7.11.

2013
John Locke(1732-1904)
Robert Filmer scrie ,, Patriarha
Demersul lui filmer a fost sa combata princiipiile dreptul natural modern si
teoria contractului care decurgea.
Locke se opune acestei viziuni.
Filmer este important pt ca este unul dintre primii critici ai modernitatii.
Filmer contestase aceasta intre contract si suveranitate.
Locke dezvolta teoria despre legea naturala

Potrivit lui filmer , d-zeu ia dat lui adam dreptul de a domina pamantul, pe
ceillati oameni si celelealte creature. La aceasta ide , se adauga idea
suveranitatii a lui Jean Bodein. Deasemenea, el adauga o aparare a
absolutismului pana la el fara precedent. In opinia lui filmer nu putem vb de
o libertate naturala, egala a oamenilor. Aceasta ar avea consecinte politice
dezastroase. Ea ar conduce la ide drepturilor popoarelor de a-si pedepsi si
destitui regi legitimi.
Dreptul la rezistenta impotriva regilor nu poate sa fie justificata.
Daca totul ar apartine tuturor un individ nu-si poate insusi un bun fara sa fi
obtinut consimtamantul celorlalti oameni. Un argument similar fusese
invocat de hobbes, care afirmase: susutinatorii sociabilitatii naturale nu vor
dispune de argument pt a legitima impartirea lumii in mai multe state.
Filmer: orice renuntare la un drept, implica un consimtamant din partea
tuturor oamenilor. El subliniaza astfel, caracterul fictive al contractului social.
Intelegem acum ca daca o minoritate a unei natiuni a ales un principe nu
putem de aici pretinde decat printr-o fictiune ca acea minoritate ar fi fost
mandatata de intreaga comunitate sa faca acest lucru.
Natura unei adunari legitime este distrusa daca unei majoritati I se acorda
dreptul de a prevala.acest drept il are doar intreaga adunare. La acest nivel,
filmer il critica pe hobbes sustinand ca pt hobbes, legea majoritara decurge
din legea naturii. Hobbes nu spune asta, doar afirma ca formula potrivit
careia consimtamantul majoritatii poate fi considerat ca al tuturor nu

decurge din natura , ci din instituirea si mila. Spre deosebire hobbes, locke
transforma reflectia pe terenul istoriei, locke incearca sa dovedeasca faptul
ca teoria contractului bazata pe drept si ratiune, este si conforma cu practica
umanitatii.
Potrivit lui locke, filmer nu poate dovedi ca dreptul la suveranitate a fost
transmis dealungul timpului de la adam la succesorii sai, inclusive pana la
regii epocii modern.
Locke insa are dificultati in a-si sustine propria teza, cea legata de contract,
pt ca guvernarile aua aparut inainte de istoria scrisa. Totusi , locke, in al 2-lea
tratat, conchide ca istoria ne arata ca guvernarile pasnice ale lumii, s-au
bazat pe consimatmantul poporului. Prin urmare, pt locke, ratiunea este cea
care stabileste care este originea guvernarii. Tot ratiunea este cea care
sustine ca oamenii sunt liberi in mod natural.
In cel de-al 2-lea tratat despre carmuire, locke defineste relatia dintre
dumnezeu si creatia lui.oamneii fiind create de acelasi dumnezeu, rezulta de
aici <<ca starea de natura are o lege a naturii care o guverneaza>>. De la
reflectia din jurul starii de natura locke va trece, in cap 7 si 8, din al 2-lea
tratat, la reflectia asupra contractului. Motivul pt care oamenii intra in
societate este acela de a alcatui un singur popor, supus unei singure
guvernari supreme. Alcatuirea acestei unice guvernari se bazeaza pe
consimatamantul oamenilor. Ei apartin de acum inainte unui corp politic unic
in care majoritatea poseda dreptul de a actiona si de trage concluzii pt toti
ceilalalti. Intr-o prima etapa, oamenii << formeaza>> o singura comunitate
in baza legii natural. A recunoaste acest lucruinseamna pt Locke doar a
cunoaste legea morala de care oameni trebuie sa asculte. Ulterior oamenii
alcatuiesc prin contract o societate civila. Societate civila nu se naste ca
urmare a oricarui fel de pact care ar pune capat starii de natura. Este nevoie
de un pact al carui rol este acela de ai pune de accord pe oameni intre ei, pt
a alcatui o singura comunitatesi un singur corp politic.asadar conceptia
despre egal nu este validate doar de existenta republicii.
Contractul este definit de john locke in urmatorii termini: <<un om liber se
face pe sine servitorul altuia vanzandu-I acestuia din urma serviciile pe care
se angajeaza sa le faca in schimbul salariului pe care urmeaza sa-l
primeasca, aceasta relatie difera dintre cea de stapan si sclav, un om nu
poate devein printr-un pact sau consimatamant, sclavul nimanui si nici nu se
poate supune puterii absolute si arbitrare a altui om.>> acest text vizeaza
toate teoriile servitutii voluntare si anume cele ale lui hobbes si Grotius.

Servitutea voluntara da nastere unor relatii despotice adica unei stari de

razboi care exclude relatia juridica a contractului . trebuie sa observam ca
aatunci cand descrie formarea societatii civile, locke foloseste notiunea de
compact(pact).
Astfel el vorbeste de pact atunci cand vrea sa desemneze actul care pune
capat sclaviei . atunci cand trateaza insa despre cazul servitorului salariat, el
foloseste (locke) notiunea de contract. In primul tratat despre carmuire
relatia juridical dintre soti este desemnata de mai multe ori prin termenul de
contract, pt aceasi relatie insa in cel de-al 2-lea tratat, foloseste cuvantul
pact.
Locke adduce o inovatia importanta in gandirea politica moderna atunci cand
refuza sa puna conventia ca fundament al nasterii proprietatii private. In
aceasta privinta locke isi propune sa arate <<cum este posibil ca oamenii sa
fi ajuns proprietari a cate cv ce a dat dumnezeu in comun omenirii, iar
aceasta in lipsa unui contract explicit al tuturor oamenilor.>> <<in cazul
lucrurilor stapanite in comun care se mentin ca atare prin contract vedem ca
proprietatea incepe atunci cand cineva ia o parte din ceea ce este comun
scotand-o din starea in care a lasat-o natura.>>
<<scotandu-le pe acestea din starea comuna in care erau, munca mea este
cea care a instituit proprietatea mea asupra lor>>
Impotriva lui filmer, locke afirma ca trecerea de la comunismul primitive la
proprietate este totusi posibila, chiar si in activitatile elementare precum
vanatoarea sau culesul roadelor, omul nu se multumeste sa ia doar o parte
din patrimoniul comun ci ii adauga si propria lui munca. Mai multe conditii
trebuie indeplinite pt ca munca sa poata inlocui pactul, mai intai oamenii
trebuie sa nu fie impiedicati in dreptul lor de a se folosi de patrimoniul
comun. In al doilea rand, binele sperat trebuie sa rezulte din munca
persoanei si nu din cea a naturii. Evident, rolul muncii este mult mai putin
manifest in cazul vanatorii si al culesului. Acest rol devine din ce in ce mai
evident atunci cand trecem la formele dezvoltate de proprietate. De ex, la
proprietate asupra pamantului si a bunurilor industrial.
In opinia lui locke inventarea monedei implica un acord tacit pt a da valoare
unei mici bucati de metal sau implica un consimtamant tacit si voluntar la
posesiuni foarte inegale. Agricultura si schimburile monetare sunt pt locke
mijloace pt ca oamenii sa asculte de ceea ce dumnezeu si ratiunea lor le
poruncesc.(porunca de a stapani pamantul, din cartea facerii, slujind astfel

intreaga omenire pt ca insisi cei saraci beneficiaza de sporirea generala a

bunurilor disponibile.

INEGALITATII dintre oameni-locke-inegalitatea nu ar fi consecinta involuntara

a acordului in privinta monedei. Locke se refera in mod explicit la
consimtamantul tuturor fata de inegalitate ; acest consimtamant este
independenyt de societatea civila sau de societatea politica si anterior
contractului care ii da nastere. Consimtamantul vine sa solutioneaza
urmatoarea problema: daca oameni sunt egali prin natura lor, si daca
aceasta egalitate nu este doar absenta oricarei subordonari politice natural,
ne este greu sa intelegem modul inegal si disproportionat al stapanirii
pamantului, nici inegalitatea politica , nici cea dintre bogati si saraci , nu pot
fi legitimate decat prin consimtamantul liber al fiecaruia.
Locke distinge intre instituirea societatii civile si cea a guvernarii, mai intai
din perspective lui Locke, trebuie desemnata instant care sa exercite puterea
legislative, deasemenea disolutia societatii civile prin invazia unei forte
cuceritoare trebuie separate de cea a guvernarii.
Numele de contract(contract-eng), este rezervat de locke pt momentul
asocierii oamenilor si nu este vb de un contract intre comunitate si puterea
legislative pe care ea o instituie.
Pt Locke asocierea prin contract nu este suficienta pt a iesi din starea de
natura, formarea republicii este conditionata de o instant ultima reprezentata
de puterea legislative sau de magistratii numiti de ea.
Pentru a descrie inceputul societatii politice,Lock nu utilizeaza aproape
niciodata cuv contract .Lock vbeste de pact-compact sau de acord
(agreement).Cand vbeste insa de instituirea guvernarii,foloseste termeni mai
generali,acord si de consent-consimtamant.
Termenul de consimtamant este foarte potrivit ptr a descrie sit indivizilor
care se nasc intr-o societate care este deja supusa unei guvernari.Avem un
pact de asociere urmat de formarea puterii legislative in care termenii de
acord si consimtamant joaca rolul cel mai important.Lock distinge intre un
consimtamant explicit si unul tacit.Vorbim de pact sau de consimtamant tacit
atunci cand cineva accepta sa fie protejat de legile tarii in care traieste
consimtind astfel la regimul si guvernarea ei.

In ceea ce priveste guvernarea,ea incepe cu actul care a instituit puterea

legislativa.Acest act de instituire/stabilire a puterii legislative este "prima si
fundamentala lege pozitiva a tuturor comunitatilor".Locke nu va mai folosi
termenul de lege,ci va vorbi de constituirea legislativului ca "act prim si
fundamental al societatii" sau ca "act original si suprem al societatii anterior
tuturor legilor pozitive".(cap XIII)
Nu este suficient ca legislativul sa-si primeasca autoritatea de la
comunitate.Este nevoie de consimtamantul fiecarui proprietar .Legea
fundamentala prin care este constituit legislativul presupune consimtamantul
direct al majoritatii comunitatii.Specificul actului originar care intemeiaza
comunitatea presupune astfel consimtamantul direct si explicit al fiecarui
membru.Strict vorbind,acesta este singurul fapt ptr ca in cazul tuturor
actelor care vor urma, consimtamantul fiecaruia va fi unul indirect,el
presupunand cel putin regula majoritatii.Relatia ulterioara dintre comunitate
si puterea legislativa nu este una contractuala ci una bazata pe termenul
englezesc de "trust"-incredere.Diferenta dintre trust si contract -obligatiile in
cazul unui trust sunt unilaterale pe cand in cazul contractului ele implica
ambele parti.Puterea legislativa ca rezultat al legii lui Dumnezeu si a legii
naturale,dar si al poporului are limite si obligatii.Exista 4 tipuri de limite
prevazute de J.Locke:
1.Puterea legislativa trebuie sa guverneze potrivit unor legi fixe si stabile
2.Ea trebuie sa aiba ca scop doar binele public
3.Ea nu trebuie sa colecteze impozite fara consimtamantul poporului
4.Sa nu transfere altcuiva puterea de a legifera.
Primele 2 limite fusesera mentionate si de Hobbes.Ultimele 2 ii apartin lui
Locke la care adauga urmatoarea afirmatie "Atunci cand poporul considera
ca legislativul actioneaza contrar fata de trust,el isi regaseste puterea
originara de a decide soarta comunitatii si de institui astfel un nou
legislativ."Aceasta inseamna ca potrivit lui Locke poporul are dreptul de a
decide daca acordul a fost in mod vizibil incalcat.Exista asadar 2 puteri
supreme : cea a poporului si cea a legislativului care pot fi
compatibile.Suprematia insa nu inseamna ptr Lock suveranitate,de aceea
putem vbi de mai multe puteri supreme .Spre deosebire de predecesorii
sai,nu desemneaza puterea politica cu termenul de suverana.Exista doar in
cazul gandirii lui,o suveranitate a lui Dumnezeu care face ca oamenii fiind

creati de El,sa fie egali prin natura si independenta.Nu exista asadar intre
oameni nici subordonare nici supunere.
In ordine umana vbi doar de suprematie si nu de suveranitate,care este in
mod necesar de origine divina.Puterea este suprema in doua sensuri.
1.Cand comunitatea este lipsita de guvernare sau cand guvernarea a fost
dizolvata ptyr ca nu-si mai indeplinea rolul.-atunci comunitatea instituie o
putere legislativa si decide astfel in privinta formei statului
2.Cand exista guvernare,comunitatea isi pastreaza puterea de a judeca daca
aceasta isi indeplineste sarcina ptr care a fost instituita.Daca exista o
guvernare legitima suprematia ii apartine instantei insarcinate cu legiferarea.
Puterea comunitatii nu are capacitatea de a repatiza diferitele puteri ca intr-o
constituie moderna.
Comunitatea se multumeste sa constituie o instanta care are rolul de a
legifera.Ulterior,legislativului ii revine rolul de a institui o instanta care va
folosi forta publica pentru a guverna in interior -puterea executiva- si ptr a
determina politica exterioara a republicii.-puterea federativa
Locke nu este adeptul separarii puterii (sec xviii)in stat intrucat el nu prevede
o putere juridica autonoma si supune executivul suprematiei legislativului.In
orice regim,Locke are in vedere 3 suprematii :
1.a comunitatii
2.a legislativului
3.a instantei executive