La un pacient sanatos totalul de apa al organimsului reprezinta 60% din
greutatea lui totala Totalul de apa corporala a unui caine adult care nu este supraponderal sau subponderal este de 534 pana la 600 mL/kg, iar in cazul pisicilor a fost estimat la aproximativ 60% Cateii si pisicile nou-nascute au o masa totala de apa mai crescuta (80% din greutatea corporala) fata de adulti (60% din masa corporala) ;in timpul primelor 6 luni de viata a puilor de catel si pisica a fost observata o descrestere a totalului de apa Deoarece tesutul adipos are un procent scazut de apa continuta fata de celelalte tesuturi, administrarea de fluide trebuie estimata pe baza acestora pentru a evita hiperhidratarea, in special in cazul pacientilor de insuficienta renala si cardiaca, sau in cazul celor cu hipoproteinemie
Compozitia lichidului intracelular este foarte diferita fata de cea a
volumului extracelular Asociatia intre deficitul de deshidratare 5%-15% si semnele clinice: fara semne clinice observabile in cazul in care gradul de deshidratare este de 5%, pana la soc hipovolemic si risc moarte cand gradul de deshidratare ajunge la 15% Examinatorul poate estima deficitul de deshidratare evaluand: Elasticitatea plielii Gradul de umiditate al mucoaselor Pozitia globilor oculari in orbite Ritmul cardiac Caracterul pulsului periferic TRC Mucoasa bucala partial uscata, elasticitatea normala a pielii si pozitia normala a globilor oculari indica un grad de deshidratare intre 4%-5% mucoasa bucala uscata, usoara pierdere a elasticitatii, globi oculari ce prezinta umiditate indica un grad de deshidratare intre 6%-7% mucoase uscate, pierderea elasticitatii, globi oculari retractati, pierdere de greutate brusca si puls slab rapid indica un grad de deshidratare de 8%-10% mucoase bucale foarte uscate, pierderea completa a elasticitatii, retractie severa a globilor oculari, ochi cu privire anosta, pisibila alteratie a starii de constienta, pierdere brusca de greutate, puls slab, filiform indica un grad de deshidratare > 12%
deficitul de fluide este difcil de identificat cu exactitate datorita subiectivitatii
asupra evaluarii stadiului de elasticitate a pielii determinarea gradului de deshidratare in functie de elasticitatea pielii este dependenta de: elasticitatea pielii animalului inainte ca deshidratare sa se instaleze pozitia animalului(pozitie patrupodala, decubit) cand evaluarea este efectuata zonele evaluate cantitatea de strat adipos subcutanat in momentul examinarii gradului de deshidratare a animalelor supraponderale in functie de elasticitatea pielii, acestea pot fi aparent hidratate datorita excesului de start adipos subcutanat in ciuda faptului ca acestea sunt deshidratate animalele emaciate si geriatrice pot fi aparent deshidratate datorita lipsei tesutului adipos subcutanat si a elastinei o falsa impresie a deshidratarii poate sa fie indusa de o stare de respiratie gafaitoare (panting), datorita deschiderii cavitatii bucale ce duce la uscarea mucoasei o vezica urinara crescuta in volum si un grad ridicat de deshidratare poate indica incapacitatea mecanismului de concentrare a rinichilor inregistrarea greutatii corporale in mod constant s-a presupus a fi cel mai bun indicator al statusul de hidratare, in special cand pierderea de lichide a fost una acuta si masurarea anterioara a greutatii a fost realizata pierderea a 1k din masa corporala indica un deficit de lichide de 1L din pacate in momentul prezentarii pacientului masa corporala anterioara a acestuia nu este cunoscuta, uneori vizite anterioare la alte insitutii medical veterinare poate oferi aceste date
hematocritul, proteinele totale si greutatea specifica a urinei sunt teste
de laborator ce pot indica statusul de hidratare greutatea specifica a urinei (USG) inainte de terapia de hidratare este utila pentru a evalua preliminar functia renala greutatea specifica a urinei(USG) ar trebui sa aiba valori > 1.045 in cazul cainilor sau pisicilor deshidratate daca functia renala este normala; iar daca exista patologii ce afecteaza functia de concentrare a rinichiului precum medullary washout- pierderea hipertonicitatii interstitiale a rinichiului, valoarea greutatii specifice nu se incadreaza in valori normale administrarea anterioara de corticosteroizi si furosemid pot sa diminueze abilitatea de concentrare a urinei dupa instaurarea terapiei cu fluide intravenoase urina devine isostenurica daca starea de rehidratare a fost atinsa un fluid este definit ca si echilibrat in cazul in care compozitia sa se aseamana cu fluidul extracelular (ECF, ringer lactat) si neechilibrat daca un ( ser fiziologic) cristaloizi/coloizi cristaloizii sunt o solutie ce contin electroliti si nonelectroliti capabili sa patrunda in toate compartimentele organismului(dextroza 5%, ser fiz 0.9%, Ringer Lactat cristaloizii isi exercita efectul in principal asupra compartimentului interstitial si intracelular administrarea de dextroza 5% echivaleaza cu administrarea de apa deoarece glucoza este oxidata la CO2 si apa. De fapt, principalul motiv pentru administrarea dextrozei 5% este de a corecta un deficit de apa. Exceptand animalele de talie mica, administrarea de dextroza 5% nu poate sa ofere suport caloric zilnic necesar deoarece aceasta contine doar 200 kcal/L solutiile cristaloide cu substante conservante trebuie evitate in cazul pisicilor derivati de acid benzoic (benzil alcohol) au fost aditionate unor solutii datorita efectelor sale antimicrobiene semnele clinice ale pisicilor in cazul adimistrarii de fluide cu acest tip de conservanti includ: schimbari comportamentale, hipersalivatie, ataxie, fasciculatii musculare, convulsii, pupile dilatate non receptive, coma, si moarte pisicile tinere au un risc mai mare pt a dezvolta aceste complicatii coloizii sunt macromolecule limitate compartimentului plasmatic pacientilor cu endoteliul intact si includ: plasma, dextrani si hydroxyethyl starch (hetastarch) coloizii isi efectueaza primul efect asupra compartimentului intravascular un numar de coloizi poate fi utilizat in cazul pacientilor in stare de soc si celor cu hipoalbuminemie severa ( albumina <1.5 g/dL) Dextran 70 este un polimer al glucozei ce are o masa moleculara medie de 70.000. Utilizarea lui in cazul oamenilor a fost asociata cu coagulopatii Hetastarch are o masa moleculara medie de 480.000. La oameni, coagulopatiile au fost de asemenea asociate cu administrarea de hetastarch, dar de obicei acestea apar doar cand dozele standard recomandate au fost depasite Principalul avantaj al coloizilor este de faptul ca dupa administrarea solutia ramane mai mult timp in compartimentul plasmatic si se considera a determina un risc mai mic de edem in cazul pacientilor cu endoteliul intact
CAI DE ADMINISTRARE
Calea intravenoasa este preferata in cazul in care pacientul este intr.-o
stare severa, cu pierderi mari de lichide sau cand aceasta pierdere a fost acuta Calea intravenoasa ofera o dispersie a apei si electrolitilor si permite dozajul exact O volum mare poate fi administrat rapid, si fluidele hipertonice pot fi adminstrate in siguranta prin intermediul unei vene de calibru mare Venele disponibile pt accesul vascular: jugulara, ceflica, safena laterala si venele femurale Exista avantaje si dezavantaje in cazul in cazul abordarii fiecareia, dar vena jugulara este cea mai utilizata deoarece ofera posibilitatea administrarii unor volumen mari, administrarea de solutii hipertonice cu potential iritant, masurarea presiunii venoase centrale si colectarea repetata de sange pt analize Vena ceflica este de asemenea folosita, dar flexarea cotului diminueaza circulatia fluidului, iar administrarea de fluid ecu potential iritant un pot fi adminstrate Regiunea de insertie a cateterului ar trebuie monitorizata periodic pentru a detecta complicatii Calea subcutanata este convenabila pt terapia cu fluide de mentinerea in cazul cainilor si pisicilor de talie mica Spatiul subcutanat in cazul cainilor si pisicilor poate oferi administrarea de volume mari de fluid, iar K poate fi folosit in concentratii de pana la 30 pana la 35 mEq/L fara provocarea iritatiilor Administrarea fluidelor trebuie administrate subcutanat de-a lungul regiunii dorsale, de la regiunea scapulei pana la regiunea lombara Supraincarcarea cu fluide este improbabil sa apara atunci cand fluidele sunt administrate subcutanat pacientilor fara boli cardiace primare Administrarea de fluide sc nu este adcvata in cazul pacientilor cu pierderi acute si severe de lichid (soc) si in cazul deshidratarii si hipotermiei severe Solutii hipertonice si iritante nu sunt recomandate adm sc, doar solutiile izotonice Administrarea subcutanata de dextroza5% diluata cu apa trebuie evitata deoarece echilibrarea ECF cu o solutie cu electroliti liberi poate sa duca temporar la agravarea echilibrului electrolitic Calea orala din punct de vedere fiziologic este cea mai adecvata, si fluide cu o varietate compozitionala variata pot fi adminstrate Fluidele pot fi adminstrate rapid cu efecte reverse minime Aceasta cale un poate fi utilizata in cazul unor patologii gastrointestinale (voma, diaree) sau pacientilor cu pierderi mari si acute de fluide deoarece administrarea si dispersia solutiilor nu este suficient de rpida In cazul aimalelor anorexice fara prezenta de voma si diaree fluidele pot fi adminstrate oral folosind un numar diferit de tehnici( tub nasogastric, esofagostomie, tub gatrostomic) Calea intraosoasa sau intramedulara este utila in cazul animalelor tinere si talie mica in cazul in care abordul intravenos este difcil Maduva osoasa nu sufera modificari atunci cand animalul este hipovolemic si accesul este relativ simple Zonele de abord sunt: tuberozitatea tibiala, fosa trohanterica a femurului, aripa iliumului si tuberculul mare al humerusului Periostrul este recomadat a se anestezia cu infiltratii lidocaina pentru a evita durerea in timpul plasarii cateterului Riscurile includ:osteomielita si durere determinata de administrarea fluidului
DOZA FLUIDE
Rata de administrare fluidului este determinata de gravitatea si rapiditatea
pierderii de fluide Doza de soc a coloizilor sintetici este 20 mL/kg pentru caini si 10 pana la 15 mL/kg pisici Doza de soc cristaloizi izotonici: 80 pana la 90 mL/kg caini si 40 pana la 60 mL/kg pisici Studii experimentale arata ca administrarea de fluide la o doza de 90 mL/kg/h un cauzeaza edem pulmonar in cazul cainilor si pisicilor cu un status normal Administrarea intravenoasa de cristaloizi in cazul pisicilor se realizeaza cu precautie deoarece organul de soc al pisicilor este pulmonul iar supraincarcarea cu fluid si edemul pulmonar pot sa se intaleze foarte rapid. Bolus initial de 15 pana la 20 ml/kg la fiecare 15 pana la 20 min pana la 60 ml/kg (soc distributiv) este eficient in a asigura necesarul de fluid pt revenire in timp ce este evitat edemul pulmonar si supraincarcarea cu volum(hiperhidratare) Pisicile anesteziate ce primesc Ringer lactat la o rata de 225 mL/kg timp de 1h dezvolta: Jetaj nazal Chemozis (edem conjunctiva) Ascita, diaree Exudarea solutiilor din zona cateterului La examenul necropsic aceste pisici au prezentat: ascita, edem pancreatic si acumulare de fluid liber in trahee
Rata de mentinere a fluidului este 40-60 ml/kg/zi
Aproximativ doua treimi din rata de mentinere reprezinta pierderi sensibile (usor de masurat) eliminari urinare si o treime reprezinta pierderi insensibile (diicil de masurat) pierderi prin fecale si respiratie In cazul unui caine de 10 kg doza zilnica de mentinere e 600 mL insa 400 mL reprezinta pierderi sensibile si 200 ml insensibile
MONITORIZARE ADMINISTRARE FLUIDE
O examinare clinica completa ce include evaluarea elasticitatii pielii si auscultatia atenta a toracelui ar trebui sa faca parte din examinarea zilnica a unui pacient caruia i se administreaza fluide Cand se evalueaza raspunsul la terapia de rehidratare la animalele ce prezinta durere, un opioid analgezic(preferabil hidromorfona sau fentanyl) este recomandat a se administra pentru controlul durerii Hematocritul, proteinele totale si monitorizarea greutatii ar trebui monitorizate Monitorizarea periodica a modificarilor de greutate este una dintre cele mai importante variabile de urmarit in timpul perioadei de rehidratare, de preferat cantarirea se realizeaza de doua ori pe zi folosind aceeasi scala O pierdere sau castigare de 1Kg reprezinta un exces sau deficit de 1L de fluid deoarece masa corporala nu se pierde sau castiga intr-un timp atat de scurt un pacient deshidratat ar trebui sa castige in greutate pe masura ce gradul de rehidratare este atins, iar apoi greutatea este indicat sa ramana constanta totusi, greutatea corporala poate creste fara restaurarea eficienta a volumului circulant in cazul pacientilor cu pierderea severa a fluidelor din spatiul III
Eliminarea urinei
medicul trebuie sa supravegheze output-ul de urina al animalului dupa
instituirea terapiei de rehidratare oligurie trebuie suspectata in cazul pacientilor cu insuficienta renala acuta, in special celor cu intotxicatie cu etilen glicol cantitatea normala de urina eliminata este de 1 pana la 2mL/kg/h. Pe masura ce pacientul devine hidratat, oliguria fiziologica ar trebui sa inceteze si output-ul urinar creste in timp ce densitatea specifica a urinei scade daca oliguria inca persista dupa ce deficitul de rehidratare a fost corectat, este recomandat ca terapia de rehidratare sa fie impartita zilnic in intervale de sase 4-ore daca functia renala este incerta daca oliguria nu raspunde la volume moderate, administrarea in continuare de fluide poate duce la edem pulmonar
Presiune venoasa centrala
masurarea presiunii venoase centrale cu ajutorul unui cateter venos jugular
pozitionat la nivelul intratoracic al venei cave valoarea normala a PVC este 0-3 cm H2O PVC creste de la valori sub limita normala in limite normale cand fluide au fost administrate unui animal deshidratat O crestere progresiva a PVC peste normal in timpul terapiei cu fluide este un indicator pt diminuarea ratei de administrare a fluidului sau se recomanda orpirea temporara a terapiei de rehidratare O crestere brusca si mentinuta a PVC poate indica insuficienta cordului de a coordona aportul de fluide in mod eficient si poate duce la instaurarea edemului pulmonar, cauzat de insuficienta cardiaca a cordului stang
Lactatul
Concentratia lactatului din sange poate fi folosit ca si indicator al gradului de
perfuzie periferica in cazul monitorizarii resuscitarii Masurarea sa poate fi realizata pe probe recoltate din sange venos sau arterial Valori normale la caine se incadreaza in jurul valorii de 2.0 mmoli/L, 3-5 mmoli/L reprezinta o crestere usoara, 5-8 mmoli/L crestere moderata si >8 mmoli/L semnifica o crestere severa Valori normale la pisica sunt mai mici de 1.46 mmoli/L Determinarea initiala a valorii lactatului in cazul pacientilor in stare severa poate fi un indicator relevant al evaluarii severitatii injuriei. Cea mai comuna cauza a hiperlactemiei este hipoperfuzia si hipoxia tisulara