Omul srac nu rde

Blnzilor de la margine de ape,

Oglinda ochiului, din solzi de arpe,
Unde traiul vi-l ducei, cu zmbetul cioplit n chip
Cu miere ntre degete, cu picioarele-n nisip.

V las vou, prin apa aceasta lung,

Oasele-mi tocite de munc ndelung,
Minile-mi crpate, anii grei de pe spinare,
Ochii ari de fum de lumnare.

Urzici de v aduc sub garduri,

Va rog a nu m blestem n gnduri,
Cci vreau doar s v tiu cntnd, aproape,
Blnzilor de la margine de ape.