VEGETATIA , ANIMALELE SI SOLURILE

Totalitatea plantelor slbatice rspndite pe suprafaa pmntului, n funcie de relief, clim,

ap i sol, reprezint vegetaia natural. Fauna cuprinde totalitatea animalelor slbatice de pe
suprafaa pmntului. Solul este stratul subtire, afanat de la suprafata scoartei terestre.
n Romnia, vegetaia i fauna sunt variate i se rspndesc pretutindeni, att pe uscat,
ct i pe ap. Felul vegetaiei este determinat de treptele de relief i de tipurile de clim. De
aceea, vegetaia se grupeaz n zone de vegetaie, care corespund treptelor de relief (cmpiilor,
dealurilor i munilor). Trecerea de la o zon la alta se face treptat. Fauna este strns legat de
vegetaie pentru c aceasta i asigur hrana i adpostul. Ca urmare, rspndirea faunei ine
seama de zonele de vegetaie.
La campie: - solul este fertil, de culoare neagra.
- vegetatie este de stepa (ierburi marunte) si silvostepa (ierburi si palcuri de padure);
- traiesc iepuri, soareci de camp si pasari mici;
Deal si podis: - intalnim paduri de foioase (stejari, fagi);
- traiesc mistreti, caprioare, vulpi, veverite;
- se cultiva vita-de-vie si pomi fructiferi.
La munte: - intalnim pdurile de conifere: brazi, molizi si pini;
-

traiesc ursul, cerbul, cprioara, cocoul de munte;

solurile sunt putin fertile (cresc ciuperci, fagi, flori).

Spre vrful munilor, arborii si pdurile de conifere nu mai pot crete din cauza frigului i vntului
puternic. Aici cresc tufe pitice, care se trsc pe pmnt, cum sunt jneapnul, afinul, bujorul de
munte. Tot aici intalnim acvila de munte, capra neagr.
Importana pdurii: mprospteaz aerul, influeneaz mersul temperaturii, precipitaiilor, vntului,
fixeaz solul, lemnul se foloseste n industrie.
Vegetatia de lunca: - o intalnim de-a lungul vailor si in Delta Dunarii;
- aici cresc plante iubitoare de apa: stuf, salcii, nuferi;
- aceste locuri sunt paradisuri ale pasarilor si pestilor.