DREPTUL AFACERILOR

Subiectul 27. Societatea n comandit (SC).

1.1 Descriei noiunea i caracterele societii n comandit.
Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu membrii care practica in
numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile
acesteia(comanditati) exista unul sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la
activitatea de intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta
din activitatea acestuia
-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate recurg numai
rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale
-capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare;
participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel
-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a
asociatilor
-societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale
nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate
1.2Comparai drepturile asociailor societii n comandit cu drepturile asociailor societii n nume
colectiv.
-Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are
la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul
de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a
contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat
are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in
societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de
asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin
intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea
societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind
la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a
comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa
participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.
-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica
fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea
societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in
activitatea comanditatilor
-Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei
proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de
aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul
asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea
capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru
societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul
are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la
capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
-Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele
se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca
societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul
social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii
ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai

intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si
majorarea capitalului social.
-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din
societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul
social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv
cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din
activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului
financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul
stabilit de actul de constituire.
1.3 Argumentai includerea n denumirea de firm a societii n comandit a cuvntului
ciobanu i a numelui ceteanului Jardan care are statutul de comanditar al acestei societi,
explicnd efectele pe care le genereaz aceste includeri.
Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,,
numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC
movileanu si Compania.sau Co..
Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si
asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere

limitat (SRL).
1.1 Numii atribuiile se in de competena exclusiv i neexclusiv a adunrii generale a SRL.
In competenta adunarii generale a SRL intra solutionarea celor mai importante probleme ce tin de activitatea
societatii. Adunarea nu poate decide numai in problemele pe care legea le atribuie competentei organului
executiv al societatii. Numai adunarea generala poate efectua modificari in actul de constituire, poate majora
sau reduce capitalul social , alege si revoca membrii organelor executive si ai organelor de control, poate
stabili remuneratia acestor membri, poate primi sau exclude asociati, poate aproba darea de seama si bilantul
societatii, repartiza beneficii, aproba contractele societatii cu tertii, a caror valoare depaseste o patrime din
capitalul social, contractele socieatatii cu asociatii sai, poate reorganiza sau lichida societatea,infiintarea
filialelor si reprezentantilor societatii,fondarea altor pj Adunarea generala adopta hotariri si in alte proble
neordinare cu care organul executiv nu a fost imputernicit.
1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a asociailor SRL, cu referire
la modul de informare a asociailor, deliberativitatea adunrii, modul de adoptare a hotrrilor i
ntocmire a procesului verbal.
Adunarea generala se poate convoca in sedinte extraordinare ori de cite ori este necesar, la cererea
asociatilor care detin de la 10 % in sus din capitalul social. Adunarea generala ordinara se convoaca de
regula la sfirsitul fiecarui an financiar pentru a se aproba darea de seama si bilantul annual, a se repartiza
beneficiile obtinute si a se aproba planul de perspectiva pe urmatorul an. Data convocarii adunarii generale,
locul si ordinea de zi vor fi communicate asociatilor cu cel putin 15 zile inainte. Fiecare asociat este in drept
sa propuna in ordinea de zi chestiuni pentru a fi examinate la adunarea generala, cu conditia ca ele sa fie
aduse la cunostinta tuturor asociatilor cu cel putin 3 zile inainte de adunare. Chestiuni neincluse in ordinea
de zi sau neaduse la cunostinta asociatilor nu pot fi examinate. Adunarea generala a asociatilor este
deliberativa daca la sedinta sunt prezenti asociati care detin cel putin 3 din voturile societatii. Daca minimul
necesar nu a fost intrunit, comitetul de conducere va convoca o noua adunare generala cu aceeasi ordine de
zi, in cel mult 2 saptamini. Adunarea convocata repetat va fi deliberativa indiferent de numarul voturilor
intrunite. La adunarea generala, comitetul de conducere organizeaza inregistrarea asociatilor prezenti ori a
reprezentantilor lor cu indicarea valorii partii sociale a fiecarui asociat si a numarului de voturi. Lista celor
prezenti va fi supusa aprobarii si va fi semnata de presedintele si de secretarul adunarii generale. Hotaririle

adunarii generale se adopta cu simpla majoritate de voturi, cu exceptia chestiunilor care se decid cu o
majoritate calificata de 3 din voturi. Cu 3 din voturi se adopta hotaririle privind modificarea actului de
constituire, majorarea sau reducerea capitalului social, aprobarea darii de seama, a bilantului annual,
repartizarea beneficiului, excluderea asociatior din societate, reorganizarea sau lichidarea societatii. Pentru
buna desfasurarea a sedintei adunarii generale, se alege un presedinte al adunarii si un secretar care in timpul
sedintei tine procesul verbal, in care consemneaza mersul lucrarilor, modul in care se voteaza, faptul daca a
fost sau nu adoptata o hotarire. Acest proces este semnat de presedintele adunarii si contrasemnat de secretar
si cel putin 2 asociati prezenti la adunare. Organul executiv al SRL pastreaza procesele verbale.
1.2 Prin hotrrea adunrii generale a SRL PINUL din 2.12.2007 a fost exclus asociatul
Nichiforeanu deoarece el nu a vrsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia s-l
verse nc pn la 1 noiembrie 2004, precum i nici nu a participat la ultimele 3 adunri
generale, a pierdut legtura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis s nu-i restituie
asociatului exclus partea din aport vrsat, or, societatea a suferit prejudiciu n legtur cu
nevrsarea integral a aporturilor. Asociatul exclus consider hotrrea ilegal i a atacat-o
in instan. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Adunarea general a asociailor, administratorul, unul sau mai muli asociai pot cere excluderea din
societate a asociatului care nu a vrsat aportul subscris, precum i a asociatului care, n calitate de
administrator al societii, comite fraude n detrimentul societii, folosete semntura societii sau
patrimoniul acesteia n favoarea sa sau a terilor.
Asociatul se exclude din societate prin hotrre judectoreasc.
Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporional din patrimoniul societii, dar are
dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea contabil a prii sociale la data excluderii, dac
hotrrea judectoreasc nu prevede altfel. Valoarea prii sociale a asociatului exclus din societate se
restituie acestuia n decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dup ce a reparat prejudiciul cauzat
societii. Obligaia de reparare a prejudiciului subzist n partea neacoperit prin aportul vrsat.

Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu

rspundere limitat (SRL).
1.1 Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd despre coraportul cu capitalul
social i despre dependena valorii ei de aportul depus.
Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie
de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Partea sociala este o fractiune a
capitalului social si reflecta cota parte din capitalul ce revine fiecarui asociat. Partea sociala poate imbraca
diferite forme ea poate fi reprezentata in raport procentul fata de marimea capitalului social si in suma
baneasca. Valoarea partii sociale depinde de marimea aportului varsat de asociat la constituirea societatii si
la majorarea acesteia.
1.2 Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, extras din
registrul de stat al persoanelor juridice, aport la capitalul social.
Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie
de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului.
Certificat al partii sociale este o hirtie de valoare constatatoare a drepturilor asupra partilor sociale aceasta
cofirma executarea oblig de aportare aici se indica denumirea societatii comerciale, nr si data inregistrarii de stat,
marimea capitalului social, date de identitate a asociatului, valoarea partii sociale in lei, proportia din capital, nr
de voturi pe care il are asociatul.
Aportul la capitalul social al societii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede
altfel.Pn la data nregistrrii de stat a societii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul
societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu prevd o
proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data
nregistrrii societii. . n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i

bani. n perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul
social.Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate
societii dac angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Suma total a aporturilor nu poate fi mai
mic dect cuantumul capitalului social.Asociaii nu pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aportul
Extras din registru de stat al pj este un document ce se elibereaza din Registrul de stat al persoanelor
juridice ce contune date despre persoanele juridice i ntreprinztorii individuali nregistrai n Republica se
elibereaza de persoanele abilitate cu acest drept Moldova.
1.3 Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat n judecat cu cererea de a anula
contractul de vnzare-cumprare a prii sociale ncheiat ntre asociatul SRL VIBOR (cedent) i
ceteanul Nicolescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost nclcarea dreptului de
preemiune ce-l are asupra prii sociale n caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat
litigiul ?
Partea social sau o fraciune a prii sociale poate fi nstrinat liber soului, rudelor i afinilor n linie
dreapt fr limit i n linie colateral pn la gradul doi inclusiv, celorlali asociai i societii, dac actul
de constituire nu prevede altfel. n cazul nstrinrii prii sociale unor alte persoane dect cele menionate
mai sus asociaii au dreptul de preemiune.
Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris
administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la
data transmiterii.
Asociaii trebuie s-i formuleze n scris acceptarea i s o transmit administratorului n termen de 15 zile
de la data primirii ofertei.

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop

lucrativ.
1.1 Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou personae juridice care au luat natere n
rezultatul divizrii.
- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare
prin separare,adoptata de org supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin
separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,monit of al rm in
care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea
drept sau satisfacerea creantelor cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de
inregistrare,bilantul de repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistra dezmembrarii in CS.
1.2 Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct doar acele operaiuni
care le deosebesc .
Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin
dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se
constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care se
constituie

1.3Adunarea General a acionarilor a hotrt dezmembrarea S.A. Autotransportatorul prin

separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat. Camera nregistrrii de stat a respins
nregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat dou argumente: a) Societatea care se
reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte din aciunile sale i b) Hotrrea de reorganizare
trebuie s fie adoptat cu din numrul total de voturi, pe cnd adunarea general a votat cu 2/3
din numrul acionarilor prezeni. S.A. Autotransportatorul a atacat decizia Camerei
nregistrrii de Stat n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din
voturi , nu cu asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre acestea nu avem
reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa
ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1 Numii actele necesare de a fi prezentate pentru nregistrarea unei societi pe aciuni rezultate
din fuziunea a dou societi cu rspundere limitat
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.
2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata participante
la fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.
8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.
9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.
Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.

1.2 Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbie
evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate pentru nregistrarea absorbiei unei
persoane jurdice de o alt persoan juridic
deosebirea dintre efecte
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta

b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o
SC incorporeaza una sau mai multe societati
1.3.ntocmii un proiect de contract de fuziune prin absorbie, potrivit creia SRL Vultureni,
care are capitalul social de 500 000 lei i 2 asociai cu pri sociale egale absoarbe SRL Ciocrlia,
cu 4 asociai cu pri sociale egale i capitalul social de 400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ absorbanta si cea
absorbita.
2. Forma fuziunii absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin in ea si care le vor
detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si obligatiilor de la PJ care se
dizolva la PJ absorbanta.
Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a acestuia facute in legatura cu

absorbtia

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form

organizatoric n alta
1.1Descriei noiunea de reorganizare prin tranformare.
Transformarea- este o operatiune prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma
juridica la alta, isi schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea
actelor de constituire n condiiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de lege pentru forma juridic
de organizare n care se transform.
1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu rspundere limitat n
societate pe aciuni.
procedura de transformare implica urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii pe actiuni
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii pe actiuni
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii
1.3 Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru nsmnare
societii n nume colectiv Tulescu i compania,cu condiia c ultima va plti preul peste un an.
Dup ce mprumutul a ajuns la scaden, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare s-i plteasc
preul pentru gru, dar cumprtorul nu i-a rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere n instana de
judecat pentru a ncasa forat suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n
referina depus la instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i
compania a fost transformat n SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele
care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociai ai SRL, deoarece i-au vndut partea lor social
imediat dup transformare. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
n cazul reorganizrii societii n nume colectiv n societate pe aciuni, n societate cu rspundere limitat
sau n cooperativ, asociaii continu, n termen de 3 ani, s rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile
nscute pn la reorganizare.
Asociatul nu este absolvit de rspundere nici n cazul n care, pn la expirarea termenului de 3 ani,
nstrineaz dreptul de participaiune la capitalul social.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1 Definii noiunea de dizolvare explicnd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune capat activitatii sale de
intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu
inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale.
1.2 Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup criteriile cunoscute
caracteriznd fiecare din aceste temeiuri.
Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare
1) voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud.
Dizolvarea fortata se face prin act judect. Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc:
1)Constituirea soc, este viciata au fost inculcate conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire
sau dispozitiile legale
-Lipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera ca actul lipseste sau nu-I
autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit.
-Obiectul active este illicit sau contrat ordinii publice ( obiectul activit . este illicit daca : actele normative
interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica
pedeapsa penala sau administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa
obtina autoriz organului de stat pina la inregistrare)

-Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile asociatilor, marimea capitatlului

social subscris ori scopul societatii.
-Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat
-Toti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii.
2)Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind adunarea generala a asociatilor
introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale
3)Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege
4)Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice daca practica un gen de
activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de stat)
5)Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca dispozitiile)
6)Alte cazuri stabil. de lege.
1.3 Procurorul mun. Chiinu, n baza art.87 Cciv. a naintat o aciune de a lichida SRL
Buzduganul care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de ctre Camera de
Liceniere. SRL Buzdugan n referina sa a motivat c, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea
deoarece activitatea farmaceutic nu este unicul gen de activitate desfurat. Societatea desfoar i
alte genuri de activitate i respect cerinele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul s
intenteze un proces n lichidarea a SRL? Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1 Numii actele necesare a fi prezentate de ctre lichidator la organul de nregistrare pentru radierea
persoanei juridice.
a)cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) bilanul de lichidare i planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau instana
de judecat care a desemnat lichidatorul;
c) documentul ce confirm lipsa datoriilor la bugetul public naional,
d) copiile avizelor de reorganizare sau lichidare a persoanei juridice, publicate
Pn la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridic
n lichidare este obligat, pe propria rspundere, s nchid contul (conturile) bancar i s predea
tampila pentru distrugere organului abilitat.
n cazul n care este n vigoare hotrrea instanei de judecat privind lichidarea i
radierea persoanei juridice din Registrul de stat, depunerea documentelor nu este necesar.
1.2 Comparai atribuiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice i ale
administratorului fiduciar insistnd n special asupra acelor care-i deosebesc.
1.3 Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-I restituie
suma de 50000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vndute cu doi ani n urm. Lichidatorul n
scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care a primit-o de la fostul administrator,
datoria a fost pltit nc un an n urm. Pe de alt parte lichidatorul a menionat c cet. Tigreanu a
omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaii n Monitorul Oficial i respectiv dac nu s-a
adresat n termenul stabilit de codul civil nu mai este n drept s pretind suma menionat.
Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa
ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1 Descriei principiile ce definesc statutul societii aflate n lichidare.
Lichidarea este guvernata de urmatoarele principia care defines statutul juridic al societatii aflate in
lichidare:
1)Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si
dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer

continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si
pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului de
lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc,
este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din
registru de stat.
2)Lichidarea societati se face in interesul asociatior (interesul asociatilor este pe prim plan .)
3)Lichidarea societatii este obligatore codul civil in art 86 alin 2 stabileste temeiurile de dizolvare fartata a
pj
1.2 Argumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analiznd separat fiecare operaiune a
procedurii de lichidare.
Procedura de lichiadare consta din urmatoarele operatiuni :
- Intrarea lichidatorului in functie si primirea patrimoniului societatii
El primeste de la administrator patrimoniul PJ, inventariaza bunurile si documentele PJ.El trebuie sa
asigure evidena activului i pasivului n modul stabilit de legislaie, s ntreprind toate msurile pentru
pstra i a conserva valoarea activelor, s pstreze toat documentaia persoanei juridice pn la
transmiterea acestea altor persoane spre pstrare. Lichidatorul este obligat sa tina evidenta operatiunilor
de lichidare in ordinea cronologica.
- Informarea creditorilor si publicarea avizului in MO al RM
Persoana juridic care a ntrat n procedura de lichidare are obligaia de a informa personal fiecare creditor al
su despre adoptarea hotrrii de lichidare. Desigur c aceast obligaie persist numai fa de creditorii a
cror calitate rezult din actele contabile ale debitorului, precum i celor care au naintat aciuni n judecat
i nc nu au fost soluionate. ns exist i creditori despre creana crora persoana juridic care se
lichideaz nu tie i desigur acesta nu poate s-l cunoasc. Ca exemplu poate fi cumprtorul unui bun
pentru care persoana juridic n lichidare rspunde pentru vicii sau pentru eviciune. Anume pentru
prevenirea acestei categorii de creditori legiuitorul prevede obligaia persoanei juridice n lichidare s fac
cel puin dou publicaii consecutive n Monitorul Oficial pentru ai informa. Aceasta este o formalitate
legal, cci chiar dac aceti creditori nu au luat cunotin de avizul publicat ei se vor considera informai.
Nerespectarea termenului de 15 zile de informare personal a creditorilor nu este un termen de decdere din
drepturi. Informarea poate fi efectuat i mai trziu. ns n cazul n care informarea creditorului s-a fcut
mult mai trziu dect termenul stabilit acesta, n special creditorii din alte ri ar putea cere prelungirea
termenului de naintarea a preteniilor.
- Inaintarea creantelor
Termenul legal de naintare a creanelor este de 6 luni. ns acest termen nu lipsete pe creditorii
cunoscui de dreptul lor, ci este un punct de reper pentru lichidator la ntocmirea bilanului de lichidare.
Creanele pot fi naintate i mai trziu, n limita termenului de prescripie i pn la radierea persoanei
juridice din registru (vezi art.99) iar dac acestea sunt ntemeiate ele trebuie s fie recunoscute i
satisfcute. n susinerea acestei opiuni vine i dispoziiile art.95 potrivit creia dac creditorul cunoscut
nu a naintat pretenii suma de bani ce i se cuvine se depune pe cont bancar. Mai mult, legislaia
stabilete i un mecanism de protecie chiar i pentru creditorii persoanei juridice lichidate dac au
existat active i au fost transmise potrivit art.96 i 97 (vezi art.100).
- Intocmirea bilantului de lichidare
In termen de 15 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, lichidatorul este obligat
sa ntocmeasc un proiect al bilanului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilan si valoarea de
piaa a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator si datoriile
care se afla pe rol in instana judectoreasc.
- Satisfacerea creantelor
Consta in operatiunea de plata a datoriilor pe care PJ le are fata de creditori.
Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta.
Daca plata nu a fost facuta la timp, creditorul trebuie despagubit atit pentru prejudiciul efectiv cit si
pentru venitul ratat.
Satisfacerea creantelor cetatenilor fata de care PJ raspunde in calitate de debitor pentru prejudiciul
cauzat sanatatii lor sau in legatura cu decesul unor cetateni pe care capitalizarii platilor respective
pe unitate de timp, se efectueaza prin transferarea sumelor de bani calculate catre Casa Nationala a
Asigurarilor Sociale,
- Repartizarea intre asociati a activelor ramase

Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a
activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a
asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi
de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor
proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea
activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se
face prin act sub semnatura private.
- Prezentarea Camerei de Inregistrare a actelor
Pentru radierea persoanei juridice lichidatorul este obligat s depun o cerere la organul de stat care
deine registrul n care a fost nregistrat persoana juridic dizolvat, i anexeaz la aceasta actele
necesare:
cerera de radiere;
bilantul de lichidare si planul de repartizare a activelor, aprobat de organul suprem / instanta de judecata
care a desemnat lichidatorul;
documentul care confirma lipsa datoriilor la bugetul public national;
numerele MO in care au fost publicate avizele privind lichidarea.(art 24 din Legea nr 220/2007)
-

Radierea societatii din registru de stat al pj

Radierea persoanei juridice din registru de stat unde a fost nregistrat const ntr-o nscriere n
registru a operaiunii de excludere a subiectului de drept i ncetarea existenei acestuia. Calitatea de
subiect de drept, sau altfel spus capacitatea juridic a persoanei juridice exist atta timp ct aceasta este
nregistrat n Registrul de stat, adic de la data nregistrrii nscrierii (nmatriculrii) n Registru pn
la data radierii din Registru. Dup radierea persoanei juridice fa de aceasta nu pot fi naintate nici un
fel de cerine i aciuni civile sau de alt natur, iar dac ele se nainteaz, judectorul refuz primirea
cererii.
Pina la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, PJ in lichidare este obligata,
pe propria raspundere, sa inchida contul bancar su sa predea stampila pentru distrugere organului abilitat.
Decizia Camerei privind radierea persoanei juridice din registrul de stat poate fi atacat n contencios
administrativ, dac aceast decizie s-a bazat pe acte neveridice leznd drepturile i interesele creditorilor sau
participanilor persoanei juridice.
1.3Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere n instana de judecat pentru
ncasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie Fazanul a plilor obligatorii n sum
de 40 000 lei pe care prtul le datora. n locul referinei, pe adresa instanei a sosit o informaie
de la sediul prtului potrivit creia CAP Fazanul nu are sediu pe aceast adres ori aceasta a
fost deja lichidat. Ulterior CNAS a stabilit c lichidarea CAP Fazanul s-a fcut cu nclarea
legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat n Monitorul Oficial,
creditorii nu au fost ntiinai n modul stabilit despre iniierea procedurii de lichidare. De
asemenea, s-a stabilit c potrivit bilanului de lichidare, CAP Fazanul a mprit ntre membrii
cooperativei bunuri n valoare de 75 000 lei. Explicai cum urmeaz s procedeze CNAS pentru a
ncasa suma creanei?
Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

1.1 Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.
Confosrm legii INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de
insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de
tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a
debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea debitorului, n cazul
n care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil de creanele creditorilor n limita
patrimoniului ei. n acest caz, la baza evalurii patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii
lui dac este posibil aa ceva conform circumstanelor.

1.2 Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii procesului de

insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele care survin pentru creditorii
societii insolvabile.
1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-280
Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui
trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de
proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care
sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se
ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele)
Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de
administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule;
Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in
gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu
autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor
Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281
Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la
scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul
de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;
Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;
Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;
Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul
finateleor.
1.3 Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie a fost
stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune. Cumprtorul a restituit
frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii. Vnztorul a anunat c defectul frigiderului
este minor i c acesta va fi reparat din cont propriu. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul
reparat, iar vnztorul nu dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu avocatul, a
naintat o cerere introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate mpotriva SRL Trianon.
Cum urmeaz s procedeze instana?
Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de
consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza
incapacitatea acestuia de asi onora obligatiile pecuniare

Subiectul 37. Procedura planului aplicat persoanei juridice

insolvabile
.

1.1 Definii procedura planului persoanei juridice insolvabile i identificai etapele acesteia.
Prin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de
insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de
masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau devalorificare a masei debitoare.
Etapele:
I.Propunerea proiectului planului-acest proiect poate elaborat si propus instantei de catre debitor sau
administrator in 90 de zile de la data solicitarii.Instanta poate prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de
elaborare si de propunere a planului cu inca 30 de zile.
II.Structura si continutul proiectului de plan-planul trebuie sa fie compus din 2 parti:partea descriptiva si
partea organizatorica.

Partea descriptiva indica masurile care au fost si vor fi intreprinse,inclusiv temeiurile,oportunitatea si

consecintele aplicarii planului,necesare si importante pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca
instanta de judecata sal confirme.
In partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul planului,a statutului
juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate.
III.Admiterea si confirmarea planului-pina a fi pus in aplicare,planul urmeaza 2 proceduri
distincte:admiterea si confirmarea.
Proiectul de plan se prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta procedura presupune votarea
planului de catre adunarea creditorilor in cel mult 30 de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de
validare a creantelor.
Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma de catre instanta de
judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri judecatoresti in care planul se confirma si se dispune
inceperea realizarii lui.
IV.Indeplinirea masurilor stabilite in plan-daca planul a fost confirmat prin hotarire judecatoreasca
definitiva,conducatorul debitorului este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura prevazute
de plan.In indeplinirea planului debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a
activitatii.
V.Consecintele realizarii sau nerealizarii planului-daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori,se
considera ca planul a fost realizat.Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate
inainta o noua cerere introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului fara
a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.
1.2 Comparai procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului.
I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind
modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara
si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2
justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou
inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi
obtinut printr-o simpla lichidare.
II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de
insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii
creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa
emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura
planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa
efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia
debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara
declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa
activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda
masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de
procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de
lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile
de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile
administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si
intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de
gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul
acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este
altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni
pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale
debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor
debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor.
1.3 mpotriva SRL EKKEL a fost depus o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de
ctre Inspectoratul Fiscal Chiinu. Administratorul SRL EKKEL solicit asisten juridic i
afirm c societatea lui nu este n stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace bneti pentru a se
achita cu impozitele, ns dac ar vinde marfa pe care o are ar putea s se achite. ntocmii o not
informativ n care s explicai administratorului temeiurile de intentare a procedurii insolvabilitii
i esena aplicrii procedurii planului i drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri.

Consultati administratorul unei SRL care nu-si poate onora obligatiile pecuniare ajunse la scadenta,insa are
active mai mari decit pasive si explicati-i daca are dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si
momentul cind el poate sa ceara.
art 168
(1) Sint indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata administratorul si debitorul.
(2) Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea
introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de judecata pina la sedinta de
distribuire.
(4) In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 90 de zile in instanta de judecata, aceasta poate decide
lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului,
termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult decit cu 30 de zile.
Procedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand debitorul are active mai mari decat
pasivele si nu-si poate onora obligatiile pecuniare, din considerentele: pe de o parte este pastrat
intreprinzatorul ca subiect de drept, acordandu-i-se sansa unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura
permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decat ar fi obtinut printr-o simpla
lichidare.(NU SE STIE DACA E CORECT )

Subiectul 38.
insolvabilitate.

Patrimoniul

debitorului

procesul

de

1.1 Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ n masa debitoare, bunurile care nu se
include n masa debitoare i bunurile care o suplimenteaz.
Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precum i
cele pe care el le dobndete i le recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n proprietatea
comun n devlmie a soilor se includ n masa debitoare. Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu
partea sa din proprietatea comun n devlmie, urmnd ca instana de judecat s separe cota
corespunztoare din proprietatea comun n conformitate cu dispoziiile Codului civil.
In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile
material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori
(bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte.
Bunurile care nu se includ n masa debitoare
Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de
procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului.
Fondul social de locuine, instituiile precolare i obiectivele de infrastructur comunal snt transmise
autoritilor administraiei publice locale Obligaiile de ntreinere i de meninere n funciune a acestor
obiective conform destinaiei lor trec la autoritile administraiei publice locale la expirarea a 30 de zile de
la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele snt transmise necondiionat n starea n care se afl la data
transmiterii lor. Finanarea ntreinerii acestor obiective se efectueaz de la bugetele respective.
1.2 Comparai procedura de vnzare a bunurilor incluse n masa debitoare, specificnd pe cele n
privina crora crora exist drepturi prefereniale i cele n privina crora nu sunt drepturi
prefereniale.
In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se
comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea
bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina
la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In
cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability,
bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin
negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de
comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic
decit valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca
creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde
la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa ,
instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care

acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care
va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in
capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind
incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea
termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in
acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta
asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al
debitorului.
1.3 Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul persoanei juridice
anterior intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv:
a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii lei o cldire al
crei pre de pia era de 2 mln. lei; b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei
Secolul 21; c) cu dou zile nainte de intentarea procesului a vndut marf unui ntreprinztor; d)
n ziua intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat un contract de gaj prin care a garantat
executarea unei datoriei anterioare.
Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul
poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea
procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu
titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in
detrimentul altora.
a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi
anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai
mare decat cea primita (art 113 lit. C).
b)potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului
savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a
facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul
acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de
indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului
este proportionala cu patrimoniul sau. Aici l egiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile
efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele
unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.

Subiectul 39. Constituirea societii pe aciuni (SA).

1.1 Descriei procedura de constituire a SA n baza dispoziiilor Codului civil.
Conform codului civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale
crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii lor la capitalul
social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile societii, n
limita prii nevrsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de constituire
al societii pe aciuni trebuie s se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare
clas;
d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
f) modul de inere a registrelor societii;
g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.

Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni

Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.
Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre acionari i reprezint
valoarea aporturilor n numerar i n natur vrsate proporional numrului i valorii aciunilor subscrise.
Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral ntre fondatori.
Fondatorii snt obligai s plteasc aciunile subscrise pn la nregistrarea societii pe aciuni dac
aportul este n numerar sau n termen de 30 de zile de la nregistrarea de stat dac aportul este n natur.
n cazul n care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani financiari
consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a acionarilor nu a luat nici o
hotrre conform legii, societatea se dizolv.
1.2 Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea reglementat de
Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicnd deosebirea i recomandnd soluia
corect.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si
infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate
intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad
faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde
dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societii
sunt persoanele fizice i juridice care au luat decizia de a o nfiina. Fondatori ai societii pot fi persoane
fizice capabile i persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state strine i
organizaii internaionale. n calitate de fondatori ai societilor, n numele Republicii Moldova sau al
unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice determinate de legislaie. ntreprinderile de stat i
municipale snt n drept s fondeze societi n temeiul autorizaiilor autoritilor publice. Numrul
fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat. Societatea poate fi nfiinat de un singur fondator (alctuit
dintr-un singur acionar) numai n cazul n care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial
alctuit dintr-o singur persoan. Fondatorii snt n drept s svreasc numai aciuni ce in de nfiinarea
societii i numai n limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi
fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de
bunuri din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu, nelciune sau abuz de
ncredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de
legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea
indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul de societate are prioritate
fa de statutul societii pn la nregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraiei de
constituire a societii) nceteaz dup nregistrarea de stat a societii i executarea de ctre fondatori a
tuturor obligaiilor lor. Informaiile din documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului
comercial. Modificrile i completrile operate n documentele de constituire ce in de modificarea datelor
de identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei Financiare,
n termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii acestor modificri, pentru introducerea lor n Registrul
de stat al valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta urmtoarele acte:
a) cererea privind operarea modificrilor n Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de Stat privind modificarea
documentelor de constituire ale societii;
c) originalul (originalele) Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei n mrimea stabilit de Legea privind Comisia
Naional a Pieei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de
actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.
1.3 S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt n care s fie fondator unic.
n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat cu o cerere i a prezentat actele nesare
pentru nregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat nregistrarea S.A. Mixt, motivnd c este
interzis de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei n judecat. Cum
urmeaz a fi soluionat litigiul?
Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza
art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in

care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut
inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

Subiectul 40. Drepturile acionarilor

1.1 Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein 5%, 10% i 25 %
din aciunile cu drept de vot ale societii.
Drepturile suplimentare ale acionarilor
Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile
prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i
de statutul societii:
a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor;
b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de cenzori;
d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii.
Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile
prevzute sus au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i de
statutul societii:
a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, n temeiul raportului organizaiei de audit
sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a societii;
b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare a societii;
c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societii de persoanele
cu funcii de rspundere n urma nclcrii intenionate sau grave de ctre acestea a prevederilor
prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile
prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor
n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
1.2 Clasificai drepturile acionarilor n patrimoniale i nepatrimoniale i caracterizaile.
Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA:
Acionarul are dreptul:
a) s participe la adunrile generale ale acionarilor, s aleag i s fie ales n organele de conducere ale
societii;
b) s ia cunotin de materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor;
c) s ia cunotin i s fac copii de pe documentele societii, accesul la care este prevzut de prezenta
lege, de statut sau de regulamentele societii;
d) s primeasc dividendele anunate n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care
i aparin;
e) s nstrineze aciunile care i aparin, s le pun n gaj sau n administrare fiduciar;
f) s cear rscumprarea aciunilor care i aparin, n cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul
societii;
g) s primeasc o parte din bunurile societii n cazul lichidrii ei;
h) s exercite alte drepturi prevzute de prezenta lege sau de statutul societii.
Acionarul deintor de aciuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe
ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Acionarii deintori de aciuni care nu dau dreptul la vot obin acest drept la adunarea general a
acionarilor cnd se iau hotrri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi n
cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii.
Dreptul la vot, dat de aciunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dac prezenta lege sau alte acte legislative
nu prevd altfel. Acionarul este n drept, n temeiul mandatului sau contractului, s delege exercitarea
drepturilor sale reprezentantului sau deintorului nominal de aciuni. Acionarul este n drept s-l
nlocuiasc oricnd pe reprezentantul su ori pe deintorul nominal de aciuni sau s-i retrag
mputernicirile, dac actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Acionarul care
lucreaz n societate nu are drepturi prefereniale fa de ceilali acionari. Acionarul nu este n drept s
cear rscumprarea de ctre societate a aciunilor care i aparin, cu excepia cazurilor prevzute de
prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societii. Acionarul nu este n drept s acioneze n
numele societii sau pe cauiunea ori cu garania societii.
Drepturile asociatului din cadrul SRL:

Asociatul beneficiaz de drepturile stabilite de lege i de actul de constituire, inclusiv dreptul:

a) de a participa la conducerea societii n conformitate cu prevederile legii i ale actului de constituire;
b) de a vota la adunrile generale ale asociailor;
c) de a fi informat despre activitatea societii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societii;
e) de a nstrina i a dobndi, n condiiile legii, partea social;
f) de a cere dizolvarea societii;
g) de a participa la repartizarea beneficiilor;
h) de a obine, n caz de lichidare a societii, valoarea unei pri a patrimoniului acesteia rmas dup
achitarea cu creditorii i cu salariaii si, proporional prii sale sociale;
i) de a cere excluderea asociatului
Dreptul asociatului la informare, la control i examinare:Administratorul este obligat s prezinte
nentrziat, la cererea oricrui asociat, informaii privind activitatea societii i s i pun la dispoziie
registrele contabile i alte documente ale societii.Orice asociat are dreptul la o copie a bilanului
anual.Asociatul are, de asemenea, dreptul s examineze bilanul anual, lund cunotin de registrele
contabile i de alte documente ale societii de sine stttor sau cu ajutorul unui expert, s cear explicaii de
la organele societii dup prezentarea bilanului anual.
1.3. Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere n judecat, solicitnd anularea hotrrii
de majorare a capitalului social i ncasarea prejudiciului suportat. n motivare acionarul a explicat
c el nu a tiut de majorarea capitalului social, i a invocat faptul c pn la majorare deinea 40 %
din aciunile ordinare ale societii, iar dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai
20 %. De asemenea a fost invocat faptul c activele societii la momentul majorrii capitalului social
depeau mrimea capitalului social cu 50% i n procesul de majorare noii acionari au pltit numai
valoarea nominal. n referina sa, S.A. VIVAN a respins cererea acionarului, considernd-o
nentemeiat. Cum urmeaz a fi soluiant litigiul de ctre instan? Litigiul va fi solutionat astfel:
instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea tre facuta cu decizia
tuturor actionarilor. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si
astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost
incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre
micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

Subiectul 41. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni.

1.1Relatai despre aciune ca valoare mobiliar i despre drepturile acordate de aceasta titularului.
conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal sau care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a
primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2 Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicndu-le esena.
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot n adunarea general a acionarilor, dreptul de
a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul aciunii ordinare
referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii
unei pri din bunurile societii care se distribuie n cazul lichidrii ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara
vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin
inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda
tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date

--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport
electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in
registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor
mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii.
--- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea de la acionarul
societii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in
hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea
maririi capitalului social la nr total de actionari.
1.3 Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce deriv din
aciunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend i posibilitata de nstrinare. 1)
daca el poate sa voteze la AG-? Aciunea preferenial cu dividende fixate nu d proprietarului ei dreptul la
vot n adunarea general a acionarilor, cu excepia cazurilor:
a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative n decursul termenului
stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz dup plata n ntregime a dividendelor acumulate;
b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor proprietarilor
de aciuni prefereniale n legtur cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea suplimentar de
aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare fa de proprietarii
aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau
de statutul societii.
2) poate sa le instraineze- Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de dou sau mai multe clase, n
statutul ei va fi prevzut ordinea de plat a dividendelor anunate i a valorii de lichidare a aciunilor
prefereniale de fiecare clas.

Subiectul 42. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe

aciuni.
1.1 Definii obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni i descriei drepturile
acordate de obligaiune titularului.
Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de
la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele
stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor.
obligatiunea acorda urmatoarele dr:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala
- de a primi valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite
Deintorii de obligaiuni apar n calitate de creditori ai societii
Deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii
sub form de dobnd sau alt profit.
Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.
Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti.
1.2 Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute i menionai deosebirea obligaiunii de aciune.
a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal , oblig- titlu
financiar de imprumut
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, oblig- atest dreptul
deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda
aferent n mrimea i n termenele stabilite
c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii
d) actiunile reprez o parte din capitalul social iar obligat se emit numai daca aceasta sa decis la AG

e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posib de a primi o parte din bunuri a acesteia iar oblig nu dar
in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni..
1.3 Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care prevd plata
dobnzii o dat pe an n mrime de 20% din valoarea nominal, ns societatea timp de 3 ani nu a
pltit dobnda cuvenit. Consultai obligaionarul i recomandai-i posibilele variante de a-i apra
dreptul.
In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din
profitul societii sub form de dobnd sau alt profit.
Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea obligaiunilor plasate nainte de
termenul de scaden n cazul n care emitentul nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente.

Subiectul 43. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii

de valoare.
1.1. Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare.
-

3 pct.

Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria

initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.
Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile
prevazute de lege.
Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei
clase de valori mobiliare pe alte clase.
Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m
mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

1.2 Comparai procedeul de achiziionare a propriilor aciuni cu procedeul de rscumprare a

propriilor aciuni de societatea emitent
*Achizitonarea:
Aciunile plasate de societate se achiziioneaz de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice
pe piaa secundar. Societatea este n drept s achiziioneze aciunile plasate de ea numai n scopurile
prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Hotrrea de achiziionare de ctre societate a aciunilor
plasate de ea se ia de:
a) adunarea general a acionarilor, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul reducerii capitalului
social sau cedrii ctre salariaii societii a unui anumit numr de aciuni proprii;
b) consiliul societii, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul prevenirii scderii cursului lor.
n hotrrea societii privind achiziionarea aciunilor plasate de ea vor fi indicate clasele i numrul lor,
preul de achiziie, forma de plat i termenul n decursul cruia are loc achiziionarea. Preul de achiziie va
fi echivalent cu valoarea de pia a aciunilor, iar termenul de achiziie nu va fi mai mic de o lun. Societatea
este obligat s aduc la cunotina fiecrui acionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deintor nominal
de aciuni propunerea de achiziionare a aciunilor aflate n circulaie ale societii i/sau s publice
propunerea sa. Orice acionar este n drept s vnd aciunile care i aparin, societatea fiind obligat s le
achiziioneze n condiiile anunate. Dac numrul total de aciuni care figureaz n ofertele acionarilor
depete numrul de aciuni anunate pentru achiziionare de ctre societate, aciunile se achiziioneaz
proporional numrului lor, indicat n fiecare ofert.
Societatea nu este n drept s achiziioneze aciuni plasate de ea:
1) n decursul unei luni pn la nceputul plasrii aciunilor emisiunii suplimentare, n procesul plasrii
acestor aciuni, precum i n decursul unei luni dup plasarea lor;
2) dac, conform ultimului bilan:
a) societatea este insolvabil sau achiziionarea aciunilor plasate o va face insolvabil; sau
b) valoarea activelor nete ale societii este mai mic dect valoarea capitalului ei social sau va deveni mai
mic n urma achiziionrii aciunilor plasate;
3) dac, n urma unei astfel de achiziii, numrul aciunilor de tezaur va depi limita stabilit la art.13
alin.(6), cu excepia situaiilor enumerate la alin.(3).

*Rascumpararea:
Aciunile plasate de societate se rscumpr de ea la cererea acionarilor n cazurile prevzute de prezenta
lege, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.
Societatea va rscumpra n mod obligatoriu aciunile plasate de ea n cazul:
a) sosirii termenului de rscumprare a aciunilor, prevzut n statutul societii; sau
b) operrii n statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile acionarilor; sau
c) efecturii de ctre societate a unei tranzacii de proporii ; sau
d) reorganizrii societii, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor;
e) neadoptrii, la cererea acionarilor, a hotrrii de conformare a societii prevederilor art.39 alin.(6).
Acionarul este n drept s cear rscumprarea aciunilor care i aparin dac:
a) nu i s-a permis, fr temei legal, s participe la adunarea general a acionarilor la care s-a luat
hotrrea n unul din cazurile prevzute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat mpotriva adoptrii hotrrii prevzute la alin.(2) lit.b)-d) i/sau a votat pentru adoptarea
hotrrii prevzute la alin.(2) lit.e) i a cerut rscumprarea aciunilor n termenul prevzut la alin.(6);
c) i-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societii privind ncheierea unei tranzacii de proporii.
Rscumprarea aciunilor societii se efectueaz la preul lor de pia, dac legislaia nu prevede altfel.
Termenul de depunere de ctre acionari a cererilor de rscumprare a aciunilor ce le aparin se stabilete n
statutul societii i va fi de cel puin 2 luni de la data lurii de adunarea general a acionarilor sau de
consiliul societii a uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a aciunilor nu
va depi 3 luni de la data depunerii cererii de rscumprare.Dreptul de a cere rscumprarea aciunilor ce le
aparin l au acionarii inclui n registrul deintorilor de valori mobiliare la data lurii uneia din hotrrile
prevzute la alin.(2) lit.b)-e). Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea aciunilor ce i aparin n
cazul n care se ia hotrrea de dizolvare a societii.
1.3.Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga s
rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a
participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu S.A.
Favorit, deoarece ultima este n proces de insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia prealabil.
Vetrescu solicit asisten juridic i reprezentare n instan. Cum trebuie soluionat litigiul?
SA Victoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu deoarece conform legii
actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la
adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel Vetrescu isi va
putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat prevederile legii referitor la
rascumpararea actiunilor care spune ca daca actionarului nu I sa permis sa participle la adunarea generala la
care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumparare.

Subiectul 44. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni.

1.1.

1.1 Relatai despre dreptul societii pe aciuni de a ncheia acte juridice i despre dreptul de a
ncheia acte juridice (tranzacii) de proporii.
Tranzacia de proporii este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, n
ceea ce privete:
a) achiziionarea sau nstrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj, darea n arend,
locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a
drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii, conform
ultimului bilan; sau
b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile n astfel
de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii; sau
c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale societii
1.2 Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu tranzaciile de
proporii i cu tranzaciile cu conflict de interese referindu-v la procedura de ncheiere, executare i
efectele juridice.
Consiliul societatii poate aproba tranzactia cu conflict de interese daca pentru ea a votat unanim toti
membrii,cu exceptia celor interesati in aceasta tranzactie,care nu pot participa la vot.Daca in tranzactie sunt

interesati mai mult de jumatate din membrii consiliului,aprobarea ei trece in competenta adunarii
generale.Daca la momentul adoptarii hotaririi privind aprobarea contractului cu conflict de
interese,membrilor consiliului sau,dupa caz,actionarilor participanti la adunarea generala nu le erau
cunoscute toate circumstantele privind tranzactia cu conflict de interese,ea fiind incheiata cu incalcarea
dispozitiilor legale,consiliul sau adunarea generala este in drept sa ceara organului executiv sa renunte la
incheierea contractului ori sa rezilieze daca este incheiat,si sa ceara repararea prejudiciului cauzat.
1.3 Ceteanul Lucescu, acionar a S.A. Fntna, a depus o cerere de chemare n judecat de
anulare a contractului de gaj prin care S.A. Fntna garanta BCA Prima c, n cazul n care
peste doi ani SRL DERN nu va restitui bncii mprumutul de 2mln. Euro, ea nsi va onora
aceast obligaie n locul debitorului.
n motivarea cererii reclamantul arat c suma de 2 mln de Euro inidcat n contractul de gaj
reprezint un contractul de proporii ori el reprezint peste o 100% din capitalul social i 52% din
mrimea activelor S.A. Fntna. Prtul S.A. Fntna a menionat n referin c, acionarul
Lucescu nu este n drept sa nainteze o asemenea aciune, i c garania a fost acordat pur formal, ori
SRL DERN este o societate solvabil i BCA Prima nu va recurge nici odat la ncasarea sumei de
la garant. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Conform legii cu priv la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa
deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respective de anulare a unei tranzactii de
proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respective Lucescu sa
adresat din initiative proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul
in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2mil euro, Fintina isi va onora aceasta
obligaitie a debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA
Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea o alt effect.

Subiectul 45. Adunarea general a acionarilor n societatea pe

aciuni (SA).
1.1.Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri generale i
formele de inere a adunrii generale.
Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de
constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in
forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub form mixt.
Adunarea
general
anual
nu
poate
fi
inut
prin
coresponden.
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai trziu de dou
luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam anuale a societii.
Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in adunri generale regionale dac
la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor
adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de lege, de statutul societii sau
de
adunarea
general.
Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia consiliului
societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a cererii de a ine o astfel de
adunare.
1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a acionarilor referindu-v n
special la: ntocmirea ordinii de zi, informarea acionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a
hotrrilor i ntocmire a proceselor verbale

Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei
consiliului societii.
n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu privire la inerea adunrii
generale anuale sau inerea ei n termenul indicat aceasta se convoac la decizia organului executiv al
societii.
Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul
deciziei consiliului societii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista candidailor n
organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii, inndu-se cont, n mod obligatoriu,
de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii
Chestiunile propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor vor fi
formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii lor, numele i prenumele (denumirile) acionarilor care
propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care le aparin.
Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi nscrise n
ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn la data de 10 ianuarie, s
decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze acionarilor decizia luat
cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui gestionar.
Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena acestora: va
fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal de aciuni, sub form de
aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat n lista acionarilor care au dreptul s participe la
adunarea general i/sau va fi publicat n organul de pres indicat n statutul societii de ctre societile pe
aciuni
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form mixt: se
expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal de aciuni sub form de
aviz mpreun cu buletinul de vot; i se public n organul de pres indicat n statutul societii.
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea ntreag i sediul societii
Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o alt persoan
aleas de adunarea general.
Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau cu
dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii
care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de
jumtate din voturile reprezentate la adunare
La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o aciune cu drept de vot - un vot, cu
excepia cazurilor prevzute de prezenta lege.
Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i exprime opinia separat care se va anexa
la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta n el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea general a acionarilor se
nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de numrare a voturilor i de
membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexeaz la procesul-verbal al
adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu prezena acionarilor se anun la adunarea general a
acionarilor. Rezultatul votului prin coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor
printr-un aviz i/sau prin publicarea informaiei despre rezultatul votului. Hotrrea adunrii generale a
acionarilor intr n vigoare la data anunrii rezultatului votului, dac prezenta lege, alte acte legislative sau
hotrrea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei n vigoare.
Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor - Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor se
ntocmete n termen de 10 zile de la nchiderea adunrii generale, n cel puin dou exemplare. Fiecare
exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de secretarul adunrii generale ale cror
semnturi se autentific de membrii comisiei de cenzori n exerciiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde:
a) data, ora i locul inerii adunrii generale;
b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii;
c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general;
d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale;
e) ordinea de zi ;

f) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor i prenumelor
vorbitorilor;
g) rezultatul votului i hotrrile luate;
h) anexele la procesul-verbal.
1.3 Cetenii Jardan i Corlteanu, acionari ce dein 38% din aciunile ordinare ale S.A. Nucul, au
depus n instana de judecat o cerere prin care solicit anularea deciziei Camerei nregistrrii de Stat
prin care a fost nregistrat modificarea actului de constituire a S.A. Nucul i implicit majorarea
capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotrrea adunrii generale din 20.08.2007. Acionarii
reclamani susin c au participat la adunarea general, au votat mpotriva hotrrii de majorare a
ccapitalului social i deci hotrrea nu a fost adoptat. Ceilali acionari, precum i Camera
nregistrrii de Stat afirm c hotrrile adunrii generale au fost adoptate cu majoritatea de voturi
i nu exist temei de nulitate. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau cu
dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii
care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de
jumtate din voturile reprezentate la adunare.
de competenta exclusive a SA tine si modificarea capitalului social adica 2/3 si deci solutia instantei va fi
urmatoarea-anularea hotaririi AG a asociatilor deoarece ia nu intruneste nr necesar de voturi adica trebuie
67 dar ei au adoptat cu 62

Subiectul 46. Consiliul societii pe aciuni

1.1. Identificai importana Consiliului n structura organelor societii pe aciuni i caracterizai
atribuiile acestuia.
Membrii consiliului societii se aleg de adunarea general a acionarilor pe termenul prevzut n statut, dar
nu mai mare de 4 ani. Aceleai persoane pot fi realese un numr nelimitat de ori. La efectuarea votului
cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot a societii va exprima un numr de voturi egal cu numrul total al
membrilor consiliului societii care se aleg. Acionarul este n drept:
a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau
b) s distribuie aceste voturi egal ori n alt mod ntre civa candidai pentru funcia de membru al
consiliului societii.
n cazul alegerii prin vot cumulativ, se consider alei n consiliul societii candidaii care la adunarea
general a acionarilor au ntrunit cel mai mare numr de voturi.
Prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, mputernicirile oricrui membru al consiliului societii pot
nceta nainte de termen.
1.2. Demonstrai cum sunt promovate i protejate interesele acionarilor minoritari la fomarea
Consiliului societii evideniind importana votului cumulaiv.
Orice tranzacie cu conflict de interese poate fi ncheiat sau modificat de societate numai prin decizia
consiliului societii sau prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, n modul stabilit de prezenta lege i
de statutul societii.
Hotrrea adunrii generale a acionarilor privind ncheierea tranzaciilor cu conflict de interese, n
conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se adopt cu majoritatea voturilor din numrul total
de voturi ale persoanelor care nu snt interesate n ncheierea acestor tranzacii.
Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii snt persoane interesate n
efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi ncheiat numai prin hotrrea adunrii generale a acionarilor.
Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a convoca AG deoarece nu
este majoritatea pers care au interes si deci hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de
voturi
1.3. Acionarul S.A. I-KEL Pereanu a depus o cerere n judecat prin care a solicitat anularea
contractului de vnzare cumprare a unui imobil n valoare de 2 mln. lei, ncheiat de S.A. I-KEL
(vnztor) i fiul administratorului S.A. I-KEL Popa (cumprtor). n motivaie reclamantul a
artat c, potrivit legii, acest contract este un contract cu conflict de interese i, deci, este anulabil.
Vnztorul i cumprtorul n referinele depuse au solicitat instanei s fie respins cererea, cci

reclamantul nu este parte al contractului i, respectiv nu are dreptul s cear anularea lui. Cum
urmeaz a fi soluionat litigiul ?
Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) se considera persoana interesata persoana care este membru al
consiliului si lit g persoana afiliata adica fiu respective tata si fiu adica persoana care are interes
material ce nu coincid cu interesele societatii/
art 86 alin 7- Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau cunoscute toate
circumstanele legate de ncheierea tranzaciei cu conflict de interese i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat
prin nclcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept
s cear conductorului organului executiv al societii:
a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a prejudiciului cauzat
societii prin efectuarea acestei tranzacii.
Art 86 alin 8- Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu care au fost ncheiate,
dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate nevalabile n alte temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii altfel
contractul este nevalabil

Subiectul 47. Cooperativa de ntreprinztor

1.1 Distingei cooperativa de ntreprinztor de alte persoane juridice cu scop lucrative i n special de
societatea comercial i de cooperative de producie.
Cooperativele sunt partii componente ale economiei nationale si ale vietii sociale, activitatea lor economica
desfasurindu-se in sistemul sectorului privat al economiei de piata. Cooperativele sunt, ca si societatile
comerciale, persoane juridice de drept privat; in cadrul acestei categorii, insa, ele ocupa un rol aparte. Astfel,
desi se aseamana, sub multe aspecte, cu societatile comerciale, cooperativele nu sunt identice cu acestea nici
in general si nici in ceea ce priveste reglementarile speciale referitoare la cele doua categorii de persoane
juridice. Spre deosebire de societatile comerciale, care au ca motor al functionarii exclusiv obtinerea unor
profituri, cooperativele exista, mai degraba, pentru a servi necesittilor membrilor ce o detin si controleaza.
Cooperativele sunt, deci, in general, persoane juridice cu sau fara caracter economic, cu un profil propriu,
specific.
Codul civil definete cooperativa ca fiind o asociatie benevola de persoane fizice si juridice, organizate pe
principii corporative in scopul favorizarii si garantrii, prin actiunile comune ale membrilor sai, a intereselor
lor economice si a altor interese legale (art.171 alin.1 din cod).
Definitia legala se apropie, astfel, foarte mult de definitia data cooperativei de catre Alianta Cooperatista
Internationala (ACI), potrivit careia, cooperativa este o asociatie autonoma de persoane ce s-au asociat
voluntar in vederea satisfacerii necesitatilor si aspiratiilor lor comune pe plan economic social si cultural
printr-o intreprindere detinuta in comun si controlata democratic.
in fine, doctrina a definit cooperativa ca pe o societate asociativa cu caracter economic constituita pe baza
consimtmintului exprimat in mod liber de catre persoanele care devin membrii acesteia, n scopul
desfasurarii unei activitati in comun cu mijloace material-financiare comune.
Din definitiile de mai sus, dar si din observatiile facute pe marginea reglementarilor legale in domeniu, se
pot evidentia urmatoarele trasaturi definitorii pentru o cooperativa:
a) Posibilitatea asocierii libere si voluntare si a retragerii necondisionate dintr-o astfel de intreprindere.
Cooperativele se constituie pe baza liberului consimtamint si sunt deschise tuturor persoanelor care sunt de
acord sa-si asume responsabilitatile calitatii de membru cooperator, fara nici un fel de discriminare pe criterii
de nationalitate, origine etnica, religie, apartenentelor politice, origine sociala sau sex;
b) Structura democratica a functionarii. Cooperativele functioneaza in mod democratic si sunt controlate de
catre membrii cooperatori, care participa la stabilirea politicilor si adoptarea deciziilor, potrivit principiului
un membru un vot, iar conducerea aleasa este responsabila in fata membrilor;
c) O participare economica echitabila a membrilor. Astfel, fiecare membru a cooperativei contribuie in mod
echitabil la constituirea capitalului social, participa activ la actiunile acesteia si, in final, beneficiaza de o
distribuire corecta si justa a rezultatelor ei economice;
d) Un capital social variabil, ce este susceptibil de crestere prin varsminte treptate facute de membrii
asociati si de diminuare prin luarea inapoi, totala sau partiala, a participantiunilor varsate;

e) Autonomia si independenta cooperativei in relatiile cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu
autoritatilee publice.
1.2. Comparai drepturile pe care le ofer cota ordinar cu drepturile pe care le ofer cota
preferenial a membrului cooperativei de ntreprinztor
Membrul cooperativei detine o cota ordinara din capitalul social a carui valoare este direct proportionala
valorii aportului sau. Membrul cooperativei poate detine si o cota preferentiala, care de asemenea ,
suplineste capitalul social si este proportionala aportului varsat in contul ei.
Membrul asociat al cooperativei detine numai o cota preferentiala. Numarul total de cote ordinare ale
cooperativei este egal cu numarul ei de membri, iar nr. total de cote preferentiale nu poate depasi suma nr. de
membri si nr. de membri asociati.
Este ordinara cota care acorda membrului, in relatiile lui cu cooperativa, dr-ri patrimoniale si dr-ri
nepatrimoniale personale aferente celor patrimoniale , inclusiv dr. de vot. Cota ordinara se compune din
cota initiala , cotele suplimentare si din cotele bonus
Este preferentiala cota care,fara a acorda detinatorului dr. de vot , ii da dr. exclusiv la dividente si la dr.
preferential la patrimoniul liber de datorii in cazul lichidarii cooperative
1.3. Consultai un cetean strin i explicai-i diferena dintre o societate comercial i cooperativ de
ntreprinztor i dac poate el fonda: a) o societate comercial; b) o cooperativ de ntreprinztor.
Diferenta cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima, poate avea ca fondator o
societate comerciala insa societatea comerciala nu poate avea ca fondator o cooperativa de productie, ci doar
persoane juridice cu scop lucrativ (SNC,SC,SA,SRL), persoane juridice cu scop nelucrativ, si persoanele
juridice de drept public
Cetateanul strain poate participa la fondarea unei societati comerciale, fapt care este indicat expres in
prevederile legilor speciale (legea SA)
El poate participa si la fondarea unei cooperative de intreprinzator in calitate de persoana fizica care practica
activitate de intreprinzator (detinator de patenta, intreprindere individuala)

Subiectul 48. ntreprinderea de stat (S)

1.1.Definii noiunea i caracterele ntreprinderea de stat
ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoan juridic, care, pe baza
proprietii de stat transmise ei n gestiune, desfoar activitate de ntreprinztor.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire
prin acte unilaterale
b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei
este unitar si apartine integral statului
c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator,
adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia
expresa a fondatorului poate sad ea in arenda..
d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat
poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege
1.2. Explicai dac poate sau nu ntreprinderea de stat s participe la constituirea: a) unei societi
comerciale; b) a unei ntreprinderi municipale; c) a unei cooperative.
a)societatea comerciala
Art 31, al(4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in
temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.
Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care
statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului
statului.
Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.
b) intreprindere municipala
conform dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere
municipala il au atat u.a.t. de niv I sate (comune) si orase (municipii) cat si cele de niv II raioane.
c)cooperativa
fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar pers fizice! Art 5 L cu priv la coop de productie.

Art 4 L cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei persoana juridica
sau fizica care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
1.3. Administratorul ntreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec cu SRL
Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de Producie Plai de
transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat s semneze contractul de ipotec
menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deinute i
respective nu le poate gaja. Consultai administratorul i explicaii de ce ntreprinderea de stat nu are
dreptul de proprietate asupra bunurilor sale i n ce condiii ea ar putea s gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, , in
limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al
intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil,
ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare
a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si
incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al
fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct,
care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu
cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care S poate
dispune ca si proprietarul.

Subiectul 49. Particularitile statutului fondului de investiii

1.1.Descriei noiunea de fond de investiie referindu-v la definiie, tipuri i specificul activitii
Descriei noiunea de fond de investiie referindu-v la definiie, tipuri i specificul activitii.
Fond de investitie este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar mijloacele banesti obtinute
ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori mobiliare ale altor emitenti.
Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:
1. Mutual daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului.
2. Pe intervale daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea
actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin
de 2 ori pe an, la intervale de timp egale.
Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii:
1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste 70% din valoarea de
piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor emitenti. Fondurile specializate se clasifica :
a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:
- De actiuni
- De obligatiuni
- De actiuni si obligatiuni
- De hirtii de valoare de stat
- Ale pietii monetare
b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor:
- Diversificate
- Nediversificate
c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii sau dupa alte criterii ale
emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.
2. Fond nespecializat altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi active proprii in valori
mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat, pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult
decit fondul specializat la plasarea propriilor active.
Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a mijloacelor populatiei in
societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru
a minimaliza riscul investitiilor, fondul de investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori
mobiliare a cel putin 10 emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a
valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui emitent.
1.2. Comparai organele fondului de investiii cu organelle unei societi pe aciuni care practic

activitatea de producie.
Organele de conducere ale societii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul societii;

c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
Organele de conducere ale fondului de investiii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit n continuare consiliul fondului;
c) comisia de cenzori.
Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)
Adunarea general extraordinar a acionarilor fondului de investiii se convoac n temeiurile stabilite la art.53 alin.
(3) al Legii privind societile pe aciuni, precum i la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului
fondului.
n componena comisiei de numrare a voturilor a adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, pe lng
persoanele menionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societile pe aciuni, nu pot intra:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar.
Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societile pe aciuni, informaia privind inerea adunrii generale
a acionarilor fondului de investiii, cu ntiinarea oficial despre reorganizarea acestuia, n conformitate cu art.31 din
prezenta lege, se difuzeaz prin intermediul programelor de radio i televiziune de audien naional.
Consiliul fondului acioneaz n numele fondului de investiii, n limitele stabilite de Legea privind societile pe
aciuni, de prezenta lege sau de statutul fondului
n plus la atribuiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, de competena consiliului
fondului, dac aceasta este prevzut de statutul fondului sau de hotrrea adunrii generale a acionarilor fondului, in:
a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege, precum i a
modificrilor acestora;
b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniiativa managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau
auditorului fondului, a contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege.
Din componena consiliului fondului, n afar de persoanele indicate la art.66 alin.(5) i art.73 alin.(5) ale Legii
privind societile pe aciuni, nu pot face parte:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar, depozitarului i auditorului fondului;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar, depozitarului i auditorului
fondului;
c) persoanele fizice care exercit controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului
fondului.
In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului.
1.3. Recomandai cet. Pelescu I. soluii pentru investirea propriilor mijloace financiare n valorile mobiliare ale
emitenilor din R. Moldova, referindu-v la: a) riscurile pe care le are dac investete n fondul de investiie sau
n societi pe aciuni care desfoar activiti productive; b) la restriciile legale de investire a mijloacelor
fondului de investiie n aciunile i obligaiunile altor emiteni? b) la dreptul sau obligaia fondului de investiie
de a repartiza dividende?
a) ) Fondul de investiii este n drept s-i investeasc i reinvesteasc mijloacele numai n urmtoarele obiecte:
a) valori mobiliare ale altor emiteni;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
Alte restricii asupra activitii fondului de investiii
Fondul de investiii nu are dreptul:
a) s efectueze tranzacii de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare asupra crora nu are drept de proprietate;
b) s efectueze tranzacii de schimb cu valori mobiliare, exceptnd cazurile prevzute de legislaia cu privire la
privatizare;
c) s efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emiteni;
d) s contracteze credite i mprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;
e) s emit cauiuni i garanii de asigurare a executrii obligaiilor altor persoane;
f) s ncheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu
persoanele afiliate lor alte contracte dect cele prevzute de prezenta lege.
b) Fondul de investiii este obligat s repartizeze pentru plata dividendelor acionarilor si cel puin 50 la sut din
profitul net.

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop

lucrativ
1.1. Descriei cazurile de ncetare a funciei de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ.

revocarea administratorului- revocarea poate interveni oricind si independent de vreo culpa

contractuala a administratorului.Administratorul revocat se poate plinge instantei judecatoresti,dar
actiunea lui nu poate fi decit o actiune in daune.
renuntarea administratorului daca acesta e demisionat.Demisia trebuie facuta in fata org imputernicit
cu desemnarea.Administratorul care a fost revocat sau a demisionat trb sa predea functia celui nou
desemnat sau unui loctiitor al sau.Atributiile de reprezentare a noului administrator incep la data
inregistrarii sale in Registrul de stat al pers juridice..
1.2. Analizai obligaiile administratorului fa de societatea comercial
de a tine evidenta contabila;
de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
de a convoa adunarea generala;
de a pastra documentele PJ;
de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe carora este
subordonat;
de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;
de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna functionare a PJ pe
care o administreaza.
1.3. Consultai clientul privind cazurile cnd administratorul rspunde fa de teri.
de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator incheind acte juridice
dupa data dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe care lea intreprins. De ex: in cazul cind PJ
a devenit insolvabila din culpa administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea
cerintelor creditorilor (L. insolvabilitatii art.27).

Subiectul
lucrativ

51. Administratorul persoanei juridice cu scop

1.1. Relatai despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator.

In calitate de administrator poate fi desemnata o pers fizica avind capacitate deplina de exercitiu
1.2. Analizai aspectele privind:
1. desemnarea administratorului;
2. durata exercitrii funciei de administrator;
3. publicarea numelui administratorului,
4. remunerarea administratorului.
1)in caliatate de administrator poate fi desemnat un cetatean al RM,un cetatean strain sau un apatrid,fiind
administrator numai intro singura pers jur cu exceptia cazului cind administratorul este si asociat;
2)administratorul isi exercita functia o anumita perioada ,determinata de dispozitiile legale sau de clauzele
actului de constituire,adica atita timp cit aceasta pers detine si functia de asociat;toata perioada stabilita in
actul de constituire ;pina la data revocarii; administratorul a carui mandat a expirat poate fi reales pentru o
noua perioada.
3)numele administratorului trb sa fie inscris in Registrul de stat al persoanelor juridice pentru ca identitatea
si imputernicirile lui sa poata fi verificate de oricine doreste.
4)marimea remuneratiei administratorului o stabileste organul care l-a desemnat si se fixeaza in actul de
constituire,in regulamentul sau,in contractul individual semnat cu administratorul ori in alt act aprobat de
orgAnul competent al societatii.
1.3
Toi asociaii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar i au solicitat notarului s ntocmeasc o procur
prin care ei l mputernicesc pe ceteanul Lcrmioar s reprezinte interesele SRL VULTURENI n raport
cu organele administraiei publice i n raport cu terii la ncheierea tuturor contractelor comerciale.
Notarul a refuzat la ntocmirea unei asemenea procuri. Explicai motivele refuzului.
SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in
raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un
contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de
constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica si
salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune

intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in
actul de consitituire ale PJ si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune
ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin
de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.

Subiectul 52. ntreprinderea municipal

1.1Caracterizai drepturile pe care le are ntreprinderea municipal asupra bunurilor ce intr n
activul ei.
III. Patrimoniul ntreprinderii
11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis ntreprinderii, aparin acesteia numai n limitele
dreptului gestiunii lor economice.
12. Patrimoniul ntreprinderii se constituie din fonduri fixe i mijloace circulante, precum i din alte
valori, costul crora este reflectat n balanta autonom a ntreprinderii.
13. ntreprinderea i poate nstrina fondurile fixe (cldirile, construciile, utilajele, mijloacele de
transport i alte valori materiale) numai n baza deciziei fondatorului, cu excepia cazurilor cnd n statutul
ntreprinderii nu se prevede altceva.
14. Patrimoniul ntreprinderii se formeaz din urmtoarele surse:
cotele bnesti i materialele fondatorului (capitalul social);
veniturile obinute din comercializarea produciei, prestarea lucrrilor, serviciilor, precum i din alte
genuri de activitate;
veniturile aduse de hrtiile de valoare;
creditele bncilor i ale altor creditori;
investiiile capitale i subveniile bugetare locale;
veniturile provenite din nchirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor, loteriilor i altor activiti
similare;
vrsmintele nerambursabile i filantropice, donaiile persoanelor fizice si juridice;
alte surse, neinterzise de legislatia n vigoare.
15. Pentru obligaiile sale ntreprinderea poart rspundere cu ntreg patrimoniul su.
Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii, iar ntreprinderea nu este rspunztoare
pentru obligaiile fondatorului.
1.2. Comparai ntreprinderea municipal i ntreprinderea de stat.
1.3.
gestionarea i repararea drumurilor din ora. n legtur cu aceasta, a decis nzestrarea acestei
ntreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptrii deciziei, juristul Primriei a menionat c
ntreprinderea municipal nu poate fi constituit n Clrai, deoarece Clraul nu este municipiu. Este mai
util s se constituie o societate cu rspundere limitat n care or. Clrai ca unitate administrative-teritorial
s fie n calitate de asociat unic cu acelai obiect de activitate.

Subiectul 53. Reglementarea juridic a investiiilor

1.1 Caracterizai factorii ce influeneaz volumul de investiii n economie.
Factori pozitivi:
- Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;
- Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce la pierderea capitalului
plasat asupra acesui factori influienteaza situatia politica interna (posibila schimbare a regimului politic) si
cea externa (conflictele armate, blocada economica,etc).
- Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si dreptul de a transfera
liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul investit.
- Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma.
- Anumite facilitate fiscale.
Factori negativi:
- Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale concurentei neloiale si
conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;

Modificarea frecventa a legislatiei;

Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a llegistatiei, precum si de
independenta afectata a puterii judecatoresti;
Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi privatizate (cazul unor investitori
din industria farmaceutica, servicii de transport, servicii hoteliere,etc).

1.2. Analizai garaniile pentru investitori reglementate de legislaia Republicii Moldov Articolul 9. Garania
respectrii drepturilor investitorului
(1) Autoritile publice snt obligate s respecte drepturile investitorilor acordate de lege.
(2) n cazul vtmrii unui drept al investitorului de ctre o autoritate public, acesta este ndreptit s solicite
nlturarea nclcrii i repararea pagubei.
Articolul 10. Garania contra exproprierii investiiilor
sau contra unor alte aciuni similare
(1) Investiiile nu pot fi expropriate ori supuse unor msuri cu efect similar care priveaz, n mod direct sau indirect,
investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiiei, cu excepia cazurilor prevzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiii nu poate fi ntrerupt silit dect n urmtoarele condiii:
a) ntreruperea se opereaz din motive de utilitate public, cu o dreapt i prealabil despgubire, i nu este
discriminatorie;
b) ntreruperea se datoreaz condiiilor contractuale stabilite n cadrul parteneriatului public-privat.
[Art.10 al.(2) n redacia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(3) Utilitatea public, precum i plata despgubirii se stabilesc n conformitate cu legislaia privind exproprierea
pentru cauz de utilitate public.
Articolul 11. Garania reparrii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaz, n conformitate cu legislaia n vigoare, de dreptul la reparaia prejudiciului cauzat prin
nclcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce l lezeaz n drepturi i interese, adoptate de autoritatea public sau
prin alte aciuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despgubirea este echivalent cu ntinderea real a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a ndeplinirii unei dispoziii a autoritii publice
prin care i s-au nclcat drepturile sau ca urmare a nendeplinirii ori a ndeplinirii necorespunztoare, de ctre
autoritate sau de o persoan cu funcie de rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de legislaia n vigoare
a Republicii Moldova, precum i de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul autoritii publice
vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despgubirea se pltete investitorului n valuta n care a fost efectuat investiia sau n orice alt valut
convertibil dac investiia a fost efectuat n valut convertibil.
Articolul 12. Garanii suplimentare
Autoritile publice pot acorda, n limitele competenei i conform legislaiei n vigoare sau n condiiile
parteneriatului public-privat, garanii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la
dispoziia organelor respective.
[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale
Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale n conformitate cu legislaia fiscal i vamal a Republicii Moldova.
1.3. O societate i o persoan fizic din Romnia, dorind s nfiineze o societate comercial n Republica
Moldova, au solicitat Camerei nregistrrii de Stat nregistrarea acesteia. Fiind n calitate de registrator,
consultai, potenialii fondatori ai unei societi comerciale cu investiii strine i rspundei la urmtoarele
ntrebri:
a) Care form de organizare juridic poate mbrca societatea nfiinat? Theoretic, forma de organizare
poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii societii? Pag.508
c) Va beneficia societatea nfiinat de careva faciliti (vamale, fiscale, etc.)? da. Pag.505-506
d) Care este deosebirea ntre o reprezentan a unei societi strine n Republica Moldova i ntreprinderea
cu investiii strine?
Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie
din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine
integral investitorilor straini unitatea al carei capital social se constituie numai din investitii straine.
ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul s nfiineze n
Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice. Filialele ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor
acestora i ale organizaiilor internaionale nfiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere
aparinnd integral investitorilor strini de la data nregistrrii lor. Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se
nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaiei n vigoare, fr drept de persoan juridic i fr
dreptul de a desfura activitate economic.ntreprinderile cu investiii strine au dreptul s nfiineze, dac faptul

acesta este prevzut n documentele lor de constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n
strintate. Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu investiii strine
nu snt persoane juridice.

Subiectul 54. Filialele i reprezentanele persoanei juridice

1.1. Caracterizai noiunile de filial, reprezentan, societate filial
Societatea este n drept s nfiineze filiale i reprezentane n Republica Moldova n conformitate cu
prezenta lege i cu alte acte legislative, iar n strintate i n conformitate cu legislaia statului strin, dac
acordul internaional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filial a societii este o subdiviziune separat a ei, care este situat n afara sediului societii i poate s
ndeplineasc toate mputernicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele.
1.2. Comparai modul de constituire i nregistrare a filialei persoanei juridice nregistrate n
Republica Moldova cu modul de constituire i nregistrare a filialei unei persoane juridice strine-legea cu
privire la inregistrarea persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. nregistrarea
filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice
(1) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz cu condiia indicrii n actele de
constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea i sediul acestora.
(2) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz fr atribuirea statutului de persoan
juridic. Procedura nregistrrii filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine este similar
procedurii nregistrrii persoanelor juridice autohtone, cu particularitile specificate n Legea nr.81-XV din
18 martie 2004 cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor.
(3) Pentru nregistrarea filialelor i reprezentanelor se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea organului competent al persoanei juridice, care va conine date cu privire la crearea filialei sau
reprezentanei, la aprobarea regulamentului acesteia i la desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanei, n dou exemplare;
d) avizul Bncii Naionale a Moldovei - pentru filialele i reprezentanele instituiilor
financiare;
e) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
(4) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat
identice numrului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.
(5) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numrul de identificare al persoanei juridice strine care le-a creat
1.3. Administratorul filialei SRL Prima a ncheiat un contract de prestare a serviciilor juridice de
reprezentare n instana de judecat cu Biroul Asociat de Avocai Ionescu i Frunzescu. Dup ce
avocatul a studiat materialele dosarului, a ntocmit referina la cererea de chemare n judecat,
administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocai c Administratorul SRL Prima nu dorete
s achite preul indicat n acest contract deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l
semneze. Explicai dac are dreptul administratorul filialei s ncheie contracte de prestri servicii n
numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este n drept:
a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor prevzute n actul de
constituire i n hotrrile adunrii generale a asociailor;
b) s reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu terii i n instanele de
judecat;
c) s elibereze altor persoane mandat pentru svrirea unor anumite acte juridice, dac aceasta nu este
interzis prin actul de constituire;
d) s exercite alte mputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau de consiliul societii
conform competenei lor.
(2) n cazul desemnrii mai multor administratori, acetia au mputerniciri de reprezentare egale, dac
actul de constituire nu prevede altfel.

Subiectul 55. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi

mici i mijlocii.
1.1.Definii noiunile de: microntreprindere; ntreprindere mic; ntreprindere mijlocie
Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ) cu un numar mediu
scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si
valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49 persoane, suma anuala
a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei.
Exceptie de la acestea o fac agentii economici ce intra in categoria micro.
Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 249 persoana, suma
anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50
mln lei. Nu intra in aceasta categorie agentii economici micro si mici.
1.2. Comparai avantajele acordate microntreprinderilor, ntreprinderilor mici sau mijlocii cu cele acordate
rezidenilor n zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si perfectionarea
specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii, acordarea de inlesniri fiscal si
vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare pentru necesitatile
statului.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza n zon magazine expoziii permanente, n vederea vnzrii.
- Acordarea posibilitii de a depozita mrfuri i careva restricii n privina limitelor maxime sau celor minime i fr
obligaia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de circulatie libera sit rec de la
un resident la altul fara declarative vamala.
- Obinerea beneficiilor mari din diferena de taxe de transport pentru mrfurile aduse n vrac i reexportate din zon
dup prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baz de cooperare, urmnd ca investiiile s fie
recuperate prin serviciile de administrare a zonei
n special pentru importatorii ce aduc mrfuri prin zona economic liber, exist avantaje ce necesit a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpra diferite mrfuri din zon dup ce au fost supuse
unor prelucrri care le sporete valoarea i sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marf prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori valorice ale
importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii.
1.3. O ntreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societilor comerciale la
categoria de ntreprindere micro , a decis s se nregistreze n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor
mici i mijlocii. Numii aciunile ce trebuie s le ntreprind administratorul societii pentru a fi nregistrat n
calitate de agent al sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societilor
comerciale pentru ca acestea s fie recunoscute ntreprinderi micro i ntreprinderi mici? Care ntreprinderi nu
pot fi declarate ageni ai sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii? Care sunt facilitile i prin ce se manifest
protecia acordat agenilor ntreprinderilor mici i mijlocii?
Raspuns:
1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar, Lombard, de asigurare, de
administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire
la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati.
Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in Legea cu privire la
reglementarea valutara.
Facilitatile din punctul 2.2 .