4.2.

Cai particulare de degradare a aminoacizilor (degradarea scheletului de carbon )

Degradarea scheletului atomilor de carbon
Scheletul atomilor de carbon reprezinta ceea ce ramane dupa indepartarea gruparii NH
2
.
Degradarea scheletului atomilor de carbon este strans legata de ciclul Krebs deoarece in urma acestui
proces se formeaza intermediari apartinand ciclului acizilor tricarboxilici. In procesul degradarii se mai
pot forma produsi cu functie biologica precum si precursori ai glucozei si ai corpilor cetonici. Cu alte
cuvinte prin degradarea proteinelor respectiv a aminoacizilor nu se genereaza in mod direct energie ci
sunt generati produsi cu potential energetic si anume! glucoza corpii cetonici sau intermediari ai Ciclului
Krebs.
"ig 2#
$minoacizii care in decursul degradarii genereaza intermediari ai ciclului Krebs %fig 2&'sau piruvat duc in
final la sinteza de glucoza pe calea oxalacetatului %fig 2#'.
$minoacizii care in decursul degradarii genereaza genereaza acetoacetil( Co$ duc in final la sinteza de
corpi cetonici.
"ig 2&
$stfel in functie de produsii finali generati in urma degradarii aminoacizii se impart in !
&. aminoacizi glucoformatori! sunt acei aminoacizi care in urma degradarii dau nastere unor
precursori care pot genera glucoza
2. aminoacizi cetoformatori care in urma degradarii dau nastere unor precursori care pot genera corpi
cetonici
). aminoacizi gluco*cetoformatori
Doar doi aminoacizi sunt considerati strict cetoformatori si anume! lizina %+,s' si leucina %+eu' restul
aminoacizilor pot genera glucoza ( fig 22)
"ig 22
In metabolizarea aminoacizilor %atat in procesele de sinteza cat si in cele de degradare' urmatorii cofactori
si cosubstrate -oaca un rol esential!
a. vitamina ./
b. acidul folic
c. vitamina .
&2
d. sulf(adenozil metionina %S$0 ( cosubstrat'
e. .iopterina
Vitamina B6
1xista in sub forma a trei vitamere! piridoxal piridoxina si piridoxamina %fig.2)'
.
"ig 2)
In organism sufera o serie de transformari in urma carora se formeaza piridoxal fosfat(ul %2+2' care
reprezinta forma activa a vitaminei*vitamerelor %fig.23'
"ig 23
4itamina ./ intervine in diferite procese ce se desfasoara la carbonii ai aminoacizilor. 2rocesele
ce pot avea loc carbonul sunt! decarboxilare transaminare eliminare %fig 25).
fig 25
Se poate spune ca dintre toate reactiile in care vitamina ./ este implicata cea mai 6popularizata7 este
transaminarea. "aptul ca aceasta reactie este una reversibila face posibila utilizarea ei atat in procesele
anabolice cat si in cele catabolice functie de necesitatile de moment ale celulei.
0ecanismul prin care vitamina ./ intervine este urmatorul! forma coenzimatica a vitaminei ./
functioneaza ca un transportor intermediar al gruparii amino si sufera o serie de transformari reversibile in
timpul acestui proces. "orma aldehidica %piridoxal fosfat' care poate accepta gruparea amino de la un
aminoacid sufera o modificare reversibila la forma amininica %piridoxamin fosfat' care poate ceda
aceasta grupare catre un alfa cetoacid procesul desfasurandu(se asemanator in sens invers %fig 2/' In
cursul transferului gruparii amino se formeaza o serie de compusi intermediari cu structura iminica numiti
baze Schiff prin eliminarea apei urmata de readitia ei.
"ig 2/
Acidul folic
$cidul pteroilglutamic %vit.0 factorul 8 factorul 9 coenzima C' deriva:ii ;nrudi:i <i formele
con-ugate constituie grupul acidul folic =..> este constituit dintr(un heterociclu numit pteridin? acid p(
amino(benzoic %2$.$' <i acid glutamic.
In organism acidul folic este adus prin aport alimentar din spanac si alte vegetale si in urma reactiei de
reducere in prezenta dihidrofolat reductazei devine tetrahidrofolat poliglutamat %"H
3
' sau forma activa a
acidului folic %fig 2@'=marAs>. Bumatate din cantitatea de acid folic din organism este stocata le nivelul
ficatului.
%fig 2@'.
Cetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor al unitatilor de un atom de carbon pe care le cedeaza
diferitelor substrate. 8nitatile de un atom de carbon ce pot fi transferate in diferite reactii sunt! metil
metilen metenil formil formimino %fig 2D'. "orma cea mai oxidata o reprezinta formil(ul %(HCEF' iar
cea mai redusa metil(ul %(CH)'. 8nitatea de un atom de carbon ce urmeaza a fi transferata este atasata la
N
5
sau la N
&#
sau simultan la ambii atomi N
5
N
&#
sub forma unei punti de atomi.
Sursa principala a unitatilor de un atom de carbon este serina care genereaza N
5
N
&#
(metilen "H
3
. Sub
aceasta forma gruparea metilen poate suferi in continuare reactii de oxidare sau de reducere in urma
carora sunt generate oricare din cele 5 forme enumerate mai sus toate celelate forme ale unitatii de un
atom de carbon =+eninger> si care alcatuiesc asa numitul fond comun de unitati de un atom de carbon.
Gruparea N
5
N
&#
(metilen "H
3
sufera o reactie de reducere la metil %N
5
(

metil "H
3
' %fig ...S$0'. Desi
tetrahidrofolatul poate transporta gruparea metil potentialul de transfer al acestei grupari este insuficient
pentru procesele de biosinteza =leninger>. De aceea tetrahidrofolatul cedeaza gruparea metil unui cofactor
numit S($denozil(metionine %S$0 sau ado0et' care este principalul donor de grupari CH
)
in sintezele
biologice %fig..S$0.'. $cest transfer nu se face direct ci presupune interventia vitaminei .
&2
.
"ig 2D
Vitamina B
2
.
4itamina .
&2
%cobalamina ciancobalamina factor antipernicios factor extrinsec Castle' este un complex
organo(metalic similar nucleului porfirinic din hem numit inel corinic la care este atasat prin legaturi
coordinative ionul de cobalt. 4itamina .
&2
este adusa in organism prin alimentatie din carne oua peste
fructe de mare. In organism sufera o serie de modificari generand doua forme active si anume! metil
cobalamina atunci cand ionul de cobalt formeaza o legatura cu radicalul metil si 5H( deoxiadenozil
cobalamina atunci cand ionul de cobalt formeaza o legatura cu 5H( deoxiadenozina.
Cele dou? forme active ale vitaminei .
&2
sunt implicate ;n dou? reactii ce se desfasoara in metabolizarea
aminoacizilor! transferul gruparii CH
)
la homocisteina cu formarea metioninei si rearan-area gruparii CH
)
din +(metilmalonil Co$ cu formarea succinilICo$.
Gruparea metil din N
5
(

metil "H
3
este cedata vitaminei .
&2
care devine metil(.
&2
si care ulterior o cedeaza
homocisteinei generand metionina. $ceasta activata la sulf adenozin metionina %S$0' este cel mai activ
donor de grupari CH
)
in sintezele biologice %fig 2J'.
!"Adenozil metionina (!A#)
8n donor special doar al gruparii metil este sulf(adenozil metionina %S$0'. S$0 este un cosubstrat si nu
o componenta vitaminica implicat in metilarea unor precursori care se vor transforma in compusi cu
functie biologica.
S$0 este sintetizat din metionina si $C2 dar formarea lui este conditionata de prezenta acidului folic si
a vitaminei .
&2
%fig 2J'.
"ig 2J
Dintre precursorii care necesita participarea S$0 pentru a fi sintezati sunt!
norepinefrina ((((((((((((K epinefrina
guanidino acetatul (((((((((((K creatinina
nucleotide ((((((((((((K nucleotide metilate
fosfatidil etanolamina ((((((((((((K fosfatidil colina %lecitina'
N(acetil serotonina ((((((((((((K melatonina
Biopterina
.iopterina este o coenzima sintetizata in organism.
.ipterina care este sintetizata in organism sub forma de dihidrobiopterin %.H
2
' sub actiunea
dihidrobiopterin sintetazei. 8lterior dihidrobiopterina sub actiunea dihidrobiopterin reducatazei care
utilizeaza drept coenzima N$D2HLH
L
transformata in tetrahidrobiopterina %.H
3
' forma coenzimatica
activa. .H
3
participa la reactii de hidroxilare de regula la un inel aromatic. 9eactia de hidroxilare
necesita prezenta F
2
%molecular'. In urma reactiei unul dintre atomii de oxigen este introdus la nucleul
aromatic sub forma FH al doilea atom de oxigen este eliminat sub forna de apa =marA>%fig 2D'.
"ig 2D
Dintre cei 2# de aminoacizi vor fi prezentati cei a caror metabolizare poate declansa aparitia unor boli.
#etabolismul $licinei si !erinei
Glicina este degradata pe trei cai =+eninger>!
a. o cale de degradare comuna cu serina care conduce la piruvat
b. o cale prin care sufera degradare totala la CF
2
si NH
)
c. si o cale particulara care conduce la acid oxalic.
a. 9eactia de conversie a glicinei la serina este reversibila si presupune interventia a doua coenzime
2+2 si "H
3
. 9eactia este catalizata de serin hidroximetilen transferaza. Caracterul reversibil al
reactiei face ca serina sa devina principalul furnizor de grupari ICH2( in organism.
b. 9eactia de degradare la CF
2
si NH
)
este catalizata de enzima de clivare a glicinei 7gl,cin
cleavage enz,me7 numita si glicin sintaza. $ceasta reactie este tot reversibila si implica
participarea acelorasi coenzime 2+2 si "H
3
. Si in aceasta situatie caracterul reversibil al reactiei
face posibila utilizarea unui atom de carbon sub forma de ICH2( in sintezele biologice. 1nzima de
enzima de clivare a glicinei este un complex mitocondrial asemanator cu 2DH si contine
urmatoarele vitamine 2+2 acid lipoic "H
3
si N$D. Sub actiunea acestui complex Gl, cedeaza
grupara CH
2
"H
3
(ului eliminanad CF
2
si NH
)
. $vand in vedere faptul ca Ser si Chr ambele se
degradeaza la Gl, la nivel hepatic si acesti doi aminoacizi sunt transformati prioritar in CF
2
si
NH
)
devenind astfel furnizori principali de grupari CH
2
. Incapacitatea organismului de a degrada
glicina cauzata de un deficit al enzimei de clivare a gliceinei duce la acumularea glicinei cu
instalarea retardului mental sau chiar a decesului in copilarie.
c. $ceasta cale de degradare a glicinei predomina in rinichi unde este prezenta o enzima implicata in
degradarea aminoacizilor endo si exogenei. $cumularea de acid oxalic sub forma de cristale duce
la aparitia de pietre la rincihi cu posibilitatea instalarii insuficientei renale ireversibile. +iteratura
=+eninger> specifica faptul ca o utilizare constanta de produse in carne supraincalzite prin pra-ire
duc la formarea la nivel renal a cristalelor de acid oxalic.
"ig 2D
#etabolismul #etioninei
0etionina este un aminoacid glucoformator deoarece este degradata la piruvat pe calea cisteinei si la
succinil(Co$ prin intermediul propionil(Co$.
In cursul degradarii cisteinei atomul de sulf este convertit la sulfat %SF
3
2"
' care fie este eliminat in urina
fie este transformat in ) fosfoadenizin5H(fosfosulfat %2$2S' unicul donor de atomi de sulf in organism.
In metabolizarea metioninei sunt implicate trei vitamine si anume vitamina .
/
acidul folic si vitamina .
&2
%fig 2J'. 0etionina necesita o mentionare particulara deoarece este implicata in procesele patologice
vasculare.
In metabolismul metioninei se intilnesc doua afectiuni ma-ore!
$. hiperhomocisteinemia
.. cistinuria
$. Hiperhomocisteinemia reprezinta cresterea concentratiilor homocisteinei in sange peste valoarea
normala de &5 mol*+. $cumularea homocisteinei cauzeaza alterarea functiei epiteliale promoveaza
tromboza si creste riscul bolilor cardiovasculare. In momentul de fata hiperhomocisteinemia este
considerata un factor de risc cardiovascular la fel de sever ca si hipercolesterolemia.
"ig 2J
Hiperhomocisteinemia este cauzata de!
a. defictul enzimelor implicate in metabolizarea ei
homocistein metil transferaza %H0C'
cistationin beta sintetaza %C.S'
b. deficitul sau carenta vitaminelor implicate in calitate de coenzime in metabolizarea metioninei
acidul folic
vitamina .
&2
vitamina .
/
Deficitul enzimatic al homocistein metil transferazei %H0C' cat si al cistationin beta sintetazei %C.S'
diminueaza sau chiar blocheaza transformarea homocisteinei in metionina respectiv in cistationina. 2rin
urmare homocisteina se acumuleaza generand homocisteinemie.
In cazul in care exista suplimenatr deficitului enzimatic exista si un deficit de acid folic si*sau vitamina
.
&2
se instaleaza anemia megaloblastica caracterizata de acumularea in maduva a eritroblastilor mari
%megaloblasti'.
In cazul particular al deficitului singular de vitamina .
&2
are loc blocarea tetrahidrofolatului %"H
3
' sub
forma N
5
(

metil "H
3
fara posibilitatea regenerarii "H
3
. $ceast fenomen poarta numele de capcana
folatului si are drept consecinta scaderea cantitatii de N
5
N
&#
(metilen "H
3
necesar sintezei de timidil
monofosfat %C02' nucleotid ce intra in structura $DN. Scaderea cantitatii de C02 atrage dupa sine o
diminuare a sintezei de $DN si implicit a diviziunii eritroblastilor in maduva. 2rin urmare apare!
( o scadere a numarului de eritrocite mature trimise in circulatie ceea ce determina instalarea anemiei
( acumularea de megaloblasti in maduva
.. Cistinuria
1ste o afectiune cauzata de un deficit al reabsorbtiei cisteinei %C,s' la nivelul tubilor renali. Ca urmare a
lipsei de solubilitate a cisteinei pot apare depuneri de calculi %pietre' care pot afecta sever functia renala si
determina instalarea insuficientei renale timpurii.
#etabolismul fenilalaninei
"enilalanina este un aminoacid esential. 0etabolizarea lui duce la formare de tirozina. 2rin urmare
tirozina poate fi sintetizata in organism atat timp cat enzima responsabile de metabolizarea fenilalaninei
numita fenilalanin hidroxilaza nu este deficitara. Cand exista insa un deficit al acestei enzime tirozina
devine aminoacid esential si trebuie asigurata prin aport alimentar.
"enilalanina si tirozina urmeaza o cale comuna de degradare care genereaza glucoza corpi cetonici dar si
o serie de compusi cu functie biologica. In tesuturi diferite tirozina se metabolizeaza la compusi cu
structurii si functii diferite astfel!
$. in medulosuprarenala se formeaza catecolaminele sau hormonii adrenergici! noradrenalina si
adrenalina %fig )# calea )'
.. in melanocite se formeaza melanina pigmentul din piele responsabil de culoarea pielii si parului si
care are rol in proteictia impotriva razelor solare %fig )# calea 3'
C. in glanda tiroida se formeaza hormonii tiroidieni C
)
sau triiodotironina si C
3
sau tetraiodotironina
sau tiroxina. %fig )# calea 5'
"ig )#
In calea de matabolizare a fenilalaninei respectiv tirozinei pot exista o serie de defecte enzimatice ce duc
la aparitia unor boli.!
&. "enil cetonuria
2. $lcaptonuria
). .oala 2arAinson
3. $lbinismul
&. In cazul unui deficit de fenilalanin hidroxilaza sau de tetrahidrobiopterina %.H3' reactia de
metabolizare la tirozina este blocata %fig )# calea &'si fenilalanina se acumuleaza in sange si tesuturi si
urina. In urma unei reactii de transaminare fenilalanina este convertita la fenil piruvat %fig )#' compus
deosebit de toxic la nivelul sistemului nervos central si care produce asa(numita idiotie fenilpiruvica sau
oligofrenia. $cidul fenil piruvic format in cantitati mari se elimina prin urina motiv pentru care aceasta
afectiune poarta denumirea si de fenilcetonurie.
$ceasta afectiune este intilnita cu o incidenta crescuta %&!&# ### cazuri' si este caracterizata in principal
de retardul mental! incapacitate motorie de vorbire microencefalie dezvoltare anormala si intirziata.
Simptomele atunci cand nu au fost diagnosticate in timpul sarcinii se manifesta in -urul varstei de un an.
Diagnosticul precoce al acestei boli este important deoarece boala este tratabila prin regim alimentar
instituit cat mai devreme %in primele @(D zile dupa nastere'. In momentul de fata exista posibilitate
diagnosticului prenatal de deficitului enzimatic de fenilalanin hidroxilaza prin determinari genetice ale
mutatiilor suferite de gena responsabila de sinteza acestei enzime =2amela>.
2. In cazul unui deficit de homogentizat oxidaza %fig )# calea 2'metabolizarea la fumarat si acetoacetat
este blocata si acidul homogentizic se acumuleaza in sange in tesutul con-unctiv in oase. Din sange
excesul de alcapton este eliminat in urina care se inchide la culoare ca urmare a oxidarii acidului
homogentizic in contact cu aerul. $cest fenomen permite depistarea bolii inca din copilarie deoarece
aceasta este asimptomatica pana in -urul varstei de )#(3# ani cand se instaleaza artrita. +a nivelulul
tesutului con-unctiv acidul homogentizic sufera un proces de oxidare ce duce la formarea unui pigment
care imprima o coloratie inchisa acestora.
). .oala 2arAinson este cauzata de un deficit dobandit de Dopa(decarboxilaza care duce la diminuarea
sintezei de dompamina. .oala se manifesta prin asa(numitele 6tremuraturi paralizante7.
3.In cazul unui deficit genetic de tirozinaza %fig )# calea 3' este diminuata sau blocata sinteza de
melanina fapt care duce la aparitia albinismului. 0elanina este un compus cu structura polimerica derivat
din dopachinona sintetizat in melanocite %celule din piele' cu rol de protectie impotriva radiatiilor solare.
2rin urmare in albinism ca urmare a lipsei totale sau partiale de melanina parul si pielea sunt decolorateM
pielea este sensibila la radiatiile solare si predispusa spre arsuri si cancere.
#etabolismul triptofanului
Criptofanul este un aminoacid esential. In urma metabolizarii scheletului de carbon triptofanul genereaza
intermediari ce conduc in mod indirect la sinteza de glucoza sau corpi cetonici prin urmare el este un
aminoacid gluco(cetoformator. Degradarea triptofanului se desfasoara intr(o succesiune de reactii din care
se ramifica numeroase alte cai de metabolizare ce duc la sinteza unor molecule importante pentru
organism cum sunt acidul nicotinic si serotonina.
+eninger
$minoacizi ce se degradeaza la acetil(Co$
Din cei 2# aminoacizi @ sunt degradati la acetoacetil(Co$ au acetoacetil(Co$ %care ulterior se
metabolizeaza la acetil(Co$' servind ca precursori cetogeni. $cestia sunt Crp +,s 2he C,r +eu Ile
Chr. Crei din acesti aminoacizi Crp C,r 2he necesita o mentionare particulara deoarece in calea
degradarii lor pot aparea fie o serie de compusi importanti pentru metabolismul general %hormoni
neurotransmitatori' fie pot aparea boli atunci cand exista deficite genetice ale functionarii enzimelor din
caile respective.
$minoacizi ce se degradeaza la (Cetoglutarat
Din cei 2# aminoacizi 5 sunt degradati la (cetoglutarat servind ca precursori glucoformatori si anume!
2ro Glu Gln $rg H,s.
Doi din acesti aminoacizi Glu si $rg necesita o mentionare particulara deoarece genereaza
neutrotensmitatori %G$.$ din glutamat' sau sunt implicati in procese patologice vasculare%$rg generator
al NF factorul relaxarii epiteliului vascular'.
$minoacizi cu catena ramificata.
Din aceasta categorie fac parte 4al +eu Ile. $cesti aminoacizi nu sunt degradati la nivel hepatic ci in
pincipal in muschi creier rinichi tesut adipos unde constituie o importanta sursa de energie.
Degradarea lor normala poate fi perturbata de diferite deficiente enzimatice ce duc la acumularea acestora
si aparitia unei boli numita 6boala urinii cu miros de sirop de artar7. $ceasta boala desi este rar intalnita
se caracterizeaza prin retard mental sau chiar deces in copilarie. Controlarea stricta a dietei cu
indepartarea aminacizilor ramificati din alimentatie duce la ameliorarea simptomelor.
$minoacizi ce se degradaeaza la piruvat
Din cei 2# aminoacizi / sunt degradati la piruvat care ulterior poate fi convertit fie la acetoacetil(Co$
%intermediar cetoformator' sau acid oxal acetic %intermediar glucoformator' servind ca precursori cetogeni
respectiv glucogeni. $cestia sunt $la Crp C,s Ser Gl, si Chr.
Criptofanul se degrazeaza generand alanina %intr(o succseiune de 3 reactii' care ulterior printr(o reactie de
transaminare genereaza piruvat. C,steina este degradata la piruvat cu degradare in timpul careia atomul
de S este transformat in sulfat %SF
)
2(
' care fie este excretat fie fie este convertit la 2$2S principalul donor
de S in organism %fig ...'. Calea ma-ora de degradare a treoninei in organismul uman o reprezinta
transformare la succinil(Co$ dar aceasta poate fi degradat prin intermediul glicenei si serinei la piruvat.
Degradarea serinei si a glicinei la priruvat are ca scop in organism in principal furnizarea de grupari CH2
%fig ' necesare diferitelor sinteze biologice %fig 2@' care va fi prezenatata in cele ce urmeaza.
$minoacizi ce se degradaeaza la succinil(Co$.
Din cei 2# aminoacizi 3 sunt degradati la succinil(Co$ servind ca precursori glucoformatori si anume!
0et Ile Chr 4al. 0etionina necesita o mentionare particulara deoarece este implicata in procesele
patologice vasculare.