PSEUDOPESTA AVIAR

- Boala Newcastle -

Definiia EU: o boal a psrilor produs de orice tulpin aviar de

paramyxovirus 1 cu un indice de patogenitate intracerebral (ICPI) la puii de
gin de o zi mai mare de 0,7

PSEUDOPESTA AVIAR

o mai mare problem n tarile in care

predomin cresterea psrilor n sistem
gospodresc dect n trile n care se
practic mai ales, sau aproape exclusiv,
cresterea n sistem intensiv
Epidemie, dar are tendinta sa de difuzare
pandemic.

Important economic si
sanitar
pierderilor economice-morbiditate si
mortalitate deosebit de ridicata-peste 90%
scderea productiei de ou
costul msurilor imunoprofilactice si
pierderile datorate instituirii msurilor
restrictive impuse de planul de combatere
se poate transmite la om, producnd
conjunctivite sau un sindrom gripal, iar la
copii chiar simptome nervoase

Etiologie
fam. Paramyxoviridae, genul Avulavirus, specia
Avian paramyxovirus 1
Avian paramyxovirus type 2-9 sau virusurile
paramixo2-9 (VPA 2-9)- nu produc boala de
Newcastle
Diferentierea- reactia de hemaglutinare-inhibare
a hemaglutinrii
virus pleomorf, nvelit ntr-o anvelop de natur
lipoproteic, la suprafata creia se
gsesc un mare numr de spiculi,care sunt sediul
hemaglutininelor

 n stare concentrat, virusul are si actiune

hemolitic asupra eritrocitelor de pui
se cultiv usor pe ou embrionate de 7-12
zile, diverse tipuri de culturi celulare, fie de
origine aviar, cum sunt fibroblastele de
embrioni de gin, fie de origine
mamifer, cum sunt liniile HeLa, BHK 21
Unele tulpini n special cele patogene,
induc producerea de interferon-efectul
administrrii virusului BN la persoanele
suferinde de anumite forme de cancer

 Tulpinile velogene sunt tulpini slbatice, foarte

patogene, care produc boala prin infectie
natural.
Tulpinile mezogene-virusurile cu patogenitate
medie, care se pot izola din focare de infectie
natural sau care au fost create artificial, n
laboratoare, prin atenuarea patogenittii unor
tulpini velogene
Tulpinile lentogene-lipsite de patogenitate si se
gsesc ca atare n natur, de unde au fost
izolate, sau au fost obtinute prin atenuarea n
laborator a unor tulpini mezogene sau velogene

Epidemiologie
Gazde:
Numeroase specii de psri domestice i slbatice:

Ginile sunt foarte susceptibile la boal; curcile nu au tendina s dezvolte semne

severe;
Psrile de vntoare (fazani, potrnichi, prepelie i bibilici) i psittacidele (papagalii
adevrai) au susceptibilitate variabil; cacatuidale (nimfele) sunt susceptibile;
Psrile slbatice i psrile de ap (anseriformele) ; unele izolate din anumite
genotipuri determin infecii la toate speciile de psri ce populeaz un anumit habitat
n acelai timp.
Cormoranii tineri (Phalacrocorax spp) s-au mbolnvit cu APMV-1
Boala a fost observat la strui i se tie c porumbeii sunt susceptibili
Rpitoarele sunt uzual rezistente la ND, excepie fac vulturul brbos (Gypaetus
barbatus), vuturul cu coad alb de mare ((Haliaeetus albicilla), un vultur pescar
(Pandion heliaetus) i cteva specii de oim
Alte psri la care s-au descris infecii NDV: pescrui (ord. Charadriiformes),
bufnie (ord. Strigiformes), i pelicani (ord. Pelecaniformes).
Paserinele (vrbiile) au susceptibilitate variabil; unele specii nu exprim semne
clinice de boal, dar excret virus n timp ce altele dezvolt o boal grav.
Cazuri fatale de boal au fost raportate i la ciori i corbi (genul Corvus)
Form acut de ND a fost nregistrat i la pinguini ( ordinul Pelecaniformes)
Palmipedele sunt considerate specii rezistente
Ratele morbiditii i mortalitii variaz n funcie de specia gazd i tulpina viral
Oamenii se pot infecta: nroire/hemoragii uni/bilateral conjunctivale, epifor, edem al
pleoapelor, conjunctivit

PSEUDOPESTA AVIAR
Epidemiologie
Surse de infecie - primare: - psri bolnave/contaminate ( jetaj,fecale,pene)
jetaj,fecale,pene
- cadavrele /carcasele acestora
- oule contaminate !!!
- secundare: ap, furaj, aternut, obiecte de inventar,
mijloace de transport contaminate
- vectori: insecte hematofage
nu este clar rolul mutelor ca vectori mecanici

Psrile vaccinate, care desi sunt imune, pot fi purttoare

asimptomatice de tulpini velogene pe mucoase,unde VBN se
poate multiplica nestingherit, fiind ferit de actiunea anticorpilor
circulanti

Epidemiologie

oule provenite din efective infectate, care pot

contine virusul pe coaj sau n interior
n cazul unor tulpini mai atenuate, embrionii
infectati pot ajunge la vrsta ecloziunii, rezultnd
pui de o zi gata infectati.
Vaccinurile contra bronsitei infectioase,
difterovariolei aviare sau altor boli ale psrilor,
dac au fost preparate pe ou comerciale infectate
natural cu tulpini lentogene sau chiar mezogene
si velogene de VBN, pot constitui surse de
infectie importante.

PSEUDOPESTA AVIAR
Epidemiologie
Calea de infecie: - orizontal - respiratorie, digestiv, transcutanat
- vertical - irelevant epidemiologic
( mortalitate embrionar ! )

PSEUDOPESTA AVIAR
Epidemiologie
Dinamica: epizootie de tip exploziv

PSEUDOPESTA AVIAR N LUME

1 ianuarie 2005 27 noiembrie 2011

PSEUDOPESTA AVIAR N LUME

1 ianuarie 2005 27 noiembrie 2011

PSEUDOPESTA AVIAR N LUME

1 ianuarie 2005 27 noiembrie 2011

Patogenez
virusul se multiplic mai nti la poarta de
intrare si, dup aproximativ 20 de ore
ptrunde n circulatia general, producnd
o infectie de tip septicemic, nsotit de
hipertermie.
Produce leziuni distroficonecrotice la
nivelul tractusului digestiv si infiltratii
limfocitare n sistemul nervos central

Patogenez
Dup 5-6 zile, dac pasrea nu moare ntre
timp, virusul dispare din snge, datorit aparitiei
n snge a anticorpilor specifici
Virusul mai persist nc ctva timp n sistemul
nervos central si pe mucoase
La temperaturi ridicate, perioada de incubatie
este mai scurt si predomin formele nervoase,
n timp ce la temperaturi sczute perioada de
incubatie este mai lung si predomin formele
respiratorii

Patogenez
n cazul n care psrile supravietuiesc
infectiei, se instaleaz o imunitate umoral
solid, care dureaz de la cteva luni la 12 ani,dependent de vrsta psrii si de
virulenta tulpinii infectante
Imunitatea dobndit postinfectios se
transmite prin ou progenilor, crora le
asigur o imunitate pasiv, pe durata
primelor 1-3 sptmni de viat.

PSEUDOPESTA AVIAR

Diagnostic Clinic:

incubaie 2-15 zile (5-6 zile); la unele specii poate depii 20 zile

Tulburri generale (t.g.): abatere, inapeten, horiplumaie

- digestive (t.d.): indigestie ingluvial, diaree (posibil cu snge)
- respiratorii (t.r.): jetaj, dispnee, strnut (fn)
- nervoase (t.n.): convulsii, mioclonii, pareze, paralizii, moarte
Evoluie clinic : - supraacut (24h),
- acut (2-6 zile),
- subacut (7-14zile),
- cronic (pn la 30-45 zile, cu inf. secundare)
- Infecii secundare: Escherichia, Haemophillus, Mycoplasma
( n formele cronice! )
- 4 tipuri de boal n funcie de tipul de patogenitate al virusului implicat n
procesul infecos:
- Tulpini velogene - tipul Doyle (1927) - toate vrstele - t.g. + t.d. + t.r. + t.n.
- tipul Beach (1942) - pui, tineret - t.g. + t.r. + t.n.
- Tulpini mezogene - tipul Beaudette (1946) - pui, tineret - t.r. + t.n.
- adulte - t.r.
- Tulpini lentogene - tipul Hitchner (1948) - pui - t.r.

Evoluie clinic
n formele tipice, evolutia poate fi
supraacut, acut sau subacut
Forma supraacut, cu o durat de pn
la o zi, se ntlneste uneori la pui si se
manifest prin simptome necaracteristice:
inapetent, depresie,horiplumatie,
convulsii

Evoluie clinic
Forma acut este forma obisnuit de
manifestare
Debuteaz prin febr (43-44C)
inapetent, abatere profund a strii
generale si ncetarea ouatului
Psrile bolnave sunt somnolente,
indiferente la ce se petrece n jurul lor,
stau imobile, cu penele zbrlite
Corpul, aripile si coada sunt adesea lsate
n jos, uneori sprijinite de sol

 Uneori se remarc si conjunctivit, edemul

pleoapelor, epifor si opacifierea corneei,
unisau bilateral
Tabloul clinic este dominat fie de
simptomele digestive, fie de simptomele
respiratorii sau nervoase, dependent de
patotipul (virulenta si tropismul) tulpinii
infectante.

 Astfel, n infectia cu tulpini velogene

viscerotrope (forma Doyle), predomin
tulburrile digestive, manifestate prin
anorexie,indigestie ingluvial (din cauza
atoniei ingluviale continutul fermenteaz,
este urt mirositor si se elimin prin gur
cnd pasrea st cu capul aplecat), diaree
cu fecale apoase sau filante, de culoare
galben-cenusie sau galben-verzuie, urt
mirositoare, uneori cu strii de snge.

 Tulburrile respiratorii pot fi dominante n

cazul infectiei cu virusuri velogene
neurotrope (forma Beach) sau n cazul
infectiei cu tulpini mezogene
n cavittile nazale,trahee si bronhii se adun
mult mucus, de care pasrea ncearc s se
debaraseze prin tuse, strnut si miscri
bruste ale capului
Psrile bolnave tin gtul ntins si ciocul
ntredeschis,pentru a-si usura respiratia si
scot un crit caracteristic, din cauza
excesului de mucus acumulat n cile
respiratorii anterioare

 Tulburrile nervoase pot s fie dominante si

s se instaleze chiar de la nceput, dar de
obicei survin spre sfrsitul evolutiei clinice a
formelor digestive sau respiratorii, cu care
se asociaz.
Tulburrile nervoase debuteaz prin
incoordonri n mers, din care cauz nici nu
se pot deplasa n linie dreapt, tulburri de
echilibru si continu cu pareza sau paralizia
aripilor, cozii si membrelor, pozitii anormale
ale capului (torticolis, emprostotonus,
opistototnus), convulsii, paralizie si moarte

 Cele trei forme principale si obisnuite de

manifestare a BN (digestiv, respiratorie si
nervoas) se pot observa n cadrul aceluiasi
focar de boal, dar pe indivizi diferiti, ca forme
dominante de manifestare a bolii, sau se pot
asocia sau succeda, pe aceiasi indivizi.
Durata bolii n forma acut este de 2-4 zile si se
termin prin moarte n proportie de 80-100%
(dependent de patotipul infectant, de vrsta
psrilor etc.), dac susceptibilitatea efectivului
este total (efectivul nu a fost vaccinat deloc, n
teritoriu nu circul tulpini lentogene etc.)

PSEUDOPESTA AVIAR

PSEUDOPESTA AVIAR
Tulburri nervoase
Convulsii
Mioclonii
Pareze
Paralizii
Moarte

TORTICOLIS, PAREZE MEMBRE

TORTICOLIS

PSEUDOPESTA AVIAR
Tulburri nervoase
Convulsii
Mioclonii
Pareze
Paralizii
Moarte

PSEUDOPESTA AVIAR
Tulburri nervoase
Convulsii
Mioclonii
Pareze
Paralizii
Moarte

PSEUDOPESTA AVIAR
Tulburri respiratorii
Jetaj
Dispnee
Strnut (fn)

Evoluie clinic
n forma subacut simptomele sunt
asemntoare ns febra este mai putin
pronuntat, tulburrile nervoase sunt mai
frecvente, durata bolii este mai lung (714 zile) iar rata mortalittii mai sczut
(30-80%).
Dintre psrile care supravietuiesc, unele
se vindec complet dar altele rmn cu
tare nervoase de lung durat sau
definitive.

Evoluie clinic
n formele atipice, care nu sunt tocmai
rare,BN se manifest fie exclusiv prin simptome
respiratorii, digestive sau nervoase, fie doar prin
scderea productiei de ou
Au fost descrise si forme manifestate numai prin
rinoconjunctivite si/sau prin edeme la nivelul
capului si gtului
A fost descris si o form de BN produs de
tulpini velogene viscerotrope manifestat doar
prin edem inflamator care cuprindea pleoapele,
conjunctiva, brbitele, pielea capului si, n final,
globul ocular

PSEUDOPESTA AVIAR
Diagnostic anatomo-patologic :
- ptoz ingluvial
- edeme subcutanate la cap i gt (coriz)
- tosilit i proctit hemoragico-necrotic
- proventriculit i enterit hemoragico-necrotic
- laringotraheit hemoragiconecrotic, edem
pulmonar/pneumonie cataral
- hemoragii pe seroase (diatez hemoragic)

Examen histopatologic din SNC:

- degenerri neuronale, infiltraii limfocitare

Diagnostic anatomo-patologic
formele supraacute, ntlnite mai ales la
puii de gin, leziunile fie c lipsesc, fie c
sunt discrete, constnd din inflamatii
cataralhemoragice ale intestinului sau
aparatului respirator
n formele tipice, acute si subacute
leziunile sunt uneori caracteristice si se
datoreaz n principal infiltratiei hemoragice,
ca urmare a degenerrilor, necrozelor si
rupturilor vasculare.

Diagnostic anatomo-patologic
Pe mucoasa bucal, faringean si
esofagian se pot observa papilele
mucoase tumefiate
Caracteristice sunt focarele hemoragice,
localizate mai ales pe vrful papilelor
glandulare, diseminate pe toat mucoasa
proventricular sau organizate sub form
de cordoane hemoragice, la intrarea sau
la iesirea din proventricul

 n formele subacute, din cauza infiltratiei

hemoragice, se produce si o necroz local a
celulelor, inflamatia devenind
hemoragiconecrotic
leziunile de la nivelul intestinului-focarele
hemoragice de form ovoidal, cu dimensiuni
medii de 2-8 mm, putine la numr, care se pot
gsi pe mucoasa intestinului subtire, focare la
nivelul crora, curnd, se infiltreaz un
exsudat
fibrinos si se produce necroza celulelor locale

 la nivelul acestor focare inflamatorii se

constituie niste formatiuni cu aspect de
plci sau butoni difteroizi greu detasabili,
ngrosati si vizibili chiar prin transversul
peretelui intestinului nedeschis, sub form
de pete rosiiviolacee
inflamatia hemoragic sau
hemoragiconecrotic a formatiunilor
limfoide de la intrarea n sacii cecali (asanumitele amigdale
cecale)

 Alte leziuni
catarul mucos al cilor aerofore
opalescenta si ngrosarea sacilor aerieni,
datorate prezentei unui exsudat glbui
(aerosaculita fibrinoas), leziune care
indic o posibil suprainfectie cu E. coli.
Mai rar, se constat congestii si edem
pulmonar sau distrofie
hepatic.

 Hemoragiile ovariene, uneori cu

spargerea foliculilor si cu peritonit
vitelin, hemoragiile de la baza cordului,
de pe fata intern a sternului, de pe
mezenter si alte seroase
n sistemul nervos central, la examenul
histologic se gsesc congestii si infiltratii
hemoragice ale membranelor meningeale,
meningoencefalit limfohistiocitar, cu
infiltratii perivasculare, proliferri gliale si
degenerri neuronale

PSEUDOPESTA AVIAR

Bru hemoragic

proventriculit i enterit
hemoragico-necrotic

PSEUDOPESTA AVIAR
Traheit
hemoragiconecrotic

Proventriculit
hemoragiconecrotic

Tiflit i proctit hemoragico-necrotic

PSEUDOPESTA AVIAR
Examen histopatologic

Image: Dr Peter Hooper, Australian Animal Health Laboratory (AAHL)

Imunohistochimie: particulele virale n

mucoasa conjunctival sunt colorate
n maro
Imunohistochimie: particulele virale n
miocite cardiace de curc

Diagnostic diferenial

Holera aviar
Influena aviar
Laringotraheita infecioas aviar
Difterovariola aviar (forma difteric)
Psitacoza (clamidioza) (la psittacine)
Micoplasmoza
Bronita infecioas aviar
Aspergiloza
Erori de management: deficiente de adpare, ventilaie, furajare
La psrile de companie: boala Pacheco a papagalilor,
salmoneloza, adenoviroya, i alte paramixovirusuri
La cormorani si alte psri slbatice de ap: botulism, holer aviar,
anomalii de conformaie

PSEUDOPESTA AVIAR
Diagnostic de confirmare:
Identificare agent patogen
- probe: animal viu: tampoane traheale i cloacale (sau fecale);
cadavre: tampoane oro-nazale, pulmon, rinichi,
intestine (cu tot cu coninut), splin, creier, ficat i inim,
separate sau ca o prob comasat.
- izolare pe ou embrionate sau culturi celulare cu confirmarea
prezenei prin
- evaluare activitate hemaglutinant + IHA cu ser specific anti NDv
- IFD (imunofluorescen direct)

- ELISA
- Metode moleculare: RT-PCR, rtRT-PCR, Secventiere
nucleotide

Diferenierea virusului
Tehnici serologice
Panel de 28 AcMo pentru serogrupare
Util pentru serogrupri mai largi, specificitate limitat

Real-time RT-PCR
Dou sonde, patotipare virusuri virulente si avirulente
O singur sond, screening al genei L
Este o real provocare pentru detecia tuturor tipurilor

Secveniere nucleotidic i filogenie

Foarte sigur, specificitate nalt
Datele sunt prezentate sub form de arbori filogenetici
Pot furniza date privind interferenele epidemiologice

Evaluarea patogenitii
- teste n plci pe fibroblaste de embrion de gin
- timpul mediu de omorre a embrionilor de gin
- indexul patogenitii intracerebrale la puiul de gin de o zi (ICPI)
- indexul patogenitii intravenoase la puiul de gin de 6 sptmni

ICPI este scorul mediu per pasre per zi observat timp de 8 zile la
10 psri inoculate intracerebral cu virusul de testat, unde psrile
sunt notate:
0 = normal
1 = bolnav
2 = mort

ICPI = 0 = nici un semn vzut n 8 zile

ICPI = 2 = toate psrile au murit n 24 ore

In vitro i molecular

Virusul cu ICPI mai mare de 0,7 este

considerat virulent

PSEUDOPESTA AVIAR
Teste serologice
-

Probe: ser sanguin

Reacia de inhibare a hemaglutinrii (se utilizeaz ca antigen
virusul vaccinal)
ELISA

PSEUDOPESTA AVIAR
Profilaxie:
Profilaxie
- nespecific

Izolarea strict a focarelor

Distrugerea tuturor psrilor infectate i expuse
Splarea judicioas i dezinfecia adposturilor (DDD profilactic)
Eliminarea corespunztoare a carcaselor
Controlul paraziilor n efective
Depopulare 21 zile vid sanitar repopulare
Evitarea contactului cu psri al cror statut de sntate nu este cunoscut
Controlul circulaiei oamenilor: filtru sanitar/mprejmuire ferm/paz
Exploatarea pe principiul totul plin-totul gol: o singur vrst pe ferm

PSEUDOPESTA AVIAR
Profilaxie:
Profilaxie
- specific la gini, curci, fazani i porumbei
- vaccinuri vii atenuate (tulpini lentogene LaSota)
- mod de adminstrare: - n sacul conjunctival
- aerosoli
- i.m. / s.c.
- schema de vaccinare:

- n ferme: 8-10 z , 22-24 z , 40-42 z , 70-72 z , 115-120 z, apoi din 3 n 3 luni

- n gospodrii: la 2 luni, apoi din 4 n 4 luni, n trei campanii anuale
! n ferme controlul imunitii dup a 3-a vaccinare anti-PPA

PSEUDOPESTA AVIAR
Combatere :
- declarare oficial
- carantin de gr. I
- stamping-out
- ridicarea msurilor de carantin dup 30 zile
de la ultimul caz lichidat i dezinf. final
REPOPULAREA
- Repopularea se face prin introducerea psrilor santinel (SPF),
meninerea acestora 40 de zile n exploataie, testarea pentru
identificarea anticorpilor specifici anti-PPA ( rezultat negativ !), i ulterior
repopularea complet;
- Psrile din efectivul repopulat nu pot prsi exploataia naintea
efecturii examenelor serologice cu rezultat negativ.

DIAGNOSTICUL DE SUPRAVEGHERE
Supravegherea PPA se face conform Programului aciunilor stategice
de prevenire i combatere a bolilor la animale prin :
- supraveghere permanent clinic i anatomo-patologic a psrilor
- supravegherea serologic a psrilor din - exploataiile avicole
- gospodriile populaiei
- import.