazute de legea penala prin amenintarea cu
aplicarea unor anumite sanctiuni,majoritatea normelor speciale sunt de interdictie.)8orme de
prescriptie-prin care se oblige cetatenii sa savirseasca anumite fapte recunoscute social utile
2.)n functie de caracterul conduitei prescrise prin preceptul normelor$
-8orme pro"ibitive-abtinerea de a savirsi fapta descrisa si incriminate in dispozitie.
-8orme onerative-stabilesc obligatia de a face sau de anu face ceva.
3.)n functie de elementele cuprinse in structura normei penale$
-8orme penale complete-cuprin atit dispozitia,cit si sanctiunea necesare incriminarii si
sanctionarii unei fapte ca infractiune.-8orme penale divizate-nu au structura completa in acelasi
articol din lege.
4.)n materie de te6nica legislati&e$
-8orme penale de incriminare cadru-au in structural or o dispozitie de incriminare cadru si o
sanctiune corespunzatoare.-8orme penale de trimitere sau de referire-sunt norme incomplete.
1.3.!ecideti asupra formelor de interpretare a legii penale
$nterpretarea legii penale este o operatiune lgico-penala de lamurire a continutului unei legi
penale.)n functie de suiectii care efectueaza interpretarea5aceasta poate fi$
-2ficiala-atunci cind este efectuata de catre organe sau subiecti oficiali5
-8eoficiala-atunci cind este efectuata de catre oameni de stiinta,profesionisti,cetateni.
)nterpretarea oficiala poate fi$
2(egala8autentica)2este efectuata de catre legiuitor si consta in explicarea anumitor
termini,expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara.&ceasta interpretare poate
fi contextuala atunic cind este facuta de legiuitor odata cu adoptarea normei intepretate si in
cuprinsul aceleiasi legi5si posterioara-atunci cind este facuta ulterior adoptarii legii interpretate si
prin act normative separate.2'auzala-apare cel mai frecvent in practica,deoarece incadrarea
juridical a oricarei infractiuni de catre organul de urmarire penala sau de instanta de judecata
presupune o activitate permanenta de interpretare a prevederilor legale in raport cu
circumstantele fiecarei cauze.
)nterpretarea neoficiala poate fi$
2!octrinala-este facuta de catre institutiile de cercetari stiintifice ,de teoreticienii dreptului penal
care prn monografii,lucrari,articole efectueaza o analiza teoretica a normelor penale.
2#rofesionala-este efectuata de catre juristi,in afara unei cauze penale concrete.
2,isnuita-este realizata de catre orice neprofesionist,participant la raportul de drept penal,de
cetateni.
Suiectul 2$'onsecintele pre+udiciaile
2.1.Relatati despre consecintele pre+udiciaile
;rmarea prejudiciabila consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru
acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate exprima intr-o vatamare
efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el.
Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi matriala si consta din modificarea suferita de
obiectul material sau in sc"imbarea efectiva materiala produsa in realitatea inconjuratoare,de
ex:infractiunea de omor,de vatamare corporala,de sustragere.
Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi nemateriala-atunci cind obiectul apararii unor
infractiuni consta intr-o valoare nemateriala,de ex:demnitatea persoanei.
Consecinta penala poate consta si intr-o strare de pericol-atunci cind fapta fara a produce o dauna
efectiva obiectului apararii penale ii creeaza o stare de pericol de amenintare directa suficienta ca
fapta sa fie apreciata in calitate de infractiune,de ex:tentative dde omor.
2.2.'lasificati consecintele pre+udiciaile
'onsecintele sau urmarile pre+udiciaile se clasifica in doua grupe$
..Consecintele prejudiciabile materiale:a)patrimoniale-ex:sustragerea,delapidarea.b)fizice-
omorul si toate formele vatamarii corporale.
,.Consecintele prejudiciabile formale:a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor
persoanei5b)consecinte care aduc daune activitatii aparatului de stat si organizatiior obstesti.
2.3.!ecideti asupra importantei consecintelor pre+udiciaile
$n primul rind ele sunt semne principale in cadrul componentelor materiale de infractiunne5
$n al doilea rind in unele componente materiale de infractiune consecintele prejudiciabile apar in
calitate de semne calificante ale acestora5
$n al treilea rind consecintele prejudiciabile sunt luate in considerare de instanta de judecata in
procesul stabilirii pedepsei faptuitorului in calitate de circumstante atenuante sau agravante.
Suiectul 3$Suiectul infractiunii
3.1.Relatati despre responsailitate si iresponsailitate
'esponsabilitatea este starea psi"iologica a persoanei care are capacitate de a intelege caracterul
prejudiciabil al faptei,precum si capacitatea de a-si manifesta vointa si a-si dirija actiunile.
7ste absolute necesar ca responsabilitatea sa existe in momentul comiterii infractiunii,daca
responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei ca semn al ifractiunii.
*ersoana fiin responsabila poate fi caracterizata potrivi a doua criterii:
1)Criteriul juridic#psi"ologic)-capacitatea persoanei de a intelege caracterul prejudiciabil al
infractiunilor precum si posibilitatea de a conduce cu actiunile sau inactiunile sale.
2)Criteriul medical-responsabilitatea persoanei care poseda posibilitatea de a intelege de ce
fapta sa prezinta un grad sau un nivel de prejudiciabilitate pentru a se abtine de la comiterea ei.
7ste iresponsabila persoana care nu este apta de a-si aprecia faptele sale sau c"iar si daca este
capabila sa le aprecieze nu este in stare de a le stapini,nule poate dirija in mod constient datorita
unei boli psi"ice permanente sau temporare.8u este pasibila de raspundere penala persoana care
in momentul savirasitii unei fapte prejudiciabile se afla in stare de iresponsabilitate,fata de
asemenea persoane in baza "otaririi instantei de judecata pot fi aplicate masuri e constringere cu
c"aracter medical.a categoria persoanelor iresponsabile se mai atribuie si persoanele care au
savirsit infractiuni in stare de responabilitate insa inainte de pronuntarea sentintei de instanta de
judecata sa imbolnavit de o stare psi"ica care a lipsit-o de posibilitatea de a-si da seama de
actiunile sale ,fata de asemenea persoane este pronuntata aplicarea masurilor de constringere cu
c"aracter medical,iar dupa insanatosire aceasta persoana urmeaza sa raspunda penal pentru
faptele comise anterior.De asemenea mai poate fi considerata persoana iresponsabila cea care a
savirsit infractiunea in stare de responsabilitate,a fost responsabila pe parcursul desfasurarii
procesului insa sa imbolnavit de o boala cronica mintala in momentul executarii pedepesei
penale,fat de aceasta persoana se pronunta trimiterea intr-o institutie medicala specializata cu
scopul efectuarii tratamentului necesar,iar daca se insanatoseste va fi supusa executarii
termenului de pedeapsa ramas,insa daca in perioada efectuarii tratamentului a expirat termenul
de pedeapsa ea va fi liberata de executarea termenului inc"isorii.
Criteriul medical al iresponsabilitatii include prezenta unei maladii sau bolipsi"ice.
Criteriul juridic#psi"ologic)-include , factori psi"ici:factorul intelectiv-persoana nu poate sa-si
deie seama de actiunile sale5factorul volitiv-persoana nu poate conduce cu faptele sale.
3.2.0xplicati modul de stailire a &irstei suiectului infractiunii
Suunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile care in momentul comiterii
infractiunii au implinit virsta de .? ani,in cazul unor categorii de infractiunii virsta tragerii
personei la raspundere penala este de .+ ani,de asemnea exista categorii de infractiuni in cazul
savirsirii carora subiecti ai acestora pot fi persoane majore,ce au deposit virsta de .D ani,de
ex:pornografia infrantila,provocarea ilegala a avortului.
*entru a stabili virsta minorului judecata este obligate sa determina cu exactitate ziua,luna si anul
nasterii acestuia,in unele cazuri se purcede la efectuarea unei expertize medico-legale pentru
constatarea virstei minorului:se va constata ca minorul a implinit o anumita virsta reioesind din
virsta minimala stabilita de expert,iar cind se cunoaste ziua de nastere se va considera ca
persoana a implinit o anumita virsta incepind cu ora //:// a zilei urmatoare.Daca expertii
numesc numai anul nasterii atunci ziua de nastere va fi considerate ultima zi a acelui an.
Se disting 6 criterii pentru stabilirea virstei raspunderii penale:
..:iologic-persoana de vine automat penalmente responsabila odata cu atiingerea unei anumite
virste5
,.$ntelectual-faptuitorul este responsabil daca se demonstrreaza ca a comis fapta cu discernamint
6.0ixt-combinatia primellor doua criterii.
3.3.*laton pastra la domiciliu un pistol fara autorizare corespunzatoate.a ././6.,//+ feciorul
sau in virsta de ., ani aiesit in curte si jucindu-se cu arma a ranit-o la mina dreapta pe *opova in
virsta de .D ani,cauzind acesteia leziuni corporale usoare.
Dati notiunea de subiect al infractiunii.
Subiect al infractiunii este cel care a comis o infractiune,sunt pasibile de rasoundere pernala
persoanele fizice responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de .? ani,
in cazul unor categorii de infractiunii virsta tragerii personei la raspundere penala este de .+
ani.$n calitate de subiecti ai raspunderii si pedepsei penale pe teritoriul '0 pot fi examinate toate
categoriile de persoane#cetateni proprii,persoane straine si apatride) care sau facut vinovate de
comiterea unei fapte prevazute de legea penala.
*oate fi tras la raspundere penala feciorul lui *laton@
8u.
Test nr.11
Suiectul 1$Raportul +uridic penal de conflict
1.1.!efiniti raportul +uridic penal
'aporturile juridice penale reprezinta relatiile de aparare sociala impotriva criminalitatii si
combaterea acesteia,reglementate prin normele dreptului penal,ce apar independent de vointa
destinatarilor legii penale.'aporturile juridice penale se realizeaza intre stat si toti ceilalti
membrii ai societatii,in cadrul acestui raport statul prin organelle sale are dreptul de a impune
respectarea valorilor sociale ocrotite de lege si de a trage la raspundere penal ape cei care au
savirsit infractiuni,iar membrii societatii au obligatia de a se conforma legii.'aporturile juridiec
penale nu iau nastere pe baza unui accord de vointa intre cei care sunt subiecti ai raportului,ci
prin exprimarea imperativa a vointaei statului,raporturile juridice penale alcatuiesc ordinea de
drept penala efectiva.
1.2.'omparati raportul +uridic penal de conformare cu cel de conflict
'aporrturile juridice de conformare sunt acele raporturi care se stabilesc intre stat-ca subiect ce
asigura protectia celor mai importante valori sociale prin mijloace juridice penale si toti cetatenii
carora li se adreseaza aceste norme.'aporturile juridice de conformare au o existenta
abstracta,imateriala,avind relevanta in realizarea scopului de preventie generala pe care o are
dreptul penal.8e este greu de acceptat existenta unor raporturi de conflict generate prin savirsirea
infractiunii fara o prealabila conturare a obigatiilor generale de conformare la lege in cadrul unor
raporturi de conformare.De asemenea intelegerea raportului juridic penal numai in sensul
conflictului dintre norma penala si individual antisocial neglijeaza tendinta legisltiilor moderne
de a asimila modelul preventiv-curativ in aria mijloaclor de aparare sociala penale si reducerea
reactiei repressive.Din momentul in care o anumita persoana nerespectind norma pro"ibitive sau
onerativa a legii atenteaza la valorile sociale raaportul jjuridic penal ia o forma concreta,in
aceasta situatie norma juridical penala genereaza relatii sociale de aparare de tip conflictual.
1.3.0stimati momentul nasterii5modificarii si stingerii raportului +uridic penal de conflict
'aportul juridic penal de conflict se naste din momentul savirsirii infractiunii,temeiul real al
raspunderii penale il constituie fapta prejudiciabila savirsita.Dobindirea calitatii de subiect al
raportului juridic de conflict se realizeaza prin vointa expresa a persoanei care decide sa nu-si
mai respecte obligatiile sale de conformare la dispozitiile legii penale,incalacarea repetata a
obligatiei de conformare prin savirsirea mai multor infractiuni da nastere unor multiple raporturi
juridice penale de conflict.Constatarea existentei unui raport juridic penal de conflict se face de
catre o instanta de judecata competenta conform legii.'aportul juridic penal de conflict se
constata prin intermediul procesului penal.
0odificarea raportului juridic penal de conflict are loc cind se adopta o norma juridical penala
mai blinda,intervin unele cauze care inlatura pedeapsa sau se modifica definitive.
Stingerea raportului juridic penal de conflict o reprezinta executarea pedepsei,in cazul liberarii
de raspundere si pedeapsa penala stingerea raportului juridic penal de conflict se produce in
momentul raminerii definitive a "otaririi penale prin care sa dispus liberarea..
Suiectul 2$)nfractiunea si componenta infractiunii
2.1.Relatai despre actiunea pre+udiciaila
&ctiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca
o sc"imare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin actiuni,aceasta
poate consta dintr-un singur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si piarda unitatea,de
ex:infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei singure lovituri sau a
mai multora.Categotia de infractiune in reglementarea sa generala presupune savirsirea unei
actiuni.&ctiunea in structura unui anumit tip de infractiune cunoaste o anumita forma de unde
apare si denumirea de infractiune tipica,adica proprie acelei fapte.$n norma de incriminare se
indica actiunea fie printr-un cuvint,fie printr-o expresie.&ctiunea poate imbraca diferite forme,se
poate manifesta sub aspecte diferite in functie de obiectul special ocrotit de legea penala care
poate fi lezat numai printr-un anumit mod de comportare a infractorului,aceasta se paote realize
prin cuvinte,prin metoda scrisa sau prin acte fizice.a infaptuirea actiunii faptuitorul poate utilize
forta proprie atunci cind loveste victima sau anumite instrumente.
2.2."nalizati coraportul dintre infractiune si componenta infractiunii
8otiunea de infractiune sic ea de componenta a infractiunii sunt strins legate intre ele,insa ele nu
sunt identice.$ntr-o opinie sotiunea materiala a infractiunii si notiunea generala a componentei de
infractiune exprima pe diferite cai elementele esentiale ale unora si acelorasi fenomene ale vietii
sociale,ale faptelor prejudiciabile,care sunt prevazute in calitate de infractiuni in legea penala.
$nfractiunea reprezinta intotdeauna un fenomen al realitatii obiective,ea este comisa de catre o
persoana concreta,intr-un anumit loc,intr-o perioada determinate de timp,in anumite
imprejurari,fiecare infractiune se caracterizeza printr-o multitudine de trasaturi individuale,de
ex:o infractiune de omor poate fi savirsita de catre o persoana,in anumite conditii de loc si de
timp,din anumite motive etc.
Componenta infractiunii este o notiune juridica ce se contine in dispozitia unei norme concrete a
*arii speciale a C* si care caracterizeaza nu o infractiune concreta,ci o infractiune de un anumit
tip sau gen prin intermediul descrierii semnelor principale ale acesteia.Componenta infractiunii
nu este o fapta comisa de infractor,ci o notiune abstracta,componenta infractiunii exista c"iar
daca in realitate nu se savirseste nici o infractiune prevazuta de aceasta componenta,componenta
infractiunii este de neconceput fara legea penala,si fara fata prejudiciabila,analizind o fapta
prejudiciabila savirsita in realitatea obiectiva si componenta infractiunii ce o caracterizeaza
observam ca numarul semnelor prevazute in componenta infractiunii este mult mai mic in raport
cu numarul semnelor ce caracterizeaza infractiunea ca o fapta a realitatii.,de ex:pentru
componenta "uliganismului nu prezinta nici o importanta faptul ca actiunea a fost savirsita ziua
sau seara,ca era barbat blond sau vrunet,ca era imbracat intrun anumit stil,etc.
,.6.'adu sa inteles cu *uiu sa-$ vinda niste material de constructii,cu conditia ca *uiu le va lua
singur.Cind *uiu a venit dupa materiale,'adu $ le-a aratat.8estiind ca materialele nu-$ apartin lui
'adu,*uiu lea incarcat si a plecat.
*ot fi pedepsite penale actiunile lui 'adu@8u.
Suiectul 3$Suiectul infractiunii
3.1.!efiniti suuiectul special al infractiunii
*rin subiect special al infractiunii este considerate persoana care pe linga semnele subiectului
general intruneste cumulative in momentul savirsirii faptei si o conditie speciala.Deci nu orice
persoana fizica responsabila ce a implint o anumita virsta si care a provocat aparitia unui anumit
prejudiciu poate fi privita in calitate de subiect al infractiunii.
Semnele subictului special sunt foarte variate,ele se pot referi la diferite caracteristici ale
personalitaii infractorului,cum ar fi cele ce se refera la functia pe care o ocupa
faptuitorul,profesia acestuia,starea famliara,de ex:subiect al infractiunii de incalcare a regulilor
de securitatea circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport poate fi numai persoana
care conduce mijlocul de transport.
Semenel ce caracterizeaza subictul special sunt aratate in dispozitiile articolelor partii speciale a
C*.7xista situatii cind semnele subiectului special nu sunt aratate intr-o norma concreta a partii
speciale insa acestea pot fi determinate daca apelam la metoda interpretarii sistematice logice sau
gramaticale a legii,de ex:neacordarea de ajutor unui bolnav.
Subiectii speciali pot fi clasificati:
-Conform situatiei juridico-statale:
.)cetateanul '0
,)ceteanul strain sau apatrid
-Dupa criteriul demograp"ic,conform genului:.)femeia5,)barbatul
-Conform profesiei:.)medical,)infractor contra justitiei
-Conform functiei detinute:.)persoana cu functie de raspundere5,)militarul
3.2."nalizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanei +uridice
8oul C* al '0 pentru prima data in istoria penala a tarii noastre contine reglementari privind
persoana juridical ca subiect al infractiunii.'ecunoasterea teoretica a posibilitatii persoanei
juridice se a raspunde penal a fost urmata de aplicarea prin anumite acte internationale,astfel
Comitetul 7uropean privind problemele infractionale a Consiliului 7uropei a recomandat
*arlamentelor statelor membre a Consiliului de a recunoaste persoana juridica in calitate de
subiecti ai raspunderii si pedepsei penale in cazul savirsirii infractiunilor ecologice.De asemenea
Conventia 7uropeana de drept penala asupra coruptiei prevede raspunderea penala a persoanelor
juridice pentru infractiuni reprezentind darea si luarea de mita ,traffic de influenta si spalare a
banilor.a moment raspunderea penala a persoanelor juridice este prevazuta in 0area
:ritanie,S;&,)ranta,%ermaniaA
Sunt pasibile de raspundere penala pentru savirsirea unei fapte penale toate persoanele juridice
cu exceptia autoritatilor publice.
*ersoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a
dispozitiilor directe ale legii careindeplineste indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei
anumite activitati.
De asemenea persoana juridica este pasibila de raspundere penala daca este vinovata de
efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate,de
asemenea fapta care cauzeaza sau creaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile
persoanelor,societatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei persoane juridice.
*ersoana juridical poarta raspundere penala pentru savirsirea infractiunilor in sanctiunile carora
este prevazuta pedeapsa generala aplicabila persoanelor juridice,de ex:savirsirea unor infractiuni
economice,ecologice,a ifractiunilor contra sanatatii publice,a infractiunilor in domeniul
informaticii.
3.3.#rezentati o speta in care ar fi present suiectul special al infractiunii
Cetateanu X-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un grup de persoane l-
au atacat pe cetateanu ! injung"iindul,X-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical
lui ! din motiv ca era obosit si se grabea acasa.

1. '"R"'T0R)9"R0" *0.0R"( " !#
1.1!ef. conceptul :i caracteristicile !#
!.#. ca ramurE de drept reprezintE - totalit. de norme juridice, care stabilesc ce fapte constituie
infracFiuni, condiFile rEspunderii penale, pedepsele Gi alte mEsuri ce urmeazE a fi aplicate sau
luate de cEtre instanFele judecEtoreGti Hn cazul persoanelor care au sEvHrGit infr., Hn scopul apErErii
celor mai importante valori sociale.'aracteristicele !#. le distingem din analiza defini;iei5 :i
anume$a) D*. - ramurE de drept distinctE5b) D*. - structurE unitarE, dBce este alcEtuitE din
*Spec.Gi *%en.5c) e format dintr-o totalitate de norme juridice5d) D.*. este autonom Hntru-cHt
reglem. un domeniu de relaFii sociale5e) normele D.*. stabilesc faptele considerate infracFiuni,
condiFile de tragere la rEs.penalE precum Gi pedepsele ce tr. aplicate5f) normele de drept se aplicE
Hn scopul ocrotirii statului Gi a ordinii de drept din '.0. Hmpotriva faptelor socialmente
periculoase.
1.2. 'aracteriza;i principiile !.#. #. legalit<;ii = nimeni nu poate fi trIs la rEsp. penalE decHt
Hn baza sentinFei unei judecEtorii care tr. sE fie Hn strictE conform. cu leg.penalE. #.
umanismului < eg*en. nu urmEreGte scopul de a cauza suferinFe fizice sau de a leza demnitatea
omului. Jntreaga reglem.juridicE are menirea sE apere persoana ca valoare supremE a societEFii.
#. democratismului = toate persoanele care au sEvHrGit infracFiuni sHnt egale Hn faFa legii Gi sunt
supuse rEs. penale fErE deosebire de sex, rasE, limbE, religie, apartenenFE la o minorotate naF.,
opinie politicE, sau o altE situaFie. &pErarea dreptur. Gi intereselor unei pers. nu poate fi realizatE
prin HncElcarea drepturilor Gi intereselor altei persoane. #. egalit<;ii >n fa;a legii = toFi sunt
egali Hn faFa legii indiferent de rasE, religie, sex, opinie politicE, aparteninFE la o minorotate naF.
sau o altE situaFie. #. &ino&<;iei < persoana este supusE rEspunderii Gi pedepsei penale numai
pentru fapta sEvHrGitE cu vinovEFie #intenFia sau imprudenFa) prevEzutE de legea penalE. #.
caracterului personal al r<sp. penale < '* este supusE numai pers. care a sEvHrGit cu intenFie
sau imprudenFE o faptE prev. de eg*en. #. indi&idualiz<rii r<sp. penale :i pedep. penale. < la
aplicarea eg*en se Fine cont de caracterul prejudiciabil al faptei ,de persoana fEptuitorului Gi
circumst. care agraveazE sau atenuiazE '*.
1.3. !ecide;i asupra oiectului !.#. ca ramur< de drept.
2biectul D.*. Hl constituie o categorie aparte de relaFii sociale, numite relaFii juridice penale.
&ceste relaFii iau naGtere Hntre membrii societEFii Gi stat prin intermediul org. judiciare din
necesitatea apErErii valorilor esenFiale ale societEFii Gi a dezvoltErii lor Hn deplinE securitate.
*e de o parte alFi autori, afirmE cE obiectul D.*. Hl constituie relaFiile sociale care apar Hntre
societate Gi membrii sEi din momentul intrErii Hn vigoare a normelor penale, deoarece din acest
moment societatea poate pretinde de la membrii sEi o anumitE conduitE, iar membrii societEFii
sHnt obligaFi sE le respecte.
T0ST?( .r.1
Spe;<. Ktiind cE $ac"im suferE de o formE gravE a sc"izofreniei, 0ovileanul la determinat pe
acesta sE aibE raport sexual cu sora lui #$ac"im). 7xpertiza medicalE a stabilit cE este iresponsabil
Gi nu-Gi poate da seama de faptele sale. 'alifica;i fapta lui Mo&. :i )ac6im.
Se &a sc6ima calific. dac< 5 >n mom. s<&>r:irii faptei5 sora lui )ac6im se afla >n stare de
com<@ .. )apta lui 0ovileanu va fi calificatE ca instigare la incest.Se considerE instigator,
persoana care prin orice metode, determinE o altE persoanE sE sEvHrGeascE o infracFiune. )apta
lui $ac"im nu va fi calificatE ca infracFiune, deoareca acesta este recunocut printr-o expertizE
medicalE ca fiind iresponsabil. egea penalE recunoaGte ca fiind iresponsabilE persoana care din
cauza unei boli psi"ice nu-Gi poate dirija acFiunile. &ceastE persoanE nu este pasibilE de
rEspundere penalE. Jn baza "otErHrii instanFei de judecatE, pot fi aplicate mEsuri de constrHngere
cu carIcter medical. ,. Calificarea Hn cazul, cHnd sora lui $ac"im se afla Hn stare de comE nu. se va
sc"imba, deoarece dupE cum am menFionat, el este iresponsabil.

Test 3
Suiectul 1 (egea penal<
1.1. Relata;i despre structura normei de drept .Structura normei juridico- penalE diferE dupE
cum acestea sunt norme penale generale Gi norme penale speciale.8ormele penale generale
stabilesc principiile Gi dispoziFiile de bazE ale dreptului penal. &ceste norme sunt constituite din
dispoziFie Gi ipotezE, sancFiunea penalE lipsind. *e cHnd normele speciale sunt norme
incriminatorii. Jn structura lor intrE: ipoteza, dispoziFia Gi sancFiunea. Jn ipotezE se descrie fapta
incriminatE, pe cHnd dispoziFia rezultE din HnsEGi Hncriminarea.
Sanc;iunea la r>ndul ei fiind de mai multe feluri$ - sanc. absolut determinatE, stabileGte
expres categoria Gi mErimea pedepsei5 - sanc. relativ determinatE, stabileGte categoria concretE
de pedeapsE Gi limitele ei5 - sanc. absolut nedeterminatE, sancFiunea ce nu stabileGte nici
categoria nici limitele pedepsei5 - sanc. alternativE, stabileGte douE sau mai multe categorii de
pedepse din care numai una este aleasE de instanFa de judecatE.
1.2. !etermina;i felurile de interpretare a legii penale.
Felurile de interpretare a legii penale sunt$.)&plicarea legii penale Hn timp- caracterul penal al
faptei Gi pedeapsa pentru aceasta se stabileGte de legea penalE Hn vigoare la momentul sEvHrGirii
faptei &cFiunea legii penale Hn timp are douE efecte: - retroactivitatea5 - ultraactivitatea.
Retroacti&itatea - se aplicE pHnE la intrarea ei Hn vigoare Hn cazul Hn care uGureazE pedeapsa Gi
amelioreazE situaFia persoanei. ?ltraacti&itatea < deGi a intrat Hn vigoare legea nouE se mai
aplicE legea vec"e.
.)&cFiunea legii penale Hn spaFiul- se are Hn vedere aplicarea legii penale Hn funcFie de locul
sEvHrGirii infracFiunii #Hn FarE sau strEinEtate), care se guverneazE de urmEtoarele principii: - p.
teritorialitEFii, l. penalE se aplicE tuturor infr. sEvHrGite pe teritoriul FErii noastre. - p.
personalitEFii, cetEFenii '0 Gi apatrizii cu domiciliul permanent pe teritoriul FErii sunt pasibili de
rEs. penalE conform C* al '0. - p. realitEFii, cetEFenii strEini Gi apatrizii ce au sEvHrGit infr. ce
lezeazE drepturile Fi interesele '0 sunt posibili de rEs. penalE conform C* al '0. - p.
universalitEFii, este vorba de inf. sEvHrGite care sunt prevEzute de tratatele internaFionale la care
'0 este parte.
1.3. #ropune;i o situa;ie practic< >n care legea penal< ar a&ea efect retroacti&.
*rin retroactivitatea legii se HnFelege, leg. penalE care HnlEturE caracterul penal al faptei, care
uGureazE sau amelioreazE situaFia persoanei, adicE se extinde asupra persoanelor care au sEvHrGit
infr. pHnE la intrarea Hn vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care HGi ispEGesc
pedeapsa Gi asupra celor care au antecedente penale. 7xemplu: Jn luna mai ,//+, cet. X a sustras
pe ascuns prin pEtrundere din apartamentul cet. ! un set de pa"are LMepter4 Hn valoare da .///
euro. Jn mai ,//C pe aceastE faptE cet. X a fost tras la rEspundere penalE. $nstanFa de jud. datoritE
efectului retroactivitEFii legii penale va dispune pedeapsa cu Hnc"isoare de pHna la - ani, aGa cum
prevede sancFiunea art..D? alin #,) lit. c) la momentul comiterii faptei prejudiciabile. &plicarea
sancFiunii Hn aceastE situaFie #Cani) va fi consideratE ca legalE.
Subiectul $$$
Ceban sistematic HntrebuinFa bEuturi alcoolice, se certa cu soFia. Jn ziua sEvHrGirii infracFiunii, el,
fiind Hn stare de ebrietate, a adormit Hn casa tatElui sEu. SoGia a venit Gi l-a adus acasE,unde s-a
Hnceput cearta.Ceban a luat arma Gi a HmpuGcat.&uzind gElEgie Hn casa soFilor Ceban, au venit
vecinii.Ceban, ameninFHndu-i cu arma, i-a dat afarE, a Hndreptat arma asupra soFiei Gi a tras,
omorHndu-o pe loc. Jn acest moment de casE s-a apropiat mama soFiei lui Ceban.2bservHnd-o
lHngE poartE, Ceban a tras Gi Hn direcFia ei, dar a dat greG.
mpotriva cror relaii sociale este ndreptat infraciunea svrit de Ceban? Determinai
obiectul generic i nemijlocit al omorului.nfracFiunea sEvHrGitE de Ceban este HndreptatE
Hmpotriva relaFiilor sociale privitoare la viaFa sau sEnEtatea persoanei.2morul intenFionat #sau pur
Gi simplu omorul) este lipsirea ilegalE Gi intenFionatE de viaFE a unei alte persoane.2biectul
juridic generic < Hl formeazE relaFiile sociale privitoare la viaFa sau sEnEtatea persoanei. 2biectul
juridic nemijlocit #special) < al omorului intenFionat Hl formeazE relaFiile sociale cu privire la
viaFa persoanei.2biectul material < al omorului intenFionat Hl formeazE corpul persoanei.
$nfracFiunea urmeazE a fi calificatE Hn cazul omorului soFiei conform art..+- alin.#6) lit.b) din
Codul penal #omorul sEvErGit asupra soFiei).
CHt priveGti acFiunile lui Ceban Hndreptate Hmpotriva mamei soFiei, acestea urmeazE a fi calificate
conform art.,C Gi art..+- alin.#.) din Cod penal #tentativE de omor a unei persoane).
Su.)))
Colesnic manifesta o atitudine neomenoasE faFE de mama ei. Ktiind cE ultima nu se poate
deplasa, fErE ajutor strEin, prin apartament, ea pleca de acasE pentru ,-6 ziule, lNsHnd-o pe
bolnava fErE mNncare. )iind acasE, Colesnic nu-i dEdea mamei sale nimic decHt pHne Gi ceai. Jn
rezultat, la aceasta din urma s-a dezvoltat distrofia generalE a organismului care a generat o boalE
psi"icE cronicE. &titudinea faFE de mama sa era motivatE de Colesnic Hn felul urmEtor: mama sa
nu s-a ocupat de educaFia ei Hn copilErie, ducea un mod de viaFE depravat Gi nu meritE un alt fel
de tratament la bEtrHneFe.
Efectuai aprecierea juridic a faptei lui Colesnic.