Analiza statistică a evoluţiei cooperaţiei în

unele domenii
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București
Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Universitatea „Artifex” din București
Drd. Doina AVRAM (doina.avram@gmail.com)
Academia de Studii Economice din București
Drd. Maria MIREA (mirea_maria@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București

Abstract
În structura economiei românești, sistemul cooperatist a jucat și
va juca în continuare un rol important. În mediul rural ca și cel orășenesc,
resursele locale nu pot fi exploatate eficient decât prin sistemul asociativ.
Astfel, în domeniul consumului, au apărut cooperative care prin organizare
și funcționare asigură aprovizionarea pentru consum a populației din medul
rural. Desigur, în prezent, când se pune problema apropierii rapide a satului de
oraș au apărut marile magazine care au avut consecința reducerii cooperației
de consum. În acest context, a scăzut numărul de cooperative de consum,
precum și al membrilor acestora. În paralel, continuă să existe și să se dezvolte
sistemul cooperaței de credit care asigură finanțatea membriilor cooperatori,
precum și a micilor afaceri. Activitatea sistemului cooperatist de consum și
credit asigură și o serie de servicii pentru populație. În domeniul agricol,
există preocuparea de a se dezvolta și consolida asocierile pentru prelucrarea
terenurilor ceea ce poate asigura o sporire a producției agricole vegetale
și animale. După 1990, s-au adoptat o serie de legi care fundamentează
modul în care se poate dezvolta sistemul cooperației de consum, credit și din
agricultură.
Cuvinte cheie: cooperativă de consum, unități cooperatiste, membru,
teren agricol, credit
Clasificarea JEL: P13, Q13

Introducere
În cadrul acestui articol, autorii au urmărit și au evidențiat modul
în care au apărut, s-au dezvoltat și consolidat cooperativele de consum,
credit și din agricultură. Sunt expuse succesiv modul în care a evoluat
sistemul cooperatist în aceste domenii, oferindu-se date care evidențiază

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 73

opiniile autorilor. Ca trăsătură principală, cooperația de consum, credit și din
agricultură și-a redus importanța în condițiile pieței libere. Cu toate acestea,
în domeniile menționate (consum, credit și agricultură) rămâne de actualitate
existența și activitatea cooperativelor bazate pe asocierea membrilor interesați.
În urma studiului întreprins s-a făcut o analiză atentă a structurii cooperației
în profil teritorial, punând în evidență modul în care a evoluat. Sunt prezentați
indicatori financiari ai cooperativelor care exprimă concludent modul în care
au evoluat. De asemenea, se prezintă și structura pe regiuni de dezvoltare a
numărului de cooperative de consum și credit. În articol sunt incluse tabele
sintetice și reprezentări grafice.

Literature review
Anghelache (2018a) a realizat o analiză complexă a evoluției
sistemului cooperatist în ultima sută de ani. Anghelache (2018b) a analizat
rolul economic și social al cooperației în dezvoltarea țării. O temă similară
este studiată de Borzaga, Depedri și Ermanno (2009). Birchall și Simmons
(2004) au abordat aspecte referitoare la motivația membrilor cooperatori de a
face parte din structura cooperativelor. Chloupková (2002) au tratat elemente
ale mișcării europeane de cooperare. Galera și Borzaga (2009) au prezentat
evoluția conceptuală și implementarea legală a întreprinderilor sociale.
Hansen, Morrow și Batista (2002) a efectuat un studiu privind încrederea,
performanța și satisfacția membrilor cooperatori. Lotti, Mensing și Valenti
(2006) a analizat perspectivele de organizare sub formă de cooperative. McCain
(2007) a studiat modul de derulare a activității în cooperative. Petrescu (2011)
a analizat amploarea și rezultatele sistemulul cooperatist românesc.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

• Principalele aspecte privind evoluția cooperației de consum
Cooperația de consum constituie o componentă a economiei
naționale, recunoscută de Alianța Internațională a Cooperativelor, organizației
la care este membră. Sistemul cooperației de consum este format din societăți
cooperative de consum de gradul 1 și 2 și din asociații ale acestora la nivel
județean și național.
Cadrul de funcționare al sistemului cooperației de consum este
asigurat prin Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației,
care la intrarea în vigoare a necesitat la un amplu proces administrativ de
adaptare a structurilor existente la noile cerințe. În ce privește numărul de
membri, acesta a scăzut de la 6.500.000 de membri în 1991 la 27.823 în 2009.

74 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019

 Evoluția numărului de membri ai cooperației de consum
 Figura 1
ϳϬϬϬϬϬϬ

ϲϬϬϬϬϬϬ

ϱϬϬϬϬϬϬ

ϰϬϬϬϬϬϬ

ϯϬϬϬϬϬϬ

ϮϬϬϬϬϬϬ

ϭϬϬϬϬϬϬ

ϭϵϵϭ ϭϵϵϲ ϮϬϬϬ ϮϬϬϱ ϮϬϬϲ ϮϬϬϳ ϮϬϬϴ ϮϬϬϵ 


?9  
"  #(


Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

Conform datelor CENTROCOOP, prezentate pe site-ul organizației,

în 2007 existau 38.177 de membri cooperatori activi.
Numărul cooperativelor de consum în 2007, conform site-ului
CENTROCOOP, era de 1.073. Aceste cooperative de consum își desfășoară
activitatea preponderent în mediul rural. Dintre acestea, 1.009 sunt asociate în
cele 41 uniuni județene, 3 societăți cooperative sunt asociate direct la uniunea
națională, iar 61 de societăți cooperative de consum nu și-au manifestat
intenția de afiliere la vreo structură asociativă.
Centrocoop a constituit și societăți comerciale cu activitate
economică, fiind înființate ca organizație non-profit.
În perioada etatizată asistăm la o creștere artificială a sectorului
cooperației de consum care, în mediul rural, deținea monopol asupra
comerțului și serviciilor. Vorbim despre o creștere artificială deoarece oamenii
erau într-un fel obligați să devină membri pentru a putea beneficia de produse
alimentare și nu numai. Astfel, toți tinerii, la împlinirea vârstei de 18 ani,
deveneau membri cooperatori.
Dacă în mediul rural dețineau magazine și prestări servicii, în
mediul urban aveau spații de depozitare și de prelucrare a produselor agricole
achiziționate de la membri. Sistemul acesta de achiziție permite locuitorilor
din mediul rural să își valorifice producția, produsele fiind preluate direct din
gospodărie.
După 1989, sistemul cooperației de consum a cunoscut un declin
accentuat. Acest declin a început cu obligativitatea distribuirii de produse
de bază la costuri impuse de stat (perioada 1990-1992), a continuat apoi în

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 75

perioada inflației în care guvernele nu au permis modificarea prețurilor în
magazine și s-a produs decapitalizarea și cu impunerea TVA-ului care a distrus
sistemul de achiziție direct a produselor animale și vegetale de la membri.
Din datele INS rezultă, perioada 2000-2009, o ușoară creștere a
numărului cooperativelor de consum în perioada 2000-2005 (de la 874 la
941), urmate de o diminuare treptată a numărului acestora la 894 de entități.

Evoluția numărului de cooperative de consum în perioada 2000-2009

Figura 2

Sursa: reprezentare proprie.

Datele cu privire la evoluția cooperației de consum în perioada

2000-2009 pun în evidență o creștere a majorității indicatorilor economici, cu
efect direct asupra gradului de performanță al acestora. Exprimate în prețuri
constante, valorile indicatorilor financiari ai cooperativelor de consum au
cunoscut creșteri cuprinse între 13,2% (venituri din vânzarea produselor) și
74,4% (alte venituri financiare).
În tabelul 1 se prezintă evoluția principalilor indicatori financiari
realizați în perioada 2000-2009 de cooperativele de consum din România.

76 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019

 Evoluția principalilor indicatori financiari ai cooperativelor
de consum în perioada 2000-2009 (mii lei)
Tabelul 1
2009
2000 2005 2007 2008 2009
/2000
Active imobilizate 131932112 119693356 148888709 154816033 151027781 14.5
Producția vândută 65901845 61713423 67853449 77357878 84833845 28.7
Cifra de afaceri netă 476637671 601282108 587063203 613533259 549661449 15.3
Venituri din vânzarea produselor 410735826 528990883 512309136 529426272 464799027 13.2
Venituri din exploatare 488470936 650859636 650575176 660735165 589004195 20.6
Venituri din dobânzi 714765 601982 475582 853994 1246510 74.4
Alte venituri financiare 154424 521068 682112 392986 470618 204.8
Total venituri 505303165 652443723 651810505 662484146 591473959 17.1
Cheltuieli privind materiile prime 1182142 1453865 1571628 1640584 1532755 29.7
și materialele consumabile
Cheltuieli cu personalul 80460053 103795852 115478839 121629583 117428660 45.9
Cheltuieli privind mărfurile 327813944 429533891 412250397 424641766 373344200 13.9
Cheltuieli cu alte impozite, taxe,
8851789 5372897 5264701 5559099 5390236 -39.1
vărsăminte
Cheltuieli privind prestațiile 21486748 27861749 33400828 30547488 25666728 19.5
externe
Cheltuieli financiare 3327882 2045057 2091273 2502261 2930374 -11.9
Cheltuieli totale 499302496 641401170 640663651 652237528 584871350 17.1
Profit net 747069 849054 660196 930515 1378362 84.5
Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

Același trend ascendent se regăsește și la nivelul performanțelor

cooperativelor de consum. Astfel, profitul net raportat la 1000 lei cifră
de afaceri sau la 1000 lei cheltuieli totale înregistrează un trend crescător
(cu 0,9%), datorat nu îmbunătățirii indicatorilor primari, ci, în principal,
dinamicilor diferite de modificare intervenite la nivelul profitului net, cifrei de
afaceri și cheltuielilor totale.
La nivel teritorial, în anul 2009 comparativ cu anul 2000, este de
observat o tendință oscilantă a numărului de cooperative de consum, cu o
plajă de variație cuprinsă între -50% (Teleorman) și +17,6% (Alba). În cea
mai mare parte a județelor întâlnim, însă, un recul în ce privește numărul de
cooperative de consum active.
În anul 2010, 17 județe regrupau 61,5% din numărul cooperativelor
consum. Altfel spus, cele 17 județe aveau un număr de cooperative de consum
cuprins între 25 și 47. Dacă ne uităm la distribuția pe regiuni de dezvoltare
observăm că cele mai multe cooperative de consum se găsesc în regiunea
Nord-Est – 158, urmată de Nord-Vest – 153, Centru – 148, Sud Muntenia
– 112, Sud-Est – 112, Vest – 106, Sud-Vest – 77, București-Ilfov – 28. În
ce privește distribuția cooperativelor de consum pe mediile de rezidență
observăm că 74% dintre ele sunt în mediul rural, iar 26% în mediul urban
(tabelul 2).

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 77

 Evoluția numărului de cooperative de consum la nivel regional în
perioada 2000-2009 (număr)
Tabelul 2
2000 2005 2007 2008 2009
Nord-Est 138 161 160 159 158
Vest 96 107 108 109 106
Sud-Est 120 118 115 114 112
Centru 152 152 149 147 148
Nord-Vest 121 156 158 159 153
Sud-Vest 74 82 82 81 77
Sud Muntenia 145 135 125 123 112
București-Ilfov 28 30 30 30 28
Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

Distribuția numărului cooperativelor de consum

la nivel regional în anul 2009
Figura 3

Sursa: reprezentare proprie.

Evoluția numărului de cooperative pe cele două medii (rural și

urban) relevă faptul că în mediul rural au existat, în întreaga perioadă, un
număr triplu de cooperative (666 în anul 2000, 703 în anul 2005, 689 în anul
2007, 687 în anul 2008 și 665 în anul 2009).
În mediul urban, numărul de cooperative a fost în jur de 230, cu mici
oscilații în fiecare an.
Analiza anterioară poate fi completată și cu o serie de informații
publicate de Institutul Național de Statistică referitoare la federațiile
FEDERALCOOP ale cooperativelor de consum, care au înregistrat în decurs
de 10 ani o diminuare a numărului de unități, respectiv de la 30 în 2000 la 28
în anul 2009. FEDERALCOOP-urile sunt cooperative de gradul 2 care sunt

78 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019

axate pe reprezentarea intereselor economice ale cooperativelor membre.
Indicatorii de performanță (productivitate, rentabilitate) s-au apreciat
continuu în perioada 2000-2009 productivitatea muncii având creșteri foarte
mari fiind de 79,2% raportat la profit și 64,8% raportat la cifra de afaceri.

Performanțe financiare ale federațiilor FEDERALCOOP din România

în perioada 2000-2009
Tabelul 3
2009/
2000 2005 2007 2008 2009
2000
Venituri din exploatare/total venituri (%) 90,1 99,1 99,3 99,1 98,4 8,3
Venituri financiare/total venituri (%) 0,1 0,3 0,1 0,2 0,2 0,1
Cheltuieli cu materiile prime/total
5,0 5,4 5,4 7,7 4,7 -0,3
cheltuieli (%)
Cheltuieli cu personalul/total cheltuieli (%) 17,7 24,5 22,6 30,0 25,1 7,4
Cheltuieli cu mărfuri/total cheltuieli (%) 36,7 50,0 52,1 52,8 70,3 33,6
Cheltuieli cu impozite, taxe/total 1,6 0,0 1,3 1,5 1,7 0,1
cheltuieli (%)
Cheltuieli financiare/total cheltuieli (%) 0,9 0,5 0,7 0,6 0,6 -0,3
Profit net/1000 lei CA 9,7 5,1 6,1 7,5 10,6 0,9
Profit net/1000 lei cheltuieli totale 7,9 4,3 5,3 6,8 9,3 1,4
CA/salariat (lei/salariat) 30114,5 44076,6 59275,9 50587,6 49623,2 64,8
Profit net/salariat (lei/salariat) 292,6 226,5 358,9 380,1 524,6 79,2
Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

CENTROCOOP la nivelul anului 2009 are reprezentare la nivelul

fiecărui județ și la nivel național. Se poate observa o creștere în perioada 2005-
2009 la nivelul veniturilor, cheltuielilor, imobilizărilor corporale. Scădere se
înregistrează la nivelul imobilizărilor necorporale și imobilizărilor financiare
(tabelul 4).

Evoluția principalilor indicatori financiari ai CENTROCOOP în

perioada 2005-2009
Tabelul 4
2009
Indicator/Anul 2005 2007 2008 2009
/2005
Număr total CENTROCOP 31 41 36 42
Active imobilizate - Total 19795545 35516161 18918863 19403633 -1.98
Venituri totale 6074587 23686059 14194547 14940080 145.94
Cheltuieli totale 4233562 21914757 13878372 15232329 259.80
Imobilizări necorporale 7724 472298 7605 3552 -54.01
Imobilizări corporale 11328628 22808396 15858074 15862120 40.02
Imobilizări financiare 8459193 12235467 3053184 3537961 -58.18
Sursa: Petrescu (coordonator), 2011.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 79

 Activitatea cooperației de consum a fost bună, mai ales în mediul
rural, sistemul cooperației de consum înregistrând o reducere a numărului de
localități în care se desfășoară activități, dar creștere a valorii indicatorilor
financiari.
În totalul rețelei cooperației de consum, perioada 1991-2009 se
caracterizează prin reducerea ponderii localităților din mediul rural în total
rețea cu 5,1%, acestea fiind de altfel „preluate” de mediul urban, care și-a
majorat ponderea localităților în care se desfășoară activități de natură
cooperatistă, vezi figura 4.

Evoluția structurii rețelei de cooperative de consum

pe medii în total rețea, 1991-2009 (%)
Figura 4

Sursa: reprezentare proprie.

Interesant este faptul că sistemul cooperației de consum asigura

preluarea unor cantități importante de produse agroalimentare de gospodăriile
sătești, realizând venituri de 1,4 mil. lei (2000).
În tabelul 5 sunt prezentate elementele care formează cifra de afaceri
a sistemului cooperatist de consum.

80 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019

 Cifra de afaceri la nivel de sistem cooperatist
de consum în anul 2016
Tabelul 5
Nr. crt. Elemente componente în cifra de afaceri Pondere (%)
1. Vânzarea mărfurilor 78,08
2 Venituri din chirii 13,68
3. Vânzări produse finite și semifabricate 3,5
4. Servicii prestate și lucrări executate 3,76
5. Alte venituri 0,63
Total 100,00
Sursa: http://centrocoop.com/wp-content/uploads/2011/03/elem-cifra22.jpg
Sistematizare proprie.

Cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri o are vânzarea

mărfurilor, respectiv 78.08%. Datele sunt reprezentate grafic în figura 5.

Structura cifrei de afaceri la nivel de sistem cooperatist

de consum, în anul 2016
Figura 5

Sursa: reprezentare proprie.

Numărul unităților proprietatea cooperației de consum din sectorul

„Comerț, alimentație publică și achiziții”, în perioada 2009-2012
Tabelul 6
Anul Număr
2009 6621
2010 6495
2011 6404
2012 6199
Sursa: http://centrocoop.com
Sistematizare proprie.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 81

 În cele ce urmează prezentăm numărul și structura unităților din
proprietatea cooperației de consum aferente sectorului „Comerț, alimentație
publică și achiziții”, pe categorii de unități, în anul 2012.

Numărul unităților proprietatea cooperației de consum

din sectorul „Comerț, alimentație publică și achiziții”,
pe tipuri de unități, în anul 2012
Tabelul 7
Nr. crt. Număr unități Categorie
Valoare absolută Pondere (%)
1. 3469 55.96 Magazin sătesc
2. 1140 18.39 Magazin parter bloc
3. 602 9.71 Complex P+1
4. 399 6.44 Construcții private
5. 205 3.31 Depozit
6. 138 2.23 Complex P+2
7. 104 1.68 Chioșc
8. 142 2.29 Alte tipuri
9. 6199 100.00 Total
Sursa: http://centrocoop.com
Sistematizare proprie. Valori în italic: Calcule proprii.

Numărul cel mai mare de unități este înregistrat de categoria „magazin

sătesc”, cu o pondere de 56%. Pe locul al doilea, la distanță mare, se situează
tipul „magazin parter bloc” (18%). Aceste date, precum și ponderile celorlalte
forme de unități sunt expuse în figura 6.

Structura unităților din proprietatea cooperației de consum – sectorul

„Comerț, alimentație publică și achiziții”, în anul 2012
Figura 6

Sursa: reprezentare proprie.

82 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019

 Un alt aspect al analizei de referă la suprafața construită desfășurată
exprimată în mp și suprafața teren (mp), datele fiind prezentate în tabelul
următor (8).

Criterii de analiză a suprafeței din sectorul „Comerț, alimentație

publică și achiziții”, în anul perioada 2009-2012
Tabelul 8
Suprafața construită
Anul Suprafață teren (mp)
desfășurată (mp)
2009 1685029 3908919
2010 1649522 3846290
2011 1615153 3798632
2012 1566201 3720286
Sursa: http://centrocoop.com
Sistematizare proprie.

Analiza este aprofundată prin studierea indicatorilor care

caracterizează activitatea cooperației de consum din sectorul „Producție –
Prestări”, în perioada 2009-2012. În acest sens, se prezintă date cu privire la
numărul unităților (tabel 9), precum și la suprafața construită desfășurată și
suprafața teren (mp) din tabelul 10.

Numărul unităților proprietatea cooperației de consum

din sectorul „Producție – Prestări”, în perioada 2009-2012
Tabelul 9
Anul Număr
2009 397
2010 397
2011 397
2012 382
Sursa: http://centrocoop.com
Sistematizare proprie.

Pentru o mai bună înțelegere, datele prezentate în cele două tabele

menționate sunt reprezentate grafic în figurile 7 și 8.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 83

 Evoluția numărului unităților proprietatea cooperației de consum din
sectorul „Producție – Prestări”, în anul 2012
Figura 7

Sursa: reprezentare proprie.

Criterii de analiză a suprafeței din sectorul „Producție – Prestări”, în

anul perioada 2009-2012
Tabelul 10
Suprafața construită
Anul Suprafață teren (mp)
desfășurată (mp)
2009 164019 478473
2010 162329 474998
2011 153264 425486
2012 142491 395784
Sursa: http://centrocoop.com
Sistematizare proprie.

Evoluția suprafeței unităților de „Producție –Prestări”,

în perioada 2009-2012
Figura 8

Sursa: reprezentare proprie.

84 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019

 O analiză similară este realizată și unităților turistice, respectiv se
abordează aspecte referitoare la numărul și structura unităților, dar și la analiza
suprafeței unităților turistice.

Unitățile turistice în anul 2012

Tabelul 11
Pondere
Nr. crt. Tipul unității
(%)
1. Hotel 25
2 Motel 21
3. Cabană 16
4. Han 12
5. Popas 11
6 Pensiune 10
7. Camping 2
8. Bazar 2
9. Casă de vacanță 1
Total 100.00
Sursa: http://centrocoop.com
Sistematizare proprie.

În totalul unităților, pe tipuri de unități, ponderea cea mai mare este

deținută de categoria „Hotel” (25%), urmată de categoriile „Motel” (21%) și
„Cabană” (16%). Datele sunt prezentate în figura 9.

Structura unităților turistice în anul 2012

Figura 9

Sursa: reprezentare proprie.

Jumătate din suprafețele unităților turistice sunt destinate activităților

de cazare.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 85

 Criterii de analiză a suprafeței unităților turistice
Tabelul 12
Tipuri de activități Natura juridică Modul de utilizare
Administrare
Cazare 50% Concesiune 65% 58%
proprie
Alimentație
42% Proprietate 34% Închiriat 30%
publică
Alte activități 8% Alte situații 1% În conservare 12%
Total 100% Total 100% Total 100%
Sursa: http://centrocoop.com
Sistematizare proprie.

Scăderea activității cooperației de consum a avut și are repercusiuni

în ceea ce privește valorificarea producției indigene, cooperativele de consum
reprezentând, în multe cazuri, singurele puncte de desfacere ale producției
agricole locale.

• Evoluția cooperației de credit și agricole în România în condițiile

pieței libere
În 1990, cooperația de consum și de credit era închegată din punct de
vedere structural și organizatoric. Era însă necesar ca, în condițiile tranziției
spre economia de piață, să se adopte o serie de noi măsuri organizatorice și de
conținut, menite să contribuie la o adaptare cât mai rapidă la cerințele noilor
structuri economice și sociale.
Cooperația de consum și credit realizează activități privind: comerțul
cu amănuntul; alimentația publică și turismul; comerțul cu ridicata; producția
industrială și prestările de servicii; achiziția de produse agroalimentare de la
populație și unități agricole; exportul și importul; proiectarea și executarea
de investiții; acordarea de împrumuturi membrilor cooperatori; pregătirea și
perfecționarea cadrelor; reclamă, publicitate; activitatea cultural-educativă,
sportivă și recreativă. Prin Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea OUG nr.
99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cooperativele
de credit sunt persoane juridice române, asociații autonome, care desfășoară
activități specifice instituțiilor de credit. Casa centrală a cooperativelor de
credit promovează interesele cooperativelor de credit și are următoarele
atribuții: reprezentarea intereselor economice, financiare, juridice, social-
culturale ale cooperativelor de credit, în relația cu Banca Națională a
României; urmărirea și asigurarea coeziunii și bunei funcționări a întregii
rețele; supravegherea cooperativelor de credit afiliate; garantarea obli-
gațiilor cooperativelor de credit; raportarea datelor și informațiilor solicitate
de Banca Națională a României; asigurarea gestionării resurselor disponibile
din rețea.

86 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019

 Prin Legea cooperației agricole, cooperativa agricolă reprezintă
o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, persoană
juridică de drept privat, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de
părți, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori, în conformitate
cu principiile cooperatiste. Cooperativa agricolă este o asociație autonomă cu
un număr nelimitat de membri, cu capital variabil, care exercită o activitate
economică, tehnică și socială pentru a furniza bunuri, servicii și locuri de
muncă exclusiv sau preponderent membrilor săi.
Cooperația agricolă cuprinde cooperative, entități juridice pe
domenii și ramuri de activitate, cum sunt: cooperative agricole de servicii;
cooperative agricole de achiziții și vânzări; cooperative agricole de procesare
a produselor agricole; cooperative agricole manufacturiere și de mică industrie
în agricultură; cooperative agricole de exploatare și gestionare a terenurilor
agricole, silvice, piscicole și a efectivelor de animale; cooperative agricole
pentru finanțare.
În perioada de după decembrie 1989, sistemul cooperatist a luat
o nouă formă și s-a consolidat pe noi baze. Astfel, în perioada 2000-2008,
înainte de declanșarea crizei economico-financiare, a existat un avânt, după
care s-a înregistrat un declin.
În ceea ce privește evoluția cooperației de credit, deși și aceasta și-a
diminuat activitatea, rămâne încă un pilon important în mediul rural. Referitor
la legătura cu piața externă, comunitară sau extracomunitară, acestea nu au
avut niciodată o activitate concretă, pentru a putea efectua analize.
Cooperația din agricultură a fost abandonată în 1990, iar acum
se încearcă revenirea la forme asemănătoare, specifice momentului actual.
Elementul specific acestei etape îl constituie elementul important al unor
cooperative agricole de tip nou.

Concluzii
Din studiul efectuat se desprinde concluzia că sistemul cooperatist va
continua să reprezinte o formă de organizare social-economică și în perioada
următoare. Astfel, cooperativele de consum și de credit, organizate conform
legislației actuale, vor continua să joace un rol important în valorificarea
resurselor și a potențialului de forță de muncă local. În domeniul creditului
cooperatist se va asigura finanțarea după normele băncilor populare a membrilor
și a altor activități de interes local. În agricultură se impune reorganizarea pe
un nivel superior a micilor proprietari prin asociere sau arendare, acestea fiind
singurele forme care pot asigura exploatarea eficientă a terenurilor agricole.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2019 87

 Bibliografie
1. Anghelache, C. (2018a). Evoluția Centenară a Sistemului cooperatist în România,
Editura Economică, Bucureşti
2. Anghelache, C. (2018b). National cooperative system – component of economic
and social development. Romanian Statistical Review, Supplement, 4, 18-31
3. Birchall, J., and Simmons, R. (2004). What Motivates Members to Participate in
Co-operative and Mutual Businesses?. Annals of Public & Cooperative Economics,
75 (3), 465-495
4. Borzaga, C., Depedri, S. and Ermanno, T. (2009). The role of cooperative and
social enterprises: a multifaceted approach for an economic pluralism, Euricse
Working Papers, N. 000/09
5. Chloupková, J. (2002). European Cooperative Movement-Background and
common denominators. Unit of Economics Working Papers 2002/4
6. Galera, G. and Borzaga, C. (2009). Social Enterprise: An International Overview
of its Conceptual Evolution and Legal Implementation. Social Enterprise Journal,
5 (3), 210-228
7. Hansen, M.H., Morrow, J.L. and Batista, J.C. (2002). The Impact of Trust
on Cooperative Membership Retention, Performance, and Satisfaction: An
Exploratory Study. The International Food and Agribusiness Management Review,
5 (1), 41-59
8. Lotti, R., Mensing, P. and Valenti D. (2006). A co-operative solution. Resilience
report, în Strategy and Business Magazine, Booz, Allen Hamilton, www.strategy-
business.com, Martie 2007
9. McCain, R. (2007). Cooperation and effort, resiprocity and mutual supervision in
worker cooperatives. In: Novkovic, S., Sena, V. (Eds.), Advances in the Economic
Analysis of Participatory and Labor-Managed Firms. Cooperative Firms in Global
Markets: Incidence, Viability and Economic Performance, 10, Elsevier Science,
185–204
10. Petrescu, C. (coordonator) (2011). Mișcarea cooperatistă în România 2011 –
dimensiuni, performanțe, tendințe, provocări, Raport preliminar, Institutul de
Cercetare a Calității Vieții
*** http://centrocoop.com

88 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2019