CONSTANTA

Constanta, unul din cele mai vechi orase ale patriei noastre
situat pe litoralul Marii Negre inspre partea de sud-est a Dobrogei,
este un important centru economic, politic si cultural.
Este situat la 4411' lat. nord. si 2839' long. est.
Constanta isi oglindeste chipul in apele unui mic golf al
Marii Negre, numit golful Constanta. Asezarea actualului oras isi
gaseste explicatia in aceasta brusca schimbare de directie a
tarmului.
Incepand dxin dreptul lacului Tbcriei spre sud, atat
orientarea, altitudinea, cat si structura geologica a tarmului se
schimba. Incepe sa se inalte treptat faleza deasupra marii, iar
plaja se ingusteaza tot mai mult. Astfel tarmul isi schimba
aspectul, atat ca infatisare cat si ca structura litologica. Sub
patura de sol subtire se afla loessul, o roca mai moale, care
acopera calcarul, o roca mai dura, creand conditii favorabile
aparitiei unei succesiuni de capuri si golfuri in alternare, unele
mai mici, altele mai mari, capurile dand imaginea unei mici
peninsula.
In partea de sud- est a orasului, un pinten de calcar,
peninsula Constanta, patrunde mult in mare oferind cel mai
potrivit adapost pentru navigatie. Goful Constanta este astfel ferit
de vanturile dinspre nord-est si de furia valurilor in timp de
furtuna.
De la acest pinten spre sud, tarmul se arcuieste cu o
concavitate spre est, dupa care se indreapta iar spre sud sub
forma unei faleze mai inalte, pana dincolo de Mangalia.
Indeplinind functia de principal port maritim, Constanta si-a
gasit o minunata asezare in cel mai prielnic loc de pe litoralul
romanesc al Marii Negre.
Clima teritoriului orasului Constanta prezinta o serie de
trasaturi caracteristice. Media anuala a temperaturii este de
11,2C, fiind mai ridicata decat temperatura medie anuala a tarii
cu 1,2.
Temperatura medie a lunii iulie este de 22; iarna, in luna
ianuarie, temperatura se mentine intre 0si +2. Temperatura

medie este in general mai moderata deoarece marile contraste de

temperatura sunt attenuate de influenta marii. Diferentele intre
extremele temperaturii sunt mai mici pe litoral decat in restul
tarii. Exista insa diferente de temperatura intre Constanta si
Mangalia. Pe masura ce mergem spre sud amplitudinea anuala
variaza de la 23 la Constanta la 22,5 la Mangalia.
Perioada cea mai calda a anului, in care valorile medii
zilnice ale temperaturii aerului sunt mai mari de 20C, incepe in
jurul lui 25 iunie si dureaza pana la inceputul lui septembrie.
Durata de stralucire a soarelui deasupra litoralului intr-un an este
de 2200-2300 ore, iar proportia de stralucire fata de durata
posibila a acestuia este de 51%, cea mai mare din tara.
Lunile cele mai insorite sunt iulie si august. Timpul senin
incepe pe litoral in mai si se prelungeste pana in septembrie avand o
durata de peste 80%. Intensitatea radiatiei ultraviolete creste spre
amiaza; dar la aceste ore, la efectele radiatiei ultraviolete se adauga
insa si socul razelor solare directe si difuze. Presiunea mijlocie anula
la Constanta este de 760,8 mm, iar la Mangalia de 761,5 mm.
Vanturile caracteristice litoralului sunt cele care bat din
sectorul Nordic (N-V, N N-E) . La Constanta nu s-au inregistrat vara
vanturi violente cu viteze mai mari de 16m/s. Un fenomen, propriu
litoralului, il constituie brizele, care se formeaza in urma diferentei de
incalzire dintre uscat si mare. Briza de zi incepe dimineata intre orele
9 si 10; viteza brizei variaza intre 2 si 5 m/s, fiind mai mare la amiaza,
cand diferenta dintre suprafata marii si a uscatului este maxima.
Aerul de mare purtat de brize deasupra litoralului este incarcat cu
saruri, in special clorura de sodium si iod. Aceste saruri exercita o
puternica actiune tonica-terapeutica asupra organismului.
Pe litoral, precipitatiile atmosferice sunt cele mai reduse de pe
intreg teritoriul tarii. La Constanta s-au inregistrat in medie 370mm
pe an, iar la Mangalia 413,8 mm annual. In anii secetosi aceasta
cantitate scade pana la 200 mm, iar in anii cu ploi abundente nu s-au
inregistrat mai mult de 685 mm. Regimul precipitatiilor pe litoral
prezinta in general un maximum la inceputul verii si altul la
inceputul iernii.

In concluzie, clima Constantei se caracterizeaza prin veri calde,

cu zile de tip tropical si prin cele mai mici cantitati de precipitatii.
Tinand seama de faptul ca din punct de vedere economic
Constanta indeplineste si o functie balneoclimaterica este necesara
cunoasterea unor particularitati ale litoralului. Astfel plaja maritima
este orientata spre est.
Hidrografia teriroriului dintre Navodari si Mangalia este slab
reprezentata. Relieful de platforma joasa si cantitatea redusa de
precipitatii determina lipsa cursurilor de apa permanente. In schimb
sunt importante scurgerile care se formeaza dupa ploile mari. In
general, pe teritoriul Constantei, in afara de unele izvoare sarace ce
apar in marginea falezei, izvoarele cu apa potabila lipsesc. Doar pe
malul vestic al lacului Siutghiol apar o serie de izvoare carstice care
incep de la Valea Neagra si continua pana la punctul Cismeaua.
La sud de localitatea suburbana Ovidiu, nu departe de insula
cu acelasi nume, se varsa in lacul Siutghiol un izvor puternic ce vine
de la circa 500 m departare de mal. Alte izvoare mai mici se gasesc in
valea numita Cismeaua, pe valceaua Stupariei si la apus de Palazul
Mare, mai ales in gropile din dreptul insulei Ovidiu. Ele alimenteaza
din belsug lacul, ceea ce explica nivelul lui mai ridicat cu 1,90 m
peste nivelul marii.
Apele acestor izvoare se aduna pe cale subterana din
depresiunile fara scurgere situate in vestul lacului.
Hidrografia saraca si lipsa izvoarelor de-a lungul litoralului au
determinat efectuarea unor foraje care au dus la descoperirea unei
panze freatice adanci, suficient de bogate pentru a satisface toate
necesitatile orasului si in general ale litoralului.
Pe teritoriul Constantei se gasesc cateva lacuri.
Lacul Taaul, cu o intindere de 1830 ha, are apa dulce si este
bogat in peste; pe malurile lui se gaseste satul de pescari Navodari. El
este alimentat de paraul Casimcea. Apa lacului Taaul este folosita in
scopuri industriale, la uzina din Navodari.

Lacul Tabacariei ocupa o suprafata de 108 ha si are o adancime

medie de1,5-2 m. Este despartit de lacul Siutghiol prin perisipul cladit
de apele marine, dar comunica totusi cu el printr-un canal. La randul
sau, lacul Tabacarie se varsa in mare printru-un alt canal cu stavilar.
Nivelul acestui lac depinde de cel al Siutghiolului.
Lacul Siutghiol are o suprafata de circa 2105 ha si o adancime
medie de 5-6 m, care in dreptul insulei Ovidiu ajunge chiar la 17 ; apa
lacului este dulce.
Lacul Techirghiol este un liman sarat cu o suprafata de 1060
ha. Lacul Tatlageac, cu apa dulce are o suprafata de 217 ha.
De la Constanta la Batumi, Marea Neagra masoara aproape
1000 km in lungime, iar intre Odessa si coasta asiatica, latimea cea mai
mare este de numai 531 km. Adancimea apelor este in medie de 1000 m,
dar sunt si locuri mult mai adanci ajungand la 2245 m.
Marea Neagra comunica cu Mediterana prin stramtoarea
Bosfor; cu toatea acestea apele Marii Negre sunt de doua ori mai putin
sarate decat apele Marii Mediterane. In nord-vestul Marii Negre, catre
gurile Dunarii, salinitatea este si mai mica, la suprafata apele devenind
aproape bune de baut; dimpotriva, daca ne indreptam spre sud, cu cat ne
apropiem de Bosfor apele Marii Negre devin mai sarate. In Mediterana
salinitatea ajunge pana la 34-36,6, in timp ce apele Marii Negre de-abia
la o departare oarecare de tarm ating o salinitate, la suprafata, de 1819. De la 150-180 m adancime incepe domeniul tacerii; in afara de
cateva bacterii, viata nu mai este posibila din pricina salinitatii mari si a
lipsei de aerisire a apelor.
Flora tarmului este reprezentata de unele plante de saratura
ca: sararita, carcelul, iarba de mare, liliacul salbatic, mirtul si iasomia.
Teritoriul Constantei, de la Navodari si pana la Mangalia este
acoperit de culture si pomi fructiferi si de gradini pline de flori. Ca
animale intalnim o specie de broasca testoasa, crabul si crevetele. Fauna
exceleaza prin bogatia de pesti: guvizii, hamsiile, calcanii, scrumbiile,
calul de mare, vulpea de mare, rechinii de Marea Neagra lungi de
aproape 2 m.