Cum vindeca iertarea

Data aparitiei: 16.05.2013

De ce iertarea?
Mabel Katz, promotoarea Terapiei Iertarii in traditia kahuna din Hawai, spune: "Nimic nu poate vindeca mai
bine sufletul, nu poate deschide mai multe usi si nu poate conduce la o crestere mai accelerata ca iertarea. Desi
uneori ne vine greu sa iertam, noi ne-am nascut cu aceasta calitate. Din pacate, atunci cand am crescut, am fost
programati si invatati sa nu mai iertam cu atata usurinta."
La randul ei, Brandon Bays, autoarea best-seller-ului "Calatoria" si a metodei de vindecare cu acelasi nume
spune, in urma propriei experiente de vindecare, ca toate bolile au la origine o forma de ne-iertare. In viziunea ei,
dar si a tot mai multor cercetatori ca urmare a studiilor stiintifice de ultima ora, stresul provocat de socurile sau
traumele emotionale sunt cauzele-radacina ale bolilor. In consecinta, iertarea celor care ne-au gresit sau ranit este
o parte esentiala a procesului de eliberare de boala. "Orice vindecare incepe cu iertarea", spune Bays in cartea
"Freedom is".
Iertarea si vindecarea emotionala/relationala
Durerile emotionale, socurile, traumele, abuzurile (fizice, verbale, sexuale, neglijarea) prin care putem trece in
viata lasa urme in sufletele noastre care rezista la incercarile noastre de a le sterge din memorie. Nu suntem
invatati ce sa facem cand cineva ne raneste, ne paraseste, cu voie sau fara voie, ne neaga valoarea, nu ne respecta
etc. Nestiind ce sa facem, reprimam, negam, pretindem ca evenimentele sau emotiile traite nici nu au existat.
Stim, teoretic, ca trebuie sa iertam, ca asa e frumos si nobil. De aceea putem ierta la un moment dat, dar procesul
acesta ramane undeva la suprafata, nu atinge corzile profunde ale sufletului, iertarea se face din buze, in timp ce
resentimentul continua sa ne consume pe interior.
Am lucrat procedeul "Calatoria" cu o tanara de 26 ani (am sa-i spun Cami) care avea o relatie disfunctionala cu
mama ei - aceasta nu o contacta niciodata, nu se interesa de fiica ei, iar Cami suferea enorm inca din copilarie de
aceasta neglijare materna. In plus, comportamentul mamei ii crease un tipar de gandire conform caruia nu merita
sa primeasca afectiune, respect si grija din partea celor dragi. Dupa cateva procese "Calatoria" m-a sunat, uluita,
pentru ca mama ei o contactase spunandu-i ca ii e dor de ea si ca ar vrea sa vorbeasca mai des. Acesta a fost
inceputul vindecarii relatiei lor. Cand noi iertam la un pol al relatiei, aceasta are impact profund asupra celuilalt
pol, fara ca noi sa mai facem altceva.
Iertarea si vindecarea fizica
Cand boala are drept cauza-radacina rani emotionale profunde, care se vindeca atunci cand persoana iarta, boala
dispare pur si simplu din corp. Pare miraculos, dar daca luam in considerare teoria memoriei celulare a lui
Deepak Chopra, constatam ca este perfect logic. Amintirile dureroase, spune Chopra, se stocheaza in celule si le
perturba functionarea, facilitand instalarea bolii. Organele corpului se regenereaza la anumite intervale de timp ochii la fiecare 2 zile, uterul la 6 saptamani etc., ceea ce ar duce la ideea ca daca, de exemplu, avem miopie azi,
peste trei zile problema de vedere ar trebui sa dispara. Ceea ce nu se intampla, pentru ca celulele vechi inainte de
a muri transmit memoria traumelor celor noi.
Lucrand procedeele din "Calatoria" celulele sunt golite de continutul emotional negativ, iar persoana iarta si se
elibereaza de povara resentimentelor adunate in suflet. Astfel, corpul isi poate manifesta liber potentialul de autovindecare cu care e dotat de la natura si isi gaseste singur calea spre sanatate.
In cartea "Calatoria", Brandon Bays relateaza propria experienta de vindecare in urma iertarii propriilor parinti
de pe urma carora suferise in copilarie mai multe abuzuri:
"In timp ce buzele mele rosteau cuvintele de iertare, am simtit ca imi explodeaza inima. Actul iertarii a fost
absolut autentic si a iesit din profunzimile sufletului meu. Ochii mi s-au umplut din nou de lacrimi. Am fost
invadata iarasi de o stare de pace, care de data asta mi s-a parut desavarsita. Intuitia mi-a spus ca toata
suferinta s-a terminat.
Am simtit o energie subtila, dar palpabila, care imi trecea prin maini si prin picioare, invadandu-mi apoi
intregul corp. Undeva, in strafunduri, am stiut ca tumoarea incepe sa se vindece. Pana atunci am crezut ca
tumoarea era cea care se cramponeaza de mine, in timp ce in realitate eu eram cea care se crampona de ea,
pentru a ma proteja astfel de o amintire dureroasa si de emotiile asociate cu ea. Cand am descoperit in sfarsit
tiparele emotionale care stateau la baza tumorii, rezolvandu-le odata pentru totdeauna, ratiunea de a exista a
acesteia a disparut, iar ea a inceput sa se vindece."

Cauta si tu iertarea! Iarta-i pe cei din jur pentru ce au facut sau nu au facut pentru tine. Iarta-te pe tine insuti ca
nu esti mereu perfect si nu stii mereu pe ce cale e cel mai bine sa mergi - sau pentru orice altceva. Iarta Viata ca
nu ti-a oferit ceea ce ai dorit.
Iar daca nu stii cum se face asta, vino la Seminarul "Journey Intensive", cu Brandon Bays, care va avea loc
pentru prima data in Romania intre 31 mai si 2 iunie 2013, in Bucuresti! Modulul de "Abilitati Avansate" al
acestui seminar este un sui generis ghid pas-cu-pas pentru cei care nu stiu sau nu pot ierta. Detalii si inscrieri pe
www.thejourney-romania.ro.
La capatul acestui drum vei gasi vindecarea de care ai nevoie. Mai mult, te vei gasi pe tine insuti, asa cum esti cu
adevarat!
Psiholog Patricia Cihodaru
The Journey Romania

Terapia iertarii
Data aparitiei: 25.03.2009
In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna
dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in
sectia bolnavilor psihici care comisesera crime abominabile.
Violenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la picioare, personalul medical se simtea
serios amenintat de acestia, iar cei mai multi psihologi clinicieni obisnuiau sa-si dea demisia dupa aproximativ o
luna de lucru cu acest gen de pacienti.
In ciuda avertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa-l convinga sa nu lucreze intr-un astfel de
loc, fiindca asta echivala cu o sinucidere in plan profesional, dr. Haleakala Lew Len a acceptat totusi postul. Si
atunci au inceput sa apara miracole. Dupa numai cateva luni, s-a dovedit ca in cazul multora dintre acesti
pacienti nu mai era nevoie de catuse.
Dozele medicatiei au scazut simtitor la majoritatea pacientilor si chiar s-au sistat in cazul unora. Dupa patru ani,
pavilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de... pacienti violenti.

Partea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. Len nu a vorbit cu nici unul dintre temutii sai pacienti.
Mai mult, nici macar nu i-a vazut! Cerintele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au fost de a i se oferi
un birou si acces la dosarele criminalilor spitalizati.
"Tot ce a trebuit sa fac a fost sa lucrez asupra propriei mele persoane, a declarat ulterior dr. Len. Daca vrei sa
vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poti face vindecandu-te pe tine."
In prezent trecut de 70 de ani, dr. Len a ajutat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind aceasta metoda pe mii
de persoane, lucrand inclusiv cu grupuri din cadrul unor organizatii internationale prestigioase, precum
UNESCO si Natiunile Unite. Dr. Len detine un doctorat in psihologie obtinut la Universitatea din Iowa, Statele
Unite, dar el atribuie remarcabilul sau succes ca psiholog clinician, practicilor de vindecare traditionale invatate
de la Morrnah Nalamaku Simeona, o femeie kahuna.
Cine sunt kahuna? In hawaiiana, huna se traduce prin secret, iar kahuna prin pastrator al tainei, cunoscator al
secretului, expert, maestru. Daca vreti, kahuna reprezinta echivalentul mesterului in sistemul de bresle medieval.
Orice meserie, arta sau mestesug avea proprii sai kahuna. Termenul a devenit insa cunoscut ca echivalent al
samanului, vraciului, preotului. Legendele abunda in descrierea puterilor acestor kahuna, capabili sa realizeze
vindecari miraculoase, sa influenteze vremea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa-si atraga prosperitatea etc.
Morrnah Nalamaku Simeona s-a numarat printre ultimii kahuna veritabili din Hawaii, fiind numita oficial in
1983 de catre autoritati drept o comoara vie a Hawaii-ului (living treasure of Hawaii). Ea a infiintat Foundation
of I, o organizatie nonprofit, menita sa raspandeasca filozofia si practicile psihologice ale vechilor kahuna,
inainte ca acestea sa se piarda. Metoda traditionala invatata de dr. Len de la Morrnah Simeona si aplicata cu
succes la Spitalul de Stat din Hawaii si nu numai, poarta denumirea de ho'oponopono, care s-ar putea traduce
prin a indrepta lucrurile, a corecta o eroare.
Metoda este extraordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de complex si maiastra in a
complica masiv si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda simplitatii ei,
metoda are la baza principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului
pentru rational si stiintific.
Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea
prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se petrece in viata noastra reprezinta o consecinta a
gandurilor noastre.
In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se petrece in interiorul nostru. Daca ne
confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori.
Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea
respectivei persoane nu este decat proiectia in exterior a propriei noastre agresivitati refulate.
Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui nu sunt
decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi.
Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cauza imbolnavirii
rezida in negativitatea unui gand, intr-o eroare de judecata.
Nu-i nimic in neregula cu erorile de judecata, declara cu umor dr. Len. Te pot omori, asta-i tot.
In viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. Ele incoltesc si
dau roade. Trebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom culege ceea ce am
semanat. Vestea buna este ca orice stres, dezechilibru sau boala pot fi corectate, lucrand asupra ta. Nu este nevoie
sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le
poti obtine singur, cautand in tine insuti, sustine Morrnah Simeona.
Pentru kahuna, circumstantele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru de constiinta. Starea de sanatate
sau de boala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din jurul nostru reflecta
nivelul de constiinta la care am ajuns.
Daca nivelul nostru de constiinta se modifica, circumstantele exterioare se schimba rapid, iar nivelul de
constiinta poate creste semnificativ, daca ne asumam responsabilitatea pentru tot ce se petrece in viata noastra,
pentru tot ce se petrece in jurul nostru.
Vindecarea ori schimbarea incepe cu asumarea responsabilitatii. Ce inseamna sa ne asumam 100%
responsabilitatea pentru absolut tot ce se petrece in viata noastra?
Inseamna sa accepti faptul ca tu insuti - si nimeni altcineva - esti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor
evenimentelor pe care le traiesti, afirma dr. Len, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau chiar revoltatoare

pentru majoritatea oamenilor.

O idee foarte greu de digerat, intr-o societate in care ne-am obisnuit sa ne gasim scuze la tot pasul, sa dam vina
pe altii pentru ce nu merge in viata noastra, sa cultivam asiduu o mentalitate de victima. Mai mult, aceasta idee
este greu de acceptat si de catre persoanele considerate supraresponsabile. Caci una este sa iti asumi
responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele violente ale unor
oameni cu care nu ai avut nimic de-a face si cu care singura legatura pe care o ai este ca locuiti impreuna in
acelasi oras.
Multi psihologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne culpabilizeze in mod excesiv.
Accesul la miracol si, implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea
prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema
adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea, prin evitarea sistematica a asumarii
responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta - starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu
suntem obsedati de castigul personal - viata noastra se poate schimba radical.
Nu va faceti probleme. Intreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram, afirma dr. Len.
Actele violente ale acelor criminali bolnavi psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui, doar
pentru faptul ca acestia aparusera in viata sa.
Problemele lor erau creatia sa si, de aceea, tot ce a trebuit sa faca pentru a-i vindeca a fost sa lucreze asupra lui
insusi, sa stearga el insusi gandurile care le-au generat. Exagerare dusa la extrem, am putea spune, chiar daca
descoperirile recente din fizica cuantica par a conduce la aceleasi concluzii. Asta inseamna ca daca copiii nostri
au o problema de sanatate, ceva din noi a produs acea problema; daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara,
noi am facut ca acel lucru sa se petreaca; daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta.
Pare absurd. Totusi, evenimentele din viata noastra actualizeaza amintiri, tipare de actiune trecute si reactii
ciudate. La urma urmei, toti am experimentat reactii care ne-au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau
foarte bine - reactii in care parca nu eram noi insine, nu-i asa? Daca te confrunti cu o problema, o situatie limita,
un necaz, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui automat este: ce anume din ceea ce se petrece in mine
a generat sau a atras aceasta problema? Apoi trebuie sa stergi gandurile care au produs respectiva problema.
Dar cum putem sti care ganduri au creat-o? Nu va faceti probleme, spune dr. Len. O parte din voi stie. Trebuie
doar sa-i dati permisiunea sa o faca."Cand judec o persoana, acea persoana devine un "prizonier al gandurilor
mele".
Cream lumea prin gandurile noastre, iar pentru kahuna aceasta nu este o metafora. Este o realitate. In viziunea
lor - care este comuna cu cea a tuturor religiilor - Dumnezeu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa
vedem acest lucru, fiindca intre ceea ce exista in realitate si ceea ce vedem se interpune gandul.
Noi nu mai vedem ce exista in realitate, noi nu ne vedem decat propriile ganduri. Lumea este ceea ce credem ca
este, afirma Serge Kahili King, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie de huna. Psihologia
moderna tinde sa ajunga la aceleasi concluzii, de vreme ce afirma ca oamenii nu reactioneaza la evenimentele in
sine, ci la propria lor perceptie asupra evenimentelor. Mai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze
perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se
comporte ca atare. Daca unui angajat i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai
grozave, el va ajunge sa lucreze din ce in ce mai bine.
In limbajul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator: daca eu gandesc intr-un anumit fel despre o
persoana, acea persoana devine un prizonier al gandurilor mele. Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze
perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa-mi confirme perceptia despre
el. Prin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre ea si trebuie sa-mi asum
responsabilitatea pentru acest lucru. De aceea, a nu judeca este singura atitudine corecta vizavi de o alta
persoana.
Daca este ceva de corectat, spun kahuna, atunci acest ceva reprezinta erorile noastre de gandire. Asa stand
lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. Len si-a vindecat pacientii, lucrand doar
asupra lui insusi.
Ce a facut exact doctorul Len pentru a-si vindeca pacientii? Am repetat incontinuu: Imi pare rau. Te rog, iartama, a declarat senin dr. Len. Asta-i tot.
De-a dreptul socant! Banuiesc ca doctorului Len ii place sa socheze, sa surprinda printr-o lovitura puternica si

neasteptata, rutina noastra mentala. El spune ca oamenii, in special vesticii, gandesc prea mult. Mai exact, sunt
prinsi in rutina unor programe care ruleaza inconstient. Contrar a ceea ce gandim noi, el sustine cu tarie ca
intelectul nu poate rezolva problemele. Cred ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca "o
problema nu poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o".
Cere-ti iertare
De aceea, nu trebuie decat sa constientizezi problema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental etc., apoi
sa incepi sa iti purifici gandirea care a atras-o, printr-un proces de cainta si iertare.
"Te rog, iarta-ma ca te-am facut prizonierul gandurilor mele si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti-am
influentat in mod distructiv comportamentul". Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de
cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul: sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba
supraconstientului, el este armonizatorul, vindecatorul. Suntem prizonierii propriei minti si nu putem evada
folosindu-ne tocmai de minte - temnicerul insusi.
Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi?
Acest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii: cand suntem bolnavi, cand cineva apropiat este bolnav,
cand ne confruntam cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc.
Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune trupului:
Imi pare rau ca ti-am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iarta-ma.
Si repetam acest lucru cu sinceritate, pana problema dispare.
Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental:
Imi pare rau ca ti-am creat aceste probleme prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma.
Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata este un
sentiment de iubire, iar dr. Len si Morrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca vindecarea a inceput.
Probabil ca la o prima citire vei respinge aceste lucruri, pe motivul ca sunt prostii, povesti de adormit copiii. Dar
kahuna afirma ca supraconstientul este receptiv tocmai la limbajul de copil, ignorand formularile savante.
Interesant este ca psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile pretentioase, destepte,
intelectualizate nu ajung la pacienti.
Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil, decat atunci cand reincepem sa privim lumea
prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema
adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii
responsabilitatii.
Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta - starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de
castigul personal - viata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne complica viata inutil si ne
redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor; iar
calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificativ.
In loc de concluzie
Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu bolnavi in faza terminala si a
descris experientele si concluziile sale in doua carti devenite best-seller-uri.
Una dintre ele se numeste The Four Things that Matter Most (Cele ce patru lucruri, care conteaza cel mai mult)
si se refera la cele mai frecvente declaratii pe care bolnavii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea
sunt:
IARTA-MA
TE IERT
MULTUMESC
TE IUBESC
Dr. Ira Bylock considera ca nu trebuie sa ajungem pe patul de moarte, pentru a folosi aceste declaratii care, in
opinia sa, au un potential imens in a ne vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata
Invata sa ierti, elibereaza-te de trecut
Data aparitiei: 11.05.2008
Te-a ranit si l-ai iertat. Sau ai iertat-o. Insa mintea iti fuge si, pe neasteptate, iti imaginezi ca te afli in fata lui sau
a ei si vorbesti in continuare. Ii spui ce a gresit, ii atragi atentia, tii un mic discurs si, cu marinimie, ii oferi din

nou iertarea ta - iar inculpatul te aproba, cu capul plecat. Crezi ca totul e in regula? Atentie! Tocmai te-ai pacalit.
Exista doua mari avantaje ale resentimentelor care ti se par prea puternice pentru a renunta usor la ele. In primul
rand, poti sa-i judeci pe ceilalti, sa le descosi caracterul, sa le scoti la iveala partile rele si, prin comparatie, sa te
gandesti ca le esti net superioara.
In al doilea rand, ai certitudinea ca dreptatea este de partea ta, iar ceilalti au facut din tine o victima inocenta. Si
din nou, ai ocazia sa te simti cu mult deasupra "agresorilor" tai.
Dar cu fericirea ce se petrece cand ai resentimente? Esti victorioasa, ai castigat lupta - insa esti singura, deasupra
unei multimi de invinsi, pe care ii banuiesti ca sunt gata sa se revolte sau sa-ti ia locul. Traiesti in tensiune,
mereu atenta sa nu fii doborata de pe tronul pe care ti l-ai facut.
Opreste-te o clipa. Uita-te in jurul tau. Poate ca un trandafir costa destul de mult, dar privitul unei tarabe cu flori
e gratis. Merita oare sa-ti irosesti fortele pe resentimente, cand poti sa te bucuri de tot ce alcatuieste spectacolul
vietii?
Fara resentimente, cu fermitate
Exista o serie de motive din cauza carora oamenii se simt indreptatiti sa nu ierte. Unul este convingerea ca a ierta
inseamna si a scuza. Nu este adevarat: putem dezaproba o greseala, dar sa fim detasati de cel care a comis-o. Alt
motiv este ca furia cauzata de resentiment ne da o falsa senzatie de forta. E ca si cum ne-am crispa mana: avem
senzatia ca este mai puternica decat inainte, chiar daca de fapt nu este. Apoi o relaxam si observam ca este mai
moale si vlaguita decat inainte. O parte din energia ei a fost consumata de acest gest inutil.
De asemenea, unii oameni cred ca o persoana iertatoare permite lucrurilor rele sa i se petreaca ei insasi si celor
apropiati. Nu este adevarat: putem fi si iertatori, si fermi. Ca atunci cand il iertam pe copilul care ne-a aratat
limba, dar ii spunem cu hotarare sa nu mai faca acest gest.
1% in fiecare zi
Exista posibilitatea ca inconstient sa ne temem de iertare, pentru ca in clipa in care stergem acuzatiile la adresa
cuiva cu buretele, sentimentele noastre nu vor mai fi proiectate asupra lui. Se vor manifesta in noi, sub alte
forme. in loc sa simtim furie si suparare, vom simti vulnerabilitate, remuscare, teama, confuzie. Vom simti poate
chiar durere. Dar iertand, vom putea trece mai departe, lasand in urma sentimentele negative. Neiertand, le vom
duce cu noi.
Poate fi destul de greu sa faci totul dintr-o data. A ierta brusc toate greselile celorlalti pare aproape imposibil - si
cand te gandesti asa, deja ai renuntat sau te-ai inhamat la o munca dificila. Exista insa posibilitatea de a face totul
gradat. Ia hotararea sa ierti macar proportie de unu la suta - e un procent atat de mic, incat nici efortul nu e prea
mare. Apoi creste in fiecare zi iertarea cu inca 1%, pana ajungi la 65%. De restul de 35% nu trebuie sa te ocupi
tu - se va petrece de la sine.
Compasiune in loc de furie
Exista patru feluri de a ierta: sa ceri iertare divinitatii, sa-i ierti pe ceilalti, sa le ceri iertare celorlalti si sa te ierti
pe tine.
In ceea ce priveste primul mod, partea grea este sa fii sincer cu tine insuti si cu Dumnezeu. Trebuie sa spui cu
adevarat ce te doare - si daca vrei sa fii iertat, sa o ceri cu tot sufletul. Poti fi insa increzator ca o vei obtine.
Dumnezeu este drept, dar din fericire, este mai bun decat este drept.
Sa-i ierti pe ceilalti poate sa para ceva mai greu. Cum sa te apuci? O posibilitate este urmatoarea metoda cu trei
pasi.
Primul pas - da-ti seama cat te gandesti la cel sau cea care te-a suparat. S-ar putea sa realizezi ca ii acorzi foarte
mult din timpul tau. S-ar putea, de asemenea, sa te frustreze acest lucru si sa-ti doresti sa transformi situatia.
Al doilea pas - intocmeste o lista cu trasaturile negative ale persoanei. Imagineaza-ti apoi cum ar fi ca el sau ea
sa treaca prin viata cu insusirile opuse acelor trasaturi negative.
Al treilea pas - acorda-i compasiune acelei persoane. In fond, imaginea pe care ai construit-o in mintea ta cu

acele calitati extraordinare e atat de diferita fata de original... Nu e pacat ca nici macar nu stie cum ar putea fi
viata ei? In momentul in care simti compasiune, ai pornit deja in directia iertarii.
Fa pasul spre impacare
Cand esti dornica sa urci treapta pe care le ceri iertare celorlalti, exista de asemenea cativa pasi care te conduc
spre reusita.
Primul pas - numeste-ti greseala si asuma-ti-o. Oricare ar fi fost cauza erorii tale, nu mai este importanta acum,
asa ca nu o invoca.
Al doilea pas - schimba rolul cu cealalta persoana. Cum te-ai simti daca ai fi realmente in locul ei? tine minte
aceasta senzatie. Poti sa-ti exprimi empatia cu cel sau cea pe care ai ranit-o, dar fii atent: lasa-i celuilalt
posibilitatea de a te contrazice. Poate ca se simte altfel decat te-ai simti tu in aceeasi situatie.
Al treilea pas - cu sinceritate, cere-ti iertare. Oamenii sunt cel mai dispusi sa ierte, daca simt ca cel care le-a
gresit este sincer. Promite ca vei face tot posibilul sa nu mai repeti aceeasi greseala si respecta aceasta intentie.
Al patrulea pas - fii creativa. Gandeste-te ce i-ar face cu adevarat o bucurie celui care te iarta, poate este o carte
pe care si-o doreste demult, poate l-ar incanta pur si simplu sa inregistrezi si sa-i daruiesti un cd cu muzica
preferata. Oricum, pentru a sti ce-l pasioneaza trebuie sa il privesti cu atentie si sa-i intelegi universul interior.
Pregateste-i darul ca pe o surpriza, cu afectiune sincera.
De asemenea, nu te teme sa redeschizi subiecte mai vechi. Chiar daca ai trecut prin tot procedeul de mai sus, este
posibil ca in cazul unei probleme serioase sa fie inca dificultati in acea relatie chiar si dupa o perioada lunga de
timp. Atinge cu delicatete subiectul si vezi daca este cazul sa reiei discutia cu cel caruia i-ai cerut iertare.
Propriile erori sunt lectii
Iertarea de sine poate fi uneori cea mai dificila. Ca sa o abordam, trebuie sa admitem ca si noi suntem oameni
care fac greseli, care nu pot fi tot timpul exact asa cum isi doresc. Nu ne pastram intotdeauna pe culmile propriei
inteligente, propriei spontaneitati, propriului umor. Asta e. Mergem mai departe spre acel orizont unde vom fi cu
adevarat tot ceea ce ne dorim sa devenim. insa pentru a-l atinge, incetam sa privim mereu inapoi si sa ne vaitam
de greselile noastre. Din fiecare eroare invatam o lectie, avem inca o sansa de a merge inainte. Putem sa ne
notam pe o foaie de hartie data greselii, in ce anume a constat si oportunitatea care s-a ivit din ea. Nu este cazul
sa recream drama amintirii sau sa simtim vreo durere emotionala. Aceasta lista este, in mod surprinzator, un
procedeu creator si inspirator daca ramanem simpli spectatori.
Cere ce-ti doresti
Poate parea de neinteles la inceput. De ce sa ierti pe cineva, daca nu ti-a facut nimic? Nu, nu e vorba de
clarvazatorii care stiu ca acel cineva va gresi in viitor. Este vorba de faptul ca deseori lucrurile nu se petrec
conform asteptarilor noastre. iti rezervi toata dupa amiaza pentru a pune la punct o cina-surpriza. Faci chiar tu o
salata exotica, pregatesti un sos dulce-acrisor, o mancare cu condimente orientale si tot felul de alte bunatati
pentru o masa extraordinara, iar cand apare iubitul... se aseaza cu o figura absenta, iti povesteste ceva despre ziua
de munca si, la sfarsit, nici macar "sarut mana pentru masa". Nu se poate spune ca a facut ceva, dar ti-a picat
prost si ti se pare cam greu de iertat.
Genul de situatii in care ne simtim frustrati pentru ca nu primim ceea ce ne dorim pot aparea din cauza faptului
ca ceilalti pur si simplu nu sunt constienti de ceea ce ne dorim sau de eforturile noastre. Pentru noi e clar faptul
ca am vrea sa fim rasfatate sau ca am vrea sa ni se aprecieze eforturile, dar ca in exterior poate ca nu se observa
nimic.
Cel mai simplu e ca atunci cand ne dorim ceva de la cineva, sa cerem acel lucru. Exista posibilitatea sa fim
refuzati - dar altfel, exista o probabilitate mult mai mare ca ceea sa ne dorim sa nu fie indeplinit. Desigur, nu
trebuie sa ajungem in cealalta extrema - sa fim sacaitori sau sa cerem prea mult.
Uneori putem avea senzatia ca am iertat pe cineva - cand, de fapt, nu am facut-o. Iata cateva "simptome" ale
lipsei de iertare:
- Hiper-vigilenta: supararea imediata pentru greseli minore.
- Hiper-critica: vederea micilor defecte - si ale propriei persoane, si ale celorlalti.
- Purtarea conversatiilor in minte cu cei care ne-au ofensat.

- Permiterea lucrurilor marunte sa se transforme in mari probleme.

- Placerea de a ne confrunta cu ceilalti.
- Izolarea fizica sau spirituala.
- Tirania peste cei slabi.
Cine cedeaza castiga
Imagineaza-ti ca porti un razboi cu cineva. Tu tragi cu tunul, imediat trage si adversarul, din nou tragi tu si tot
asa. Te straduiesti sa-i raspunzi celuilalt in forta.
La un moment dat, iei ghiuleaua si o arunci departe, refuzand sa mai ataci. De dincolo se mai aud ceva bubuituri
si tresari, ca si cum ai fi lovita. Curand insa, iti dai seama ca lupta se purta cu o singura ghiulea si tot ce se mai
aude acum este ecoul. Sau, in cazuri mai grave, se purta cu cateva ghiulele, dar daca tu nu mai ripostezi, in scurt
timp razboiul se va termina, pentru ca nu mai aveti cu ce sa luptati.
Felicitari! Ai incheiat disputa: e nevoie de doi pentru a te certa.
Ce obtii in schimb? Timp si energie pe care inainte le investeai in resentimente. Tensiunea dispare: cand ierti, lasi
totul sa curga pe langa tine. Cineva te raneste, il ierti, evenimentul se afla in spatele tau. Parca doare mai putin
decat atunci cand notai pe o foaie mentala toate greselile acelui om fata de tine. Castigi pace si liniste interioara,
iar de acolo, mai ai doar un pas spre fericirea care dureaza
Calatoria mea emotionala
Data aparitiei: 20.12.2012

Ce este "Calatoria emotionala"?

Calatoria emotionala este o metoda descrisa de Brandon Bays in cartea sa "Calatoria" - metoda descoperita din
experienta ei pe calea vindecarii de o tumora cat o minge de baschet.
Calatoria emotionala este o calatorie interioara prin straturile emotionale pana ajungem la "Sursa" acel loc in
care experimentam prezenta Sinelui (supraeul, Sinele divin Atman). Urmeaza apoi, un exercitiu numit "Focul de
tabara" in cadrul caruia avem ocazia sa golim bagajul emotional de emotii dureroase care au fost stocate in
memoria noastra celulara. Iertarea apare ca o atitudine fireasca si odata cu ea o stare de usurare si inaltare atat de
placute.
Doresc in continuare sa va prezint experienta Edenei pe care ea a dorit sa ne-o impartaseasca. Ea s-a vindecat cu
ajutorul acestei metode "Calatoria" (The Journey) de Brandon Bays de un fibrom cu care era programata pentru
operatie.
Din jurnalul unei "Calatorii emotionale"

"Am simtit nevoia sa astern pe hartie povestea Calatoriei mele emotionale. Probabil ca, in timpul sedintei, nu am
fost foarte comunicativa, si asa, m-am hotarat ca ar fi bine sa spun ce am vazut si simtit in timpul acestei calatorii
minunate. Si probabil, pentru ca vroiam sa-mi amintesc, din nou, senzatiile traite atunci.
Ascultand cuminte instructiunile pe care le primeam, am simtit ca ma scufund nu stiu unde in mine, cred;
simteam ca alunec, ca plutesc, ca ma scufund, ca ma invart, si apoi ametesc; dar, nu era o alunecare intr-o
directie anume, caci nu exista sus sau jos, stanga sau dreapta, inainte sau inapoi dar era ametitoare aceasta
alunecare, o ameteala placuta, tare placuta
La un moment dat, am simtit ca ma copleseste o emotie - pe care nu o pot defini, nu era nici tristete, nici bucurie
- dar, cert era ca mi-au dat lacrimile. Imi amintesc, ca atunci cand am simtit lacrimile curgandu-mi pe obraji, mam gandit "De ce plang?", ca nu aveam motiv. Era o emotie puternica, nedefinita, care a avut ca efect curgerea
lacrimilor. Dar, mi-am zis, ca nu e cazul sa caut acum motivele plansului, si ca, in acest moment, eu trebuie sami continui Calatoria pe care am inceput-o.

Focul de tabara
Apoi, cand am ajuns la focul de tabara, i-am invitat pe sefii mei (cu care nu aveam o relatie stralucita: imi gaseau
tot timpul nod in papura, mie nu imi acordau stimulente/bonusuri chiar daca le merit, comparativ cu alti colegi,
pentru mine nu sunt bani, nu sunt bugete, doar penalizari) la o discutie.
Impreuna cu Dumnezeu (care era Maestrul meu), amandoi sefii mei s-au asezat in jurul focului de tabara, insa
pareau foarte surprinsi si contrariati, pentru ca nu stiau ce cauta acolo, pentru ce au fost invitati, ca ei nu stiu
despre ce e vorba sau ce ar trebui sa faca. Si atunci, Nadia mi-a sugerat sa schimb unul din sefi, sa-l las sa se
"topeasca in lumina" si sa invit un alt personaj, care consider eu ca ar avea ceva de spus.
Surprinzator a aparut, ca din senin, prima si marea mea iubire, caruia eu ii reprosam ca m-a tradat, m-a parasit,
pe mine, eu cea care l-am iubit mai mult decat a iubit cineva vreodata in lumea asta; iar, el mi-a raspuns foarte
simplu si foarte firesc, ca, niciodata, eu nu mi-am manifestat iubirea fata de el, si el nu a stiut ca l-am iubit cu
atata pasiune, cu atata intensitate, si firesc, crezand ca nu il iubesc, s-a indreptat spre altcineva care "stia" sa
exprime iubirea, nu doar sa o simta (cum am facut eu).
La raspunsul lui, n-am putut sa fiu furioasa pe el. Am ramas, pur si simplu, socata, inmarmurita, ca, intr-adevar,
era atat de evidenta nemanifestarea iubirii mele, si el o expusese atat de succint si de normal, incat ma dezarmase
si ma debarasase de tot "arsenalul" cu care ma pregatisem sa-l atac in cei 20 ani care au trecut de la despartirea
noastra.
Si, brusc, in aceasta stare de uimire, de mutenie in care cazusem, a aparut tatal meu, si s-a asezat in jurul focului
nostru. Si atunci, am "tabarat" asupra lui cu cuvinte demult ingropate in adancul sufletului meu: ca nici el nu m-a
iubit niciodata, ca nu am simtit niciodata iubirea lui, ca nu a manifestat-o niciodata fata de mine, ca nu m-a tinut
niciodata in brate, ca nu a fost mandru de mine niciodata,ca nu ma simteam iubita de el.
De ce? De ce nu a putut sa ma iubeasca? Ce i-am facut? Ca doar eram copilul lui, sange din sangele lui, si el nu
putea sa-si iubeasca propria odrasla?
Cu acelasi calm si firesc, ca si iubitul meu, tatal meu a raspuns ca el m-a iubit, si ma iubeste, dar o face in felul
lui, si ca nu si-a dat seama ca eu n-am simtit iubirea lui, ca el nu stie de ce nu ma simt iubita de el; sa-mi
amintesc ca doar mi-a tolerat toate giumbuslucurile copilariei, cand saream pe el, pe langa el, peste el; ca i-am
"ondulat" parul si nu mi-a reprosat nimic.
La vremea aceea, tatal meu avea o tunsoare a la Basescu, adica o fasie de par din partea laterala ii acoperea

chelia din crestet. Intr-o zi, m-a chinuit talentul de coafeza, am luat un piepten des si am vrut sa-i ondulez acea
fasie de par, incolacind-o pe pieptene. Am rasucit si iar am rasucit eu pieptenele, pana la baza fasiei de par, dar,
cand sa-l desfac si sa ramana o frumoasa bucla de par... desfa-l! daca mai poti.
Parul se incalcise in dintii pieptenului des, si nu mai puteam sa-l desfac, si ma treceau toate transpiratiile, si tatal
meu incepuse sa se enerveze, si atunci am suferit cumplit de teama ca o sa strige la mine. Intr-un final, mama a
reusit sa desfaca jumatate din incalceala, si restul fasiei de par a trebuit sa o taie cu foarfeca. Nu mi-a reprosat
nimic, si nici nu a strigat la mine, nici nu m-a amenintat cu nimic, nici nu mi-a facut morala, desi era podoaba lui
capilara la care tinea foarte mult. Dar eu eram asa de speriata, incat si azi imi amintesc emotia/teama traita
atunci.
Am descoperit iubirea tatalui meu, acea iubire pe care mi-am dorit-o dintotdeauna
si astfel, mi-a expus tatal meu dovezi concrete ale iubirii lui pentru mine; dar eu vroiam cuvinte, vroiam
imbratisari... vroiam un alt fel de manifestare a iubirii lui.
Mi-a spus ca nu stie sa-si exprime iubirea prin cuvinte sau imbratisari, ca el la randul lui nu primise asa ceva, si
nu stia cum sa se exprime; el stia ca nu e "voie" sa spui ce simti, ca e un semn de slabiciune sa spui ca iubesti.
(Mama tatalui meu a murit cand el avea 8-10 ani, iar relatia cu mama vitrega a fost una arida, lipsita de iubire.)
Dar daca asa simt ca sunt iubita, el ma imbratiseaza acum.
In imbratisarea lui am simtit o senzatie de eliberare, de comunicare, de contopire a iubirii, de bine, de placut, de
frumos, de IUBIRE. Nu-mi venea sa ma desprind din bratele lui, atat de bine era. Brusc, langa noi, a aparut
mama mea care a spus: "Ti-am spus eu ca te iubeste, dar nu m-ai crezut!".
Ea nu s-a asezat cu noi in jurul focului de tabara, ci doar ne privea cu duiosie si iubire, stand deoparte, in
picioare, si ne imbratisa cu privirea ei (mama mea a murit in 1998). Am plans de tristete, de nefericire, si apoi am
plans de bucurie, de iubire, de fericire, de BINE.
Apoi, asa cum eram ghidata, L-am intrebat pe Dumnezeu (care era mentorul meu) daca ar mai fi ceva de spus
(dar fara sa ma desprind din imbratisarea tatalui meu, atat de bine era acolo in bratele lui). Ne-am cerut iertare, lam iertat si m-a iertat. Urmand pasii indicati de Nadia, am revenit incet la starea mea obisnuita. O Doamne, ce
bine a fost!
Indrazneste
Poate pentru ca avem tendinta sa nu observam lucrurile bune care ni se petrec (pentru ca ni se par normale), le
observam, de regula, pe cele rele (si le exageram). Dar pot sa-mi dau seama cu usurinta ca s-a imbunatatit
atitudinea sefilor mei fata de mine, mi-am modificat perspectiva din care privesc ceea ce mi se petrece, am
devenit mai optimista (o viata intreaga am fost foarte pesimista, poate cea mai pesimista persoana pe care o
cunosc), nu mai sunt asa de prapastioasa si cred ca am inceput sa ma iubesc pe mine - pentru ca, uneori, ma vad
frumoasa, desteapta si am si semne vizibile ca se vindeca acneea mea cea de toate zilele..."
Multe aspecte minunate ne asteapta dincolo de ranile noastre emotionale, doar trebuie sa facem un mic pas in a
face aceste descoperiri. Se spune ca dincolo de toate aceste rani emotionale se afla chiar sufletul nostru si
anumite cadouri si surprize minunate, poate de cele mai multe ori vom descoperi chiar asul nostru din maneca si
mult mai mult de atat. Avem nevoie doar de putina curiozitate si curaj pentru a pleca intr-o astfel de calatorie
interioara spre a cauta mai adanc in sufletul nostru, pentru a ne regasi mereu mai buni, mai frumosi, mai puri,
mai plini de iubire si intelepciune.
de Nadia Cupsa
Efectele supararii
Data aparitiei: 11.05.2012
Supararea este una din cele mai raspandite incalcari ale legilor universului, care poate determina mari neplaceri
in viata, atat a celui pe care te superi, cat si in propria ta viata.
Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem in jurul nostru, din punct de vedere vibratoriu (ganduri, vorbe,
dorinte, fapte, sentimente) se intorc la noi producand efecte perturbatoare in campul nostru energetic.
De aceea nimeni nu poate face rau altuia fara sa plateasca.
De aceea oricand aveti ganduri negative despre o persoana sa va rugati in permanenta pentru sanatatea ei.

Cand ne gandim la cineva se creeaza instantaneu o punte energetica intre noi si omul la care ne gandim.
De aceea, orice gand rau reprezinta un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv.
Astfel ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod inconstient, de multe ori fara sa ne dam seama de acest
lucru.
Orice expresie dura, afirmata pe un ton categoric poate provoca un rau atat siesi cat si unui alt om.
Neintelegerile intr-o relatie de cuplu vin din nevoia de a-l controla si domina pe celalalt.
Fiecare incearca astfel sa aiba controlul si sa ramana deasupra intregii situatii.
Cand controlezi o alta fiinta ii iei energia, iti faci plinul pe socoteala altuia.
Astfel, devii vampir energetic.
Ori de cate ori cadem in acest prost obicei, ne deconectam de la sursa si intram in suferinta.
Racirea relatiilor dintre doi parteneri se datoreaza cresterii nivelului de agresivitate interioara.
Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare.
Lipsa de comunicare duce la dezastru.
Lipsa de comunicare prin iubire duce la ura.
O agresivitate subconstienta fata de barbati / femei se transforma intr-un program de autodistrugere.
Daca doi parteneri abuzeaza fizic sau emotional unul de celalalt, atunci ei nu merita sa ramana impreuna.
Dependenta naste agresivitatea.
Iar agresivitatea produce boala.
Dependenta de dorinte, frica, depresia si supararea atrag gelozia.
Cu cat este mai puternica dependenta de persoana iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de
ea.
Cearta, mania, nerabdarea emit in tacere o mare forta destructiva.
Numai prin iubire poate seca izvorul rautatilor.
Sa nu vorbiti despre nenorocirile traite pentru ca ele pot prelungi durata lor.
Atunci cand NU vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne indepartam de ele.
Indepartarea de ele este primul pas pentru depasirea acestora.
Esential este cand vorbiti despre problemele si emotiile dvs. sa nu cautati mila sau compatimiri.
Daca aveti o mare suparare sau tristete incercati sa nu aduceti sentimentele acestea acasa.
Iesiti in strada cu deosebire in locurile inverzite si plimbati-va.
Nu faceti din casa dvs. o groapa de gunoi energetic.
Daca locuiti de cativa ani si ati umplut pana la saturatie spatiul cu regrete, cu suparari si cu spaime, amintiti-va
momentele in care v-ati certat si suparat, asezati-va in acel loc, iertati, anulati agresivitatea fata de iubire, rugativa (de ce nu ?).
Este mai bine sa plangeti decat sa urati.
Daca n-ati reusit sa va invingeti pe dvs. insiva, agresiunea se acumuleaza in mod inevitabil.

Atunci cand plangeti agresiunea aparuta se distruge.

Munca nu trebuie sa ne omoare, ci sa ne dezvolte.
Inseamna ca supraincarcarile nu trebuie sa fie permanente si in fiecare ocupatie sa gasim placerea.
Daca nu exista placere, orice activitate se poate transforma intr-o suprasolicitare si va dauna sanatatii.
Incercati sa identificati cat mai corect care este munca care v-ar aduce satisfactii prin insasi existenta ei in viata
dvs.
Nu cautati neaparat satisfactii materiale.
Nu cautati plata, nici lauda si nici o rasplata, orice ati face. Savarsind ceva bun noi pretindem imediat
recompensa. Aceste dorinte aduc ca rezultat suferinta.
Cu cat veti intensifica acest tip de pretentii, cu atat va creste nivelul de agresivitate si se va intari programul de
autodistrugere.
Cand cineva te jigneste nu te razbuna pe el, nu-l uri si nu te supara pe el intrucat aceasta jignire este un dar de la
Dumnezeu.
Daca n-o accepti urmeaza ca purificarea sufletului sa se infaptuiasca prin boli si nenorociri, iar daca nu esti
pregatit nici pentru aceasta ea vine prin moarte.
Aceasta forma de purificare ne este data prin intermediul celor apropiati, de aceea in masura in care reusim sa-i
iertam, in aceeasi masura sunt posibile schimbari interioare de profunzime.
Este necesar sa iertam nu numai in gand, ci si cu sufletul.
Cel mai mult ne leaga de trecut supararile neiertate.
Iertand un om care ne-a jignit sau ne-a suparat, ne putem vindeca de o boala grava.
Roaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti, sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata.
Aceasta rugaciune va iradia atat de multa iubire catre intreaga lume incat iubirea se va intoarce la tine din belsug.
Cum daruiesti - asa primesti!
Razbunandu-te, te faci egal cu adversarul. Iertandu-l, te arati superior.
Iertand ne eliberam pentru a ne putea inalta.
Ar trebui sa fim constienti ca iertand ii eliberam pe cei care ne-au gresit, deci iertand oferim libertate.
Sa alegi calea iertarii, pentru ca numai ea desface rana inclestata in timp.
In dragostea omeneasca trebuie intotdeauna sa existe o detasare de omul iubit.
Cu cat aveti mai multe pretentii, iritari si nemultumiri fata de omul apropiat, cu atat mai mult creste dependenta
de el.
Dependenta de valorile materiale ne va omori incetul cu incetul si spiritul si sufletul.
Gandirea noastra dispune de cea mai puternica forta creatoare din intregul univers.
Gandul este cel care aduce pacea si linistea in sufletul nostru.
Gandul este cel care atrage binele sau raul in existenta noastra.

Toate gandurile rele emise plutesc in jurul nostru ca niste mine amenintatoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs.
O gandire sau o actiune negativa este resimtita dureros de mii de organisme.
De aceea exista o lege a naturii si a stiintei (Principiul al III-lea al mecanicii cunoscut si sub numele de Principiul
actiunii si reactiunii) conform careia raul pricinuit altora ne face rau si noua insine.
De aceea straduinta de a ierta dusmanii si de a indrepta spre ei numai ganduri de pace si iubire constituie un act
protector pentru noi.
Asadar, suntem ceea ce suntem, ca rezultat a ceea ce gandim
Ingerii devotamentului si iertarii
Data aparitiei: 05.11.2012

Idee-forta: "Ii iert pe toti cei care mi-au facut rau in trecut, pentru
ca toti suntem copiii aceluiasi Tata Divin."
Simbolism: Acesti ingeri sunt reprezentati tinand in mana un crin - simbol al puritatii pe care ei o daruiesc
acelora care, prin gratia lor, invata sa ierte. Iertarea ne face sa ne eliberam de lacrimile durerilor trecute si de
mania resentimentelor, pentru a putea trai apoi, purificati, aici si acum, in compania ingerilor.
Functia angelica: Ingerii iertarii ne ajuta sa iertam si sa ne eliberam de trecut.
Darurile spirituale pe care le ofera fiintelor umane: Acesti ingeri ne ajuta sa ne innobilam fiinta si sa devenim
mai puternici prin iertarea celorlalti; ne invata sa traim in prezent eliberandu-ne de trecut.
Acesti ingeri ne ofera ajutorul divin cand dorim sa ne depasim resentimentele. Ei ne indruma pentru a intelege
lectia la care am fost supusi in momente grele.
Ingerii iertarii sunt reprezentanti iconografic cu o floare de crin in mana, simbol al puritatii. Ei se roaga pentru
fiecare dintre noi sa dobandim puterea de a ne darui total si neconditionat lui Dumnezeu.
Manifestarea deplina a devotamentului implica si iertarea tuturor celor care ne-au pricinuit suferinte. Iertarea nu
inseamna uitare si nu acesta este scopul ei. Pentru a ierta, acesti soli angelici ne ajuta sa ne vedem intr-o alta
lumina ranile si suferintele din trecut. Daca ii vom ruga sa ne inspire cum sa lasam mai usor si mai repede in
urma noastra suferinta, vom declansa astfel procesul de vindecare spirituala. Numai renuntarea la resentimente
ne ofera sansa de a putea clarifica diferite aspecte ale vietii noastre si ale consecintelor manifestate in prezent.
Altfel vom ramane prizonierii propriului nostru orgoliu, fara a ne putea transforma viata. Vom crede in
continuare ca ceilalti sunt cauza necazurilor si durerilor noastre. Drept urmare, ne vom lupta pana la epuizare cu
himerele ego-ului nostru si poate intr-un tarziu ne vom da seama cutremurati ca ne-am irosit aproape intreaga
viata pe nimicuri. Cei care sunt orgoliosi sau ranchiunosi nu iarta usor, dar ingerii iertarii si ai devotamentului ii
ajuta sa gaseasca resursele interioare si curajul necesar pentru a o putea face.

Iertarea ne aduce in suflet Lumina Divina. Lumina Divina trezeste forta interioara si aspiratia catre Dumnezeu.
Indirect, puterea de a ierta ne ajuta sa dobandim si sa mentinem o stare de sanatate perfecta
Luna in crestere - acumulare si asimilare: Fazele Lunii in Astrologie
Data aparitiei: 14.05.2013
Dupa Luna noua Luna incepe sa "creasca" intrand intr-o perioada cand toate procesele acumulative sunt mult
mai intense decat in restul fazelor Lunii. In aceasta perioada asimilarea mineralelor, vitaminelor, mancarurilor si
lichidelor in corp este mult mai intensa decat in rest. Aceasta perioada reprezinta absorbtia energiei si distribuirea
ei echilibrata. Din cauza acestor procese amplificate este o perioada foarte favorabila pentru vitalitate, regenerare
si reincarcare atat fizica cat si energetica.
Datorita influentei Lunii in crestere obtinerea de noi informatii, achizitiile de orice tip sunt binevenite, de
asemenea este important sa fim constienti ca daca ingeram mai multe vitamine si minerale ele au un efect mult
mai puternic, dar este la fel cu orice care este otravitor pentru organism. De asemenea trebuie sa tinem seama ca
in timpul acestei perioade procesele eliminatorii sunt mai lente si mai dificile.
Maximul efectului este atunci cand Luna ajunge in cuadratura cu Soarele, unii considera aceasta influenta destul
de dura, uneori putand crea un efect socant de acumulare direct in fiinta noastra a informatiei, substantelor sau
energiei subtile, si unii percep o stare de "prea mult" din ceva in aceasta perioada.
Este important in timpul celor doua saptamani ale Lunii in crestere sa folosim fiecare oportunitate, sa utilizam
fiecare resursa si sansa care vine spre noi, ele vor inflori si se vor fructifica cu usurinta dupa aceea.
Luna noua - Noi inceputuri: Fazele Lunii in astrologie
Data aparitiei: 26.09.2011
Astrologic, Luna noua se refera la pozitia Soarelui si Lunii cand sunt in conjunctie perfecta. Aceasta inseamna ca
ei sunt de fapt unul "peste" celalalt intr-o fuziune perfecta a energiilor lor. Urmatoarea Luna noua din 2011, va fi
pe data de 27 Septembrie.
Fenomenul subtil care are loc este ca energia extrem yang, pozitiva, masculina (Soarele) si energia extrem Yin,
receptiva, feminina (Luna) sunt intr-o perfecta uniune; ele se manifesta in acelasi timp energie yin-yang perfect
echilibrata in natura, dar se si anihileaza simultan... rezultatul este o sansa de a depasi dualitatea acestor energii,
de a atinge un punct in care transcendandu-le putem "gusta" energia vidului.
Aceste momente (care apropo, se intampla la fiecare 28 de zile) sunt momente cand natura revine intr-o stare de
echilibru perfect, echilibrandu-si energiile, oferindu-ne sansa sa facem la fel... momentul de hiatus creat este
perfect pentru oricine sa caute indrumarea divina si schimbarea directiei in orice problema. In traditia hindusa
noaptea de dinainte de Luna noua este numita Shiva Ratri (Noaptea lui Shiva), si este considerata o noapte in
care gratia divinului Shiva se manifesta in toata splendoarea ei, oferind calauzire, inspiratie, se spune ca este o
noapte cand transcendenta divina poate fi revelata ca rezultat al unui moment de gratie.
Noaptea de dinainte de Luna noua este cel mai puternic moment al difuziei Lunii, amplificandu-i la maxim
procesele de purificare si eliminare, de aceea introspectia, meditatia, chiar postul au un efect foarte profund
benefic in aceasta noapte.
Ziua de dupa Luna noua este chiar inceputul unui nou ciclu, asadar este recomandat sa se ia decizii care ne
schimba viata si sa se faca primii pasi catre ceva nou cu curaj, acceptand schimbarea pentru ca actiunile incepute
in acest moment au o eficienta mai mare decat de obicei.
Din cauza energiei creatoare a vidului si momentului cand liberul arbitru se manifesta complet trebuie sa fim
foarte atenti cu dorintele si asteptarile, cu toate aspiratiile noastre si directia spre care ne concentram energia.
Este un moment de responsabilitate maxima si o sansa de a ne orienta cu toata fiinta noastra catre evolutia
noastra spirituala si a descoperi noi insine adevarata noastra natura.
astrolog Veres Zoltan
De ce gandirea pozitiva nu functioneaza intotdeauna... si cum sa faci sa functioneze
Data aparitiei: 29.04.2013
Ti s-a intamplat vreodata sa nu te poti mobiliza pentru a rezolva o problema din viata ta? Ai incercat sa gandesti
pozitiv despre o situatie dificila pentru a contribui la depasirea ei si totusi nu ai reusit? Oamenii apropiati, cand
vad ca te stresezi iti recomanda calduros sa fii optimist, dar tu nu poti face asta?
Desi gandirea pozitiva a devenit un trend al zilelor noastre sunt situatii in care aceste reguli pur si simplu par sa
nu se aplice.

Cine saboteaza gandurile pozitive?

Da, nu functioneaza intotdeauna. Oricat de multe am sti despre puterea gandului de a ne schimba viata, uneori
gandul pozitiv poate, pur si simplu, sa nu aiba efectul scontat. Ce anume saboteaza ideile noastre constructive si
nu ne lasa sa inaintam pe directia pe care ne-o dorim in viata?
Raspunsul este: ceea ce am stocat in subconstient. Pot sa mentalizez o viata minunata, implinita, prospera pe
toate planurile, dar daca in subconstientul meu am stocat amintiri si credinte care spun ca eu nu merit tot ce e
mai bun in viata, rezultatul vizualizarii mele creatoare va fi nul.
"Cele doua minti"
"Mintea subconstienta este un hard disc programabil pe care sunt descarcate experientele noastre de viata",
spune Bruce Lipton, in cartea sa "Biologia credintei". Daca ti-ai format o perspectiva negativa despre tine,
despre ceilalti oameni sau despre Viata in general, ea iti modeleaza perceptia asupra a ceea ce poti avea sau trai.
"Mintea subconstienta este pilotul nostru automat, mintea constienta este controlul manual", descrie Lipton, pe
scurt, relatia dintre "cele doua minti" ale noastre.
Comportamentele si credintele invatate de la altii - parintii, prietenii, profesorii - s-ar putea sa nu sprijine
obiectivele mintii noastre constiente. "Cele mai mari impedimente in a realiza succesele la care visam sunt
limitarile programate in subconstient. Aceste limitari nu numai ca ne influenteaza comportamentul, dar pot sa
joace un rol esential in a ne determina fiziologia si starea de sanatate. Mintea joaca un rol important in
controlarea sistemelor biologice care ne tin in viata", continua Lipton.
Si-atunci ce facem?
Cum invingem limitarile subconstiente? Unii recomanda sa repetam sugestii pozitive. Dar, spune tot Bruce
Lipton, daca nu ne place un cantec de la tonomat, cam cat de mult ar trebui sa tipam la masinarie sau sa ne
certam cu ea, ca sa o facem sa-si reprogrameze repertoriul? Oricat ar tipa sau ar lingusi mintea constienta n-o sa
reuseasca sa schimbe vreodata "placa" rutinelor comportamentale programate in mintea subconstienta.
Atunci cand intelegem eficienta acestei tactici, putem sa incetam sa ne mai angajam intr-o batalie crancena cu
mintea subconstienta si sa o reprogramam intr-o alta maniera. A ne lupta cu subconstientul este la fel de inutil ca
si lovirea unui tonomat de muzica, in speranta ca acesta isi va reprograma repertoriul. Si-atunci ce facem?
"Calatoria" - o solutie puternica
O solutie salutara pentru eliberarea de tiparele subconstiente, traume sau dureri sufletesti o ofera metoda
"Calatoria", conceputa de Brandon Bays, autoarea best-seller-ului cu acelasi nume. Ea consta intr-un cumul de
procedee simple si extrem de eficiente care permit accesarea tiparelor-radacina ale suferintelor noastre de orice
tip si vindecarea acestora. Rezultatul este eliberarea de trecut, astfel incat devenim capabili sa traim la maxim de
potential in prezent.
"Este ca si cum cineva a bagat o mana in centrul durerii mele si a scos-o de acolo", relateaza o absolventa a
seminarului "Journey Intensive" in care a invatat si a aplicat acest procedeu. Este vorba despre un drum lin,
bland, constient si sigur spre nivelurile profunde ale psihicului pentru a accesa memoria celulara (despre care
vorbeste pe larg dr. Deepak Chopra, medic si specialist in fizica cuantica), adica emotiile si starile negative
asociate cu amintirile dureroase si care se stocheaza in corp.
Procedeele care compun metoda permit apoi vindecarea ranilor emotionale care ne blocheaza in trecut printr-un
proces de iertare si eliberare de resentimente. De asemenea, persoana poate asimila prin aceasta tehnica resurse
psihologice care sa o "echipeze" pentru situatii dificile cu care s-ar mai putea intalni in viitor cu noi deprinderi de
viata. In felul acesta invatam cai alternative de rezolvare a problemelor care ne fac sa fim cu adevarat liberi de
trecut si sa ne putem construi constient viata pe care ne-o dorim.
"The Journey" in lume si in Romania
Oferita publicului din intreaga lume sub forma Seminariilor marca "The Journey", metoda este nu doar o cale
de vindecare, ci si una de dezvoltare personala si life-coaching, avand rezultate uluitoare in toate domeniile
vietii. Puterea vindecatoare si eliberatoare a procedeului este demonstrata, pe de o parte, de oamenii care s-au
vindecat astfel de cele mai diverse afectiuni (poti citi marturii ale unor astfel de persoane aici) si de numarul
mare de participanti la Seminariile "The Journey" - peste 20.000 de persoane doar in 2012.

Pe de alta parte, si faptul ca in unele tari organizatiile guvernamentale o folosesc pentru a-si ajuta angajatii sa-si
vindece sindromul burn-out, casele de asigurari de sanatate o deconteaza ca terapie pentru unele tipuri de
afectiuni, iar in scoli este folosita din ce in ce mai mult, ajutand elevii sa depaseasca problemele
comportamentale si crescand rata de promovare la peste 93% vorbeste de la sine despre puterea metodei.
"Calatoria" vine insa si la noi! Romanii au ocazia la sfarsitul lunii mai, anul acesta sa invete metoda si sa ii
experimenteze efectele puternice in plan personal, relational, social, profesional. In perioada 31 mai - 2 iunie
Brandon Bays vine pentru prima data in Bucuresti pentru a sustine primul ei seminar in Romania, intitulat
Journey Intensive, in care preda in detaliu tehnicile de baza, "Calatoria emotionala", "Calatoria fizica" si un
modul de Abilitati Avansate. Mai multe informatii gasiti pe www.thejourney-romania.com.
Psiholog Patricia Cihodaru
The Journey Romania
Invata sa folosesti puterea emotiilor pentru a te vindeca la Seminarul "The JOURNEY INTENSIVE" cu
Brandon Bays!
Data aparitiei: 02.04.2013

Ai avut vreodata atacuri de panica ori

insomnii sau ai auzit de cineva care are? Sau te-ai confruntat cu simptome fizice care, atunci cand ai fost la
control medical s-au dovedit a fi "doar" semne de suprasolicitare sau consum emotional? Ai auzit de afectiuni
cauzate de stres, al caror numar a crescut ingrijorator in ultima vreme?
Aceste situatii sunt tot atatea dovezi care arata cat de importante sunt trairile emotionale pentru sanatatea noastra.
Totusi, emotiile sunt neglijate mult prea adesea cand vine vorba atat despre imbolnavire, cat si despre vindecare.
In plus, exista persoane care dezvolta boli grave desi au un stil de viata sanatos si un regim echilibrat muncarelaxare, fac sport in fiecare zi si mananca hrana pura: regim vegetarian, vegan - fara lactate - sau doar fructe si

legume crude (raw food).

Aceasta arata ca, pe langa indelung mediatizatul "stil de viata sanatos", mai exista un factor care contribuie la
instalarea bolii in corp - si tot mai multi oameni constientizeaza astazi ca este vorba de mult neglijatul plan
emotional. Organizatia Mondiala a Sanatatii definea inca din 1948 sanatatea ca "stare de bine bio-psiho-social".
Adica sanatatea depinde nu numai de bunastarea fizica, ci si de cat de bine ne simtim in pielea noastra, de gradul
de satisfactie in viata, de cat de multa grija avem sa ne simtim bine, de cat de mult ne-am impacat in sufletul
nostru cu cei care ne-au ranit in trecut, de cum stim sau nu sa ne protejam de factorii care ne trezesc emotii
negative (incepand cu stirile ingrijoratoare din mass media si pana la persoanele negativiste care sunt adevarati
vampiri energetici din mediul nostru apropiat).
Sistemul de sanatate publica se centreaza insa excesiv asupra sanatatii corpului fizic, "uitand" de bunastarea
psihologica. Nu acordam emotiilor importanta care li se cuvine, in primul rand din cauza ca nu stim ce sa facem
cu ele. Le reprimam, nu vrem sa recunoastem ca le simtim - mai ales pe cele negative. In felul acesta, ne mintim
pe noi insine. Ne cream masti si imagini false despre noi insine. Ajungem sa nu mai stim nici noi cine suntem cu
adevarat.
Un caz care vorbeste de la sine despre puterea emotiilor pentru sanatatea corpului este cel al lui Brandon Bays,
speaker de renume mondial si autoarea best-seller-ului "Calatoria". Desi cunostea foarte bine principiile unei
vieti sanatoase - tinea seminarii pe teme de viata sanatoasa in intreaga lume - a fost diagnosticata cu o tumoare
abdominala mare cat o minge de baschet. Aceasta - desi facea totul "corect" - facea miscare fizica, facuse o
multime de tipuri de terapii si se hranea vegetarian.
In schimb, lucra foarte mult (uneori si cate 16 ore pe zi!), era epuizata fizic si suprasolicitata nervos. In plus,
trecuse in copilarie prin traume emotionale care o marcasera profund. Ea credea ca le depasise, dar cand si-a
descoperit tumora a constatat ca facuse aceasta doar mintal, la un nivel superficial. A stiut ca, pentru ca
vindecarea ei sa fie completa, travaliul ei de vindecare trebuie sa ajunga la emotiile dureroase cele mai profunde
din sufletul ei.
Asa ca a inceput sa lucreze in plan emotional. Nu a fost un drum usor. A trebuit sa isi priveasca in fata durerile,
accesand emotiile reprimate si infruntandu-si cu curaj cele mai ascunse temeri si alte emotii negative stocate in
celulele corpului timp de zeci de ani de zile.
In demersul ei de vindecare Brandon s-a calauzit dupa cercetarile de ultima ora in domeniul neurostiintelor si
biologiei, mai ales dupa descoperirile dr. Candace Pert, autoarea cartii "Molecules of emotion", care a aratat, in
cercetarile ei de laborator, ca emotiile negative intense reprimate se stocheaza in celulele corpului si perturba
functionarea acestora, care devin astfel susceptibile la boala. In consecinta, pentru a demonta mecanismele care
ii generasera boala, Brandon a trebuit sa isi acceseze emotiile pe care le reprimase de-a lungul anilor in diferitele
situatii dificile de viata si sa le exprime, iar apoi sa parcurga drumul catre iertarea celor care o ranisera (incepand
cu parintii ei).
Ca urmare a acestui demers, in doar sase saptamani si jumatate Brandon a fost declarata vindecata! Ea a aplicat
tehnicile de vindecare corporala si emotionala pe care le cunostea deja si le-a imbogatit cu intelegerile intuitive
profunde pe care le-a avut in aceasta perioada dificila, dar si inspiratoare din viata ei. Ulterior, ea a reunit tot
ceea ce a folosit sau a descoperit in aceasta aventura interioara in ceea ce avea sa devina metoda de vindecare
emotionala minte-suflet-corp numita "The Journey" ("Calatoria"). Prin modul genial in care este structurata
tehnica proiectata de Brandon acopera acel gol educational in privinta sanatatii emotionale despre care vorbeam
mai sus.
Povestea ei este descrisa in detaliu in cartea cu acelasi nume, tradusa si in Romania la Editura Adevar Divin.
Realizand ca travaliul ei de vindecare sufleteasca si trupeasca a dus la descoperirea unei metode de terapie de o
rara eficienta, care ar putea contribui imens la vindecarea fizica si sufleteasca a oamenilor de pretutindeni,
Brandon a inceput sa popularizeze tehnica pe care a proiectat-o. Astazi, dupa 20 de ani de la vindecarea ei,
metoda este oferita cu generozitate pe tot cuprinsul globului, ca tehnica de dezvoltare personala de o mare
eficienta si profunzime, care ajuta vindecarea emotionala, cu efecte uluitoare si in vindecarea fizica.
"Calatoria" este actualmente o capodopera terapeutica recunoscuta in intreaga lume ca un instrument unic,
extrem de puternic, pentru trezirea si eliberarea potentialului uman infinit din noi insine. Eficienta ei este
demonstrata de faptul ca a ajutat mii de oameni de pretutindeni sa se elibereze de probleme dintre cele mai
diverse, ca anxietate, stres, depresie, scaderea stimei de sine, incapacitatea de a gestiona emotiile negative, boli
fizice, dependente si comportamente nesanatoase, abuz fizic sau sexual, probleme relationale si dificultati in plan
profesional.

Utilizand "Calatoria" oameni de orice varsta, din toate categoriile sociale, indiferent de cultura careia ii apartin
sau de istoria lor de viata, obtin rezultate extraordinare in toate domeniile vietii lor. Poti citi marturiile celor care
au aplicat aceasta metoda aici.
Anul acesta Brandon Bays vine in Romania intre 31 mai - 2 iunie 2013 pentru a sustine un seminar de 3 zile in
care preda in detaliu metoda "Calatoria", precum si un modul de abilitati avansate! Acest seminar este o
minunata ocazie de a afla cum poti utiliza puterea emotiilor pentru a te vindeca - atat sufleteste, cat si trupeste.
Poti afla mai multe informatii despre eveniment si impresiile celor care au absolvit acest Seminar pe site-ul
www.thejourney-romania.com.